Stiri 24 ianuarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 23.01.2020

1 EUR4.7790

1 USD4.3101

Vreme neobișnuit de caldă. Ce temperaturi vor fi în weekend  Stirileprotv.ro : Vineri 24 Ianuarie 2020

Vineri va fi vreme frumoasă şi mai caldă decât în mod obişnuit în acest moment al anului.

Norii apar sporadic prin nordul şi nord-estul ţării, însă domina cerul senin. Maximele vor fi de la 1 la 11 grade.

Cum va fi vremea în fiecare regiune 

În Dobrogea şi Bărăgan, găsim vreme frumoasă cu cer senin şi un vânt destul de intens. Temperaturile vor fi comparabile cu cele înregistrate ieri.

În Moldova sudică şi în nordul Munteniei, temperaturile mai scad puţin, dar va fi atmosfera însorită şi un vânt domol.

În nordul Moldovei şi în Bucovina se anunţă o zi foarte frumoasă: soare, câţiva nori de vreme bună şi temperaturi de primăvară.

Vreme plăcută şi temperaturi în creştere găsim şi în nordul Transilvaniei şi în Maramureş, însă acum dimineaţa e posibil să fie puţină ceaţă.

Se încălzeşte şi în ţinuturile vestice. Atmosferă va fi însorită, vântul va sufla slab iar termometrele vor indica valori de până la 9 grade în sudul Banatului!

1

În Transilvania, este frig acum dimineaţă mai ales în depresiuni şi e posibil să fie şi puţină ceaţă; peste zi vom avea vreme bună cu soare peste tot. Vântul va avea răbufniri la munte, la altitudini mari iar maximele ajung până la 7 grade în vestul proviniciei.

În sud-vestul ţării, se anunţă soare şi atmosferă plăcută. Vântul nu va pune probleme iar temperaturile se menţin ridicate pentru dată din calendar.

La fel va fi şi în ţinuturile sudice: vreme frumoasă, temperaturi de până la 8 grade şi un vânt domol.

În Bucureşti, prindem încă o zi însorită; se încălzeşte din nou şi temperatura aerului va ajunge pe la 8 grade.

La munte găsim soare, timp frumos şi temperaturi în creştere. Se face mult mai cald decât ar fi normal în acest moment al anului, iar vântul mai are unele intensificări pe creste, în special în zona Carpaţilor de Curbura.

Prognoza meteo pentru următoarele 3 zile În Bucureşti, sâmbătă avem tot vreme frumoasă, cer senin şi vânt activ. Se face mai cald şi maximă ajunge pe la 11 grade- o valoare mai potrivită pentru lună martie.

Duminică prindem încă o zi plăcută, cu soare şi temperaturi neobişnuit de mari pentru această perioadă. Vor fi 9 grade la amiază şi 1...2 grade în noaptea următoare.

Şi luni avem atmosfera primăvăratica. Norii apar destul de rar pe timpul zilei, dar se înmulţesc în a doua parte a nopţii şi s-ar putea să aducă 2-3 stropi de ploaie.

La munte, sâmbătă se anunţă tot soare, vreme bună şi temperaturi neobişnuit de mari pentru o zi de ianuarie.

Şi duminică o să fie cald, însă pe seară şi în noaptea următoare, în Carpaţii Occidentali şi prin Meridionali, o să cadă lapoviţa şi se poate depune polei.

Luni se răceşte; norii apar peste tot în zona montană şi aduc puţină lapoviţă. Se menţin condiţiile de polei, iar vântul sufla mai tare la altitudini mari

Seceta creeaza mari probleme in toata Romania In ian. 24, 2020  24 0

Temperaturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor din această perioadă ar putea afecta, pe suprafețe intinse, recoltele lui 2020. În jurnalele de știri AGRO TV am prezentat starea culturilor din județele din sud și din sud estul țării. Acum, a venit rândul fermerilor din zona Moldovei, care și ei sunt

2

îngrijorați de lipsa apei din sol. Vă prezentăm, imediat, informații luate chiar de la fața locului de reporterul nostru Marius Milea, de această dată din județele Suceava și Bacău.

https://youtu.be/6_ca-jqTclQ

Seceta, o problema din ce in ce mai serioasa: ”Este ca o bomba” In ian. 24, 2020  

Din fericire există fermieri care s-au dezvoltat atât în domeniul zootehnic, cât și în cel al cultivării terenurilor agricole. Practic își asigură tot cercul de producție, rămânând de rezolvat chestiunea plus valorii și a desfacerii. Totuși, există în acest proces adevărate bombe, care oricând pot produce un dezastru pentru agricultorii implicați total în fenomen. Să nu credeți ca această “bombă” este termenul folosit de redacția noastră de știri. Este folosit de un fermier din Brăila, intervievat de colegul nostru, Ovidiu Ghinea.

https://youtu.be/nAj10YRtwpc

APIA si SUBVENTII

Subvenția APIA la bovine: care este plata totală pe cap de vacă de lapte agrointeligenta.ro - 23 ianuarie 2020

Ce subvenție totală se

3

plătește de la APIA pe cap de vacă de lapte pentru anul de cerere 2019. Se cunosc cuantumurile complete pentru subvențiile la bovine, astfel că fermierii își pot face calcule privind banii pe care se pot baza dacă au depus cererea unică în actuala campanie de plăți!

448,8264 de euro adică 2.131,745 de lei/cap de animal – subvenția APIA în 2019 acordată fermierilor care au depus cererea unică pentru vacile de lapte. Mai exact este vorba despre cuantumul cumulat pentru cele două plăți efectuate de APIA adică Sprijinul Cuplat Zooehnic (SCZ) acordat fermierilor care au animalele înscrise în Registrul Genealogic și Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic (ANTZ), plată ce se acordă din Bugetul Național.

Pentru Campania 2019, crescătorii de vaci de lapte au 3 variante prin care au putut cere subvenții:

schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte ANTZ 7 care se plătește pentru tona de lapte livrată;

schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne ANTZ 8 care se achită atât pentru rasele de carne și cele de lapte;

schema cuplată de producție – Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ).

Cuantumurile pentru ANTZ-uri au fost anunțate în premieră de Agrointeligența-AGROINTEL.RO și comunicate oficial de APIA vineri, 17 ianuarie. De precizat că fermierii care au ales să crească rase de lapte primesc cei mai mulți bani din sectorul zootehnic deoarece pot cumula banii atât pentru cota de lapte livrat cât și pentru animal în sine.

Astfel pe cap de animal crescătorii de vaci primesc ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal + SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal adică 1.803,496 de lei/cap de animal = 448,8264 de euro adică 2.131,745 de lei/cap de animal. La această sumă se adaugă cuantumul de 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei pentru fiecare tonă de lapte livrată în condițiile impuse de APIA.

Dacă plățile ANT nu sunt condiționate decât de existența în exploatație a minim un animal eligibil la această schemă, în cazul SCZ, fermierii trebuie să facă dovada la APIA că dețin animale înscrise în Registrul Genealogic, iar subvenția cuplată se achită pentru maxim 250 de capete eligibile în fiecare exploatație. Minimul de capete pentru eligibilitatea la sprijinul cuplat este de

4

10 capete, exceptând fermele din zonele montane, unde efectivul minim pentru a intra la plată este de 5 capete.

De precizat că la acest moment toate schemele de plată APIA sunt în curs de autorizare, iar banii trebuie achitați fermierilor până pe 30 iunie în cazul SCZ și 31 decembrie în cazul ANT-urilor.

Fiecare cu dreptatea lui. Fermierii romani, pareri impartite despre plafonare In ian. 24, 2020  

Plafonarea subvențiilor în agricultură – subiect delicat și pentru fermierii din țările uniunii, dar și pentru oficialii care negociază de zor viitoarea Politică Agricolă Comună a Europei. În țară, părerile sunt oarecum împărțite – o tabără spune că nivelul subvențiilor este mulțumitor, o altă tabără consideră ca sub nicio formă banii nu vor fi suficienți, sunt și multi fermieri care nu știu ce să spună. Cum noi lucrăm doar cu “materialul clientului”, vă prezentăm și păreri contra și păreri pro, legate de plafonarea subvențiilor în industria agricolă.

https://youtu.be/wZt7ruRIf3w

ALTELE

Orban:   Guvernul ar putea acorda ajutoare de stat celor care investesc în judeţele din Moldova Financial Intelligence 24 ianuarie 2020,

Guvernul ar putea acorda ajutoare de stat investitorilor care vin în judeţele din zona Moldovei, a declarat, vineri, la Iaşi, premierul Ludovic Orban. Potrivit acestuia, regiunea de nord-est nu se poate dezvolta fără investiţii, iar din acest motiv oamenii de afaceri interesaţi să investească în România vor fi invitaţi să analizeze realizarea de investiţii în această

regiune. „Nu se poate dezvoltare fără investiţii. Orice investitor care va vrea să investească în România va fi

5

invitat de noi să analizeze şi investiţia posibilă într-unul dintre judeţele Moldovei. Mai mult decât atât, avem un instrument prin care putem să determinăm această locare a unor investiţii, care se numeşte instrumentul ajutorului de stat, prin care vom asigura un ajutor de stat mai mare pentru investitorii care vor investi în Moldova, astfel încât să ne asigurăm că vor alege acea locaţie”, a afirmat Orban, prezent la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române, potrivit Agerpres.

Şeful Executivului a precizat că o astfel de măsură va fi luată în contextul în care „Moldova a fost nedreptăţită în ultimii 20-25 de ani”.

„Dacă analizăm investiţiile realizate în Moldova, vom vedea că resursele alocate Moldovei din bugetul central nu au fost niciodată suficiente pentru a asigura dezvoltarea Moldovei. Obiectivul nostru principal este acela de a pune bazele unor investiţii serioase în Moldova”, a adăugat Ludovic Orban.

Se dau bani de la stat! Ce români vor primi ajutoare uriașe: Orban a făcut public totul: Gabriel Zamfirescu 24 ianuarie 2020

Se dau bani de la stat. Veste imensă pentru această categorie de români care poate să pună mâna pe ajutoare uriașe de la autorități. Chiar premierul Ludovic Orban a făcut public totul.

Guvernul ar putea acorda ajutoare de stat investitorilor care vin în judeţele din zona Moldovei, a declarat, vineri, la Iaşi, premierul Ludovic Orban.Bani pentru firmele care investesc în Moldova

Potrivit acestuia, regiunea de nord-est nu se poate dezvolta fără investiţii, iar din acest motiv oamenii de afaceri interesaţi să investească în România vor fi invitaţi să analizeze realizarea de investiţii în această regiune.„Nu se poate dezvoltare fără investiţii. Orice investitor care va vrea să investească în România va fi invitat de noi să analizeze şi investiţia posibilă într-unul dintre judeţele Moldovei. Mai mult decât atât, avem un instrument prin care putem să determinăm această locare a unor investiţii, care se numeşte instrumentul ajutorului de stat, prin care vom asigura un ajutor de stat mai mare pentru investitorii care vor investi în Moldova, astfel încât să ne asigurăm că vor alege acea locaţie”, a afirmat Orban, prezent la manifestările dedicate Unirii Principatelor Române.Şeful Executivului a precizat că o astfel de măsură va fi luată în contextul în care „Moldova a fost nedreptăţită în ultimii 20-25 de ani”.„Dacă analizăm investiţiile realizate în Moldova, vom vedea că resursele alocate Moldovei din bugetul central nu au fost niciodată suficiente pentru a

6

asigura dezvoltarea Moldovei. Obiectivul nostru principal este acela de a pune bazele unor investiţii serioase în Moldova”, a adăugat Ludovic Orban, conform Agerpres.

Noua numire la ANSVSA! Pe cine a pus Orban in functia de vicepresedinte In ian. 24, 2020  80 0

Filaret Brădățan a fost numit miercuri, printr-o decizie a premierului, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, informează ANSVSA printr-un comunicat remis AGRO TV.

„Primul-ministru, domnul Ludovic Orban, prin decizie, a numit în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de subsecretar de stat, pe domnul Filaret Brădățan”, se menţionează în comunicat.

Cadastru gratuit la sate și comune! Lista cu 510 de localități care intră în program din acest an! agrointeligenta.ro - 24 ianuarie 2020 05:34

Se pregătește cadastrarea gratuită și în 2020! Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) va scoate la licitație, în acest an 510 unități administrativ-teritoriale (UAT), care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF). În acest context, reprezentanții ANCPI s-au întâlnit miercuri, 22 ianuarie 2020, cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.

Lista localităților unde cadastrarea se face cu fonduri de la UE poate fi găsită AICI – DOCUMENT LOCALITĂȚI ÎN PROGRAMUL ANCPI http://www.ancpi.ro/files/Statistici_home_page/Lista_UATs-29.11.pdf

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a

7

sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are drept scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023.

„În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitație în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condițiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanții autorităților locale, cât și cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicați în acest proces. Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI.

La rândul său, Ionuț Săvoiu, președintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat: „Firmele de cadastru nu participă la licitațiile organizate de ANCPI deoarece costurile de execuție sunt mai mari decât valoarea contractului. Prețul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărți funciare ar trebui să fie direct proporțional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajații, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști. Mulți au ales să lucreze la stat, în timp ce alții au plecat în străinătate.”

Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 ha din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare:

-localităţi care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României;

-localităţi care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe;

8

-localităţi în care sunt identificate zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate.

Mai multe informații despre proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” puteți afla accesând http://www.ancpi.ro/index.php/proiecte-3/por-2014-2020.

Grafic ZF : Consumul mediu anual per capita în 2018

……………………….

INTERNE

ANSVSA a dispus retragerea produselor de carne de pasăre din Ungaria meatmilk vineri, 24 ianuarie, 2020

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimetelor a acționat prompt consecutiv notificării Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, către mai multe state membre, (Austria, Croația, Italia, Olanda, România, Republica Cehă, Slovenia), privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricție, din cauza evoluției gripei aviare, cu tipul H5N8. Prin notificarea Comisiei Europene am fost informați că în perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activitățile de comerț intracomunitar, trei unități autorizate din județul Bihor au achiziționat 17.065 de kg carne și organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 9 și 20 ianuarie. Produsele

9

achiziționate de beneficiarii din România erau însoțite de documentele necesare desfășurării activitaților de comerț intracomunitar. Reprezentanții DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfășurate în cele trei unități din județ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinație, fiind distribuite în 26 de județe*. Ca urmare, s-a inițiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziționate din Ungaria, prin notificarea autorităților sanitare veterinare din județele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene. Reprezentanții Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) județene din cele 26 de județe, au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantității de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător. Acțiunea de verificare și retragere a cărnii de curcan de la raft, aflate în lista de distribuție s-a finalizat. Cantitatea de carne reținută oficial și dirijată către neutralizare a fost de 38,45 de kg. Serviciile sanitare veterinare din România, alături de celelalte instituții membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) județene instituie măsuri conform legislatiei naționale și europene.  Aceleași măsuri se aplică în toate statele membre în care a fost diagnosticată gripa aviară. Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6). Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea. *Bacău, Galați, Hunedoara, Dolj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Timiș, Gorj, Neamț, Arad, Harghita, Mureș, Sălaj,  Vaslui, București, Vrancea, Brăila, Covasna, Iași, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Argeș, Giurgiu, Ilfov și Bihor. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

10

FIȚI PREZENȚI! SE DECID NOILE SUBVENȚII LA OI ȘI CAPRE, ÎMPĂRȚIREA PĂȘUNILOR, CERTIFICATELE DE ORIGINE! Agroinfo  23 ianuarie 2020 - DAȚI GLAS PROBLEMELOR VOASTRE. Fermierii, crescătorii de animale, care au un cuvânt de spus despre subvențiile din zootehnie, împărțirea pășunilor, certificatele de origine la animale sunt așteptați cu toții la întâlnirea cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 30 ianuarie 2020, ora 11, la Sibiu, Centrul Cultural Ion Besoiu, strada Emil Cioran nr.1. De voi depinde cum vor arăta noile subvenții și cine va beneficia de pășuni. Pe lângă aceste probleme, mai sunt multe pe lista discuțiilor cu ministrul agriculturii.

ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CIOBANILOR ORGANIZEAZĂ DIALOGUL “FERMIERII VERITABILI” DIN SECTORUL OVIN ȘI MINISTERUL AGRICULTURII. Alături de ministrul agriculturii, la prima ședință națională a Asociației Profesionale a Ciobanilor din România (APC) vor fi prezenți secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, și directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, ing. Vaida Bela.

Iată lista propunerilor importante pe care fermierii prezenți la întâlnirea de la Sibiu le vor negocia cu ministrul agriculturii și care vor schimba radical situația actuală din zootehnie: 

1. PLAN  NAȚIONAL DE SCRAPIE LA OI ȘI CAPRE. Având in vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă.  Asociațiile crescătorilor de ovine să fie sprijinite de  MADR in cadrul unui parteneriat PUBLIC PRIVAT pentru implementarea PROGRAMULUI NAȚIONAL DE SCRAPIE.

2. SPRIJINUL CUPLAT ÎN ZOOTEHNIE (SCZ). Acordarea SCZ la ovine și caprine pe baza producției de lapte și carne. Să se reglementeze modalitatea de acordare a SCZ  în limita unor indicatori la  producția de lapte și de carne.

3. PĂȘUNILE CONCESIONATE  UVM /ha. În prezent, oi adulte =0,3 UVM/ha. PROPUNERE oi adulte =0,5 UVM/ha.

11

4. VIZUALIZAREA BAZEI DE DATE. Propunerea este ca fermierii  să aibă acces la Registrul Național al Exploatațiilor (RNE).Motivația este: în felul acesta, fermierii pot verifica în timp real numărul de animale inscrise și înregistrate în RNE. Se evită posibilitatea fraudelor cu animale prin modificări în baza de date, respectiv de la un beneficiar la altul fără știința proprietarului real.

5.INTRODUCEREA MĂSURILOR DE BUNĂSTARE la ovine si caprine. Se propun construcții tip in funcție de zona geografică. Măsura de Bunăstare la ovine/caprine are nevoie de fundamentare pentru a justifica cuantumul in bani pe animal. Pentru bunăstare sunt  acceptate investiții. De exemplu, îmbunătațirea condițiilor de mediu din grajdurile de ovine, caprine, calitatea aerului sau scăderea numărului de animale pe suprafața/m2 poate conduce la imbunatatirea bunăstarii ovinelor. Cuantumul în bani respectiv PLATA pentru BUNĂSTARE reprezintă diferența dintre condițiile asigurate prin îmbunătățirea calității aerului sau suprafeței destinate fiecărui animal  și cele asigurate prin normele sanitar veterinare  în vigoare.

6. ACAPARAREA TERENURILOR. Se propune o legislație prin care să fie stimulați la arendare, închiriere FERMIERII VERITABILI.

7.PĂȘUNI ȘI FÂNEȚE. Propunere pentru posibilitatea închirierii pășunilor și fânețelor în funcție de numărul de animale DEȚINUTE DE CHIRIAȘ. Incărcătura DE ANIMALE pe suprafață, stabilirea unei limite minime de UVM. Se propune ca MADR să aibă drept de control asupra modului cum se fac contractele.

8. Terenurile agricole și pășunile conform  Legii vânătorii 407/2006. Fermierii care dețin terenuri agricole și pășuni cu orice titluri și care sunt incluse în fondurile cinegetice, au obligația de a permite accesul, desfășurarea acțiunilor de vânătoare pe terenurile pe care le dețin cu orice titlu, conform art. 1 și 4 din Legea Nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.O altă problemă o reprezintă împușcarea câinilor ciobănești, deși aceștia sunt echipați cu jujeu. Există numeroase cazuri în care, în timpul partidelor de vânătoare au fost împușcați câinii ciobănești, deși aceștia erau echipați jujeu, conform prevederilor legale, neputând fi confundați cu câinii hoinari, care nu au acest element distinctiv și a căror împușcare este permisă de Legea 407/2006”. 

9. Amenajamente pastorale. Refacerea amenajamentelor pastorale la fața locului și intabularea terenurilor.Amenajamentele pastorale reprezintă o schiță completă referitoare la îngrijirea pajiștilor permanente prin

12

intermediul cărora fermierii obțin subvenții. În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei”. OUG 34 SI HG 164/2013.

10. Reglementarea situației referitoare la angajarea zilierilor în fermele zootehnice, stâne. Propunere – vouchere.

11. Eliberarea certificatelor de origine la berbecii de reproducție, cu test de paternitate.

NU UITAȚI! Prima ședință națională APC are loc în prezența ministrului agriculturii, Adrian Oros, în orașul Sibiu, pe data de 30 ianuarie 2020, ora 11. Locația este: Centrul Cultural Ion Besoiu, strada Emil Cioran nr.1. 

APĂ GRATUITĂ pentru FERMIERI! CONTRACTE pentru IRIGAȚII! Agroinfo  24 ianuarie CAMPANIE DE INFORMARE. Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) aduce la cunoștință tuturor fermierilor că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020, anunță ANIF într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare,  fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în

13

prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email,  la adresa centrala@anif.ro, sau fax 0213322816.

De asemenea, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pune la dispoziția potențialilor beneficiari, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigații la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare.

LISTA FILIALELOR TERITORIALE CU TOATE CONTACTELE

1. Filiala Teritorială Alba Str. Alexandru I.Cuza, nr .4, Alba Iulia, jud. Alba, Cod poştal: 510193, tel.0258.813.148, director Ispas Aurel Costică 0799 950 174 

2. Filiala Teritorială Arad Str. Toth Sandor, nr. 6/d, Arad, jud. Arad, Cod poştal: 310132, tel 0257.280.955 director Purcaru Mircea 0799 950 131 

3. Filiala Teritorială Argeș Adresa: Str. Agrosemului, nr.9, oraş Ştefăneşti, jud. Argeş, Cod poştal: 117715, tel 0248.254.124, director Zenovie Manuel 0799 951 725 

4. Filiala Teritorială Bacău Adresa: Str. Alexei Tolstoi, nr.69, Bacău, jud. Bacău, Cod poştal: 600293,tel. 0234.536.067, director Ifrim George 0723 247 741 

5. Filiala Teritorială Botoşani Adresa: Aleea Mihail Kogălniceanu, nr.4, Botoşani, jud. Botoşani, Cod poştal: 710193, tel 0231.584.158, director Ştefan Liviu Nicolae 0799 950 117 

6. Filiala Teritorială Brăila Adresa: Str. Vapoarelor, nr.13, Brăila, jud. Brăila, Cod poştal: 810339, tel 0239.611.851, director Turcitu Vasile 0752 145 450 / 0799 951 907 

6.1. U.A. Brăila Nord Adresa: Str. Râmnicu Sărat , nr.103, Com. Cazasu, jud. Brăila, Cod poştal: 817181, tel. 0239.614.550, director Pascale Alfredo Vasile 0799 957 288 

6.2. U.A. Brăila Sud Adresa: Str. Principală, nr.150, sat Spiru Haret, Com. Berteştii de Jos, jud. Brăila, Cod poştal: 817016, tel. 0239.699.934, director Bordei Mihaela Raluca 0799 951 869 

14

7. Filiala Teritorială Buzău Adresa: Str. Frăsinet, Nr.2, Buzău, jud. Buzău, Cod poştal: 120052, tel. 0238.446.441, director Carpen Claudiu 0722 282 423 

8. Filiala Teritorială Călăraşi Adresa: Str. Prelungirea Bucureşti, nr.2, Călăraşi, jud. Călăraşi, Cod poştal: 910048, tel. 0242.331.321, director Neagu Vasile 0775 329 673 

8.1. U.A. Oltenița Adresa: Prelungirea BUcuresti, nr.2, Călăraşi, jud. Călăraşi, Cod poştal: 910048, tel. 0242.331.321, director State Laurențiu 0722 207 422 

9. Filiala Teritorială Cluj Adresa: Str. Sobarilor, nr.36A, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod poştal: 400270, tel. 0264.415.115, director Cornea Marius Romulus 0799 951 224 

10. Filiala Teritorială Constanța Adresa: Str. Zburătorului, nr.4, Constanţa, jud. Constanţa, Cod poştal: 900419, tel. 0241654010, director Trifan  Alin  Romeo 0728 866 936 

10.1. U.A. Constanţa Nord Adresa: Str. Carol I, nr.40, N. Bălcescu, jud. Constanţa, tel. 0241.257.957, director Petrişoaia Veronica 0723 478 835 

10.2. U.A. Constanţa Sud Adresa: Str. M Kogălniceanu, nr.31, Murfatlar, jud. Constanţa, tel. 0241.234.194, director Vladescu Adrian 0799 957 651 

11. Filiala Teritorială Covasna Adresa: Str. Morii, nr.5, Sf. Gheorghe, jud. Covasna, Cod poştal: 520071, tel. 0267.317.435, director Găureanu Mariana Aurora 0744 550 992 / 0799 951 540 

12. Filiala Teritorială Dâmbovița Adresa: Str. I.C. Brătianu, nr.23, Târgovişte, jud. Dâmboviţa, Cod poştal: 130158, tel 0245.631.819 director Alexandru Ion 0731 035 042 / 0799 951 745 

13. Filiala Teritorială Dolj Adresa: Str. Mihai Eminescu, nr.16, Simnicu de Sus, jud. Dolj, Cod poştal: 200738, tel. 0251.429.927 director Păsculescu Veta 0744 471 136 

14. Filiala Teritorială Galaţi Adresa: Str. Ştiinţei nr.97, Galaţi, jud. Galaţi, Cod poştal: 800189, tel. 0236.416.221, director Bărceanu Petru 0765 248 416 

15. Filiala Teritorială Giurgiu Adresa: Şos. Sloboziei, nr.193, Giurgiu, jud. Giurgiu, Cod poştal: 080332, tel. 0246.216.052, director Ardei Dumitru 0799 951 705 

15

16. Filiala Teritorială Hunedoara Adresa: Str. Depozitelor, nr.6, Deva, jud. Hunedoara, Cod poştal: 330179, tel.0254.223.421, director Omotă Felicia Anișoara 0746 030 051 

17. Filiala Teritorială Ialomiţa Adresa: Str. Cuza Vodă, nr.5, Slobozia, jud. Ialomiţa, Cod poştal: 920057, tel. 0243.213.023, director Mihai Cezar Adrian 0799 955 646 

17.11. U.A. Ialomiţa Mal Drept Adresa: Str. Dunării, Făcăieni, jud. Ialomiţa,Cod poştal: 927110, tel. 0243.213.023, director Pirpiliu Marius Romeo 0799 967 460 

17.12. U.A. Ialomiţa Mal Stâng Adresa: Str. Silozului, nr.1, Ţăndărei, jud. Ialomiţa, Cod poştal: 925200, tel. 0243.213.023, director Lache Sorin Stefan 0799 955 992 

18. Filiala Teritorială Iaşi Adresa: Str. Sărărie, nr.16, Iaşi, jud. Iaşi, Cod poştal: 700083, tel. 0232.226.526, director Grosu Ionel 0740 342 286 

19. Filiala Teritorială Ilfov Adresa: B-dul 1 Mai, nr.241, com. Berceni, jud. Ilfov, Cod poştal: 077020, tel. 021.3612880, director Dobre Paul 0728 866 623 

20. Filiala Teritorială Mehedinți Adresa: B-dul Carol I, Nr.1A, Dr.Tr.Severin, jud. Mehedinţi, Cod poştal: 220099, tel. 0252.315.080 director Bogasieru Marilena 0741 781 066 

21. Filiala Teritorială Olt Adresa: Str. Vornicu Ureche, nr.15, Caracal, jud. Olt, Cod poştal: 235200, tel. 0249.515.293, director Puchiu Irina 0799 954 005 

22. Filiala Teritorială Prahova Adresa: Str. Cosminele, nr.11A, Ploieşti, jud. Prahova, Cod poştal: 100245, tel. 0244.558120, director Ardeleanu Vasile 0799 952 246 

23. Filiala Teritorială Teleorman Adresa: Com. Piatra, jud. Teleorman, Cod poştal: 147245, tel. 0247.361.082, director Daşa Ionel 0722 333 717 / 0768 637 916 

16

24. Filiala Teritorială Timiş Adresa: Str. Coriolan Brediceanu, nr. 8, et.3, Timişoara, jud. Timiş, Cod poştal: 300011, tel. 0256.203.230 director Cojocinescu Florian 0728 866 890 / 0799 952 006 

25. Filiala Teritorială Tulcea Adresa: Str. Viticulturii, nr.10, Tulcea, jud. Tulcea, Cod poştal: 820075, tel. 0240.532.001, director Damian Marius Florin 0728 866 890 / 0799 952 006 

26. Filiala Teritorială Vaslui Adresa: Str. Spiru Haret, Nr.5, Vaslui, jud. Vaslui, Cod poştal: 730139, tel. 0372.768.668, director Damian Sandu 0756 607 073 / 0799 958 578 

27. Filiala Teritorială Vrancea Adresa: Str. Brăilei, Nr.121 Bis, Focşani, jud. Vrancea, Cod poştal: 620122, tel 037.213.977, director Popa  Eugen Vasile 0732 265 872

CONSILIEREA FERMIERILOR PE BANI EUROPENI! CONTRACTE ATRIBUITE de MINISTERUL AGRICULTURII! Agroinfo 24 ianuarie 2020 - SCHIMBĂRI ÎN LEGE. Ministerul Agriculturii vrea să atribuie contracte plătite din bani europeni firmelor care prestează servicii de consiliere a fermierilor. Concret, în cazul în care nu sunt depuse proiecte pentru accesarea banilor alocați Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” din PNDR 2020, MADR va folosi banii pentru a încheia contracte cu firme selectate prin procedura de achiziție publică.

Prin Măsura 2, PNDR 2020 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei” sunt oferite gratuit servicii de consiliere fermierilor, măsura completând astfel nevoia de servicii gratuite oferite de sistemul public de consiliere, în special pentru fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri, cooperative și grupuri de producători precum și micii întreprinzători din mediul rural, potențiali beneficiari ai măsurilor de investiții în PNDR 2014-2020, care nu au resursele de a achiziționa serviciile necesare private, prestate contra cost de sistemul privat. Serviciile de consiliere se acordă în scopul inițierii și dezvoltării afacerii, inclusiv pentru pregătirea și implementarea planului de afaceri.

Ministerul Agriculturii modifică, printr-un proiect de act normativ, regulile pentru atribuirea contractelor pe bani europeni pentru Măsura 2.

17

Astfel,  articolul 22 alineatul (2), litera b) din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat se modifică și va avea următorul cuprins:

”b) pentru măsurile «Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare», denumită în continuare M1 și «Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei», denumită în continuare M2: prin apeluri de propuneri de proiecte organizate de autoritatea de management pentru PNDR. În situația în care, în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte nu sunt depuse proiecte, sau valoarea publică totală a proiectelor depuse este mai mică decât jumătate din alocarea financiară stabilită la deschiderea apelurilor, se poate considera caz excepțional, în sensul prevederilor fișelor măsurilor M1 și M2, în care autoritatea de management va selecta, dacă este cazul, proiectele depuse care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate și selecție, iar pentru valoarea publică rămasă disponibilă poate aplica procedura de achiziție publică, în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziție publică.”

Cum argumentează Ministerul Agriculturii această schimbare din lege?

Modificarea alineatului (2) al art. 22 prin modificarea literei b) prin care se instituie posibilitatea ca autoritatea de management să poată realiza evaluarea și selecția beneficiarilor, în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziție publică în cazuri excepționale, respectiv

18

atunci când în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte derulate în cadrul măsurilor ”Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuireîn cadrul fermei” din PNDR 2014-2020, nu sunt depuse propuneri de proiecte sau valoarea publică totală a propunerilor de proiecte depuse la închiderea apelului de proiecte este mai mică decât jumătate din alocarea financiară stabilită la deschiderea apelului.Astfel, potrivit PNDR 2014 – 2020, procesul de selecție a beneficiarilor (furnizorii de servicii de consiliere) se realizează de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AM PNDR și constă în evaluarea și selecția proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte.

În cazuri excepționale, care vor fi definite în cadrul național de implementare, evaluarea şi selecţia beneficiarilor poate fi realizată pe baza unei proceduri elaborate de – AM pentru PNDR în conformitate cu legislația privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, complet armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind achiziţiile publice. Pentru situația de la punctul 2, în cazul în care în cadrul apelului sunt depuse proiecte cu o valoare publică totală sub jumătate din alocarea stabilită la deschiderea apelului, acestea sunt evaluate și selectate pentru finanțare, în funcție de condițiile pe care le îndeplinesc.

În cazul în care nu se depune niciun proiect în cadrul apelului de proiecte Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, pentru alocarea rămasă disponibilă, în cadrul procesului de analiză și stabilire a modului eficient de gestionare a resurselor financiare aferente programului poate decide ca selectarea beneficiarilor să se realizese potrivit legislației privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Pentru această posibilitate, Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală elaborează procedura care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Măsura legislativă propusă vizează un nou mod de implementare a PNDR 2014-2020 pentru M 2, astfel încât să se poată atinge indicatorii specifici programului, argumentează MADR în Nota de fundamentare la proiectul de hotărâre de Guvern.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

19

Grafic ZF: Traficul înregistrat în porturile româneşti pe grupe de mărfuri în 2019

Miei mai mari de Paște în acest an? Ce spun crescătorii de ovine! Ramona Dascălu - 24 ianuarie 2020 05:41

Cu aproape trei luni înainte de Paște, unii crescătorii de oi susțin că anul acesta mieii vor fi mai mari ca în anii trecuți și asta datorită temperaturilor crescute din această iarnă care au stimulat fătările. Sunt însă și proprietari de ferme mai mari, unde monta se face în mod controlat, care spun că nu au simțit vreo schimbare în comportamentul animalelor și dau asigurări că vor fi miei pentru toate gusturile în perioada pascală.

Ioan Moga, crescător de oi de carne din Aiud, județul Alba, spune că la ora asta are deja în fermă 40 de miei. Mulți dintre aceștia au fost fătaţi în urmă cu câteva săptămâni, iar acum au 10 kilograme.

”La miel îi place căldura şi anul ăsta au început fătările mai repede. Până la Paște se face de 30 de kilograme, dacă nu și mai mult. O să fie destul de mare pentru o singură familie, dar se unsec oamenii și două familii o să cumpere un miel. Preţul cam preconizăm la 12 lei că o să fie la Paşti”, a declarat fermierul Ioan Moga din Aiud, județul Alba, potrivit stirileprotv.ro.

De cealaltă parte, în fermele mari, unde se face montă controlată, fătările nu au cum să înceapă mai devreme, ne-a aigurat Iancu Polifronie, președintele Federației Crescătorilor de Oi din România.

”Fătările au început mai devreme doar la unele ferme, asta nu înseamnă că trebuie să generalizăm la nivel național. În fermele unde se face monta

20

controlată, nu are cum să înceapă fătările mai devreme. Sunt foarte puține ferme care au mieii fătați. De obicei, în zona Dobrogei din luna decembrie încolo încep fătările. Această primă serie de miei  pleacă către export, către țările arabe și către Europa. În opinia mea, nu vor fi probleme în perioada pascală, vor fi miei pentru toate categoriile de cumpărători, vor fi și cu carcase mai mici și cu carcase mai mari. Se va asigura așa cum s-a asigurat în fiecare an necesarul de consum de carne de miel”, a declarat Iancu Polifronie pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Iancu Polifronie, proprietar al unei ferme zootehnice din satul Vadu, comuna Corbu, județul Constanța, ne-a declara că la el în fermă animalele nu au fost afectate în niciun fel de temperaturile neobițnuit de mari din această iarnă.

”Ce se întâmplă cu vremea nu este normal, aceste temperaturi nu sunt bune pentru luna ianuarie, dar din punct de vedere al animalelor până în momentul de față nu am observat nicio modificare în comportament lor actual. Eu la mine în fermă nu am simțit nicio modificare în sens negativ, ci am simțit un parcurs normal, dar repet că la mine în fermă se face totul controlat. Putem spune însă că într-adevăr în momentul de față suntem în plină campanie de fătări a ovinelor”, a mai spus crescătorul Iancu Polifronie.

Afacerile din agricultura romaneasca, in continua ascensiune. Crestere de jumatate de miliard de euro in 2019 Ianuarie 24, 2020

Companiile locale care activeaza in sectorul agricol romanesc vor inregistra o crestere a cifrei de afaceri cu aproximativ jumatate de miliard de euro in anul 2019, mentinand agricultura printre sectoarele strategice a economiei autohtone, arata o analiza a specialistilor de la KeysFin.

Conform analizei de specialitate, in 2018, afacerile companiilor locale din domeniul agriculturii au atins valoarea de 43 de miliarde de lei, in crestere cu 14,7% comparativ cu rezultatele din 2014.

Potrivit analizei,  topul celor mai mari companii cu profil agricol este condus de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, cu o cifra de afaceri de 2,3 miliarde lei, urmata de Smithfield Romania SRL (868 milioane lei), Promat Comimpex SRL (715 milioane lei), Agro-Chirnogi SA (698 milioane lei) si Transavia SA (597 milioane lei).

21

Primele 10 companii agricole din Romania au o cifra de afaceri cumulata de 6,8 miliarde de lei

Per total, cei mai importanti 10 jucatori din agricultura au realizat, in 2018, afaceri insumate de 6,8 miliarde de lei, concentrand 16% din totalul cifrei de afaceri din acest sector.

Din afacerile generate in sectorul agricol, productia vegetala din Romania a crescut, in ultimii cinci ani, cu 26%, ajungand, anul trecut, la 13,9 miliarde de euro, clasandu-se astfel pe locul 6 in Uniunea Europeana (UE), cu aproape 6% din total.

Judetele cu cea mai mare cifra de afaceri in domeniul agriculturii

Potrivit KeysFin, lider in topul judetelor cu cea mai mare cifra de afaceri din domeniul agriculturii a fost Bucuresti (9% din total), cu o valoare de 3,9 miliarde lei, Capitala fiind urmata de judetele Timis (7,2%), Calarasi (5,3%), Constanta (5%) si Satu Mare (4,4%). Cele cinci judete au generat, impreuna, o cifra de afaceri de 13,3 miliarde lei.

Totusi, in urma cercetarii, s-a descoperit ca peste 9.700 de companii, adica 42% dintre companiile agricole romanesti nu aveau angajati.

Seceta si vremea calduroasa forteaza ANIF sa dea drumul la irigatii In ian. 24, 2020 

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare aduce la cunoștință tuturor fermierilor că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii

22

conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează toți fermierii că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Fermierii care întâmpină probleme legate de încheierea contractelor în teritoriu pot lua legătura cu Unitatea Centrală ANIF prin email, la adresa centrala@anif.ro, sau fax 0213322816.

De asemenea, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare pune la dispoziția potențialilor beneficiari, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigații la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare.

23

24

Ce nu s-a făcut pentru a proteja România de Pesta Porcină Africană , Laura ZMARANDA, Vineri, 24 Ianuarie 2020

Revenim asupra discuției cu președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, Ioan Ladoși. Ce au făcut autoritățile române pentru a preveni apariția virusului Pestei Porcine Africane în țară sau, mai degrabă, ce nu au făcut?

Toți porcii din gospodării ar trebui crotaliați

Reporter: Există această tradiție a creșterii porcilor în România în ograda populației. Dispariția lor din gospodării ar fi privită ca fiind nefirească.

Ioan Ladoși: Nimeni nu spune că porcul ar trebui să dispară din gospodării. Noi înțelegem tradiția. Noi, proprietarii de ferme comerciale, am spus dintotdeauna că nu vrem să distrugem această tradiție, dar am solicitat un lucru foarte simplu. Dacă avem o legislație românească în ceea ce privește creșterea porcului, atunci să fie respectată de toată lumea. Nu am cerut nimic în plus.

Rep.: Dar cum înțelege acest lucru un țăran care are cel mult cinci porci, să spunem? I se va părea cel puțin complicat ca el să respecte aceleași reguli ca o fermă comercială cu mii de capete.

I.L.: În primul rând nu el trebuie să înțeleagă acest lucru, ci autoritățile din mediul rural, medicul veterinar de la sat și primarul. Ei implementează legea acolo. Nu trebuie să înțeleagă omul simplu care are cinci porci. El o să respecte legea dacă i se spune cum să facă acest lucru. Să nu vă închipuiți că regulile sunt aceleași și pentru fermele comerciale, și pentru gospodării.

Rep.: Care sunt, de fapt, regulile și diferențele dintre ele?

25

I.L.: Pentru fermele comerciale regulile sunt mult mai dure, mai aspre și cu reglementări foarte precise și stufoase. Pentru gospodăriile populației sunt câteva reguli simple. Regula numărul 1 ar trebui să fie ca fiecare om care are porci să îi înregistreze. Dacă am avea acest sistem, de acolo ar începe să se deruleze și celelalte reguli și lucrurile ar fi mult mai clare. În toate țările Uniunii Europene este aplicată această legislație. Nu e ceva de domeniul visurilor. Ai un porc în Belgia, nimeni nu se supără că îl ai, dar trebuie să fie crotaliat și autoritatea locală să știe de el. Dacă vrei să îl plimbi dintr-o parte în alta, autoritatea locală trebuie să știe că ai făcut asta, de unde până unde, în ce perioadă de timp, acțiuni ce trebuie demonstrate cu acte. Nu vorbesc aici de partea de fiscalizarea, care oricum nu există atunci când vorbim despre gospodării. Este vorba despre situația gravă în care am ajuns acum și care este cauzată în mare măsură de faptul că nu există niciun control asupra mișcării animalelor în teritoriu.

Pe hârtie totul era perfect

Rep.: Presupun că nu sunt argumente pe care le prezentați acum în premieră. Nu s-a schimbat nimic ca urmare a solicitărilor pe care le-ați făcut?

I.L.: Am făcut aceste solicitări dinainte de a apărea Pesta Porcină Africană în România. Am început toate demersurile către autorități încă din 2015, atunci când focarele de PPA se apropiau de granițele țării. Am avut nenumărate solicitări de întâlniri cu autoritățile pe acest subiect. Am întrebat cum se pregătesc să protejeze producția de carne de porc din România. Pe hârtie totul era perfect. „Asta este planul nostru“ și suna foarte bine, dar nu pentru că l-au inventat ei, ci pentru că l-au inventat alții care se confruntaseră deja cu această problemă și vorbim aici despre Polonia. Autoritățile române doar au făcut copy-paste. Un plan pe hârtie valorează uneori mai puțin decât hârtia în sine. Mai ales dacă nu se vrea sau nu se poate adapta în realitate.

Rep.: Puteți menționa câteva dintre măsurile principale ale acestui plan din 2015?

I.L.: Prima măsură era să individualizeze animalele, să știm care este numărul lor și să controlăm mișcarea acestora. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Rep.: În cât timp credeți că putea fi realizat acest proces?

26

I.L.: În maximum șase luni pentru că nu era o chestiune de inabilitate sau incapacitate tehnică de a realiza acest lucru. Satele și comunele din țară sunt acoperite cu personal veterinar suficient, iar noi, contribuabilii, plătim pentru ca ei să își desfășoare activitatea. Așadar, împreună cu primarul puteau afla câți porci sunt într-o comună. Astfel nu am mai fi fost prinși pe picior greșit, așa cum s-a întâmplat.

Răspândirea virusului PPA nu a fost cauzată exclusive de mistreți

Rep.: Concluzia dvs. este că situația în care s-a ajuns astăzi a pornit din gospodăriile populației? Pentru că nu a existat această identificare a animalelor și controlul mișcării lor în teritoriu?

I.L.: Aceasta a fost cea mai importantă cauză, primară. În condițiile în care nu ai niciun fel de control asupra mișcării efectivelor, nu ai cum să oprești boala. Nu ai cum să faci asta în momentul în care animalele din focarele inițiale, de la Tulcea, au început să fie transferate în alte părți ale țării fără niciun control. Cum ne explicăm că focarul de la Timiș a fost declanșat prin niște animale care au venit din Bihor fără ca nimeni să știe. Marele vinovat al răspândirii acestei boli este omul. Se discută mult despre mistreți. Este adevărat că aceștia sunt purtători de boală, că avem prea mulți și că se plimbă necontrolat, dar cum putem trage concluzia că avem 1.000 de focare în gospodăriile populației față de 20 de ferme? 1.000 față de 20? La cele 1.000 de gospodării nu a ajuns virusul prin mistreți. Poate la 10-20 da. Spre exemplu, în Deltă porcii se cresc liber, la cantoanele silvice, la stâne. Cunoaștem cazuri de împerechere între mistreți și scroafe domestice.

„Nu negăm aportul mistrețului în ceea ce privește răspândirea virusului Pestei Porcine Africane, dar în niciun caz nu se putea răspândi virusul la 1.000 de gospodării. Vina lui este infimă prin comparație cu cea a omului.“

„Pe vremuri era o vorbă pentru cei din agricultură. „Morții se acoperă cu pământ și vii cu hârtii.“ Este perfect valabil și astăzi. Planul împotriva PPA a fost acolo. Era clar, era bifat și vizat de Bruxelles, dar nu s-a implementat.“

„Vrem ca regulile să fie implementate pentru că nu de legislație ducem noi lipsă, ci de aplicarea ei efectivă.“

27

După apariția gripei aviare în Maramureș și Suceava interzice comercializarea păsărilor în târgurile de animale Silviu BUCULEI , Vineri, 24 Ianuarie

Comercializarea păsărilor în târgurile de animale din județul Suceava a fost interzisă, după apariția unui focar de gripă aviară în județul vecin, Maramureș. Pe 14 si 15 ianuarie s-a întrunit Centrul Local pentru Combatere a Bolilor cu scopul de a prezenta măsurile de prevenție/intervenție necesare pentru gestionarea în condiții corespunzătoare a prevenirii introducerii și răspândirii virusului influenței aviare (gripa aviară) pe teritoriul județului Suceava.

Prefectul județului Suceava, Alexandru Moldovan, a dispus activarea și implementarea Planului actualizat  de prevenire a introducerii și combatere a influenței aviare și a bolii Newcastle pe teritoriul județului Suceava prezentat de Dănuț Corneanu, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în cadrul ședinței Comitetului Local de Combatere a Bolilor, care instituie următoarele măsuri de prevenire a apariției focarelor de influență aviară și de boala Newcastle. Astfel, s-a dispus interzicerea comercializării păsărilor în târgurile de animale; comunicarea efectivă între autoritățile sanitar-veterinare, practicienii veterinari și crescătorii de păsări; respectarea perioadei de carantină profilactică; verificarea respectării regulilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale de tip A de păsări din județul Suceava; controlul riguros al mișcărilor de păsări pe teritoriul județului Suceava; continuarea campaniilor de informare/avertizare destinate crescătorilor de păsări din toate sistemele de creștere; limitarea contactului păsărilor de curte cu păsările sălbatice.

Informarea operativă asupra evoluției situației

Centrul de intervenție în teren al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, coordonat de dr. Viorel Gașpar, este responsabil pentru implementarea Planului de acțiune și are rolul de a raporta imediat și nemijlocit activitățile legate de evoluția și controlul bolii către Comitetul Local de Combatere a Bolilor.

28

În județ au fost instituite „toate măsurile oportune, menite să asigure cel mai scăzut risc posibil de pătrundere și răspândire a virusului pe teritoriul județului“.

Totodată, Instituția Prefectului din județul Suceava va menține o legătură permanentă cu instituția similară din județul Maramureș, pentru informarea operativă asupra evoluției situației în județul Maramureș – unde a fost diagnosticată prezența virusului – astfel încât să fie asigurată o reacție imediată a autorităților responsabile din județul Suceava, în cazul în care aceasta poate avea consecințe negative asupra efectivelor de păsări din județ.

Gripa aviară a fost diagnosticată la o fermă de tip comercial din localitatea Seini, județul Maramureș, la păsările staționate într-o hală a societății. Virusul nu afectează oamenii, neexistând risc de îmbolnăvire, dar acesta poate avea un impact social din punct de vedere economic.

Cu o fermă de 15 de vaci, familia Lucan trăieşte decent Vineri, 24 Ianuarie 2020 16:42 Beatrice Alexandra MODIGA

Mariana şi Petrică Lucan locuiesc în satul Tămăşasa, comuna Mărtineşti, la 8 km de Orăştie, şi se ocupă de aproximativ 4 ani de o micuţă fermă de vaci din momentul în care au primit moştenire 6 văcuțe. Pe viitor, cei doi tineri entuziaşti îşi doresc o făbricuţă de lapte şi în jur 30 de capete din rasa Holstein pur.

La

29

început cei doi tineri erau angajaţi la o firmă de cablaje din Orăştie, unde aveau muncă de birou, dar făceau ceva ce nu îi reprezenta deoarece voiau să lucreze pentru ei, nu pentru alţii, ne spune Mariana.

„Am lucrat la această firmă aproape 3 ani, după care am decis să începem să lucrăm pentru noi. Am moştenit de la părinţi 6 văcuţe şi în anul 2015 am accesat măsura pentru instalarea tinerilor fermier, unde am obţinut 40.000 euro, din care ne-am cumpărat un tractor şi aproape toate utilajele necesare pentru a face agricultură la scară mică“, îşi aminteşte tânăra.

În prezent, familia Lucan are 15 văcuţe, rasa Bălţată, plus metiş de Holstein. La un astfel de efectiv de animale, deseori producţia de lapte pe zi ajunge să fie de 200 de litri, din care fac telemea şi brânză dulce. „Văcuţele sunt din rasa Bălţată şi ceva metiş de Holstein. Pe viitor, am vrea doar Holstein pur, dar mai durează.

Vara pregătim nutreţ pentru ele, respectiv 12.000 de baloţi mici de lucernă, trifoi şi fân, şi le ţinem în stabulaţie liberă, le mulgem pe păşune cu generatorul şi mulgătoare; începând de anul acesta am reuşit pentru perioada de iarnă să facem un grajd mai încăpător şi le ţinem acolo, iar zilnic le dăm în jur de 25 de baloţi şi cam 150 kg de făină. Legat de distribuţie, avem o reţea de abonaţi de cca 60 de persoane, iar restul ce ne rămâne ajunge la piaţă, unde din fericire se vinde foarte bine. Mulgem aproximativ 200 de litri de lapte pe zi, dar din cea mai mare cantitate de lapte facem telemea şi brânză dulce. La piaţă, în Orăştie, mergem cam de 2-3 ori pe săptămână“, mai adaugă aceasta.

Investiţiile ce trebuie făcute într-o astfel de fermă sunt foarte mari, dar dacă este ambiţie şi hărnicie se poate, mai specifică Mariana. „Spun acest lucru deoarece în fiecare an îţi trebuie câte ceva, de la remorci, adăposturi pentru animale, adăposturi pentru nutreţ până la magazii pentru cereale. Pe viitor ne dorim să avem 25 de capete la muls tot timpul şi să fie cât mai productive şi de rasă. De altfel, noi încurajăm toţi tinerii care vor să înceapă o afacere în agricultură, dar trebuie să fie conştienţi că este destul de greu, în primul rând cu birocraţia de la noi care te face să îţi iei câmpii. E greu chiar şi cu DSV-ul, dar dacă este ambiţie şi foarte multă hărnicie, se poate. Nu pentru a-ţi face palate, ci pentru a trăi decent. Peste 10 ani ne vedem cu o făbricuţă de lapte şi cu 30 de capete din rasa Holstein pur, care să ne dea 40 de litri la zi“, încheie Mariana Lucan.

30

Cultivarea pământului, afacere de familie cu viitor incert? Delia Ciobanu Vineri, 24 Ianuarie 2020

Vasile Busuioc, din localitatea Comloșu Mare, județul Timiș, lucrează 2.500 de hectare. Am ajuns în ferma lui în vara lui 2019 și l-am găsit plin de speranță, chiar după un an agricol greu, în care rapița a răsărit doar pe 60 ha din cele 300 ha programate inițial, iar la orz producția a fost cu aproape 1.500 kg/ha mai mică decât în anii precedenți.

De meserie, inginer mecanic agricol, Vasile Busuioc a terminat facultatea în 1971. În județul Timiș este din ’75 și a fost director de SMA, iar după ’90, a administrat o asociație agricolă și două societăți cu răspundere limitată.Astăzi, are o societate în zona Comloșu Mare, în hotar cu Jimbolia şi graniţă cu Serbia. „Cultivăm cereale în marea majoritate a suprafeţelor, porumb, grâu, orz şi plante tehnice, floarea-soarelui şi rapiţă. Ca în toată ţara, probleme am avut cu rapiţa, că n-a răsărit, ne-a rămas o suprafaţă foarte mică de vreo 60 de hectare”, ne-a spus fermierul.Inițial, programase vreo 300 ha de rapiță, dar a rămas la doar 60 ha, unde a plouat după ce a semănat-o și a răsărit. Producţia a fost de circa trei tone la hectar, ceea ce a însemnat acoperirea costurilor, cât și ceva în plus.Mai puțin orz și grâu, secetă mareNici de orz nu e foarte mulțumit, pentru că anul acesta a recoltat undeva între 6.000-6.500 kg/ha, o producţie slabă, comparativ cu anii trecuți, când avea cu până la 1.500 kg mai mult. Dar orzul a răsărit în februarie și de aici problemele.Aceeași problemă a avut-o și la grâu. Nu a plouat când plantele au răsărit, singura apă fiind cea de la zăpada de vreo 30 cm, după care, aproape 50 de zile, ploaia a fost extrem de puțină. „Venea o ploaie de 2-3 litri, până ajungea pe pământ, dispărea. Dar din vară avem ploi prea multe. Vin și furtuni, cu ploi în zonă între 15 și 40 de litri. A fost și un pic de gheaţă, n-a făcut mare stricăciune, dar în alte zone din judeţ am auzit că sunt pagube”, povestește Vasile Busuioc.Agricultura cere investiții constanteSă faci agricultură e greu. Și greu a fost și pentru Vasile Busuioc, când după 1989 lucrurile au luat o turnură aparte. După 1990, a pus bazele asociației şi a închiriat de la Agromec utilajele, până când a putut să-și cumpere unele noi. „A fost după anul 2000, când a venit Guvernul Năstase şi s-au dat

31

subvenţiile alea de 50% pentru utilaje. Dacă înainte, pe vremea Convenției Democratice, am reușit să iau o grapă, atunci, în guvernarea lui Năstase, am luat, la 2.500 de hectare cât lucrăm, 16 tractoare noi, venite din Brașov, dintr-odată. Acum din alea 16 au mai rămas două, de amintire. Am investit mult și cu ajutorul programelor SAPARD și PNDR, mai mult de un milion și jumătate de euro. Am luat combine, tractoare, mașini agricole”, ne-a detaliat fermierul, care susține că nu poți compara semănătorile, combinele şi tractoarele de atunci cu ce există acum. „Anual, prin forţe proprii, ne dotăm. Deci schimbăm şi tractoarele care-s mai vechi. Avem în fermă tractoare Fendt și combine Claas”, a completat Vasile Busuioc.Doar subvenția îi interesează pe uniiUn timp, fermierul din Comloșu Mare a crescut și tăurași, dar n-a mers afacerea, astfel că se axează pe cultură mare. „Atunci veneau tot felul de samsari italieni să cumpere, nu-ți dădeau preț, trebuia să dai animalele”.Un mare of al lui Vasile Busuioc e problema terenurilor nelucrate sau înstrăinate. „Eu am fost și primar în comună, și atunci s-a cumpărat de către străini mult teren. Dar nu am lăsat niciun străin să ia niciun metru pătrat de pământ pe raza comunei. Cred că e singura comună unde nu s-a vândut pământul la străini. Sunt zone în Timiș unde numai străinii au terenuri agricole”.Din păcate, în jurul Timișoarei, e mult pământ nelucrat încă. „Mulți au achiziționat terenuri pentru care primesc subvenția și nu-i interesează restul”, afirmă Vasile Busuioc.Speranța rămâne modificarea legii vânzării terenurilor, în parlament, având în vedere că vecinii unguri și bulgari nu și-au înstrăinat nicio bucată de pământ.Pe mâinile cui lăsăm agricultura?Am ajuns cu discuția la un punct dureros pentru orice fermier, viitorul afacerii și forța de muncă. Pentru utilaje performante, ai nevoie de oameni calificați. Fermierul nostru din județul Timiș spune că deocamdată nu are probleme, din acest punct de vedere. Viitorul însă nu pare la fel de senin. „Pentru ce am eu acum, băieţii ştiu, au învăţat – nu multă şcoală, dar au prins repede. Bineînţeles că avem contract de asistență tehnică cu firmele care reprezintă mărcile Fendt și Claas, sunt prompți dacă avem probleme mai mari. Din păcate, mă uit și, vă zic, nu vine nimic din urmă. Chiar mecanizatorii mei au copii şi-i dau în altă parte, au plecat pe afară şi nu mai vine nimeni. În 10-15 ani, când acești oameni ajung la vârsta pensionării, o să avem probleme de personal”, este de părere fermierul.El însă și-a păstrat cei doi copii aproape. Au terminat amândoi Agronomia, fiecare are câte o fermă de vreo o mie de hectare, dar lucrează împreună.

32

„Prin urmare, 40 de ani de acum, în privința conducerii, administrării afacerilor nu-mi fac probleme. Însă se pune problema cui lasă ei, că nici copiii lor, nepoții mei, nu vor să audă de agricultură”, ne-a mărturisit Vasile Busuioc.Bucuria de a lăsa ceva urmașilor, de a construi pentru ei este cea care îl face pe agricultor să meargă mai departe. Iar dragostea de agricultură a copiilor săi s-a înfiripat când aceștia au văzut că din munca pământului se câștigă astfel încât să trăiască liniștiți. Unități de abatorizare și procesare mobile pentru carne și lapte  Delia Ciobanu Vineri, 24 Ianuarie 2020

Abatoarele au trecut printr-un proces de „curățare”, de când România a intrat în UE. Cele care nu îndeplineau condițiile au fost închise și în prezent există județe în care nu mai sunt abatoare specializate pentru vită, porc ori pentru oaie. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental (ACVBR-SIM), împreună cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brașov, a realizat un proiect care include un abator mobil în valoare de 55.000 de euro plus TVA, preconizându-se că până la finalul anului 2019 vor fi finalizate 60 de unități. Mai mult, proiectul a fost extins și a fost adaptat pentru procesarea laptelui.

Am scris și în trecut despre ceea ce-și doresc crescătorii de animale din toate zonele unde nu există abatoare: un loc unde să-și sacrifice animalele, în condiții foarte bune de igienă și de securitate a produsului obținut.De data aceasta, vorbim despre faptul că, la Brașov, Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental a demarat împreună cu DSVSA din localitate un proiect complex care include și un abator mobil. „Noi am gândit un proiect, un concept integrat, unde în condiții sanitar-veterinare sigure se pot sacrifica trei specii de animale – ovine, bovine și suine –, în zile separate. Dar se poate comercializa 7 zile din 7 carne proaspătă către consumatori. Practic, sunt trei categorii câștigate: fermieri care vor avea plusvaloare, consumatori care vor avea carne proaspătă și, sigur, medicul veterinar care are un rol deosebit în toată această activitate, făcând acel

33

control ante-mortem și post-mortem și garantând că la consumatori ajunge o carne bună”, a precizat Zoltan Haller, membru fondator și vicepreședinte ACVBR-SIM.Concept integrat, cu posibilitate de finanțareCosturile pe care gospodarii care creșteau câteva animale le aveau cu transportul până la un abator autorizat, eventual într-un alt județ, erau descurajante, astfel încât preferau să nu mai vândă carnea. Conceptul gândit de ACVBR-SIM schimbă această situație.Acest proiect integrat, abatorul mobil, are trei părți componente: zona de așteptare, care din punctul de vedere al bunăstării animalelor respectă toată legislația europeană și națională, zona de abatorizare, amenajată într-un container, și zona de vânzare, care este mobilă și amenajată într-o rulotă. „Unitatea de abatorizare se autorizează drept centru de sacrificare. Este o unitate de capacitate mică, nu este o unitate în competiție cu vreun abator consacrat unde se pot sacrifica zeci, sute de animale pe oră. Aici vorbim de patru bovine tineret sau de 20 de ovine, 15 suine într-o zi – capacități mici, pentru o zonă relativ mică, la o comună sau două comune. E un proiect la care noi oferim inclusiv finanțare, prin partenerii pe care îi avem”, a explicat Zoltan Haller.Practic, de la idee, la echipament și finanțare, asociația încearcă să pună la dispoziție o soluție integrată, iar fermierii sau asociațiile să decidă în cunoștință de cauză dacă o astfel de investiție le este utilă. În cazul în care sunt atrași de un astfel de proiect, ACVBR-SIM îi ajută să-l dezvolte.Fermierii sau asociațiile, organizațiile care doresc doar partea de abatorizare, să aibă unde să sacrifice animalul, un certificat că acel produs a fost sacrificat în condiții de igienă și parafa medicului veterinar, fără partea de vânzare, trebuie să știe că pentru a se obține autorizația de funcționare trebuie respectat un anumit flux. „Din acel flux, nu trebuie să lipsească filtrul sanitar, care este, în cazul nostru, asigurat și amenajat în rulotă. Este destul de greu să ne imaginăm că se va obține o autorizație de funcționare în condițiile în care vreuna din cele trei componente pe care le-am amintit vor lipsi. Când am creat acest concept, l-am creat unitar, integrat, care să funcționeze împreună și sigur că, atunci când povestim, povestim de ceva unitar”, ne-a spus vicepreședintele ACVBR-SIM, subliniind că acest proiect este implementat cu brio în alte țări.Valoarea unui astfel de proiect, a unui abator mobil, este de 55.000 de euro plus TVA. Cei interesați pot obține finanțări pe cinci-șapte ani, cu avans care poate să pornească de la 0% până la 25% și rate care pot fi corelate cu încasarea subvențiilor, rate anuale, în funcție de fiecare beneficiar.Abatorul mobil, cum arată un astfel de punct de sacrificare

34

Prima zonă a unității mobile de abatorizare este gândită ca zonă de așteptare (aproximativ 30 mp, dar poate fi extinsă), acoperită și igienizată, cu o adăpătoare (ce ține de bunăstarea animalelor). Animalele sunt apoi preluate, urmând ca după un timp pentru odihnă să intre în procesul tehnologic de sacrificare.După asomare, urmează partea de procedee tipice pentru sacrificare, respectiv sângerare, jupuire, eviscerare. În această zonă există și o macara pentru ridicarea pe țeava de transport. „Astea toate se întâmplă în zona murdară pe care o are unitatea noastră, după care carcasa intră în zona curată, se face toaletarea ei, șlefuirea. Din această zonă curată ajunge în camera frigorifică, unde temperatura se menține la 2°C. Pot fi ținute maximum cinci zile aici carcasele de la diferitele specii sacrificate”, a explicat Zoltan Haller.Camera de refrigerare are o capacitate de 3.500 kg. Agregatul de răcire poate varia de la +5°C până la –10°C, în funcție de ce dorește beneficiarul, dar pentru refrigerare se va merge pe 2°C.În zona curată are loc toaletarea carcasei, resturile necomestibile rezultate fiind eliminate. Aici se află o masă de lucru, sterilizator de cuțite, chiuvetă cu apă rece și caldă, cameră frigorifică, monitorizare temperatură refrigerare, grafic de monitorizare.Beneficiarii vor primi și procedurile de asomare și tot ce ține de bunele practici, pe specii. Aceste proceduri sunt elaborate de medici veterinari, iar pentru buna funcționare a unității, procedurile trebuie respectate în mod obligatoriu.Din zona de refrigerare-înghețare se poate trece ușor în următoarea încăpere, amenajată în rulotă. „Avem zona de tranșare și de vânzare. Rulota primește o autorizație suplimentară, sanitar-veterinară, care este pentru rulotă comercială tip măcelărie. Echipamentele sunt incluse în dotările unității și fac parte din preț. Se pot comercializa până în 3.000 kg de carne proaspătă pe săptămână sau produse proaspete, deoarece avem și un tocător de carne, pentru carne tocată, cârnat proaspăt sau alte produse proaspete”, a subliniat reprezentantul ACVBR-SIM.Rulota comercială este independentă de apă-canal, pentru ca, în situațiile în care se merge în târguri sau piețe aflate mai departe de zonele locuite, fermierii să-și poată desface marfa.Unitatea de frig se montează într-un loc fix, pentru că întreaga unitate primește un cod de exploatație, arondat unei adrese.Unitatea mobilă de vânzare a produselor proaspete are vitrină frigorifică, fiind dotată cu un spațiu de depozitare. „Recomandăm ca mașina care va tracta această rulotă, abator mobil, să fie cu cameră frigorifică și mare parte

35

din marfă să fie ținută acolo. Practic, sunt componente și, dacă se merge pe un proiect, foarte ușor aceste lucruri se pot adăuga, astfel încât să fie un proiect complet”, a menționat Zoltan Haller.O astfel de unitate are nevoie de două persoane, plus un medic veterinar pentru care se va amenaja un birou. Având în vedere că există un cod de exploatație, va trebui să se facă trasabilitatea și intrările-ieșirile în urma abatorizării animalelor.Unitatea mobilă de procesare a laptelui prinde conturPornind de la conceptul abatorului mobil, ACVBR-SIM dezvoltă un alt proiect. „Pornind de la această unitate de sacrificare mobilă, ne-am gândit mai departe și am făcut și o unitate de procesare lapte. Se adresează fermierilor care au animale unde procesatorii nu ajung ca să colecteze laptele și, sigur, au o problemă. Atunci, prin procesare, aduc un plus fermelor lor”, a detaliat vicepreședintele asociației, arătând că rolul organizației este de a prezenta soluții viabile pentru crescătorii de animale, care să se încadreze în cadrul legal.Fermierii trebuie să știe că în noua Politică Agricolă Comună se pune accentul pe lanțul scurt alimentar și proiectele de acest gen vor fi finanțate cu un mai mare interes. „A fost o expoziție internațională la Frankfurt, unde cele mai multe unități de procesare-prelucrare au fost în containere amenajate. Practic, este o tendință pe plan european ca, pe unități mai mici, pe acest concept de lanț scurt alimentar, să se concentreze PAC în următorii cinci ani”, a completat Zoltan Haller.Proiectul pentru procesarea laptelui este unul integrat și presupune recepția laptelui, pasteurizarea lui, prelucrarea laptelui și obținerea de produse lactate proaspete. Capacitatea zilnică este de aproximativ 1.500 de litri.Pentru acest proiect, a fost gândită și o parte de școlarizare, astfel încât beneficiarii care vor achiziționa astfel de unități mobile de procesare a laptelui să știe cum să facă acele produse. Mai mult, rețetele pot avea îmbunătățiri, adăugiri, personalizări conforme zonei, pentru a se realiza produse căutate de consumatori.Se urmărește și o schimbare de mentalitate, astfel încât consumatorii să aprecieze calitatea produselor realizate zonal. 60 de unități, până la sfârșitul anuluiAbatoarele mobile sau unitățile de procesare a laptelui puteau fi achiziționate prin PNDR, pe Măsura 4.2, care nu mai este activă în prezent. Cei interesați de achiziționarea lor prin fonduri europene trebuie să urmărească măsurile pentru zona montană, deoarece se vor lansa sesiuni noi în perioada următoare. „Există deja unități livrate, sunt în diferite faze de

36

implementare, de construcție, iar în perioada următoare, și pe Măsura 4.2 sunt tot mai mulți beneficiari care au proiecte câștigătoare. Ca atare, aceste proiecte devin realități până la sfârșitul anului, când, cred eu, undeva la 60 de unități vor fi în funcțiune”, a încheiat Zoltan Haller, vicepreședinte ACVBR-SIM.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. Cafea Fortuna a avut afaceri mai mari cu 4% în 2019, până la 180 milioane de lei Mădălina Panaete 24.01.2020,

Cafea Fortuna, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cafelei, a înregistrat în 2019 o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 4% faţă de anul anterior, arată datele transmise de companie. Astfel, conform calculelor ZF, producătorul a realizat în 2019 o cifră de afaceri de peste 180 de milioane de lei ( peste 38 mil. euro), iar dacă avansul continuă şi în acest an rulajele companiei se vor apropia de 190 mil. lei la finalul anului 2020. „Credem că anul 2020 nu va aduce modificări semnificative pentru piaţa cafelei. Posibil să vedem o uşoară creştere a consumului pe cap de locuitor, dar plecarea oamenilor din ţară va contrabalansa această creştere. În mare parte, cei care pleacă din ţară sunt atât oameni care ar putea susţine economia prin muncă şi în aceeaşi măsură ei sunt şi consumatorii de cafea“, crede Cristian Scarlat, directorul general al companiei. În 2018, producătorul care deţine o unitate de producţie în Dragomireşti, judeţul Ilfov, a înregistrat o cifră de afaceri de 174,7 milioane de lei.

Familia Caleşu produce mixuri de seminţe, nuci şi condimente şi îşi propune să ducă în 2020 brandul Pirifan pe piaţa europeană. Compania Pirifan Distribution a avut o cifră de afaceri de 22,7 mil. lei în 2018, iar anul trecut a înregistrat o creştere de 38%, ajungând la 31,3 mil. lei Florentina Niţu 22.01.2020,

37

Andrei Caleşu, directorul general al Pirifan Distribution: Avem în plan pentru anul 2020 extinderea capacităţii de producţie, lucru ce va aduce o creştere a numărului de angajaţi cu aproximativ 20%

Pirifan Distribution, companie ce produce şi vinde în România mixuri de seminţe, nuci, fructe deshidratate, făinuri din cereale, tărâţe din mai multe sortimente de cereale, condimente ori alte produse ecologice, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 31,3 mil. lei, în creştere cu 38% faţă de anul trecut, iar anul acesta îşi propune să ducă produsele pe piaţa europeană.

Produsele sunt distribuite în mare parte în reţelele IKA (International Key Accounts) din România, atât sub brandul propriu Pirifan, cât şi mărci private. Totodată, un mic procent din producţie este livrat către reţelele de tip IKA din Europa.

Dan Robinson, noul președinte al Asociației Berarii României Ramona Dascălu 24 ianuarie 2020

Dan Robinson, directorul general al Heineken România, a fost ales preşedinte al Asociaţiei Berarii României, începând cu 1 ianuarie 2020. Acesta a preluat funcţia de la Lucian Ghinea, director general Bergenbier SA, companie parte a grupului Molson Coors, care a reprezentat Asociaţia în aceeaşi calitate pe parcursul anilor 2018 şi 2019.

“Suntem mândri că Heineken România este unul dintre fondatorii Asociaţiei Berarii României şi este o onoare pentru mine să preiau rolul de preşedinte

38

al Asociaţiei. Pe lângă contribuţia semnificativă pe care sectorul berii îl are asupra economiei, ne bucurăm să fim prezenţi în viaţa consumatorilor români. Aştept cu nerăbdare să colaborăm cu toţi partenerii noştri pentru a consolida impactul pozitiv al berii în România”, a declarat Dan Robinson, potrivit Agerpres.

Dan Robinson este Managing Director Heineken România din octombrie 2018. El s-a alăturat Grupului în 2005 şi de atunci a ocupat mai multe funcţii manageriale pe pieţele din Marea Britanie şi Olanda. Anterior numirii din România, a deţinut poziţia de Managing Director Europe Export and Global Duty Free la Heineken Amsterdam.

Asociaţia Berarii României reprezintă de peste 15 ani vocea comună a industriei locale de bere. Începând din 2008, Asociaţia a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt importanţi producători de bere din România: Bergembier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei şase producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt România şi Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.

Piaţa locală a berii a înregistrat o creştere de 3%, ajungând la un volum de 16,6 milioane hectoliotri, iar consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 85 de litri.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România. Retailerul Mega Image este evaluat la 900 mil. euro, plus 13%. Retailerul are 720 de magazine dintre care 50 au fost deschise în 2019 Cristina Rosca 24.01.2020,

Retailerul are 720 de magazine dintre care 50 au fost deschise în 2019. 

39

Retailerul olandezo-belgian Mega Image este evaluat la aproape 900 de milioane de euro, cu 13% peste nivelul din 2018, arată datele din catalogul „100 cele mai valoroase companii din România“, ediţia 2019.

Retailerul are în România 720 de magazine dintre care circa 50 au fost deschise în 2019. În fiecare din ultimii ani compania a deschis 50-60 de supermarketuri şi magazine de proximitate noi, pe când pentru acest an sunt bugetate în total 90 de deschideri, adică o creştere de peste 50%, conform datelor comunicate recent de companie.

Lidl este brandul european cu cea mai rapidă creştere a valorii în 2020: Nemţii sunt evaluaţi la 12,4 miliarde de dolari, plus 40% Cristina Rosca 24.01.2020,

În România, discounterul german este al treilea cel mai mare jucător din comerţul alimentar, cu 250 de magazine şi afaceri ce merg spre 2 mld. euro (2,2 mld. dolari).

Retailerul german Lidl, activ pe segmentul de discount şi prezent pe câteva zeci de pieţe de la nivel mondial, este brandul european cu cea mai mare creştere a valorii în 2020 versus anul anterior, arată cel mai recent raport al companiei Brand Finance, firmă independentă globală de evaluare de brand. Astfel, nemţii sunt evaluaţi la 12,4 mld. dolari (11,3 mld. euro), după un avans anual de 40%. „Lidl este brandul european cu cea mai rapidă creştere dintre cele 500 cele mai valoroase mărci din lume. Astfel, acesta este un exemplu că retailerii offline pot avea succes chiar şi pe o piaţă în schimbare“, potrivit analiştilor de la Brand Finance.

Carrefour mizează pe un profit în creştere în 2019 după accelerarea vânzărilor în trimestrul patru B.D. Companii / 24 ianuarieGrupul francez de distribuţie Carrefour a raportat joi o creştere accelerată a vânzărilor în trimestrul patru al anului trecut, graţie rezultatelor solide din Brazilia, în timp ce greva din decembrie a afectat afacerile hypermarket-urilor din Franţa, transmite Reuters.

Carrefour, cel mai mare grup european de distribuţie, este în mijlocul unui plan de relansare pe cinci ani, lansat în 2018 şi destinat reducerii costurilor

40

şi dezvoltării ofertei online pentru a putea concura mai bine cu rivali precum Amazon. Într-un comunicat publicat joi, Carrefour a confirmat toate obiectivele din acest plan.

Pentru anul 2019, Carrefour se aşteaptă la un profit operaţional de 2,09 miliarde euro, în creştere cu 7,4% la un curs de schimb constant. Rezultatele anuale complete pentru anul 2019 urmează să fie publicate de Carrefour în data de 27 februarie.

"Anul 2019 marchează un punct de cotitură important pentru grupul nostru. Carrefour a realizat o creştere solidă şi profitabilă. Planul nostru de transformare începe să dea roade", a declarat directorul general Alexandre Bompard.

În trimestrul patru al anului trecut, Carrefour a realizat o cifră de afaceri de 21,74 miliarde euro, în creştere cu 3,1% comparativ cu trimestru precedent, după un avans de 2,3% în trimestrul al treilea. În Brazilia vânzările au crescut cu 7,6% însă în Franţa au scăzut cu 0,9%, în special din cauza unei contracţii de 3,4% a vânzărilor în hypermarket-uri.

În România, Grupul Carrefour numără 303 magazine, dintre care 32 de hipermarketuri 'Carrefour', 218 supermarketuri (203 magazine 'Market' şi 15 magazine 'Express Orange'), 42 de magazine de proximitate 'Express', 10 magazine de proximitate 'Contact' şi un magazin de comerţ online.

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro D.D.Miscellanea / 24 ianuariePiaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar mai puţin de 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, a declarat, pentru Agerpers, Tiberiu Stoian, director general al Fabricii de ambalaje Exonia.

"Momentan, analizată global, piaţa ambalajelor este estimată la aproximativ 890 milioane euro, din care momentan mai puţin de 15% o reprezintă ambalajelor biodegradabile compostabile. Nu am un raport oficial al Institutului de Statistică, însă estimările principalilor procesatori din piaţă consideră că un cuantum global al ambalajelor importate ar fi de aproximativ 37%. Producţia fabricii de Ambalaje Exonia ocupă unul dintre primele 5 locuri în topul procesatorilor din nişa ambalajelor flexibile, estimată că ar reprezenta un procent de 7-8% din totalul pieţei ambalajelor utilizate în Romania", a spus Tiberiu Stoian.

Reprezentanţii fabricii de ambalaje Exonia vor testa în Ucraina, în premieră mondială, primul lot de hârtie 'Re-leaf Paper'; obţinută din frunze uscate.

41

"În ceea ce priveşte intenţia de utilizare a materialului inovativ 'Re-leaf Paper' fabricat în Ucraina, intenţionăm să îl folosim la confecţionarea atât a sacoşelor pentru cumpărături, cât şi a altor multe tipuri de ambalaje industriale: coli de împachetat echipamente, saci pentru cărbuni, pungi pentru piese, etc.Toate acestea generează consumuri mari de materie prima organică provenită din masa lemnoasă, motiv pentru care ne dorim sa aducem această alternativă care este deopotrivă mai prietenoasă cu mediul dar şi mai economică", a afirmat Tiberiu Stoian.

Într-o primă etapă, fabrica va utiliza aproximativ 130 de tone de hârtie lunar, însă capacitatea de procesare a liniei tehnologice poate atinge 300 de tone, capacitate pe care estimează că o va avea spre finele anului.

Din aceste cantităţi, în funcţie şi de răspunsul pieţei, producătorul apreciază că un procent de aproximativ 10-15% ar putea fi reprezentat de noul tip de hârtie 'Re-leaf Paper' fabricată din frunze.

Hârtia utilizată în Fabrica De Ambalaje Exonia pentru producţia pungilor este fabricată din materii prime reciclate sau deţine Certificat FSC prin care se atestă că nu provine din păduri virgine sau arii protejate, ci exclusiv din plantaţii forestiere destinate exploatării industriale.

Conform reprezentanţilor Exonia, în timp ce experimenta, Valentyn Frechka, un tânăr ucrainean în vârstă de 18 ani, cercetând tehnologiile de fabricare a hârtiei, a constatat că au fost cel puţin două încercări anterioare ale unor oameni de ştiinţă din Germania şi Japonia care au încercat să producă în laborator hârtie din frunze de stejar şi respectiv de ficus, dar nu au reuşit să obţină prea multă pulpă. Potrivit lui Frechka, abordarea lor a eşuat deoarece au folosit metode distructive pentru a extrage pulpa cu cantităţi mari de fibre de celuloză pură, în timp ce frunzele nu conţin un procent semnificativ din acest element. Frechka şi-a stabilit un obiectiv mai modest: a extras pulpă care conţinea un procent mai redus de celuloză, aproximativ 50-60%, printr-o tehnologie extrem de favorabilă fibrelor. Potrivită pentru fabricarea hârtiei, această pulpă de celuloză poate fi presată pentru a se obţine şi alte categorii de ambalaje, saci, cutii de carton etc. Inventatorul a câştigat competiţia de inventică din Kenya, o olimpiadă Genius în SUA 2018 şi a călătorit în multe alte ţări pentru a-şi prezenta proiectul la conferinţe internaţionale de profil. Deşi ar fi putut începe facultatea în SUA, a ales să studieze în Ucraina şi să încerce să-şi pună în aplicare tehnologia în fabricile de hârtie din toată ţara.

42

Proiectul este în derulare la fabrica de hârtie din Zhytomyr unde se lucrează la ameliorarea produsului şi optimizarea costurilor de fabricaţie. O tonă de celuloză pură necesită prelucrarea a două tone de frunze căzute.

"Această tonă de celuloză va costa 450 dolari, în timp ce aceeaşi celuloză obţinută din lemn costă cel puţin 650 dolari. Este o diferenţă substanţială", a declarat Nadia Stoian, export manager al fabricii, coordonator al portalului Exonia.ro.

Furnizorul a calculat că, dacă la nivel mondial s-ar produce cel puţin 10.000 de tone de hârtie folosind această tehnologie în fiecare an, s-ar diminua cu 2% din suprafeţele de păduri care sunt tăiate anual pentru producţia de hârtie.

DIVERSE

Un primar din Tulcea, acuzat că a fraudat banii UE din agricultură folosindu-se de pământurile sătenilor și de puterea semnăturii în documentele oficiale 24/01/2020  Bani Europeni

Sterian Gherghișan, primarul comunei Văcăreni din județul Tulcea, este acuzat de procurorii DNA Constanța că a profitat de funcția sa pentru a primi subvenții europene de-a lungul a cinci ani. Potrivit procurorilor, edilul ar fi luat în arendă sute de hectare de teren de la săteni și prin interpuși a accesat bani europeni care erau destinați, de fapt, tinerilor fermieri. Dosarul a fost trimis în judecată în 2017. Prejudiciul este estimat la 200.000 de euro. Procesul se judecă încă în primă instanță. Același primar a fost condamnat definitiv la 2 ani cu suspendare tot pentru obținerea pe nedrept a fondurilor europene acordate prin APIA.

43

România este țara care a fraudat cele mai multe fonduri europene destinate Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada 2014-2018, se arată în cel mai recent raport OLAF. România este urmată de Polonia, Ungaria și Italia și, conform aceluiași raport, tendința de fraudare a fondurilor europene în domeniul agricol a fost mai mare în România în 2018 față de 2017. România a raportat, în ultimii 5 ani, 250 de fraude și 2219 nereguli, ceea ce înseamnă că în fiecare zi instituțiile de control raportau cel puțin o problemă de acest fel în cheltuirea banilor europeni pentru agricultură. Conform OLAF, România se află pe primul loc în UE și în ce privește ajutoarele acordate direct fermierilor. În total, România a raportat o fraudă de 62 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,45% din totalul plăților făcute de Uniunea Europeană în acest segment către țara noastră, de aproximativ 14 miliarde de euro. În 2018 procentul a crescut pentru România – 18,3 milioane euro fraudați, adică 0,62% din totalul plăților de aproximativ 3 miliarde euro. Cel mai des întâlnite modalități de fraudare în 2018 au fost folosirea documentelor false sau falsificate, cereri de ajutor false sau falsificate sau declararea unor produse, specii sau terenuri fictive (cele mai multe în Polonia, urmată de România).

Primar ”recidivist” în obținerea pe nedrept a fondurilor europene din agriculturăVăcăreni este o mică localitate din vestul județului Tulcea, unde locuiesc puțin peste 2000 de suflete și unde terenurile fertile le permit oamenilor să cultive din belșug. Ce le lipsește oamenilor, însă, este posibilitatea să își dezvolte gospodăriile și să își fructifice terenurile, mai ales din cauza lipsei informațiilor și a priceperii în privința accesării fondurilor europene, care le-ar fi permis să țină pasul cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul rural.

Unul dintre cei care au înțeles repede cum merg lucrurile, după momentul preaderării României la Uniunea Europeană, este Sterian Gherghișan, cel care a fost primarul comunei chiar din momentul înființării ei, în 2003. Preocupat cu agricultura încă din tinerețe, odată ajuns primar, Gherghișan a avut acces la toate informațiile referitoare la accesarea fondurilor europene, bani care l-au ajutat să își dezvolte afacerile.

Primarul a convins sătenii să îi dea în arendă pământurile iar aceștia, mulțumiți de cât le dădea primarul în schimb, au acceptat. Gherghișan a ajuns astfel să lucreze sute de hectare din comuna pe care o și conducea din primărie.

În 2017, primarul a fost trimis în judecată de procurorii DNA Constanța după ce spun aceștia că au descoperit cum, în perioada 2010-2014,

44

Gherghișan a beneficiat de fonduri europene care erau destinate, de fapt, tinerilor fermieri. Procesul se judecă încă în primă instanță.

Schema era foarte simplăPrimarul, fiind trecut de 40 de ani și nemaifiind nici la primul contact cu domeniul agricol, cele două condiții pentru accesarea subvențiilor pe care și le dorea, a apelat la trei persoane care ar fi putut depune cererile în locul lui.

Cele trei persoane au acceptat ca, mai întâi, să ceară adeverințe care să ateste că sunt proprietari sau dețin terenuri în arendă chiar de la Primăria Văcăreni pe care Gherghișan o conducea.

Primarul a semnat adeverințele care atestau că cele trei persoane au zeci de hectare în arendă iar apoi, cele trei persoane au depus cereri la APIA și au primit subvențiile europene solicitate.

În realitate, terenurile nu erau luate în arendă de cele trei persoane care îndeplineau condițiile UE, ci erau lucrate chiar de primarul Gherghișan, care nu ar fi putut, în mod normal, să beneficieze de subvențiile europene.

În timpul audierilor, proprietarii terenurilor le-au spus procurorilor că nu i-au văzut niciodată și cu atât mai puțin au negociat cu cele trei persoane care apăreau ca arendași în documentele emise de primărie. Proprietarii, martori în dosar, au mai spus și că au negociat arendarea doar cu primarul ba, mai mult, ei ridică produsele reprezentând contravaloarea arendei chiar de la primar de-acasă:

”Astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care au arătat în cvasitotalitatea lor că au negociat arendarea terenurilor lor exclusiv cu inculpatul Gherghişan Sterian, că au contractat cu acesta, că au ridicat exclusiv de la locuinţa lui produsele care reprezentau contravaloare arendei, că acest inculpat avea asociaţie agricolă şi utilaje şi lucra suprafeţe importante de teren în comuna Văcăreni, că nu îl cunosc pe inculpatul Niţă Ion, nu au discutat cu acesta despre arendare şi nu ştiu ca acesta să exploateze teren agricol în comuna Văcăreni, această declaraţie pe proprie răspundere nu corespunde adevărului, fiind esenţialmente falsă”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Constanța.În acest dosar, atât APIA, cât și AFIR s-au constituit părți civile considerând că au fost prejudiciate și cerând banii înapoi. În total, peste 900.000 de lei, adică aproape 200.000 de euro.

În anul 2014, Sterian Gherghișan a fost condamnat definitiv, la doi ani cu suspendare, tot pentru fraudarea fondurilor europene, de această dată pentru

45

că a declarat în fals că primăria utilizează o suprafață de 2,5 ori mai mare de pășune decât cea reală pentru ca să primească mai multe fonduri FEGA. Astfel, Consiliul Local Văcăreni a produs un prejudiciu de 60.339 lei.

O analiză PressHub, pornind de la activitatea procurorilor DNA, arată că cele mai multe dosare trimise în judecată de procurori pentru fraudarea fondurilor UE sunt înregistrate în domeniul agricol, iar unul dintre tiparele de fraudatori identificate de PressHub este cel al primarului de comună mică sau medie. De obicei, primarul este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. Este exact cazul primarul din comuna tulceană Văcăreni, care s-a folosit nelegal de pământurile sătenilor și puterea semnăturii pe documente oficiale pentru a beneficia de subvenții care nu îi erau destinate.

UNIUNEA EUROPEANA

Topul salariilor minime din Europa şi unde se situează România 24 ianuarie 2020, 12:12 de Afrodita Cicovschi

Salariul minim în statele europene este între 300 şi 2.100 de euro, România ocupând unele dintre ultimele locuri în clasamentul făcut de publicaţia spaniolă Cope, care conţine şi state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Publicaţia spaniolă Cope, preluată de Rador, scrie că, odată cu sosirea noului an, noul guvern de la Madrid, sindicatele şi angajatorii au convenit asupra creşterii salariului minim interprofesional (SMI) pentru 2020 până la 950 de euro pe lună. Dar care este salariul minim în restul ţărilor europene?   Salariul minim a crescut în 20 de ani de la 485,70 în 1999, la 950 de euro azi, o creştere de peste 85%.

Cu toate acestea, aceşti 950 de euro sunt încă departe de principalele economii ale Uniunii Europene (UE).   Luxemburg - 2.142 de euro pe lună. Nu numai că este cel mai mare salariu minim din UE, ci este şi din lume.

46

Pentru a pune aceste date în context, site-ul Numbeo spune că în ţara central-europeană costul vieţii este cu 47% mai scump decât în Spania.  

Circa 1.500 de euro pe lună se înregistrează într-un grup select de ţări, conduse de Regatul Unit (1.760) şi Irlanda (1.707), urmate de Olanda (1.654), Belgia (1.594), Germania (1.584) şi Franţa (1.539).   Salariul minim sub 1.000 de euro pe lună  

Dacă unii angajaţi câştigă 1.000 de euro sau mai puţin într-un loc de muncă în care desfăşoară o activitate pentru care ar trebui să primească mai mult, cea mai mare parte dintre ţările UE au un salariu minim sub o mie de euro, începând cu Spania (în prezent 900, care va ajunge la 950 de euro) şi continuând cu ţara vecină, Portugalia, cu 741 de euro. Alte state mediteraneene, cum ar fi Grecia (758), sunt la acest nivel.  

Cele mai mici salarii din Europa de Est   Bulgaria (312 euro), România (466 de euro ) sau Ungaria (487 de euro) sunt ţările în care salariul minim este printre cele mai scăzute dintre statele membre. Naţiunile baltice nu sunt departe de ele: 607 de euro în Lituania, 430 în Letonia şi 584 în Estonia.  

Ţările candidate pentru a intra în clubul continental precum Albania, Muntenegru, Macedonia şi Serbia nu ajung în niciun caz la 300 de euro pe lună.   De altfel, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostat, arată că, România se află pe antepenultimul loc din clasament.  

Având în vedere că graficul de mai jos prezintă salariile brute din fiecare stat membru, iar România are cele mai mari taxe pe muncă din Uniune, de 41%, în timp ce bulgarii plătesc doar 22%, putem spune că diferenţele de salariu dintre români şi bulgari sunt foarte mici.   Astfel, din salariul brut de 446 de euro, românii rămân cu doar 275de  euro în mână, în timp ce bulgarilor le

47

revine 243 de euro, din cei 312 euro brut.  

Ţări fără salariu minim: 6 din cele 28 de state membre ale UE nu au salariu minim   Acestea sunt Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia. Motivul salariului minim reglementat este de a garanta un venit minim pentru clasele inferioare, iar în aceste ţări salariul mediu este între cele mai mari din Europa. Danezii primesc, în medie, aproape 3.000 de euro, o sumă similară cu cea primită de suedezi. Desigur, în aceste ţări viaţa este mai scumpă. O ţară apropiată şi similară cu a noastră, Italia, a avut în 2017 un salariu mediu de peste 2.500 de euro.   

 

Animal Health - Delegated Acts - Presentation (2020.01.22)

48

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195349/10_SANTE_EP_4DAs_en_original.pdf

Anti-microbial resistance (2017.11.13): http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195350/Anti-microbial%20Resistance%20-%2013.11.2017_original.pdf

Committee on Agriculture and Rural DevelopmentAGRICommittee meeting -09:07 / 12:43 - 23-01-2020

Wed, 22 Jan 2020 09:00 - 11:30o With the Council and Commission

o 1.0 Adoption of agenda

o 2.0 Chair’s announcements

o 3.0 Approval of minutes of meetings (PE644.768)

o Approval of minutes of meetings (PE644.773)

o Approval of minutes of meetings (PE644.947)

o 4.0 Exchange of views with Ms Marija Vučković, Minister of Agriculture,

on the priorities of the Croatian Presidency of the Council of the European

Union in the field of agriculture

o *** Electronic vote ***

o 5.0 (AGRI/9/01824) Conclusion of the Agreement on the withdrawal of

the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the

European Union and the European Atomic Energy Community

o 6.0 (AGRI/9/01633) Competition policy - annual report 2019

o 7.0 (AGRI/9/01029) 2018 discharge: General budget of the EU - European

Commission

o *** End of electronic vote ***

o 8.0 Presentation by the European Commission (DG AGRI) of Delegated

Act on flexibility package for wine promotion programmes

49

o * * * Wed, 22 Jan 2020 11:30 - 12:30o 9.0 Coordinators’ meeting

o * * * Wed, 22 Jan 2020 14:30 - 18:30

o 10.0 Presentation by the European Commission (DG SANTE) of

Delegated Acts supplementing the Regulation (EU) 2016/429 of the

European Parliament and the Council as regards Animal Health

o 11.0 Exchange of views with a Commission representative (DG SANTE)

on African Swine Fever

o 12.0 Presentation of the report on the AGRI mission to France, 28-30

October 2019

o 13.0 (AGRI/9/01803) Transitional provisions for the support by the

European Agricultural Fund for Rural Development (EAFRD) and by the

European Agricultural Guarantee Fund (EAGF) in the year 2021

o 14.0 (AGRI/9/01959) The European Forest Strategy - The Way Forward

o * * * Thu, 23 Jan 2020 09:00 - 13:00o 15.0 Exchange of views with Commissioner Janusz Wojciechowski,

responsible for agriculture

o 16.0 Exchange of views with representatives of National Management

Authorities in the framework of the New Delivery Model

o 17.0 Approval of recommendations issued by AGRI Coordinators

o 18.0 Any other business

o 19.0 Next meetings (AGRI(2020)0217_1) Mon, 17 Feb 2020

o Next meetings (AGRI(2020)0318_1) Wed, 18 Mar 2020

o * * *

50

DOCUMENT ADOPTAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN! PERICOLUL CARE AMENINȚĂ AGRICULTURA!Agroinfo  23 ianuarie 2020 - AMENINȚARE. Resursele de apă scad vertiginos! Schimbările climatice, fenomenele meteorologice imprevizibile și seceta și-au pus din plin amprenta. Parlamentul European a adoptat marți, 21 ianuarie 2020, un proiect de lege care definește standardele minime de calitate pentru apa recuperată care va fi folosită pentru irigații agricole și stabilește obligații pentru operatorii de producție, distribuție și stocare, precum și măsuri de gestionare a riscurilor, anunță Parlamentul European într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Apa recuperată (adică apa uzată urbană care a fost tratată într-o instalație de recuperare) va fi folosită pentru irigarea culturilor alimentare, a culturilor alimentare procesate și a celor nealimentare. În termen de cinci ani, Comisia va trebui să evalueze dacă apa recuperată poate fi utilizată în alte moduri.

Eurodeputații spun că, între timp, statele membre pot permite ca apa recuperată să fie utilizată în alte moduri, cum ar fi refolosirea apei industriale și în scopuri legate de amenajare și de mediu, cu condiția ca sănătatea umană, animalele și mediul să fie protejate complet.

„Trebuie să ne îndreptăm către o economie circulară, de asemenea, în modul în care folosim și reutilizăm apa”, a declarat raportoarea Simona Bonafè (S&D, IT). „Am putea reutiliza 6,6 miliarde de metri cubi de apă până în 2025, comparativ cu 1,1 miliarde de metri cubi pe an. Aceasta ar necesita o investiție mai mică de 700 de milioane EUR și ne-ar permite să refolosim mai mult de jumătate din volumul actual de apă care provine de la stațiile de epurare UE disponibile teoretic pentru irigare, evitând mai mult de 5% din extracția directă din apele subterane ”, a adăugat ea.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 588 de voturi pentru și 23 de abțineri. Negocierile cu miniștrii UE vor începe după ce Consiliul își va stabili propria poziție.

Resursele de apă ale UE sunt din ce în ce mai puține, ceea ce duce la deficitul de apă și deteriorarea calității. În special, schimbările climatice, fenomenele meteorologice imprevizibile și seceta și-au pus amprenta asupra disponibilității de apă dulce necesară dezvoltării urbane și agriculturii.

Asigurarea utilizării mai largi a apelor uzate tratate ar putea limita extracția din apele subterane. Potrivit Comisiei Europene, frecvența, intensitatea secetelor și impactul lor asupra mediului și economiei au crescut drastic în ultimii treizeci de ani. Secetele din vara anului 2017 pot ilustra dimensiunea

51

pierderii economice; numai în agricultura din Italia au fost pierderi de 2 miliarde EUR.

Una dintre principalele amenințări pentru apa din UE este extragerea apei din subteran, în special pentru irigarea agricolă, dar și pentru utilizarea industrială și dezvoltarea urbană.

Noi descoperiri despre dublul standard de calitate a produselor din statele membre. Europarlamentarii insistă pentru noi reglementări Produsele cu dublu standard de calitate nu sunt percepute diferit de consumatorii europeni, inclusiv de către cei din România, dacă aceştia nu au informaţii cu privire la ţara de destinaţie a produselor respective. Dacă cunosc însă pentru ce pieţe au fost fabricate, percepţia lor în mare parte din cazuri se modifică.

Concluzia aparţine cercetătorilor JRC, serviciul ştiinţific intern al Comisiei Europene. Românii tind să prefere produsele destinate altor pieţe. 23 ian, 2020 | ECONOMICA.net Europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European au reînceput discuţiile pe marginea dublului standard de calitate a produselor, cu scopul de a continua procedurile pentru elaborarea unui cadru legislativ prin care să protejeze consumatorii europeni.  

Aceasta în contextul în care Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific intern al Comisiei, a prezentat noi concluzii ale studiului privind evaluarea economică a calității duale a produselor alimentare pe piața unică. Acest studiu, care este încă nepublicat, analizează impactul practicilor dublului standard de calitate asupra alegerii consumatorului și asupra comportamentului companiilor. Lucrarea a fost finanțată în cadrul unui proiect pilot adoptat de Parlamentul European şi se bazează pe un raportul JRC din iunie 2019, care conținea rezultatele testelor efectuate de JRC pe o gamă de produse pentru a determina incidența produselor cu ambalaje identice, dar cu compoziție diferită.  

Potrivit noilor cercetări, consumatorii nu conştientizează faptul că au testat produse cu dublu standard de calitate dacă nu au fost informaţi în prealabil cu privire la ţara de destinaţie a produselor respective. Dacă ştiau destinaţia

52

produselor testate, atunci aleageu de obicei produsul de pe piaţa internă, dar şi aici există diferenţe.

"Au fost făcute teste în laborator, dar au fost şi chestionare online. Testul (în laborat n.red) a fost făcut în orb, adică consumatorii nu ştiau marca produsului respectiv, dar au primit diverse informaţii înainte. În timpul experimentului, au fost folosite două informaţii imortate - respectiv în ce ţară au fost fabricate produsele şi ţara de destinaţie a produselor. Şi s-a constatat că nu s-a făcut diferenţa între produse , dacă subiecţilor nu li se spunea pentru ce piaţă este produsul respectiv. Dacă ştiau ţara de destinaţie, rezultatele au fost total diferite", a expicat reprezentantul JRC în cadrul Comisiei pentru piaţa internă. "Fiecare stat este asociat cu un anumit tip de caltate", mai spune acesta.  

În replică, mai mulţi europarlamentari prezenţi în Comisie au menţionat că studiul este "irelevant" sau "dezamăgitor" şi au propus continuarea dezbaterilor cu scopul de a se ajunge la o regllementare sau chiar la o interdicţie a dublului standard de calitate a produselor.  

Potrivit acestuia, în cazul cercetării online, nu există preferinţă vădită pentru produsele intetne sau externe. În cazul cercetării din laborator, subiecţii au preferat în general produsele naţionale.  

Ce au preferat românii  

Cercetarea s-a realizat în şase state membre, printre care şi România (Germania, Ungaria, Lituania, Romania, Spain şi Suedia) în rândul a 10.600 de participanţi. Testele au fost făcute pe şase produse alimentare, consumatorii din România gustând spre analiză cartofi Lays Potato Chips Nature, Fanta şi Fish Fingers (Findus).  

"Spre deosebire de consumatorii din Spania care par să preferă versiunea locală a sucului Fanta, românii au preferinţe contrare (le-a plăcut mai mult Fanta pentru alte pieţe n.red). Preferința individuală pentru această versiune crește atunci când informațiile despre DC-SIP (diferențe de compoziție a produselor de marcă aparent identice), în timp ce efectul mărcii pare să reducă ușor preferința pentru versiunea spaniolă a sucului de portocale Fanta. În ceea ce privește cartofii, respondenții spanioli arată o preferință puternică pentru versiunea lor ", arată cercetarea JRC.    

Amintim că, în luna iunie 2019, Comisia a publicat  rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită. Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este,

53

însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE.

tudiul a constatat că: În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită. 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.

Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită. Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.  

Comisarul european pentru agricultură s-a exprimat împotriva acaparării de terenuri în Uniunea Europeană REDACȚIA FIR 23 IANUARIE 2020

Comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, a ridicat problema concentrării terenurilor în Uniunea Europeană, într-un schimb de opinii pe care l-a avut în cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European cu europarlamentarul român Daniel Buda. 

„3% dintre proprietari au 50% din terenurile agricole din Europa. Este un fenomen cât se poate de îngrijorător”, a spus Wojciechowski, citat de Daniel Buda pe pagina sa de socializare.

Îngrijorările exprimate la nivel european se discută și în România. Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat în emisiunea Agro Jurnal de la Digi TV că politica agricolă a României trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei clase mijlocii în agricultură și să se asigure că nu va exista fenomenul de acaparare a terenurilor agricole.

54

Dumitru a spus că fermele mari care au reușit să comaseze terenuri trebuie să producă nu doar materie primă, ci și produse procesate. Oficialul MADR a mai vorbit și despre necesitatea creării unor condiții care să califice fermele de familie la accesarea fondurilor europene și de susținere a fermelor mici.

„Fermierul mare trebuie să vină pe măsura de creștere a valorii adăugate. Nu trebuie să mai punem acele praguri de standarde de outputuri”, a precizat Emil Dumitru.

.................................................................................

CEHIA si SLOVACIA

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-24  

Timp de trei ani ( 2016 – 2019 ), un scandal apărut din nimic și foarte suspect a dat de furcă autorităților europene: țările Grupului de la Vișegrad ( Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria ), cărora li s-au alăturat și Bulgaria, dar și România, prin vocea lui Liviu Dragnea ( care a avut un discurs electoral puternic anti-european înainte de elegerile europarlamentare din mai 2019 ) au acuzat companiile din vestul Europei că livrează pe piața țărilor din Centrul și Estul uniunii produse inferioare calitativ, inclusiv produse alimentare.

În discursul fabricat imediat pe acest subiect au fost folosite mesaje tipice propagandei anti-europene: ”Cei din Est sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua”, ”UE e interesată numai să vândă produse proaste pe piețele Estului”, ”UE ne vinde gunoaie”, etc.

55

Scandalul a pornit din Slovacia, fiind declanșat de o asociație pentru protecția consumatorului, iar acuzațiile au fost preluate imediat de celelalte țări membre ale Grupului de la Vișegrad, fiind introduse pe agenda oficialităților de rang înalt din aceste state. Ministrul ceh al Agriculturii, Marian Jurecka nu a ezitat să declare: “Cu unele produse suntem de fapt pubela de gunoi a Europei”.

Liviu Dragnea, din postura de președinte al Camerei Deputaților și al PSD, a acuzat la rândul său că pe piața românească ajung alimente inferioare calitativ, inițiind și o lege în parlament împotriva dublului standard, lege care nu a mai fost adoptată.

În 2019, scandalul s-a stins, așa cum era de așteptat. A fost realizat un studiu european în 19 țări, printre care nu s-a aflat și România, fiindcă autoritățile de atunci nu au acceptat să intre în program, motivând că dețineam președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din cele 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:

În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.

9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.

Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.

Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.

56

După publicare acestui studiu, în iunie 2019, scandalul s-a stins.

Salmonella foto sursa EFSA

În timp ce luptau cu așa numitul dublu standard la alimente, Cehia și Slovacia se situau pe primele două locuri în UE la numărul de îmbolnăviri cu Salmonella și Campylobacter, două bacterii care provoacă toxiinfecții alimentare, potrivit raportului EFSA pentru 2018.

Astfel, în Cehia au fost înregistrate 215 cazuri la 100.000 de locuitori, de îmbolnăviri cauzate de alimente infestate cu Campylobacter, iar în Slovacia au fost 153 de cazuri la 100.000 de locuitori. Toxiinfecțiile au fost provocate de bacterii existente în locul de trai al pacienților. Numărul total al bolnavilor în Cehia a fost 23.765, din care confirmate 22.895, iar în Slovacia, 8.429, din care confirmate 8.339. Slovacia a raportat cele mai multe focare de Campylobacter, 202, având ca sursă mâncarea și apa, procentul fiind de 38,7% din totalul focarelor înregistrate la nivel european.

Dacă la Campylobacter, Cehia a fost pe primul loc, în ce privește rata de îmbolnăvirela cu Salmonella a trebuit să cedeze locul Slovaciei, care a raportat în 2018, 124 de pacienți la 100.000 de locuitori. Cehia a coborât pe locul doi, cu 102 pacienți la 100.000 de locuitori. Bacteria a provenit tot din mediul de trai al pacienților, spre deosebire de bolnavii din țările nordice care s-au îmbolnăvit în timpul călătoriilor.

În 2018, în Slovacia au fost 7.222 de cazuri, din care confirmate 6.791.În Cehia, au fost 11.340, din care 10.901 confirmate.

Prin urmare, în timp ce acuzau companiile vestice că vând pe piețele Estului alimente inferioare calitativ, numindu-le metaforic gunoaie, politicienii populiști ignorau că în țara lor consumatorii se îmbolnăvesc pe capete din cauza alimentelor infestate cu Campylobacter și Salmonella. Un suc de portocale care poate are mai puțină pulpă de fruct cu 2-3% decât sucul vândut în Vest nu e nociv, pe când o sticlă cu lapte produs în țara ta te poate băga în spital. Acest aspect îi preocupă mai puțin pe cei care își fac imagine publică atacând Occidentul, fără să fie preocupați cu adevărat de siguranța consumatorilor în propria lor țară.

57

SUA si ROMANIA

 Anual, cetăţenii americani aruncă mâncare în valoare de 240 miliarde de dolari. Românii aruncă 6.000 de tone de alimente, zilnic Ionel Vaduva astăzi,

Gospodăriile nord-americane aruncă, în medie, aproape o treime din alimentele achiziţionate pe parcursul unui an, conform rezultatelor unei cercetări realizate de specialişti ai Colegiului de Ştiinţe Agricole din cadrul Universităţii Penn State, risipă care costă economia SUA nu mai puţin de 240 de miliarde de euro.

Economiştii implicaţi în studiu spun că dacă se împarte această sumă la cele 128,6 milioane de gospodării nord-americane, rezultă un total al pierderilor generate de risipa alimentară de 1.866 dolari pe gospodărie.

Această ineficienţă din sectorul economiei alimentare are implicaţii în domeniul sănătăţii, în cel al securităţii alimentare, al marketingului alimentar şi în schimbările climatice, a precizat Edward Jaenicke, profesor de economie agricolă din cadrul Penn State, citat de presa străină.

„Descoperirile noastre sunt în concordanţă cu studiile anterioare, care au relevat că 30-40% din totalul cantităţii de alimente produsă în SUA rămâne neconsumată, ceea ce înseamnă că resursele utilizate în producerea acestor alimente neconsumate, incluzând aici terenul agricol, energia, apa şi forţa de muncă sunt irosite, de asemenea”, a adăugat Jaenicke. „Însă, acest studiu este primul care identifică şi analizează nivelul de risipă alimentară la nivel de gospodărie individuală, fapt care a fost aproape imposibil de cuantificat anterior, pentru că nu existau date la zi, comprehensive, despre alimentele neconsumate la nivel de gospodărie”.

Cercetătorii de la Penn State au depăşit însă această limitare prin împrumutarea metodologiei din domeniile economiei producţiei agricole şi alimentare – care modelează proprietatea funcţiei de producţie de a transforma intrările în ieşiri – şi ştiinţa nutriţională prin care înălţimea, greutatea, sexul şi vârsta unei persoane pot fi utilizate pentru a calcula necesităţile de energie metabolică pentru a menţine greutatea corporală.

58

Cu ajutorul acestei abordări inovatoare, Jaenicke şi Yang Yu, doctorand în economie agricolă, de mediu şi regională, au analizat datele brute provenite de la cele 4.000 de gospodării care au participat la recensământul USDA - National Household Food Acquisition and Purchase Survey, cunoscut şi ca FoodAPS. Statisticile cu privire la achiziţia de alimente disponibile în acest recensământ au fost tratate ca „intrări”.

Food APS a colectat, de asemenea, dimensiunile biologice ale participanţilor, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea să aplice formule din ştiinţele nutriţionale, astfel încât să determine ratele metabolice de bază şi să calculeze energia necesară membrilor unei gospodării să-şi menţină greutatea corporală, informaţii care au fost catalogate ca „ieşiri”.

Diferenţa dintre cantitatea de alimente achiziţionate şi cea necesară menţinerii greutăţii corporale reprezintă ineficienţa de producţie în acest model, fapt care se traduce în hrană neconsumată, altfel spus risipită.

„Bazându-ne pe estimările noastre, cantitatea medie de alimente aruncate într-o gospodările nord-americană a reieşit că ar fi de 31,9% din totalul achiziţionat”, a spus Jaenicke. „Mai bine de două treimi dintre gospodăriile prinse în studiul nostru generează o risipă de alimente care se situează în intervale cuprinse între 20-50%. Cu toate acestea, chiar şi acele gospodării cu cel mai mic nivel de risipă alimentară generează totuşi un procent de 8,7% alimente aruncate”.

În plus, datele demografice colectate ca parte din studiu au fost utilizate pentru a analiza diferenţele în ceea ce priveşte risipa alimentară la nivel de gospodărie, cu o varietate de caracteristici.

Spre exemplu, gospodăriile cu un nivel mai mare al veniturilor generează mai multă risipă alimentară, iar membrii celor cu o dietă mai sănătoasă, care include mai mult fructele şi legumele perisabile, aruncă şi ei mai multe alimente, potrivit cercetătorilor.

„Este posibil ca acele programe care încurajează dietele sănătoase să genereze neintenţionat şi mai multe deşeuri alimentare”, a adăugat Jaenicke. „Asta ar trebui să dea de gândit din punct de vedere al politicilor, mai exact cum putem perfecţiona aceste programe, astfel încât să reducem risipa potenţială de alimente”.

Tipurile de gospodării asociate cu o cantitate mai mică de alimente aruncate le includ pe cele cu şi o mai mare insecuritate alimentară, în special cele care participă în programul federal SNAP de asistenţă alimentară, precum şi gospodăriile cu un număr mai mare de membri.

59

În plus, anumite produse de băcănie sunt vândute în cantităţi care poate influenţa risipa alimentară.

Printre gospodăriile care generează cantităţi mici de alimente aruncate sunt cele ale căror membri utilizează liste de cumpărături, precum şi cele care trebuie să călătorească pe distanţe mai mari pentru a se aproviziona.

Românii aruncă 6.000 de tone, zilnic. 53% din deşeurile alimentare provin din gospodării

Aproximativ 53 de procente din deşeurile alimentare provin din gospodării, iar 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în România, conform afirmaţiilor coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, de marţi, 26 noiembrie 2019.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult", a precizat Borbely, la conferinţa internaţională „Împreună combatem risipa alimentară”, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, în parteneriat cu Asociaţia Sărbătoarea Gustului.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, 53 de procente din deşeurile alimentare provin din gospodării.

„53% (n.r. - din deşeurile alimentare) sunt din gospodării (...) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (...). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut", a adăugat Borbely.

SUA

Peste 90% din porumbul american este modificat geneticLiviu GORDEA 24 ianuarie 2020 -

În ciuda presiunilor de tot felul cu care s-au confruntat anul trecut fermierii americani, în special cu ploile în exces care au întârziat mult însămânţările de primăvară, culturile de porumb şi soia s-au dovedit a

60

fi suficient de rezistente la factorii de stres, datorită progreselor genetice.

În numai câteva decenii, agricultura americană a suferit transformări radicale. Astfel că în prezent s-a ajuns ca 92% din suprafeţele cultivate cu porumb din SUA să fie înfiinţate cu sămânţă modificată genetic. Astfel se şi explică rezistenţa la condiţiile extreme din 2019, se arată într-un raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA). Potrivit acestuia, în anul 2000 doar 25 la sută din suprafaţă era cultivată cu porumb transgenic, iar în 2009 se ajunsese deja la 85%, un salt spectaculos realizat în mai puţin de un deceniu.

Prea multă ploaie pare mai uşor de gestionat decât lipsa precipitaţiilor. În 2012, chiar şi atunci când existau deja progrese semnificative în sfera biotehnologiilor, o secetă cumplită care a afectat regiunea Midwest a compromis o bună parte din producţia de porumb. Cu toate acestea, concluzionează raportul USDA, datorită progreselor tehnologice plantele au acum o şansă de a lupta împotriva intemperiilor asociate schimbărilor climatice.

SANATATE si GASTRONOMIE

BENEFICIILE pentru sănătate ale uleiurilor vegetale presate la rece / Te ajută să slăbești și să ai o imunitate de fier! Z.P. | 2020-01-24  Uleiul vegetal reprezinta o sursa importanta de substante nutritive, care ajuta organismul sa functioneze in parametri normali. Presat la rece pastreaza si mai bine nutrientii, astfel ca azi va recomandam doua tipuri de ulei perfecte pentru un stil de viata sanatos: cel de in si cel de canepa.

Uleiul de in presat la rece este extravirgin, fara conservanti sau substante chimice. Stiai ca denumirea din limba latina a inului, Linum Usitatissimum, se traduce drept Cel mai folositor? Consumat crud, inclus in preparate culinare diverse, pisat pentru a obtine faina sau presat si folosit in forma de ulei, inul aduce organismului numeroase beneficii. Aceasta samanta este o sursa bogata in acizi grasi esentiali Omega-3, avand un continut ridicat de

61

vitamine (complexul B şi vitamina E), lecitina, fibre, potasiu, magneziu si fitoestrogeni.

Iata si cele mai cunoscute efecte pozitive pe care le are uleiul de in asupra corpului:

 - sustine sanatatea sistemului cardiovascular;

 - ajuta in lupta impotriva cancerului;

 - consumat regulat determina arderea mai rapida a grasimilor, deci te ajuta sa slabesti;

 - reduce nivelul colesterolului rau si il creste pe cel bun, protejandu-ti inima;

 - favorizeaza productia de estrogen si reduce simptomele menopauzei.

Uleiul de canepa presat la rece reprezinta o alta varianta sanatoasa pentru alimentatia ta. Semintele de canepa sunt considerate unul dintre cele mai nutritive alimente din lume, datorita compozitiei bogate in proteine, vitamine (in special vitamina E) si minerale (fosfor, calciu, magneziu si potasiu) si acizi grasi nesaturati (Omega 3 si Omega 6).

Cele mai cunoscute beneficii ale uleiului de canepa sunt urmatoarele:

- ajuta la dezvoltarea unui sistem imunitar puternic;

- ajuta la reglarea nivelul de zahar din sange si la reducerea colesterolului;

- poate fi folosit atat pentru uz intern, cat si pentru uz extern (in mastile cosmetice imbunatateste aspectul tenului);

- datorita continutului de calciu si magneziu, ajuta la ameliorarea durerilor articulare, sustin specialistii Sanovita. Mai mult, vitaminele din complexul B si fosforul sporesc puterea de concentrare si de memorare.

De ce ar trebui să utilizăm totuși cătina românească? Vineri, 24 Ianuarie 2020 Maria BOGDAN

Nu știm dacă chiar e un subiect

62

tabu, dar intrăm astăzi într-un teritoriu oarecum interzis, cel al mitului miracolelor plantei introduse în România, am numit goji, în comparație cu mai neaoșa cătină, plantă și ea adusă din flora spontană în plantații intensive.

Astăzi vom arăta că Hippophae rhamnoides este realmente o fabrică de vitamine și nu degeaba se afirmă că este net superioară fructelor de goji sub aspect terapeutic. N-am cădea totuși în capcana celor care spun despre cătină că ar fi un fel de ginseng românesc, acestea sunt totuși exagerări în scopuri comerciale, iar medicul rămâne medic, dar nici n-am neglija faptul că este larg utilizată în industria farmaceutică sau a produselor naturale bio.

Fructele de cătină, culese toamna târziu (n.n. – atenție, n-am recomanda nimănui să le cumpere în luna august!), atunci când acumulează maximum de substanțe, se spune că ar constitui cea mai bogată sursă dintre toate fructele cunoscute de vitamina A, E, C, B1, B2, K și P, carotenoizi, flavonoizi, microelemente, acizi grași esențiali și fitostenoli.

Conținutul în substanțe este următorul: substanță uscată 15-20%, zaharuri 0,05-0,5%, acizi organici 1,5-4%, pectine 0,14-0,5%, polifenoli și tanați, flavonoide 1,8%, celuloză 0,9%, proteine 1,2%, ulei complex – 12%, betacaroten 3,5-10%;  microelemente – fosfor – 194,4 mg%, calciu – 211,8 mg%, magneziu – 186,1 mg%, potasiu – 165,1 mg%, sodiu – 2,8 mg%, fier – 13,84 mg%; vitamine liposolubile – vitamina A până la 380 mg%, vitamina E 16 mg%, vitamina F 8 mg%, vitamina D 20 mg%, vitamine hidrosolubile – vitamina C, vitamina P, vitamina K, complexul B, cantități de la 360 la 2.500 mg/100 grame de fructe; 18 aminoacizi (metionină, valină, triptofan, izoleucină, leucină, lizină, treonină și fenilalanină, histidina etc.); acizi grași esențiali – acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic, alfa și betacateron, licopen, criptoxantină, zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli); acizi grași nesaturați – acidul linoleic și linolenic.

Acțiuni terapeutice

Se spune – inclusiv din surse autorizate – că Hippophae rhamnoides are proprietăți profilactice în primul rând, dar acționează și într-o serie de maladii: afecțiuni dermatologice (dermatoze, acnee, eczeme, psoriazis,

63

arsuri, degerături); afecțiuni osteoarticulare (osteoporoza, necroza osoasă, cancere osoase, coxartroza, artroze, artrite, reumatism articular; oftalmologice  (infecții oculare, retinopatii, glaucom, cataractă); ORL (amigdalite, otite, rinite, laringite); afecțiuni ale aparatului respirator (viroze respiratorii, traheite, pneumonii, pleurezii, astm bronșic, emfizem pulmonar, cancer bronhopulmonar); boli cardiovasculare (miocardite, arterite, ateroscleroză, boli coronariene, stenoza mitrală, insuficiență cardiacă, infarct miocardic); afecțiuni ale aparatului digestiv (inflamații digestive, colite, enterocolite, stomatite, gingivite, periodontoze, hemoroizi, parazitoze și viroze digestive, candidoze digestive, constipație, diaree, ciroză hepatică, hepatite acute și cronice, gastrite, ulcere gastrice și duodenale, cancere hepatice, pancreatice, gastrice, bucale, esofagiene, intestinale); aparatul reno-urinar (nefrite, glomerulonefrite, cistite, infecții urinare joase, cancer renal); boli ale aparatului genital (infecții genitale, mastite, metroragii, menometroragii,  adenom de prostată, fibroame uterine, cancere uterine, ovariene, tubare, mamare, cervicale); boli hematologice (hemofilii, anemii, coagulopatii, talasemii, leucemii); afecțiuni ale sistemului nervos și psihice (depresie, anxietate, nevroză, stres, radiculite, encefalite, meningite, boala Alzheimer, boala Parkinson, epilepsie);  afecțiuni virale (poliomielita, infecții cu herpes simplex).

Proprietățile fructelor sau a preparatelor din cătină (sirop natural, uleiuri, energizant, tincturi) sunt multiple, începând cu faptul că reprezintă un tonifiant general, antianemic, vitaminizant de excepție până la acțiunile puternic antiscorbutice, astringente, vermifuge, bactericide.

Preoția berii începută prin încălcarea legilor antitrust

În Belgia, Le Soir rezumă un alt fel de preoție: cea a berii.1 Se știe că Belgia este autentica țară a berii, iar nu Germania, Olanda sau Danemarca. Se știe mai puțin că un conglomerat belgian, AB Inbev, este primul producător mondial, care oferă mărcile belgiene cele mai cunoscute, Stella Artois și Leffe, dar și Beck's sau Corona. Pentru prima dată niște istorici au avut acces la arhivele familiilor Artois și Piedbœuf care dețin gigantul producător.

1 https://plus.lesoir.be/274461/article/2020-01-22/grand-format-comment-jupiler-et-stella-sont-partis-la-conquete-du-monde

64

E vorba de un mastodont mai mare și decât Coca Cola și care totuși a demarat abia în anii 1970, prin fuzionarea celor două mici beri, banale, de la origine: Stella pentru familia Artois și Jupiler pentru Piedbœuf. Inițial, cele două mărci erau rivali pe piața belgiană, mare consumatoare, iar cafenelele erau somate să-și aleagă tabăra, altfel zis să decidă dacă vând una sau alta din cele două beri: Stella Artois sau Jupiler. Fuzionarea celor două mărci s-a făcut inițial în secret și a fost ținută ascunsă ani de zile. Rezultatul: un gigant cu 175.000 angajați, 227 de fabrici în lumea întreagă și 54 miliarde dolari cifră de afaceri, altfel zis... 30% din piața mondială a berii!

Concluzia anchetei din Le Soir este însă că o asemenea alianță ar fi astăzi de neînchipuit, întrucât contravine legilor antitrust. Doar că acum e prea târziu, geniul a ieșit din sticla de bere.

DOSAR

Ce vinuri bem în weekendul 24-26 ianuarie, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM 24.01.2020, 13:04 165

Cercetătorii din România. O categorie profesională afectată de comunism şi ignorată în capitalism. Variantele româneşti.

În SSMD (remember? societatea socialistă multilateral dezvoltată), cercetătorii erau cei care transpuneau în fapte măreţele idei ale partidului, recte ale lui Ceauşescu. De aceea erau prezentaţi la TV şi în ziare, mai ales cercetătorii din domenii cu „valoare” ideologică pentru clasa muncitoare: agricultură, industrie. Bineînţeles că apăreau şi sociologi, economişti, dar aceştia nu făceau decât să confirme politica oficială.

65

Ca atare, cu excepţia cercetărilor din medicină şi industria medicamentelor, „cercetarea” nu prea era ceva de încredere. Cei asociaţi lanţului agricultură-alimente păreau că nu îţi oferă, de fapt, nimic (produsul muncii lor fiind insuficient prezent în piaţă), cei din electronică erau suspectaţi că munca lor era doar una de „inspiraţie”, de copiere a produselor occidentale, cei din industria textilă şi a încălţămintei (pentru că exista aşa ceva; un institut funcţiona chiar în centrul vechi, vis a vis de B.N.R.) păreau niste profitori, inutili pentru societate, având în vedere că hainele erau din ce în ce mai urâte şi mai proaste, iar încălţăminte bună nu se găsea. Faptul că se făcea şi pe atunci „lohn”, le permitea celor implicaţi în „cercetare” să facă o bişniţăreală cu Otter sau Faciba- faimoasa geacă „cu două feţe”. Guban, Clujeana, Pionierul... mai rar la „intern”.

Meritată-nemeritată, imaginea cercetării era una proastă. Dacă mai adăugăm şi dispreţul generalizat al „omului nou” pentru cei cu studii superioare, înţelegem de ce acest palier ocupaţional nu a intrat cu bine în noua epocă, cea post-decembristă.

Nici în perioada „de tranziţie”, nici acum în „capitalism” cercetarea nu e considerată o prioritate în România. Şi nici nu e simpatizată.

Cu toate acestea, tot ceea ce cumpărăm din exterior este rodul cercetării, al viziunii avangardiste, al însumărilor cunoştinţelor ştiinţifice de ultimă oră. Nu ştiu câte tone de grâu echivalează cu un telefon mobil sau cu un aliment „cu brand”, dar ştiu că balanţa noastră comercială este deficitară.

Despre acest subiect s-ar putea scrie tomuri întregi.

În domeniul vinului, căci la o rubrică de vin suntem, este imperios necesar studiul istoric (ne-ar ajuta la brandul vitivinicol), studiul antropologic (tipare şi tendinţe în consum, branding multisenzorial, iată două dintre direcţiile acoperite), calculul matematic, economic, cercetarea tehnologiilor avansate pentru conectarea la extensiile şi aplicaţiile IT, comunicare ş.a.m.d. După cum vedeţi, am enunţat doar o parte din segmentele de cercetare şi numai pe acelea care se referă la produsul finit.

Nu sunt bani, va spune invariabil administraţia.

Culmea e că, reducând câteva posturi ale celor care iţi spun întotdeauna ce NU se poate face, poţi finanţa un institut. Nu spun vorbe mari. Salariul, dările la stat, telefonul, maşina, cheltuielile curente (birou, întreţinere, consumabile, etc.), deplasările, concediile, protocolul, ale unui singur funcţionar de prin oricare minister, direcţie, oficiu naţional ş.a.m.d., se aşează pe o linie deasupra unui „total” indecent de mare. Fie şi în raport cu

66

beneficiul adus societăţii (societate care decontează cele de mai sus. Adică, noi).

Intri pe un coridor al oricărui minister şi deschizi o uşă la întâmplare. Găseşti măcar un personaj „convertibil” în sursă de finanţare pentru cercetare. Şi ştiţi ce lungi sunt coridoarele la ministere...

1. Jidvei, Eiswein - Traminer Roz 2011

2. Domeniul Bogdan, Cuvee Experience - Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel 2018

3. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu La Moscova - Grasa 2017

1. Jidvei, Eiswein - Traminer Roz 2011

Icewine, eiswein, vin de glace – nu e un vin foarte popular la noi. Nici nu prea ar fi avut cum să fie. Producţia limitată, scumpă, nu a „recomandat” acest vin, în trecut, pentru îndeplinirea planului.

Până la urmă, în condiţii ideale, vorbim de struguri lăsaţi în plantaţie pentru a fi „atinşi” de temperaturi negative de -10 grade C. Se înţelege că apa îngheaţă prima, conţinutul dulce şi aromat comprimat rămas după îndepărtarea apei este... esenţă pură.

Condiţiile climatice de astăzi reclamă „criogenizări” controlate dar esenţa (!) rămâne aceeaşi.

Vinul de la Jidvei, un Traminer Roz, într-o prezentare elegantă, elitistă, poate fi nucleul unor momente de „bien etre”. Cristalul de apă îngheţat – semnul sticlei de Eiswein Jidvei - desprins parcă din cercetările lui Masaru Emoto - este simbolul echilibrului emoţional.

Cu toate acestea, eu nu recomand vinul nici pentru un pairing perfect (somelierii recomandă) şi nici pentru o stare „zen”.

67

Poţi fi echilibrat atunci când ţi se „taie răsuflarea” şi eşti stârnit de cele mai intense impulsuri senzoriale?

Eiswein nu e vin. E cunoaştere. De lume şi de sine.

2. Domeniul Bogdan, Cuvee Experience - Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel 2018

Este soare, dar nu e vară. Te gândeşti la vacanţa cu nisip fierbinte, dar îţi poţi pune, în cel mai bun caz, clăparii şi ochelarii de ski.

Cam aşa se traduce encefalograma mea la degustarea acestui cupaj din Sauvignon Blanc, Chardonnay şi Muscat Ottonel.

E de la Murfatlar, dar se potriveşte şi timpului răcoros.

Toate cele trei soiuri împreunate dau un parcurs gustativ ca o „pârtie roşie” lungă-lungă.

Ai timp să savurezi peisajul în mişcare, să miroşi muntele, să zâmbeşti.

Vinul provine dintr-o cultură ecologică şi are meritul de a nu trebui să se scuze pentru nicio „licenţă” luată ca urmare a vreunui neajuns tehnologic.

Chiar nu cred că găseam un vin mai bun pentru acest weekend de iarnă cu temperaturi de primăvară.

  3. Casa de Vinuri Cotnari, Colocviu La Moscova - Grasa 2017

Degustând acest vin sec minunat din Grasă de Cotnari, readuc în atenţie importanţa cercetării. În cazul de faţă, istorice. Că Ştefan cel Mare în sus, că

68

Ştefan cel Mare în jos... „Sus” şi „jos” – însemnând cele două presupuse căi geografice prin care Domnitorul ar fi adus „materialul genetic”, viţele de Grasă, în Moldova: prin Nord din Ungaria (de unde şi o susceptibilă înrudire cu soiurile din Tokaji) sau, mai pe la sud, prin centrul ţării, din dominioanele moldoveneşti din Ardeal (cât de puţină lume ştie că Ştefan a controlat până şi Cetatea de Baltă, după înfrângerea lui Matei Corvin), de la coloniştii saşi.

În afara confirmării istorice sau de ADN (vedeţi că avem nevoie de cercetători?), pot spune ca ambele variante se confruntă cu o realitate relevată de vinificarea în sec a Grasei: în absenţa dulcelui, dispare şi componenta indus-aromatică. Sau, altfel spus, pare să nu fie chiar rudă cu soiurile m ai încărcate aromatic din Ungaria sau Germania.

Fără a trage o concluzie de geneză a soiului (cum aş putea?!), mă bucur să stârnesc iubitorii vinului (şi nu pe cei ai şabloanelor): degustaţi un vin alb serios, plin, direct, fără briz-brizuri. De unde ştim noi că Ştefan, la felu-i de-a fi, nu l-ar fi băut chiar aşa?

P.S. Am vrut să scriu şi despre Chateau Petrus.

Dar pentru această recomandare trebuie, mai întâi, să vă urez să aveţi randamente cât mai bune, începând cu primele luni ale anului!

Au început să confirme juraţii internaţionali care vor evalua vinurile la VINARIUM 2020. Dacă sunteţi curioşi sa-i cunoaşteţi click aici.

* * *

Aveți nevoie de hibrizi de sorg? EURALIS are cel mai mare portofoliu de hibrizi de sorg din Europa! agrointeligenta.ro - 23 ianuarie 2020

69

Euralis investește constant în inovarea culturii de sorg, creând hibrizi care să satisfacă nevoile industriale și pe cele ale fermierilor. De aceea, Euralis oferă un portofoliu complet de hibrizi de sorg, adaptat tuturor condițiilor climatice.

Prin intermediul Eurosorgum, Euralis beneficiază de unul dintre cele mai importante programe de cercetare din Europa.

Ce trebuie să știți despre sorg

Este a cincea cereală cultivată în lume, dupa porumb, orez, grâu și orz.

Sorgul se poate dezvolta cu mai puțin de 50% din necesarul de precipitații pe timpul perioadei de vegetație, față de porumb.

Studiile arată că porumbul trebuie să producă cu 10% mai mult decât sorgul, pentru același profit adus fermierului.

Este FOARTE REZISTENT LA SECETĂ.

Este perfect adaptat condițiilor climatice din România. Nu are nevoie de prea multe tratamente chimice și fertilizanți. Poate fi utilizat ca și cultura a II-a.

Are aceleași calități nutriționale ca și porumbul.

ES ALIZE este un hibrid semi timpuriu cu boabe roșii, cel mai bine vândut din gama Euralis. Panicul semi-compact, cu un profil agronomic excelent, adaptat la toate condițiile de cultură. Producții securizate datorate toleranței ridicate la frângere și scuturare. Înălțimea plantei 118 cm, densitate recomandată 250.000 – 300.000 boabe germinabile/ha.

ES FOEHN este un hibrid semi timpuriu cu boabe cărămizii, panicul semi-compact. Are o vigoare excelentă de pornire în vegetație, este un hibrid de generație nouă, cu recoltare facilă, sensibilitate scazută la sterilitatea aplicală, toleranță ridicată la frângere și scuturare. Înălțimea plantei 123 cm, densitate recomandată 250.000 – 300.00 boabe germinabile/ha.

ES ARMORIK este un hibrid extra timpuriu cu boabe de culoare portocalie, frunza stindard este sub nivelul panicului, are panicul semi-compact, toleranță deosebită la frângere, sterilitate apicală foarte redusă. Înălțimea plantei 119 cm, densitate recomandată 275.000 – 330.000 boabe germinabile/ha.

70

ES ALBANUS este un hibrid timpuriu, cu boabe de culoare albă. Panicul compact, vigoare excelentă de pornire în vegetație și performanță în condiții de secetă. Înălțimea plantei 117 cm, densitate recomandată 260.000 – 300.000 boabe germinabile/ha.

BMR GOLD X este un hibrid semi tardiv, pentru siloz. Este un hibrid de tip BMR, cu nervură mediană de culoare maronie și palatabilitate excelentă. Digestibilitate foarte mare 60%; conținut ridicat de zaharuri solubile 22%; conținut de amidon 5%; foarte adaptat la condiții de secetă, panicul steril, nu produce semințe. Acest hibrid se pretează la cosit pentru obținerea fânului, excelent și pentru cultura a II-a. Înaltimea plantei 220-270 cm, denistate recomandată 200.000 – 250.000 boabe germinabile/ha.

Consultați oferta promoțională valabilă pentru hibrizii de sorg, la reprezentanții zonali Euralis! www.euralis.ro/contact

Tăieri la vița de vie: reguli de bază de care să țineți cont SuperVinuri.ro 24 ianuarie 2020

O plantație sănătoasă de viță de vie are nevoie de lucrări de tăiere efectuate corect și la momentul potrivit. În lipsa acestor lucrări, lăstarii vor crește necontrolat și resursele disponibile pentru  dezvoltarea fructelor vor fi diminuate. În plus, strugurii formați vor fi mici și vor acumula mai puțin zahăr din cauza faptului că planta va direcționa nutrienții către creșterea vegetativă.

Taierea vitei de vie asigură și o producție de struguri ridicată, atât cantitativ, cât și calitativ, contribuind în același timp la simplificarea celorlalte lucrări care se vor efectua în plantație. Forma rezultată (înaltă, semi-înaltă sau joasă) va facilita lucrarea mecanizată, dar va permite totodată și o mai bună rezistență a butucului în fața atacurilor patogenilor și dăunătorilor.Află nivelul de calitate al vinului tău de la degustătorii experți ADAR. Participă la concursul de vinuri ”Povesti cu vinuri romanesti”. Înscrierea e gratuită.Principalele lucrări de tăiere a viței de vie

Aceste lucrări se împart în funcție de obiectivul urmărit și de vechimea butucilor. Iată care sunt cele mai importante tăieri la vie:

71

Tăierile de formare. Se efectuează în primii 3-5 ani de la plantarea viei și au rolul de a da o formă bine definită butucilor.

Tăierile de rod. Se efectuează pentru a obține recolte mari și de calitate. Aceste lucrări influențează pozitiv creșterea și fructificarea. Sunt cel mai des întâlnite tăieri efectuate la vița de vie.

Tăierile de regenerare. Se efectuează dacă vița de vie este bătrână, pentru a reface butucii și a-i readuce la nivelul anterior de productivitate.

Tăierile speciale. Se efectuează în situațiile în care vița de vie a fost afectată de secetă, de îngheț sau grindină.

Dintre toate aceste lucrări, tăierile de rodire prezintă cea mai mare importanță. Se efectuează în fiecare an, în perioada de iarnă, când planta intră în repausul vegetativ, pentru o mai bună regenerare și productivitate.

Tipuri de tăieri pentru fructificare la vița de vie

Tăierile de rod diferă și în funcție de soi, sistem și forma de conducere. Astfel, se evidențiată următoarele tipuri de tăieri de fructificare:

Verigile de rod sunt amplasate pe cordoane Guyot pe tulpină. Verigile de rod sunt la mai mult de un metru de sol Guyot pe semitulpină. Verigile de rod sunt pe tulpini de 60-80 cm Guyot multiplu. Necesită tăierea mixtă și formă de conducere scurtă Guyot cu brațe înlocuite periodic. Se formează două brațe cu verigi

roditoare la vârf Lens Moser. Identic cu sistemul Cazenave, deosebirea fiind că tulpina are

între 1 și 1,2 metri înâlțime Este asemănător cu sistemul Lens Moser, dar elementele de rod lungi se

distribuie vertical Folosit la plantații cu forme joase de conducere, necesită tăieri scurte.

Sisteme de tăiere de rod la vița de vie

Cele trei sisteme principale de tăiere de rod la vița de vie sunt:

Sistemul scurt de tăiere Sistemul lung de tăiere Sistemul mixt de tăiere

În cazul sistemului scurt, lăstarii de rod trebuie scurtați anual la 2-3 ochi. Sistemul scurt de tăiere este cel mai des întâlnit în cazul culturilor cu butuci care au creștere lentă. Coardele de rod se taie în cepi care au rolul de a asigura lemn de rod în sezonul viitor. Este des întâlnit la soiuri precum Feteasca Regală, Riesling sau Galbena de Odobești.

72

Sistemul lung de tăiere presupune scurtarea coardelor de rod la 6-12 ochi, apoi arcuirea lor la legat. În funcție de soi și starea butucilor va diferi și lungimea coardelor. Deși oferă vigoare și longevitate butucilor, precum și producții mari, acest sistem are dezavantajul unui efort mare în executarea lucrărilor.

Sistemul mixt presupune formarea verigii de rod, incluzând elemente din sistemele anterioare de tăiere. Astfel, se utilizează o verigă de rod pe post de element pentru producție. Aceasta poate consta dintr-o coardă care să aibă între 8 și 14 ochi sau dintr-o cordiță mai scurtă, de 5 până la 7 ochi plus un cep de 1-2 ochi care să asigure înlocuirea coardelor de rod în următorul sezon.

Forme de conducere la vița de vie

În privința formei de conducere întâlnite cel mai des se diferențiază: forma joasă, semi-înaltă sau înaltă. Prima formă are elementele la maximum 30 de centimetri de sol, dar nu se pretează foarte bine la mecanizare. Sistemele de tăiere tipice acestei forme pot fi: Guyot mixt sau Teremia. Forma de conducere semiînaltă este des întâlnită la noi, având elementele la o înălțime cuprinsă între 60 și 80 de centimetri de sol. Se pot face tăieri în sistemele scurt sau mixt, fiind recomandată pentru soiuri de vin cu vigoare medie, plantate în zonele de deal, cu temperaturi moderate. Forma înaltă de conducere are elementele amplasate la peste un metru de sol și necesită distanțe mai mari între rândurile de viță de vie.

Cele mai importante reguli pentru tăierile la vița de vie

Este extrem de important ca tăierea viței de vie să fie făcută corect și în perioada de repaus vegetativ. Pentru aceste lucrări este nevoie de o bună înțelegere a domeniului, soiului și culturii de vita de vie, condițiilor climatice în care este înființată cultura și obiectivului de producție dorit. De asemenea, tăierile trebuie efectuate planificat, în contextul unui program pe mai mulți ani.Toate aceste elemente se capătă odată cu experiența, dar până atunci iată câteva reguli generale, care trebuie respectate pentru succesul acestui tip de lucrare.

Asigură-te că tăierile sunt efectuate de personal bine instruit

73

Nu uita că fiecare butuc poate necesita o tăiere specifică Achiziționează unelte de tăiere profesioniste Grosimea coardei de rod care se lasă trebuie să fie cuprinsă între 6-12

milimetri Coardele se scurtează chiar deasupra ochilor Coardele care trebuie suprimate vor fi tăiate la o distanță de 2-3 mm

deasupra punctului de inserție Cepul pentru înlocuire trebuie să fie amplasat mai jos față de coarda de

rodire, cât mai apropiat de lemnul multianual.

* * *

Beţişoare şi lumânări parfumate, pline de substanţe chimice periculoase Departamentul Life, astăzi,

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor Deco, din Portugalia, a cerut Autorităţii pentru Siguranţă Alimentară şi Economică (ASAE) să retragă de pe piaţă mai multe tipuri de beţişoare şi lumânări parfumate care conţin substanţe periculoase, unele chiar cancerigene.

   Reclamanţii arată că rezultatele obţinute în urma unei analize asupra mai multor produse aromate, beţişoare şi lumânări, sunt ”încă înspăimântătoare”. Potrivit asociaţiei, nimic nu s-a schimbat în cei şapte ani care au trecut de la primele teste efectuate pe acest gen de produse.

„Am ajuns la concluzia că ar trebui scoase de pe piaţă. Deja am trimis această solicitare către ASAE. Am informat şi Direcţia Generală pentru Sănătate”, notează cei de la Deco.

Aceste produse "sunt un amestec de substanţe iritante pentru ochi, nas şi căile respiratorii, unele dintre ele se ştie că sunt cancerigene, altele sunt suspectate de acest lucru”, au explicat autorii plângerii.

„Acetaldehidă, acetonă, acroleina, benzen, etilbenzen, formaldehidă, monoxid de carbon, naftalină şi alţi compuşi organici volatili" sunt câteva dintre substanţele definite ca „extrem de periculoase” detectate de cei de la

74

Deco după analiza aplicată asupra mai multor tipuri de produse pentru aromatizarea aerului.

Toate produsele testate „s-au dovedit periculoase pentru sănătatea consumatorului pe termen scurt (iritaţie) şi pe termen mediu şi lung (în funcţie de perioadele de expunere, patologii particulare respiratorii, cancer).

„E un lucru obişnuit să găseşti cuvinte ca «natural», «purificator», «sigur», «energie pozitivă», care din punctul de vedere al siguranţei consumatorului şi al obligaţiei de a oferi informaţii corecte şi verificabile, sunt absolut inacceptabile”, arată Deco.

Printre produsele analizate s-au numărat Zara Home Encens, Green Tree 7 Chakras, Satya Sai Baba Nag Champa Cônes d'Encens şi Satya Sai Baba Nag Champa Agarbatti Incense Sticks, Eurescents Sensations, Green Tree 7 Chakras şi Casa Escape Black Oudh. Deco a analizat şi Yankee Candle, Airwick Anti-Tobacco, Red Kasa, The Black Cat Shop Green Candle, Art Regal Anti-Candle (Ref. 28395), Glade Relaxing Zen şi Casa Wood Rustic, arată The Portugal News

* * *

Cum ingrijim animalele din gospodarie pe timp de ger. Cateva sfaturi utile Ianuarie 24, 2020

Pe perioada iernii, animalele, la fel ca oamenii, au nevoie de ingrijire speciala si trebuie sa beneficieze de un tratament corespunzator pentru a nu se imbolnavi si pentru  a trece cu brio de temperaturile care scad de multe ori sub 0 grade Celsius.

Cu toate ca am beneficiat de o iarna blanda pana acum, situatia s-ar putea schimba foarte curand si, de aceea, este important sa ne pregatim la timp animalele pentru gerul cu care s-ar putea confrunta.  Astfel, acestea au nevoie de atentie speciala atat in ceea ce priveste adapostul lor cat si al nutritiei.

Iarna, metabolismul celor mai multe animale se incetineste, iar acestea vor avea nevoie de hrana cat mai diversificata dar si de suplimente care sa compenseze eventualul deficit de calorii. De asemenea, nu trebuie sa

75

neglijam apa, de care animalele vor avea nevoie si in zilele geroase.  In cele ce urmeaza, vom vorbi despre ingrijirea animalelor pe timp de iarna si despre cum ne asiguram ca acestea raman sanatoase in timpul sezonului rece.

1. Caini si pisiciPrin domesticire, animalele de companie si-au pierdut abilitatea de a se descurca in salbaticie si nu se mai pot proteja de unele singure de temperaturile scazute ce vor urma si pot ajunge foarte usor la hipotermie. Chiar daca odata cu venirea frigului blanita animalelor va deveni mai deasa, acest lucru nu este suficient pentru a se acomoda pe deplin cu sezonul rece.

O metoda foarte buna de a acomoda animalele cu gerul este scoaterea treptata a acestora in frig, cat temperaturile nu sunt inca foarte scazute. Este recomandat ca pe timpul iernii, cainii si pisicile sa stea mai mult in casa, insa daca acest lucru nu este posibil pentru caini, va trebui sa le amenajam un culcus calduros.

Si nutritia joaca un rol foarte important in asigurarea bunastarii animalelor. Pentru a ne asigura ca prietenii nostri imblaniti sunt hraniti corespunzator, trebuie sa o facem conform unui plan bine pus la punct, iar atunci cand cumparam hrana caini sau mancare pisicisa ne asiguram ca aceasta asigura necesarul caloric al animalelor si ca este dozata corespunzator.

2. Pasari de curtePregatirea pasarilor de curte pentru vremea geroasa trebuie sa inceapa cu adapostul acestora.  Pentru inceput, trebuie sa ne asiguram ca nu exista crapaturi in cotet si sa amenajam un asternut pe podea, format fie din paie, fie din rumegus, care va mentine temperatura calda.

Pe timp de frig extrem, este recomandat sa hranim gainile seara, dupa apusul soarelui, deoarece pasarile  tind sa manance mai mult in aceasta perioada a zilei. De asemenea, procesul de digestie care este generator de caldura, le va asigura inaripatelor o temperatura corporala constanta.  Hrana trebuie sa consiste in boabe de grau sau porumb, iar daca vom constata ca acestea pierd in greutate, va fi necesar sa le suplimentam portia zilnica.

3. BovinePrin natura lor, bovinele se adapteaza relativ usor la temperaturile scazute, iar pregatirile necesare pentru temperaturile sub 0 grade nu trebuie sa fie prea intense. Principalul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere este asigurarea unei rezerve de hrana uscata pentru perioada in care animalele nu

76

pot iesi la pasunat, in cazul in care rezervele actuale nu sunt suficiente pana la venirea primaverii.

In ceea ce priveste adapostul animalelor, putem sa ne asiguram ca acesta este ferit de viscol, insa nu trebuie inchis complet pentru a nu favoriza formarea umiditatii. In cazul in care se constata ca bovinele nu isi iau necesarul caloric din hrana actuala, este necesar sa le marim portia sau sa le administram suplimente alimentare .

4. Porci

Desi nici porcii nu sunt animale foarte pretentioase, acestia vor avea nevoie de un minim de confort. Adapostul porcilor trebuie sa indeplineasca anumite conditii, pentru a le asigura acestora un spatiu suficient, curatenie, caldura si aer curat.

In ceea ce priveste alimentatia, porcii vor avea nevoie de mai multa hrana, din cauza frigului care ii sileste sa consume mai multa energie. Se recomanda fierturile bogate in orz, grau, ovaz si porumb, sau concentratele, daca nu tinem neaparat sa hranim porcul natural.

* * *

Pepinieră cu 100.000 de arbuști aronia obţinuţi in vitro Vineri, 24 Ianuarie 2020 17:58 Beatrice Alexandra MODIGA

Gabriel Ionuț Gheorghe, administrator la Moldavian Greenhouses SRL din Dorohoi, judeţul Botoșani, a început în anul 2016 să se îndrepte spre o cultură de nişă – aronia. Iniţial a achiziţionat 5.500 plante in vitro, după care cu ajutorul unor instituții de cercetare de profil din ţară a ajuns la cca 100.000 de arbuști, obţinuţi in vitro, în condiții de laborator.

Pentru Gabriel totul a început în urmă cu 4 ani din dorința de a-şi diversifica produsele din domeniul horticol, fiind axat în special pe producția de flori și legume, ne spune acesta. „Am dorit ceva de nișă, iar din documentări am ajuns la aronia care prezintă proprietăți de combatere și prevenție a bolilor cardiovasculare și a tumorilor canceroase ce s-au regăsit la unii membri ai

77

familiei mele și astfel am căzut de acord să ne axăm pe acest arbust. Astfel, am început prin a lua cca 5.500 de plante in vitro cu care am trecut prin toate fazele, până la cea de plantație, pe o suprafaţă de 1.2 ha, în care am observat și învățat dezvoltarea arbuștilor, după care cu ajutorul unor instituții de cercetare am ajuns să realizăm aproximativ 100.000 de arbuști.“ 

Plante fără rădăcini, propagate in vitro

Pepiniera de la Dorohoi a fost înființată pe un sol bogat în cernoziom și bine drenat, cu folie de mulcire și furtun cu picurare, spune antreprenorul. „Plantele sunt puse în formula de 1 m între rânduri și 0.4 metri pe rând. Pentru înființarea plantațiilor, arbuștii se pretează pe orice fel de tip de sol, dar preferă solurile cu un pH de 5.5-6.5 și bine drenate. La plantațiile cu recoltare mecanică schema de plantare este de 3.5 m între rânduri și 0.7-0.8 m pe rând, iar pentru recoltare manuală 2 m între rânduri și 1 m pe rând. Noi am fertilizat la sol cu humus lichid, mraniţă (gunoi de grajd de vacă sau oaie, de cel puțin 2-3 ani vechime) și foliar cu Cropmax, deci numai fertilizatori bio.“ 

Soiul folosit de acesta a fost Aronia melanocarpa Nero, originar din nordul Canadei, rezistent atât la temperaturile ridicate, cât și la cele joase, trecând cu bine peste ierni cu temperaturi și de -25°C -30°C. Întotdeauna un arbust poate ajunge să producă din al optulea an şi 8-10 kg, mai adaugă Gabriel. „Prima dată am procurat plantele mamă de la singurul deținător de soi din România, respectiv Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, prin buna colaborare cu domnului director ing. Mihai Coman, după care le-am trimis celor de la Institutul de Științe ale Vieții «Regele Mihai I al României», la doamna prof. univ. ing. Doina Clapa. Dumneaei a recoltat meristeme de pe plantele mamă și le-a pus într-un mediu de cultură in vitro, creând plantele fără rădăcini, după care noi le-am preluat și le-am propagat in vivo pentru a le înrădăcina. Apoi le-am trecut la ghivece, după care în pepinieră. Doar în felul acesta se păstrează caracteristicile plantelor mamă, plante cu același genotip și fonotip și nepurtătoare de boli sau viruși.“

78

Material săditor cu eticheta albastră...

Pentru a realiza toate aceste lucruri Gabriel a obținut autorizație pentru producerea de semințe și a materialului săditor de la Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor filiala Botoșani, precum și o autorizație de comercializare a acestora de la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, laborator central pentru calitatea semințelor și a materialului săditor Botoșani. „Toate acestea după o atentă monitorizare din partea inspectorilor. Valorificarea materialului săditor se face la sediul nostru din Dorohoi, plantele se dau în pachete (loturi) de 50 de bucăți, în rădăcină nudă, însoțite de certificate de calitate și conformitate ale furnizorului precum și, foarte important, eticheta albastră cu serie pentru fiecare lot în parte ce reprezintă pașaportul plantelor“, adaugă botoşăneanul.

Se estimează, la 10 ha, 400 tone de fructe aronia

Pentru moment botoşăneanul a ales să transforme fructele în suc presat la rece și pasteurizat, fără adaos de apă, zahăr sau conservanți, îmbuteliat în pungi de 3 l, respectiv în cutii bag-in-box. „Anul acesta am cules doar din prima jumătate de pepinieră, care a ajuns în anul al doilea la aproximativ 6 tone și am produs 3 tone de suc. Arbuștii de aronia nu necesită tratamente fitosanitare decât în cazul în care avem o invazie de mierle sau gândaci păroși. În prima fază am vândut doar în regiunea noastră, dar din primăvara aceasta dorim să înființăm o plantație cu o suprafaţă de 10 ha, estimând ca în anul al optulea să ajungem la aproximativ 400 de tone de fructe, cantități ce ne vor permite să intrăm în marile lanțuri de supermarketuri cu fructe, suc și probabil alte produse derivate din aronia“, încheie Gabriel Ionuț Gheorghe.

* * *

Îngrijirea animalelor de companie în sezonul rece Vineri, 24 Ianuarie 2020

79

Frigul

În sezonul rece, principalul inamic al animalelor de companie este umezeala. Aceasta produce o scădere semnificativă a temperaturii corpului, iar în combinație cu frigul șansele ca hipotermia să își facă apariția cresc. Semnele primare ale hipotermiei sunt tremurul, stările de agitație și scheunatul. Animalele de companie trebuie să stea într-un loc uscat și cald, iar adăpostul acestora să fie bine întreținut și curățat pentru a evita acumularea de umezeală.

Blana este singura protecție a animalelor împotriva frigului, de aceea trebuie îngrijită corespunzător. Dacă animalul este în vârstă, acesta are nevoie de mult mai multă căldură, în special câinii de talie mică, care sunt predispuși la artrită de la vârste fragede, indiferent de cât de deasă este blana lor.

În cazul pisicilor, temperatura constantă din casele stăpânilor le poate provoca probleme ale pielii, mai ales dacă acestea au obiceiul de a lenevi în apropierea caloriferelor. Căldura excesivă duce la uscarea și exfolierea pielii, iar majoritatea pisicilor nu își curăță blana în această perioadă.

Alimentația Alimentația reprezintă un detaliu important în această perioadă și trebuie să fie proaspătă, la temperatura camerei și de bună calitate. Pentru animalele care stau afară sau care fac un efort fizic mare hrana trebuie să conțină suficiente calorii pentru ca acestea să poată genera mai multă căldură și energie. Formulele de hrană din gama DIBAQ sunt concepute pentru a satisface cerințele unei nutriții corespunzătoare, ajută la întărirea sistemului imunitar, prevenind totodată alergiile și problemele digestive ale câinilor și pisicilor.

Administrarea hranei corespunzătoare se face în funcție de talie, rasă, intensitatea activității și specificațiile fiecărui individ în parte. Se poate administra şi echivalentul în hrană umedă, atât pentru câini, cât și pentru

80

pisici, dar se va ține cont de faptul că hrana uscată oferă, în plus, un detartraj și un scaun mai legat care ajută la vidarea glandelor perianale.

Sănătatea tractului digestiv poate fi asigurată prin pulverizarea pe hrană a produsului BIOENTEROM în asociere cu BIOLACTOROM, probiotice pentru stabilizarea florei intestinale. În cazul animalelor cu tendinţe de îngrăşare sau care au un nivel scăzut de activitate fizică, se va reduce cantitatea de hrană pe timpul iernii, dar va fi administrată la același interval orar.

Suplimentele alimentare

Administrarea suplimentelor alimentare pe timpul iernii este recomandată tuturor animalelor. O atenție sporită trebuie acordată acelora care intră în iarnă cu patologii deja existente și se vor administra, pe lângă suplimentele uzuale pentru imunitate, și alte suplimente necesare nevoilor fiecărui animal de companie în parte. Sistemul osteoarticular este mult mai solicitat iarna, iar pentru ameliorarea durerilor articulare provocate de reumatismul articular se folosește un adjuvant osteoreparator, antiinflamator şi rubefiant, sub formă de gel, precum OSTEOCICATRAT GEL, administrat în strat subțire.

81

Pentru construirea unui sistem imunitar puternic sunt recomandate suplimente de uz veterinar cu cel mai important rol în imunitatea animalelor față de infecțiile virale sau bacteriene, ROMIMUNOACTIV S, indicat cu predilecție în primele 48 de ore ale nou-născuților. Pentru protecția pielii și a blănii se recomandă BIOTINĂ SUPER.

Protecția extremităților Coada, urechile şi labele animalelor au cel mai mare risc de producere a degerăturilor în timpul plimbărilor foarte lungi. Este recomandată scurtarea plimbărilor, în special în cazul raselor cu blană scurtă.

O problemă reală şi serioasă a câinilor pe timp de iarnă o reprezintă crăpăturile perniţelor provocate de sarea împrăștiată pe asfalt împotriva îngheţului şi alunecuşului. Pentru prevenţia şi tratamentul acestor crăpături se recomandă DERMACICATRAT, unguent cicatrizant cu extract de gălbenele, cu aplicare în strat subțire, de 2-3 ori pe zi, până la dispariția simptomelor. Acesta nu este indicat pentru feline.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

* * *

PROGRAMUL CASA VERDE FOTOVOLTAICE NU A ADUS NICIUN PROSUMATOR IN RETEA Agroromania.ro 24 Ian. 2020

82

Greenpeace arata ca prin programul Casa Verde Fotovoltaice NU s-a adus niciun prosumator in retea.

"Anuntat la mijlocul lui 2018, programul Casa Verde Fotovoltaice al Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) nu a ajutat inca nici macar un cetatean sa devina prosumator, adica sa isi produca singur energia din surse curate. Mai mult, conform informatiilor furnizate, la solicitarea Greenpeace Romania, de AFM si de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei (MLPDA), peste 13 milioane de euro sunt alocati in proiect (si probabil, partial cheltuiti) unor cheltuieli colaterale precum dezvoltarea unei platforme informatice, publicitate sau salariile echipei de proiect", se arata intr-un comunicat al Greenpeace citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, finantarea oferita de AFM prin programul Casa Verde Fotovoltaice este una generoasa, respectiv maximum 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 kW pentru persoanele fizice interesate sa isi produca singure energia electrica.

"Peste 25.000 de cetateni din intreaga tara s-au inscris pentru a obtine finantare. Din pacate, viteza cu care AFM deruleaza acest proiect este foarte redusa, nefiind instalat inca nici macar un sistem fotovoltaic", arata Greenpeace.

Mai mult, organizatia considera ca AFM prevede un buget de cheltuieli "indirecte" generos. Astfel, 13% dintre fondurile atrase de AFM de la Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei din fonduri europene (peste 13 milioane de euro) sunt folosite, conform informatiilor de la AFM si MLPDA, pe cheltuieli precum dezvoltarea aplicatiei informatice care gestioneaza inscrierile in program, informare si publicitate, auditul financiar extern, salariile echipei de management proiect. Potrivit sursei citate, cu aceste fonduri, AFM ar fi putut sa finanteze alte peste 3000 de instalatii fotovoltaice.

"Prosumatorii asteapta de un an si jumatate ca aceasta finantare sa ajunga la ei. Acest program a fost macinat de promisiuni, amanari repetate si chiar de

83

suspiciuni de frauda si, din pacate, nu inregistreaza niciun progres real. Suntem surprinsi de costurile mari ale proiectului, le consideram nejustificate tinand cont de rezultatele slabe. AFM trebuie sa explice pentru ce a bugetat aceste fonduri si care au fost realizarile de pana acum", a declarat Marian Mandru, coordonator de campanie la Greenpeace Romania.

 

Fondurile totale ale programului de finantare cumuleaza peste 113 milioane de euro, aproape 27.000 de cetateni putand deveni prosumatori.

 "E nevoie ca cei interesati sa fie prosumatori sa primeasca cat mai repede ajutor financiar. AFM trebuie sa lucreze eficient, sa comunice transparent cu beneficiarii si instalatorii de sisteme fotovoltaice. Este de neinteles cum o autoritate publica, care gestioneaza bugete uriase, nu a mai comunicat oficial pe acest subiect urmarit de zeci de mii de beneficiari din 6 noiembrie 2019", a mai spus Marian Mandru.

 In toamna anului trecut, in luna septembrie, AFM a suspendat inscrierile persoanelor fizice in programul "Casa Verde Fotovoltaice", in vederea efectuarii unei analize a modului de functionare a acestui proces. Programul a fost reluat in luna noiembrie.

 Programul National "Casa Verde Fotovoltaice" prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrica, in vederea acoperirii necesarului de consum si livrarii surplusului in reteaua nationala.

* * *

DIRECTORUL GENERAL AL APELOR ROMANE A FOST SCHIMBAT Agroromania.ro 24 Ian. 2020

Noul sef al Apelor Romane fost anuntat prin intermediul unui comunicat de presa.

Noul director general al Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR) este Ervin Molnar, a anuntat institutia printr-un comunicat.

84

 Numirea lui Molnar a avut loc marti, 21 ianuarie, prin ordin al ministrului Mediului, Apelor si Padurilor.

 Anterior, functia de director general al ANAR a fost detinuta de catre Victor Sandu, respectiv din data de 20 iulie 2017.

Administratia Nationala ,,Apele Romane” are in structura sa 11 Administratii Bazinale de Apa, organizate pe bazine hidrografice,Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si Exploatarea Complexa Stanca Costesti.

 Administratia Nationala ”Apele Romane” este o institutie publica de interes national cu personalitate juridica, finantata din venituri proprii, aflata in coordonarea autoritatii publice centrale din domeniul apelor, respectiv Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.

 Administratia Nationala ”Apele Romane”administreaza bunurile din domeniul public al statului de natura celor prevazute de art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, republicata, bunurile proprietate publica prevazute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si patrimoniul propriu.

 Administratia Nationala "Apele Romane" administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de aparare impotriva inundatiilor, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice, precum si infrastructura sistemelor nationale de veghe hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii resurselor de apa aflate in patrimoniul sau, in scopul cunoasterii si a gestionarii unitare pe ansamblul tarii, a resurselor de apa de suprafata si subterane.  

* * *

Vinul de azi: Prince Matei 2013 - cel mai cunoscut Merlot românesc POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

85

Iconic-ul Prince Matei este cel mai cunoscut Merlot românesc. Forța, dar și eleganța acestui Merlot amintesc de personalitatea marelui voievod Matei Basarab, al cărui nume îl poartă, acest „Mecena” al culturii și ortodoxiei de care se leagă folosirea pentru prima data a limbii române în viață oficială, civilă și religioasă.  

Ediția 2013 Prince Matei învăluie paharul într-o mantie de culoare roșu-rubiniu, cu reflexii violet. Buchetul este complex, scoțând la iveală note de fructe de pădure, piper negru, ciocolată, cafea și vanilie. Palatul este sec, intens, corpolent, cu taninuri moi și astringență delicată și un postgust prelung.

Temperatura ideală de servire este de 18 ºC și vă recomandăm să îl degustați alături de preparate din carne roșie, vânat cu sosuri, preparate din bucătăria românească sau brânzeturi învechite, cu aromă intensă.  Vinul poate fi învechit la sticlă (10-15 ani), în condiții de pivniță, astfel capatând o textură catifelată.

Începand cu 2019, compania care deține Viticola Sarica Niculițel a achiziționat Crama Villa Zorilor din Zorești de la Vinarte și a creat o nouă companie, Domeniile Prince Matei.

* * *

86

Un tânăr din Gorj are o afacere cu râme roșii de California. Produce îngrășământ organic care poate dubla producția 24 ianuarie 2020

Am ajuns astăzi la un tânăr din Gorj care a început acum patru ani o afacere cu râme roșii de California. Are 31 de ani și multă ambiție și a reușit să pună pe picioare o idee, în timp ce lucra la o multinațională. Tot timpul a fost interesat de cum este văzută agricultură în Uniunea Europeană și așa i-a venit ideea să producă un îngrăsământ BIO, cu mare succes la fermieri. ”Avem undeva la 3 ani și jumatate de când producem aici în localitatea Telești din Gorj, am lucrat ca manager la o multinațională, am văzut că tendința în Europa este să fie totul BIO până în 2022 , am insistat să aflu despre ideea Uniunii, am zis, să caut ceva de la baza produsului, sa dau îngrășământ, am studiat, am văzut în țară și am început ca o mică ideea de afacere în familie, totul s-a făcut pe fonduri proprii”, a menționat Daniel Pasăre.

La început, tânărul a cumpărat două familii de râme, adică aproximativ 200.000 de râme și în silozuri a pus la fermentat gunoiul de grajd, adus chiar de la munte. ” La început am avut două familii de râme, am făcut silozuri unde am pus la fermentat gunoi de grajd, iar de la cele două familii am ajuns la 10 familii, adică avem peste 1 milion de râme. Intervin și pierderi când iasă la fermentat, iar o familie are nevoie de 1 metru cub pentru a se menține

87

în creștere, să poată produce în cantitate, cam un gram pe zi de îngrășământ. Eu mențin râmele undeva la 3 ani în fermentație, după care scoatem acel îngrășământ pentru a avea un PH mai mare, minerale. Cum acționează? Râmele lasă o micoză care ajută solul în creșterea de săruri, după mine ca și producător, un îngrășământ bun trebuie să aibă cel puțin un an, eu am la 3 ani deja îngrășământ”, a adăugat tânărul producător din Telești.

Hibridul de râme de California se vinde cu 300-400 de euro pentru o singură familie. Iar humul obținut mai apoi se vinde ambalat în saci de 40-50 de litri, iar un litru costă 2 lei.

88

”Acesta este prețul nostru, dar în marile țări producătoare, vorbim de Italia, Franța, se vinde cu 4-5 euro litru. Humusul are o concentrație de 60 la sută sol și 40 la sută umiditate. Am observat că UE pune preț pe legume ecologice, BIO, iar în România au început ușor-ușor și producătorii noștri să facă pas spre ecologic, orice legumă trebuie ajutată. Încă suntem la un nivel mic, încercăm să să dezvoltăm în țară acest concept. Avem clienți în Băilești, au cumpărat la început 2000 de litri pentru verificare și au revenit pentru încă 2000 de litri, ne-au spus că dacă la un solar scotea 3 tone de produs, după îngrăăsmânt producția a ajuns la cinci tone și jumătate. Noi le oferim suport și informații pentru folosire”, a mai spus Daniel Păsare.

 În localitatea Telești, tânărul are între 50 și 80 de metri pătrați destinați producerii acestui îngrăsământ, iar anual ajunge să producă în jur de 15.000 de litri. Humusul BIO din Gorj trebuie pus la tulpina plantelor, la vița de vie se pune direct la rădăcină, la pomi la fel, după cum ne-a transmis tânărul producător. La răsaduri se presară, pe metru pătrat cam 2 litri de îngrăşământ, ca să aibă o compoziție bună.

Ziarul Agricol susține fermierii locali și îi încurajează în demersurile lor!

    * * *

* * *

89