Stiri 03 aprilie 2020 CURSUL DE SCHIMB 03.04.2020

1 EUR 4.8286

1 USD 4.4674

Meteo. După o dimineață extrem de rece, apar surprize plăcute Stere Gaci 3 aprilie 2020

Chiar dacă dimineața va fi și astăzi deosebit de rece, vremea va continua să se încălzească și astăzi. Vom avea parte de o zi în general frumoasă, deși cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare îndeosebi în prima parte a zilei în regiunile vestice, centrale și nordice.

Noaptea norii își fac apariția cu precădere în zonele sudice și nord-estice ale țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare la munte, în special pe creste și în estul teritoriului, pe zone restrânse. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 18 grade, iar cele minime între -2 și 6 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, spre -7 grade. Dimineața și noaptea, local cu o probabilitate mai mare în centrul țării și în dealurile subcarpatice și doar izolat în rest se va forma brumă, iar în zonele joase de relief pe suprafețe mici vor fi condiții de ceață.Și în Capitală vremea va fi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil, mai mult senin ziua, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 16…17 grade, iar cea minimă se va încadra între 2 și 4 grade.

AgroMeteo: Ce se intampla cu vremea?! In apr. 3, 2020

Caracteristici agrometeorologice, 03 – 04 Aprilie 2020

1

Conţinutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnã se va încadra în limite scãzute (secetã pedologicã moderatã) şi deosebit de scãzute (secetã pedologicã puternicã şi extremã), în Moldova şi Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local în nordul şi nord-vestul Banatului, sudul, estul, nord-vestul şi izolat în centrul Transilvaniei. În Maramureş, Crişana şi Oltenia, local în nord-estul şi vestul Banatului, nordul, nord-estul şi centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, sudul şi sud-vestul Munteniei, rezerva de apã a solului va prezenta valori satisfãcãtoare pânã la apropiate de optim, transmite Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Caracteristici meteorologiceÎn aceastã perioadã va predomina o vreme în general normalã sub aspect termic, în aproape toatã ţara. Temperatura medie diurnã a aerului va oscila între 4…12°C, limite apropiate de normele climatologice, în cea mai mare parte a ţãrii.Temperatura maximã a aerului va fi cuprinsã între 9…17°C, pe întreg teritoriul agricol.Temperatura minimã a aerului se va situa între -2…6°C în majoritatea zonelor de culturã, valori mai scãzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, producându-se brumã şi îngheţ la sol.

Regimul pluviometricCu totul izolat, sunt posibile precipitaţii sub formã de ploi locale, acestea fiind însoţite de intensificãri ale vântului la nivelul întregului teritoriu.

Starea de vegetaţie a culturilor agricoleCondiţiile agrometeorologice prognozate vor determina ritmuri în general normale de creştere şi dezvoltare la speciile de câmp şi pomi-viticole pe majoritatea suprafeţelor agricole, iar în estul Transilvaniei şi nordul Moldovei, procesele vegetative vor fi uşor încetinite.Funcţie de data semãnatului şi agrotehnica aplicatã, orzul şi grâul de toamnã îşi vor continua fazele de formare a frunzei a treia, înfrãţire şi alungirea paiului (40-100%), în majoritatea zonelor de culturã.Rapiţa se va afla predominant la înfrunzire (10-18 frunze) şi alungirea tulpinii (10-30%), cu o stare de vegetaţie a plantelor pe ansamblu medie şi slabã pe terenurile afectate de seceta pedologicã cu diferite grade de intensitate, precum şi în semãnãturile tardive.Speciile de sâmburoase vor parcurge înflorirea şi începutul creşterii frunzelor, iar la seminţoase se vor semnala înmugurirea şi dezmugurirea.În cea mai mare parte a podgoriilor, la viţa de vie vor predomina fazele de „plâns” şi înmugurire.

2

La culturile de primãvarã (borceag, mazãre, ovãz, orzoaicã, lucernã.) însãmânţate pânã la aceastã, izolat se vor putea înregistra fazele incipiente de vegetaţie (germinare-rãsãrire). Totodatã, la floarea-soarelui, sfeclã de zahãr şi porumb se vor efectua pe suprafeţe agricole extinse, atât pregãtirea patului germinativ, cât lucrãrile de semãnat.Lucrãrile agricole de sezon (semãnat, fertilizãri, erbicidãri, tratamente fito-sanitare, pregãtirea patului germinativ, etc.) se vor efectua în general normal la nivelul întregii ţãri.

RECOMANDÃRI DE SPECIALITATE

Efectuarea însãmânţãrilor culturilor din prima urgenţã (orzoaicã, ovãz, borceag, lucernã, sfeclã de zahãr);

Pregãtirea patului germinativ şi efectuarea lucrãrilor de semãnat/plantat la culturile de primãvarã (floarea-soarelui, porumb, cartof);

Fertilizarea fazialã a cerealierelor de toamnã cu îngrãşãminte minerale complexe;

Efectuarea lucrãrilor de întreţinere (combaterea buruienilor, tratamente fito-sanitare, tãieri de rodire în vii şi livezi), la speciile de câmp şi pomi-viticole.

APIA si SUBVENTII

Ajutor de stat pentru sectorul zootehnic REDACȚIA FIR 3 APRILIE 2020

În ședința Guvernului din data de 2 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre pentru completarea art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, prin care s-a alocat pentru anul 2020, suma de maximum 54.048 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2020, informează un comunicat al MADR.Din suma totală care se acordă sub forma serviciilor subvenționate, prestate de către societăţile de ameliorare recunoscute de către autoritatea competentă a statului, respectiv Agenția Naţională pentru Zootehnie, 25.012

3

mii lei sunt alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 29.036 mii lei pentru speciile ovine şi caprine.

Ajutorul de stat se acordă pentru acoperirea costurilor pentru următoarele servicii:

întocmirea şi menținerea registrelor genealogice, servicii, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 100% din costuri;

efectuarea testelor de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 70% din costuri.

Această formă de sprijin este conformă cu prevederile Regulamentului UE nr. 702/2014 privind ajutoarele de stat.

Ministerul Agriculturii apreciază că acest sprijin de la bugetul statului va contribui la menținerea purității raselor și la creșterea potențialului de producție la animale, contribuind la asigurarea securității alimentare a populației.

Relația fermier – APIA se mută în online REDACȚIA FIR 3 APRILIE 2020

Începând cu data de 6 aprilie a.c., cererile unice de plată aferente Campaniei 2020 vor putea fi depuse prin utilizarea aplicației IPA online, a mijloacelor electronice de comunicații și sistemului IACS, informează un comunicat al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Decizia a fost luată conform Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.89/03.04.2020, pentru a minimiza, pe cât posibil, efectele negative asupra activităților din sectorul agricol ale răspândirii pe teritoriul României a epidemiei de coronavirus, precizează APIA.

4

De asemenea, centrele județene/locale APIA vor administra cererile de plată/deconturile justificative/acorde viza rentierilor agricoli aferente anului 2020 prin utilizarea mijloacelor electronice (telecomunicații).

Astfel, documentele care se prezintă la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit la APIA, de către fermier/rentier, prin mijloace electronice (telecomunicații). Potrivit dispozițiilor ordinului nr.89/03.04.2020, documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziția solicitanților se transmit la APIA de către fermier prin mijloace electronice disponibile sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a adeverințelor privind înscrierea în Registrul agricol și trimiterea acestora de către Primării pe adresele e-mail ale centrelor județene/locale APIA.

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura10) se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie (Adeverința eliberată de asociația/agenția acreditată pentru înființarea şi menținerea Registrului genealogic al rasei, Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne, Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine, Adeverință eliberată de Asociația care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10). Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverințe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului). Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind masura Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene (CJ) ale APIA. Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura privind bunastarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul cresterii animalelor si cele pentru Ajutorul de

5

stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare. Fermierii vor crea un director cu denumirea societății și județul unde vor încărca formularul de cerere de plată și documentele aferente perioadei pentru care solicită plată. Funcționarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) și vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicația electronică de gestionare a sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităților de motorină prin ordin MADR funcționarii din cadrul CJ APIA (SMS) vor emite Decizia de plată care va fi transmisă prin mijloace electronice (poșta electronică) fermierilor.

Pentru informații detaliate privind măsurile instituite prin Ordinul nr. 89/03.04.2020 puteti accesa pagina de internet a agenției, la adresa www.apia.org.ro, precizează comunicatul APIA.

54 de milioane de lei, pentru zootehnia României  meatmilk  3 aprilie 2020Conform comunicatului oficial emis de MADR, in ședința Guvernului din data de 2 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre pentru completarea art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, prin care s-a alocat pentru anul 2020, suma de maximum 54.048 mii lei, care se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Din suma totală alocată, care se acordă sub forma serviciilor subvenționate, prestate de către societăţile de ameliorare recunoscute de către autoritatea competentă a statului, respectiv Agenția Naţională pentru Zootehnie, 25.012 mii lei este pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 29.036 mii lei pentru speciile ovine şi caprine.

6

Ajutorul de stat se acordă pentru acoperirea costurilor pentru următoarele servicii:

-întocmirea şi menținerea registrelor genealogice, servicii, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 100% din costuri;

-efectuarea testelor de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 70% din costuri.

Această formă de sprijin este conformă cu prevederile Regulamentului UE nr. 702/2014 privind ajutoarele de stat.

Apreciem ca acest sprijin de la bugetul statului va contribui la menținerea purității raselor și la creșterea potențialului de producție la animale, contribuind la asigurarea securității alimentare a populației.     

APROBAT de Guvern: AJUTOR de STAT MAI MIC pentru CRESCĂTORII de ANIMALE! Agroinfo  03 aprilie 2020

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 2 aprilie 2020, suma necesară plăţii ajutoarelor de stat pentru menţinerea Registrelor Genealogice şi efectuarea COP pentru bovine, bubaline, porcine, ovine şi caprine.

Potrivit hotărârii aprobate de Guvern, care completează HG 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice și a costurilor aferente testelor pentru determinarea calității genetice a animalelor, suma alocată ajutorului de stat pentru anul 2020 este de maximum 54,048 milioane lei, din care 25,012 milioane lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 29,036 milioane lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Ajutorul de stat se acordă pentru acoperirea costurilor pentru următoarele servicii:

7

întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice, servicii, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 100% din costuri;

efectuarea testelor de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 70% din costuri.

Această formă de sprijin este conformă cu prevederile Regulamentului UE nr. 702/2014 privind ajutoarele de stat.

Pentru anul 2019, plafonul maxim propus de de MADR a fost de 72,075 milioane lei. DETALII aici: BANI pentru PLATA AJUTORULUI DE STAT în 2019 pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE!

ANUNȚ APIA DE ULTIMĂ ORĂ: CORONAVIRUSUL SCHIMBĂ TOT! CE SE ÎNTÂMPLĂ CU SUBVENȚIILE FERMIERILOR PE 2020! Ferma  03 aprilie 2020 SUBVENŢII FERMIERI 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunţă că depunerea cererilor pentru banii pe care îi au de primit fermierii pe 2020 se va face online, începând cu 6 aprilie, pentru mai multe tipuri de subvenții agricole.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunţă că, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor şi pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative, asupra activităţilor din sectorul agricol, ale răspândirii pe teritoriul României a epidemiei de coronavirus, a instituit o serie de măsuri menite să asigure flexibilizarea şi fiabilizarea interacţiunii cu fermierii.

FERMA v-a informat încă de acum trei săptămâni despre măsurile luate de APIA odată cu instituirea stării de urgenţă din cauza pandemiei de COVID-19. Citiţi DETALII:CORONAVIRUS shimbă REGULILE: Fermierii NU mai TREBUIE să meargă la PRIMĂRII pentru ADEVERINŢA de SUBVENŢII APIA!MĂSURI EXTREME la APIA din cauza COVID-19! SUTE DE MII de FERMIERI sunt AFECTAŢI!OFICIAL. Comisia Europeană a decis PRELUNGIREA cu o lună a termenului pentru depunerea CERERILOR PENTRU PLĂŢI DIRECTEAstfel, prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89/03.04.2020, a fost aprobată primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicaţiei IPA online, mijloacelor electronice de comunicaţii şi sistemului IACS, începând cu data de 06 aprilie 2020.

8

APIA va gestiona online sau telefonic cererile de plată, deconturile justificative și viza rentierilor agricoli pentru anul 2020De asemenea, a fost aprobat ca centrele judeţene/locale APIA să primească şi să administreze cererile de plată/deconturile justificative/acorde viza rentierilor agricoli aferente anului 2020 prin utilizarea mijloacelor electronice (telecomunicaţii).

Astfel, documentele care se prezintă la depunerea cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit la APIA, de către fermier/rentier, prin mijloace electronice (telecomunicaţii).

Fermierii vor trimite documentele prin e-mail sau APIA le va solicita direct de la Primării sau alte instituții ale statuluiPotrivit dispoziţiilor Ordinului MADR 89/03.04.2020, documentele care dovedesc că terenul agricol se află la dispoziţia solicitanţilor se transmit la APIA, fie de către fermier prin mijloace electronice disponibile sau prin solicitarea online de către centrele judeţene/locale APIA a adeverinţelor privind înscrierea în Registrul agricol şi trimiterea acestora de către Primării pe adresele e-mail ale centrelor judeţene/locale APIA.

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic (inclusiv Pachetul 8 din Măsura 10) se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicaţii) disponibile, de către fermier sau de către Oficiile judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, Adeverinţa care certifică metisul cu rasa de carne, Adeverinţa prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/ţap cu certificat de origine, Adeverinţă eliberată de Asociaţia care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata Pachetul 8 din Măsura10).

Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicaţii) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele judeţene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverinţe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat şi deconturile justificative privind măsura Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

9

Și cererile pentru subvenția la motorină vor fi depuse online la APIAÎn ceea ce priveşte Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene (CJ) ale APIA.

Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura privind bunăstarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul cresterii animalelor si cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziţie de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare.

Fermierii vor crea un director cu denumirea societăţii şi judeţul unde vor încărca formularul de cerere de plată şi documentele aferente perioadei pentru care solicită plată.

Funcţionarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) şi vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicaţia electronică de gestionare a sprijinului financiar şi efectuării verificărilor administrative ulterioare.

După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităţilor de motorină prin ordin MADR, funcţionarii din cadrul CJ APIA (SMS) vor emite Decizia de plată care va fi transmisă prin mijloace electronice (poşta electronică) fermierilor. Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Servicii din zootehnie, decontate de stat. Ajutorul pentru 2020, aprobat Revista Fermierului Vineri, 03 Aprilie 2020

Executivul de la București a aprobat, joi, 2 aprilie, o hotărâre pentru completarea art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, prin care s-a alocat pentru anul 2020 suma de maximum 54.048 mii lei, care se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.Din suma totală alocată, care se acordă sub forma serviciilor subvenționate, prestate de către societăţile de ameliorare recunoscute de către Agenția

10

Naţională pentru Zootehnie, 25.012 mii lei este pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 29.036 mii lei pentru speciile ovine şi caprine.

Ajutorul de stat se acordă pentru acoperirea costurilor pentru următoarele servicii:

întocmirea şi menținerea registrelor genealogice, servicii pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 100% din costuri;

efectuarea testelor de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, cu excepţia controalelor efectuate de proprietarul şeptelului şi a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, pentru care intensitatea ajutorului poate fi de până la 70% din costuri.

AFIR si FINANTARI

Fonduri europene pentru combaterea dezastrelor naturale. Cine poate accesa sprijinul Aprilie 3, 2020

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidului solicitantului pentru submasura 5.1 Sprijin pentru investitii in actiuni preventive menite sa reduca consecintele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse si catastrofale si pentru submasura 5.2 Sprijin pentru investitii privind refacerea terenurilor agricole si a potentialului de productie afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale, finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020.

Ghidurile pot fi consultate pe pagina oficiala de internet a Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Transparenta decizionala. Perioada de consultare publica este de 10 zile calendaristice de la data publicarii pe site. Toti cei interesati pot sa transmita propuneri sau observatii pe adresa de e-mail consultare@afir.info, pana la data de 20 februarie 2020.

Reamintim ca prin submasura 5.1 – privati, sprijinul financiar nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali si

11

de 100% din cheltuielile eligibile pentru grupurile de fermieri (societati, cooperative, grupuri de producatori). Valoarea finantarii acordate este de maximum 250.000 de euro/ proiect pentru investitii in instalatii, echipamente pentru asigurarea biosecuritatii si infrastructura sanitara in cadrul fermelor (de exemplu: constructia si dotarea filtrului cu grup sanitar si dusuri, vestiare etc.)

De asemenea, pentru submasura 5.1 – publici, sprijinul public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile si poate ajunge la 100% daca sunt indeplinite cumulativ o serie de conditii mentionate in Ghidul solicitantului. Valoarea finantarii nu poate depasi 30.000 de euro pentru investitii in instalatii de dezinfectare si dezinsectie, 100.000 de euro pentru investitii in cresterea capacitatii operationale a laboratoarelor, prin dotarea acestora si achizitia de mijloace de transport a probelor sau 20.000 de euro pentru achizitii de camere frigorifice pentru depozitarea temporara a animalelor salbatice ucise.

In ceea ce priveste investitiile eligibile in cadrul submasurii 5.2, acestea sunt: achizitia animalelor de reproductie destinate repopularii in vederea restabilirii productiei agricole, achizitia animalelor de reproductie destinate reprofilarii fermelor afectate, prin popularea cu alte specii de animale si extinderea si/sau modernizarea in scopul adaptarii adaposturilor de animale. Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile care se pot obtine prin intermediul submasurii 5.2 este de 200.000 de euro/ proiect, sprijinul fiind 100% nerambursabil.

Anunt de ultima ora! Se simplifica procedura pentru fondurile europene In apr. 3, 2020

Comisia Europeană anunță un nou set de măsuri pentru a ajuta sectorul agroalimentar în această criză inegalabilă, ca urmare a izbucnirii Coronavirusului. Inițiativa Plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus (CRII +) propusă astăzi de Comisia Europeană introduce o flexibilitate și o simplificare excepționale în utilizarea fondurilor europene de investiții structurale (ESIF), inclusiv a fondului agricol european pentru dezvoltare rurală (FEADR).

În ceea ce privește FEADR, CRII + va sprijini fermierii, zonele rurale și țările UE prin creșterea flexibilității în utilizarea acestor fonduri, inclusiv:

flexibilitate în utilizarea instrumentelor financiare: Fermierii și alți beneficiari ai dezvoltării rurale vor putea beneficia de împrumuturi sau

12

garanții de până la 200.000 EUR în condiții favorabile, cum ar fi ratele dobânzilor foarte mici sau programele de plată favorabile.

realocare de fonduri: țărilor UE vor avea voie să utilizeze banii rămași neutilizați în cadrul programelor de dezvoltare rurală (PDR), în loc să-i trimită înapoi în bugetul UE. Banii vor trebui folosiți în continuare în cadrul PDR respectiv.

amânare pentru depunerea rapoartelor anuale: termenul limită pentru care țările UE să prezinte aceste rapoarte cu privire la punerea în aplicare a PDR-urilor lor este amânată, acordând mai mult timp autorităților naționale.

nu sunt necesare modificări la acordurile de parteneriat: țările UE nu vor trebui să își modifice acordurile de parteneriat pentru a modifica PDR-urile lor, ridicând unele proceduri administrative.

Pe lângă măsurile direct legate de FEADR în cadrul CRII +, Comisia propune flexibilitate și simplificare suplimentară a altor instrumente de politică agricolă comună (PAC):

Prelungirea termenului pentru cererile de plată PAC: termenul va fi prelungit cu o lună, în perioada 15 mai – 15 iunie 2020, oferind mai mult timp fermierilor pentru a completa cererea lor atât pentru plăți directe, cât și pentru plăți pentru dezvoltare rurală.

Avansuri mai mari ale plăților: pentru a crește fluxul de numerar al fermierilor, Comisia va crește avansurile plăților directe (de la 50% la 70%) și ale plăților pentru dezvoltare rurală (de la 75% la 85%). Agricultorii vor începe să primească aceste avansuri de la mijlocul lunii octombrie.

Reducerea controalelor fizice la fața locului și a libertății pentru cerințele de calendar: țările UE trebuie să efectueze controale pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate. Cu toate acestea, în circumstanțele excepționale actuale, este crucial să se minimizeze contactul fizic între fermieri și inspectorii care efectuează verificările. Această măsură va ajuta la reducerea sarcinilor administrative și va evita întârzierile inutile.

În prezent sunt făcute ultimele măsuri legale pentru adoptarea acestor măsuri.

ALTELE

Ședință de lucru cu Premierul Ludovic Orban, MADR, ECOROM și reprezentanți ai industriei agroalimentare   meatmilk  3 aprilie 2020Potrivit biroului de presă al instituției, ieri, la sediul Guvernului, a avut loc o ședință de lucru la care a participat premierul Ludovic Orban, Ministrul Agricluturii Nechita Adrian Oros, președintele Consiliului Concurenței-Bogdan Chirițoiu, oficiali ai MADR, grupul de lucru

13

ECOROM și o serie de reprezentanți ai Industriei Agroalimentare din România, dintre care enumerăm pe: Sorin Minea-Președinte Romalimenta, Mary Pană-Președinte ACEBOP, Claudiu Davițoiu-fermier producător de lapte, Dorin Cojocaru-Președinte APRIL etc.

În cursul întâlnirii la care s-a dialogat inclusiv în regim de videoconferință, cu reprezentanți ai fermierilor și procesatorilor din țară, care nu s-au putut deplasa la București, investitorii din agrobusiness-ul românesc au prezentat premierului problemele cu care se confruntă, dintre care enumerăm:

-asigurarea transportului internațional, pentru buna desfășurare a activităților de aprovizionare și comerț internațional, -sprijinirea sectorului agricol, -sprijinirea sectorului de procesare prin măsuri specifice, luarea urgentă de măsuri de politici economice care să susțină producătorii și procesatorii din România, s -sprijinirea neîntârziată a fermierilor din zootehnie și agricultura vegetală, -intervenții la nivelul Uniunii Europene și al Comisiei Europene pentru apărarea intereselor agroalimentare ale României etc.

Totodată, reprezentanții agroindustriei și-au exprimat dezacordul total cu unele propuneri referitoare la plafonarea prețurilor la alimente, arătând că această măsură ar conduce la grave disfuncționalități ale pieței, la creșterea speculei și a infracționalității economice dar, mai ales, a dispariției de pe piață a produselor de strictă necesitate.

Răspunzând solicitărilor industriei, premierul României a dat asigurări că nu va proceda la plafonarea prețurilor la alimente și că, în cel mai scurt timp, împreună cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, Economie și MADR,

14

dar și prin dialog cu mediul de business, se vor lua în cel mai scurt timp posibil măsuri de sprijin a agriculturii și procesării alimentare.

În acest sens, premierul Ludovic Orban a afirmat: ”Va trebui să facem tot posibilul să avem o recoltă agricolă bună, dar pentru aceasta, va trebui să facem tot posibilul să ajungem la o capacitate de irigare de un milion de hectare, pentru a combate efectele negative ale secetei.

Totodată, va trebui să promovăm achiziția de către magazine și comercializarea de produse alimentare fabricate în România, acum, pe fondul unor disfuncționalități la import, știindu-se că România depinde în mare măsură de importurile unor produse sau materii prime alimentare. Cel mai mult, însă, sper să putem promova produse alimentare procesate, și nu doar materie primă.

Acum, când se prefigurează dificultăți pe plan internațional, România are o șansă extraordinară de a se impune chiar și la export, pentru că, odată cu reîntoarcerea multor conaționali în țară, aceștia pot acoperi deficitul de muncă din agricultură și Industria agroalimentară.

În același timp, cred cu tărie că România nu va avea probmeme cu aprovizionarea cu alimente, știind faptul că industria autohtonă are capacitatea de a acoperi necesarul alimentar pentru un număr de cca 80 de milioane de oameni, nu doar pentru cei 17-18 milioane de români, câți suntem acum, în țară”.

Ministrul Oros, despre rezolvarea problemei fortei de munca in agricultura Aprilie 3, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca invatamantul dual, ar putea contribui la rezolvarea problemei cu forta de munca specializata din agricultura, in conditiile in care aceasta problema este tot mai acuta, pe zi ce trece.

„Este un deficit de forta de munca calificata in acest domeniu. Liceele agricole acelea care existau si formau specialisti cu studii medii, scolile profesionale, au cam disparut si asta este o constatare pe care o facem de cativa ani, dar mai acut se simte de 2-3 ani, pentru ca mai existau vechii agricultori care aveau o calificarea si care stiau sa faca lucruri, dar intre timp

15

s-au pensionat. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca in unele zone din agricultura si industrie alimentara se lucreaza cu tehnologii foarte performante si aici trebuie sa vina oameni mai tineri care invata mai usor sa faca lucrurile. Este un deficit fantastic de forta de munca”, a precizat Adrian Oros.

Oros, despre liceele agricole: „O idee nerealista”

„Sa vii sa spui ca o sa ai bani sa le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialisti, cu toata tehnica asta din agricultura, este o idee nerealista. Exista insa in toata lumea normala acest invatamant dual, care poate sa fie la nivel profesional, liceal si universitar. In toata lumea invatamantul tehnic, acolo unde inveti sa faci lucruri este in acest sistem dual si nu te costa pregatirea, practica aproape nimic, pentru ca ai ca si parteneri, fermierii, cooperativele, asociatiile care exista. Sunt niste agenti economici care sunt pe piata, pe economia reala, toti elevii sau studentii pot sa faca practica in acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregatire practica care nu costa nimic sistemul de invatamant, iar pregatirea teoretica se poate face in scolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a declarat seful MADR.

Ministrul a mai precizat ca in invatamantul dual activeaza trei actori principali: o autoritate publica locala (la nivel de comuna, oras sau judet), inspectoratele scolare prin liceele care doresc sa aiba asemenea clase si agentul economic.

Cât alocă guvernul pentru susţinerea business-ului. Cu 2% din PIB alocaţi economiei în criza COVID-19, România este la acelaşi nivel cu Tunisia sau Togo, dar mult sub Polonia, cu 6%, sau chiar Cehia care dă 18% Alex Ciutacu 03.04.2020

Măsurile anunţate de guvernul României până acum pentru a stimula economia în ceea ce se conturează cea mai gravă criză economică din ultimul secol la nivel global mobilizează doar 2% din PIB, ceea ce reprezintă o diferenţă enormă faţă de ţări precum Cehia – care pune la bătaie 18% din PIB – potrivit datelor agregate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru 190 de ţări, citate de Quartz.

Guvernele din întreaga lume plănuiesc să mobilizeze capacităţi cumulate de mii de miliarde dolari sau euro pentru a stimula economiile şi sectoarele economice grav afectate de măsurile luate pentru a opri răspândirea infecţiilor cu coronavirus. În acest context, FMI a decis să urmărească stimulentele şi polticile pe care le anunţă guvernele.

16

„Aceste măsuri sunt binevenite şi chiar esenţiale, dar va fi nevoie de mai mult. Dacă facem schimb de informaţii cu privire la cunoştinţele noastre, ne va ajuta pe toţi să depăşim criza mai eficient”, a spus Kristalina Georgieva, managing director al FMI.

Cu 2% din PIB mobilizaţi în această criză, România se situează pe locul 53 în lume ca procent din PIB alocat, lângă ţări precum Tunisia sau Togo.

Chiar şi în regiune, Polonia a mobilizat până acum 6,2% din PIB, în timp ce Cehia pune pe masă măsuri care reprezintă 18% din PIB – situându-se pe locul trei în lume.

La polul opus, Germania pune la bătaie 28,5% din PIB, Italia pune 21,4% din PIB, Cehia 18%, Luxembourg 15,3% din PIB, iar Franţa 15% din PIB.

Sunt şi ţări mai mici care pun la dispoziţie sume importante pentru relansarea economiei pe o traiectorie pozitivă, precum Malta care dă 12% din PIB, sau Tuvalu care dă 10%.

17

Țările cele mai afectate de șocul lanțului de aprovizionare declanșat de coronavirus Raoul Leering 3 Aprilie 2020 12:43Chiar înainte ca Covid-19 să fi condus la carantinarea totală a țărilor, șocurile lanțului de aprovizionare și cererea externă slabă au fost deja afectate. Micile economii deschise, precum Irlanda, Luxemburg și Vietnam, par a fi cele mai vulnerabile. În G10, Canada este cel mai mult afectată de succesul furnizorilor străini, în timp ce Germania este afectată de cererea externă redusă

Prejudiciul economic pe care Covid-19 îl produce unei țări nu este determinat numai de politicile guvernamentale de a opri răspândirea și aplatizarea curbei îmbolnăvirilor. ci și de lanțurile de aprovizionare perturbate și impactul asupra companiilor individuale. Aceste întreruperi au început chiar înainte ca țările să intre în carantină și vor continua după terminarea acesteia.

Importurile

Lipsa intermediarilor (importatorii de piese și materiale pentru fabricarea produselor) de către țările lovite de virus încă de la început a dus la întreruperile procesului de producție din alte țări înainte ca virusul să ajungă în țările respective. Daunele vor fi mai mari, cu cât o țară depinde de furnizarea de bunuri intermediare din țările a căror populație activă a fost afectată puternic de virus. Graficul 1 arată dependența țărilor de contribuții din primele 10 țări cu cel mai mare număr absolut de decese din cauza coronavirusului. Deoarece există multe țări în care infecțiile sunt măsurate incomplet, folosim numărul de decese ca indicator pentru cantitatea de producție care ar fi fost închisă în fiecare țară. Ne dăm seama că aceasta nu este o măsurare complet exactă a capacității de producție care a fost închisă. Însă indicatorii mai exacți, cum ar fi ratele de utilizare a industriilor întârzie prea mult pentru a oferi informații utile în acest moment.

Graficul 1 arată că țări precum Vietnam și Irlanda se numără printre primele cinci țări care au suferit cel mai mult din scăderea producției în țări cu multe victime. Diferența dintre țările asiatice precum Vietnam și țările europene precum Irlanda, este că au fost lovite în momente diferite de-a lungul timpului. Criza coronavirusului a început în China, astfel încât Vietnamul și alte țări asiatice care depind foarte mult de importurile chinezești, cum ar fi Singapore, Hong Kong, Malaezia, Thailanda și Cambodgia (a se vedea graficul), au fost întâi afectate de acest efect de lanț valoric.

18

Acum, când virusul s-a răspândit în Europa și crește în SUA, graficul arată că țări precum Luxemburg, Irlanda, Ungaria, Republica Cehă și Belgia

19

suferă prin partea de intrare a lanțurilor valorice. În prezent, 10 din cele 15 țări care sunt expuse cel mai mult la lipsa de aprovizionare sunt europene.

SUA este o economie relativ închisă și, prin urmare, este afectată mai puțin de lipsa ofertei de bunuri intermediare străine, dar căderea economică în SUA cauzată de răspândirea rapidă a bolii, generează probleme semnificative pentru Canada, care depinde în mare măsură de aprovizionările din SUA (a se vedea graficul 1).

20

Conectivitatea unei economii cu țările cu cele mai multe decese este deosebit de importantă dacă aceștia din urmă sunt furnizori importanți de produse intermediare pe piețele mondiale. Graficul 2 prezintă cei mai mari 10 furnizori de piețe mondiale. Graficul arată că opt dintre cei mai mari 10 furnizori de piețe mondiale se află, de asemenea, în primele 10 țări care au fost cel mai mult afectate de virus (graficul 1). În ambele măsurători, Luxemburg, Malta, Irlanda, Vietnam, Singapore, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia sunt în primele 10 țări cele mai afectate de întreruperi în furnizarea intermediarilor către țările lovite cel mai mult de virus. Dintre cele mai mari 10 economii din lume, Canada se remarcă din nou ca fiind cea mai vulnerabilă.

Exporturile

Economiile deschise nu sunt afectate în mod serios doar de virus prin importurile lor de intermediari, ci și prin canalele lor de export. Chiar și după ce virusul a fost controlat pe piața internă, o economie deschisă va continua să sufere din cauza scăderii cererii în țările care încă se confruntă cu criza. Graficul 3 arată care sunt țările cele mai dependente de export.

Presupunând că virusul suprimă cheltuielile în întreaga lume, țările care se bazează pe exporturi vor fi cele mai puternic afectate. Țările care exportă doar o mică parte din producție (precum SUA, India și Brazilia) vor avea de suferit mai puțin decât țările care sunt foarte dependente de cererea externă (precum Irlanda, Ungaria, Singapore și Vietnam). Graficul 3 arată că Luxemburg, Malta și Irlanda sunt cele mai dependente de cererea externă, în mare parte determinate de sectorul serviciilor. Pentru Vietnam și Ungaria, industria manufacturieră este cea mai afectată de scăderea cererii externe. Dintre cele mai mari 10 economii din lume, Germania este cea mai afectată prin acest canal (de export) al lanțului valoric, urmată de Canada.

Etapa de recuperare

Cererea externă este formată din cererea din multe țări. Acele țări care exportă multe bunuri și servicii în țări a căror cerere a fost mult afectată pentru o perioadă mai lungă de timp, vor suferi cele mai multe daune din partea cererii (citiți: export) din lanțul lor valoric.

Așadar, pentru a măsura daunele cauzate de fiecare țară prin canalul de export, este important să știți unde se duc exporturile și în ce etapă a recuperării respectivele țări. Luăm, de exemplu, cererea din China. Ne așteptăm ca cererea chinezească să fie una dintre primele țări care să se recupereze, deoarece China este în fața majorității celorlalte țări care sunt

21

afectate de virus. Aceasta va oferi o anumită asistență pentru acele țări care sunt relativ dependente de cererea din China.

Datorită apropierii lor, țările asiatice sunt foarte dependente de cererea finală din China și beneficiază cel mai mult de recuperarea de acolo. Dintre țările non-asiatice, unii exportatori de mărfuri precum Arabia Saudită pentru petrol și Chile pentru metale sunt, de asemenea, printre cei mai mari beneficiari. În Europa, Malta, Germania, Irlanda și Elveția depind cel mai mult de cererea finală din China.

Concluzie

Țările care utilizează o mulțime de contribuții din alte țări lovite de virus încă de la început, suferă prin deschiderea lor pe partea de intrare a economiei, deoarece virusul perturbă oferta de bunuri intermediare de care au nevoie pentru propria producție. Țările care produc o mulțime de exporturi suferă pe partea de producție, deoarece virusul suprimă cheltuielile.

Reunind aceste două canale, datele de mai sus arată că economiile deschise sunt afectate mult mai mult prin lanțurile valorice globale decât economiile mai puțin deschise. Economiile deschise vor suferi o perioadă mai lungă de timp din cauza efectelor cererii și ofertei generate de coronavirus. Luxemburg, Irlanda, Singapore și Vietnam sunt printre cele mai vulnerabile țări.

Dintre cele mai mari 10 economii ale lumii, Canada suferă cel mai mult din cauza căderii ofertelor străine, iar Germania suferă cel mai mult din cauza cererii externe mai slabe.

Analiza de mai sus nu înseamnă că economiile închise sunt mai bune în această criză. Dacă o țară este mai bună în parte depinde în mare măsură de cât de mult este lovită capacitatea de producție de către virus.■

3 apr 2020

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat joi, la Digi24, că plafonarea prețurilor la alimente ar putea duce la o penurie a acestora. Măsura plafonării prețurilor la alimente și medicamente este prevăzută într-un proiect adoptat deja de Senat. „Să terminăm cu proietele populiste. Nu putem să aruncăm cu bani în stânga și în dreapta că nu ajutăm pe nimeni”, a declarat Cîțu.

22

Ministrul Finanțelor susține că plafonarea prețurilor nu este o soluție pentru că ar putea duce la o problemă de aprovizionare.

„Dacă am interveni asupra prețurilor și le-am bloca, la alimente și medicamente, probabil vom avea o problemă de aprovizionare. Ce am eu oficial nu îmi arată o explozie a acestor prețuri. A plafona astăzi prețurile ne-a putea duce la o penurie de produse”, a declarat Florin Cîțu.

Nu este o problemă cu stocurile, susține ministrul Finanțelor.

Florin Cîțu susține că o creștere excesivă a deficitului, peste 10%, creează probleme de finanțare, iar statul nu are bani să susțină eventualele măsuri necesare.

„A crește deficitul la 10% îți creează o problemă de finanțare, degeaba spunem tuturor că dăm câte 1000 de euro, dacă nu îi ai. Bani ai din taxe și din împrumuri. De asta trebuie să fim foarte atenți. Putem să creștem deficitul, dar vom avea o problemă de finanțare. Să terminăm cu proiectele populiste. Nu putem să aruncăm cu bani în stânga și în dreapta că nu ajutăm pe nimeni”, a declarat Cîțu, în direct la Digi24.

Acesta a mai declarat că nu avem probleme de finanțare și că în acest moment nu ia în calcul un credit de la instituțiile financiare. 

„Mă uit la toate sursele de finanțare. Avem noroc că avem acel buffer care e încă intact. Sunt precaut în politica fiscală pe care o facem. În acest moment nu avem nevoie de un credit”, a precizat ministrul.

Florin Cîțu speră într-o revenire rapidă a economiei după ce va trecere perioada de criză COVID-19.

„Poate într-o lună două să termină cu această probemă și vom avem un șoc pozitiv rapid. Eu merg pe acest scenariu, să avem o revenire rapidă. Nu am semne care să îmi arate că nu păstrăm capacitatea de producție. Sunt optimist că putem să revenim poate la fel de puternic cum am căzut. Eu cred într-o revenire în V”, a completat Cîțu.

23

……………………….

LEGISLATIV

Plafonarea prețurilor la alimente în raport cu ultimele 3 luni. Propunerea deputatului Valeriu Steriu!Ramona Dascălu3 aprilie 2020

Proiectul de lege pentru plafonarea prețurilor la alimentele de bază ar putea fi votat într-o formă care să nu pună în pericol relația dintre retaileri și producători. Deputatul PSD Valeriu Steriu, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, a depus mai multe amendamente la inițiativa legislativă, iar cel mai important dintre acesta prevede ca plafonarea prețurilor la alimente să vizeze ca adaosul maxim pe fiecare componentă a lanţului de distribuţie şi vânzare cu amănuntul să nu poată  depăși media adaosului practicat în ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

Amendamentul depus de parlamentarul Valeriu Steriu vine să prevină o explozie a prețurilor. Astfel, producătorii au libertatea să majoreze prețurile acolo unde acestea nu mai pot fi menținute la nivelul actual, însă reterilerii nu pot să aplice un adaos comercial mai mare decât ceea ce au practicat până în prezent, în ultimele trei luni.

”Se plafonează preţurile la raft ale alimentelor care fac parte din coşul minim de consum prevăzut prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, aprobată prin Legea nr. 554/2001, cu modificările ulterioare, după cum urmează: la preţurile de livrare ale producătorului, adaosul maxim pe fiecare componentă a lanţului de distribuţie şi vânzare cu amănuntul nu va putea depăși media adaosului practicat în ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență, pe toată perioada stării de urgenţă şi pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă”, se arată în primul amendament depus la articolul 2 din proiectul de lege inițiat de PSD și aflat în procedură de urgență la Camera Deputaților, după ce a fost adoptat de Senat fără modificicări.Prin cel de-al doilea amendament depus de deputatul PSD Valeriu Steriu se amână intrarea în vigoare a Legii 28/2020, care oferă posibilitatea comerciantului să crească termenele de plată:  ”Se prorogă termenul de

24

intrare în vigoare al Legii 28/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 1 aprilie 2020, pe toată perioada stării de urgenţă şi pe o perioadă de cel puțin 90 de zile de la data încetării stării de urgenţă”.

”Pe perioada stării de urgenţă se pot plafona preţurile la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică (energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate, carburanţi etc.), în limita preţului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgenţă. Plafonarea prețului fiind imposibilă din cauze care țin de evoluțiile prețurilor la materiile prime (intern și internațional), o limitare a componentei adaosului alimentar la media ultimilor 3 luni poate reprezenta o soluție a eliminării unor practici de tip speculativ. Necesitatea acestui aliniat derivă din faptul că la data de 16 mai 2020 vor intra în vigoare prevederile Legii 28/2020 (modificarea Legii 321/2009), modificări care oferă posibilitatea comerciantului să crească termenele de plată de la 30 de zile, excepție făcând doar produsele proaspete la care termenul s-a modificat de la 7 la 14 zile. Prin eliminarea termenului de plată de 30 zile, se dă posibilitate marilor comercianți, lanțurilor de retail, de a mări perioada de plata la peste 45, 60, 90 sau 120 zile, așa cum se proceda înainte de intrarea în vigoare a Legii 150/2016). Totodată, Legea 28/2020 oferă posibilitatea introducerii de taxe suplimentare pentru producatori prin modificarea condițiilor comerciale existente”, se arată în motivare.

Ultimul amendament propus de deputatul PSD Valeriu Steriu face referire la Articolul 6 din corpul legii și mărește perioada de aplicabilitatea a Legii pentru plafonarea temporară a prețului la alimente cu încă 60 de zile, după încetarea stării de urgență, pentru corelare cu Articolul 2 : ”Prezenta lege se aplică pe întreaga perioadă a decretării stării de urgenţă, cât şi 90 de zile de la încetarea stării de urgenţă”.Senatorii au dat vot favorabil, marţi – 31 martie, într-o şedinţă de plen online, proiectului de lege pentru plafonarea preţului medicamentelor şi al alimentelor de strictă necesitate.

Proiectul prevede că la preţurile de livrare ale producătorului, adaosul maxim pentru întreg lanţul de distribuţie şi vânzare cu amănuntul va fi de maxim 10% pe toată perioada stării de urgenţă şi pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data instaurării stării de urgenţă.

25

ORDIN: INCEPE PROHIBITIA PESCUITULUI  Agroromania.ro 03 Apr. 2020 I

Conform ultimului Ordin comun emis de Ministerul Mediului si Ministerul Agriculturii, incepe prohibitia pescuitului. Scopul acestei masuri este sa protejeze speciile de pesti in perioadele de reproducere.

Ordinul comun al celor doua ministere mentioneaza ca masurile de prohibitie a pescuitului in scop comercial, recreativ/sportiv si familial al oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si alte vietuitoare acvatice vii in habitatele piscicole naturale va dura 60 de zile, in perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv, iar in apele care constituie frontiera de stat va dura 45 de zile, in perioada 19 aprilie - 2 iunie, cu exceptiile prevazute de actul normativ.

 In perioada 4 aprilie - 2 iunie inclusiv, este interzis pescuitul in raul Prut si in zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, in lacul de acumulare Stanca-Costesti, precum si in zona economica Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic si in complexul Razim Sinoe, ambele din Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

 In Delta Dunarii, termenul de valabilitate a actelor necesare pescuitului comercial a fost prelungit de catre Administratia Rezervatiei pana la incheierea prohibitiei, iar unele autoritati locale i-au anuntat pe pescari de ce acte au nevoie pentru a merge in continuare pe lacuri.

 "Persoanele care doresc sa pescuiasca la scrumbie in baza permisului familial pot pescui in perioada legala cu permis de pescuit familial chiar si fara viza pe anul 2020, cu declaratie pe propria raspundere pentru activitati agricole in care sa fie specificata raza de pescuit pe bratul Sf. Gheorghe intre kilometrii 0 si 8 si cu buletin", se arata intr-o postare de pe Facebook a primarului comunei Sfantu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

 Potrivit ordinului de prohibitie, in Delta Dunarii, persoanele care detin permis de pescuit familial pot prinde scrumbie cu maximum doua setci in

26

perioada 9 - 18 aprilie, iar tulcenii care detin permise de pescuit comercial pot captura in aceasta perioada scrumbie.

 In Rezervatie, sunt aproape 1.000 de persoane cu permise de pescuit comercial, veniturile acestora avand la baza in principal pescuitul.

Munca „la negru”, în vizorul Ministerului Muncii REDACȚIA FIR 3 APRILIE 2020Conducerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) ia în considerare posibilitatea măririi cuantumului amenzii pentru munca „la negru” realizată pe perioada stării de urgenţă, a declarat, vineri, secretarul de stat din ministerul de resort, Tudor Polak, într-o conferinţă de presă transmisă online, informează Agerpres. Aceasta este urmarea numărului mare de sesizări care semnalează situații în care angajatorii suspendă contractele de muncă, dar continuă să cheme angajaţii la lucru.

„În ultimele zile, am primit din ce în ce mai multe petiţii prin care suntem sesizaţi că există anumiţi angajatori în România care suspendă contractele de muncă pentru a putea beneficia de aceste indemnizaţii (de şomaj tehnic, n.r.) prevăzute prin ordonanţa 30, iar în acelaşi timp cheamă angajaţii la muncă. Acesta este un abuz. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se va uita foarte atent, deja astăzi am solicitat o situaţie a petiţiilor înregistrate la Inspecţia Muncii din luna martie, sunt aproximativ 3.250 de petiţii înregistrate în luna martie şi vom începe să le revizuim şi să vedem unde s-au efectuat controale şi unde nu”, a precizat Tudor Polak citat de Agerpres.

………………….

INTERNE

Este suficientă numai o rotație corespunzătoare a culturilor pentru a nu avea probleme cu Tanymecus dilaticollis?3 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

27

Cel mai probabil acesta a fost ultimul an când s-a acordat derogare pentru tratamentul semințelor de porumb în vederea combaterii atacului rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll), în timp ce pentru floarea soarelui nu s-a mai acordat derogare. În ultimii ani s-a tot discutat despre rotația culturilor, ca metodă a prevenirii atacul rățișoarei porumbului și de a scădea, în timp, rezerva biologică a acestui dăunător.

Numai că, în loc ca populatia rățișoarei porumbului să scadă, parcă mai mult crește, având în vedere atacurile din ce în ce mai ridicate, atât în zonele favorabile din sudul și sud-estul țării, dar și în zone considerate până acum mai puțin favorabile, cum ar fi zona de vest sau nord-est a țării sau chiar zone considerate până acum nefavorabile, cum ar fi județul Sibiu. Cercetări privind rolul rotaţei culturilor asupra atacului acestui dăunător s-au efectuat încă de acum 60 de ani, la ICCPT (actualul INCDA) Fundulea, de către Paulian.

Foto: Marginea unei sole cu grâu de toamnă, parțial distrusă în urma atacului de Tanymecus dilaticollis

Astfel, în perioada 1966-1967, s-a testat un asolament din care făceau parte porumbul, sorgul, floarea soarelui, sfecla de zahăr și grâul de toamnă. Rezultatele cercetărilor au scos în evidență faptul că porumbul cultivat după porumb asigură cele mai bune condiții pentru dezvoltarea larvelor rățișoarei, lucru care duce la creșterea populației, de la un an la altul.

Conform lui Paulian, a doua plantă din cele șase care au făcut obiectul acestui studiu, care a asigurat într-o oarecare măsură condițiile necesare speciei Tanymecus dilaticollis spre a-și încheia dezvoltarea, a fost sorgul. Cu toate acestea, densitatea larvelor aflate în ultimul stadiu de dezvoltare a fost la jumătate față de cea înregistrată într-o cultură de porumb.

La floarea soarelui s-au găsit doar 12 % larve, comparativ cu numărul celor din cultura porumbului. Acum, trebuie menționat faptul că aceste cercetări au necesitat un volum foarte mare de muncă, având în vedere că larvele, la completa dezvoltare, se află în sol, la 40-60 cm adâncime și că era necesară efectuarea unui număr ridicat de sondaje! Este drept, atunci nu exista problema penuriei forței de muncă sau a lipsei resurselor financiare din cercetarea agricolă, așa cum este în zilele noastre.

Cercetări ulterioare au scos în evidență faptul că mazărea nu este o plantă gazdă pentru rățișoara porumbului. Adulții nu se hrănesc cu frunzele de mazăre iar larvele nu se înmulțesc pe rădăcinile acestei leguminoase pentru boabe.

28

În privința florii soarelui, Paulian a menționat că în ciuda faptului că adulții se hrănesc cu această cultură, existând riscul de compromitere a ei, în cazul atacurilor ridicate, dublate de secetă, cu toate acestea, larvele care își înscheie ciclul de dezvoltare la sfârșitul lunii iulie, nu au condiții de hrană decât în culturile cu o perioadă de vegetație prelungită, al căror sistem radicular să se mențină viabil până la începutul lunii august. Conform lui Paulian, doar porumbul și sorgul pot să ofere larvelor de Tanuymecus aceste condiții. De asemenea, din flora spontană, pălamida asigură cele mai bune condiții pentru dezvoltarea larvelor rățișoarei porumbului.

Întrebarea care se pune în legătură cu floarea soarelui este dacă nu cumva actualii hibrizi folosiți asigură o masă bogată de rădăcini, pentru hrana larvelor de Tanymecus dilaticollis și dacă întârzierea semănatului florii soarelui, nu are drept rezultat ca plantele să aibă sistemul radicular viabil și în luna august, fapt ce ar asigura condiții optime pentru dezvoltarea larvelor?

Ample cercetări privind influența şi evoluția rățișoarei porumbului în diferite culturi au fost făcute, tot la ICCPT (acutalul INCDA) Fundulea, în anii ’90 de către Voinescu și Bărbulescu. S-au studiat mai multe rotații, cum ar fi: mazăre-grâu-soia-grâu, soia-grâu-mazăre-orz, grâu-grâu-orz-orz, porumb-borceag-porumb-porumb, fasole-porumb-borceag-porumb, mazăre-grâu-fasole-porumb, porumb-porumb-mazăre-grâu, porumb-porumb-porumb-mazăre, lucernă (3 ani)-grâu, grâu-porumb-porumb-porumb sau o monocultură de porumb, timp de patru ani.

Concluzia cercetărilor a fost faptul că porumbul favorizează cel mai mult înmulțirea speciei Tanymecus dilaticollis, asigurând înmulțirea optimă a larvelor și hrana preferată a adulților, în primăvara. De asemenea, soia, grâul și orzul prezintă o anumită preferință, ca hrană, pentru adulții de Tanymecus dilaticollis în timp ce  lucerna, fasolea, borceagurile sau diferite specii de buruieni asigură, într-o proporție foarte mică, evoluția dăunătorului. Din contra, mazărea are acțiune repelentă asupra insectelor acestei specii, determinând migrarea acestora în căutare de hrană.

Referitor la migrare, una dintre concuziile acestei cercetări a fost că insectele se pot deplasa într-o solă semănată cu porumb dintr-o solă vecină, care a fost cultivată cu porumb anul precedent. Asta înseamnă că deși se respectă rotația culturilor și se seamănă porumb după culturi nefavorabile răţişorei, cu toate acestea, insectele pot migra de la vecini. La această concluzie au ajuns și cercetările ulterioare, efectuate la INCDA Fundulea, în anii 2000.

Tot în anii ’90, Voinescu a cercetat efectul plantei premergătoare asupra rezervei biologice a dăunătorului. Astfel, după o monocultură de porumb,

29

timp de trei ani, s-a semănat porumb, floarea soarelui, grâu, orz, ovăz, în, soia, mazăre sau fasole. În mod evident, în cazul porumbului semănat al patrulea an la rând, s-a înregistrat cea mai mare rezervă biologică, între 40 și 70 de insecte/mp.

În cazul florii soarelui, cultivată după porumb (semănat trei ani la rând), rezerva biologică a fost de 5-8 insecte/mp, iar în cazul florii soarelui, rezerva a fost de 2-5 insecte/mp. În cazul cerealelor, a inului sau a leguminoaselor pentru boabe, semănate după porumb, rezerva biologică a fost scăzută, insectele migrând în alte sole, fiind în căutarea hranei preferate.

Și acum câteva observații proprii, în urma unei experiențe întreprinse în condițiile unei ferme comerciale, în sud-estul țării, într-o zonă de maximă favorabilitate pentru Tanymecus dilaticollis, unde rezerva biologica a dăunătorului este ridicată. În anul 2018, plantele de porumb din câmpul unde a avut loc această experiență au fost distruse în urma atacului rățișoarei, excepție făcând doar cele la care semințele au fost tratate. În locația experimentală, densitatea dăunătorului a fost de 25-30 insecte/mp, vremea a fost călduroasă și secetoasă, adică exact ce îi place rățișoarei.

În 2019, din cauza condițiilor meteorologice mai puțin favorabile din perioada când plantele de porumb se aflau în primele faze de vegetație (ploi abundente și temperaturi mai scăzute), atacul a fost mai scăzut, comparativ cu anul precedent, plantele deși au fost dăunate, au suprevieţuit. În 2019, în locația experimentală, densitatea dăunătorului a fost de 15-20 insecte/mp. Ei bine, ce au în comun cei doi ani? Porumbul a fost semănat după soia! Și atunci de unde așa rezervă ridicată? Simplu, insectele au migrat din solele vecine. În 2018, insectele au migrat dintr-o solă care, cu un an în urmă, a fost cultivată cu floarea soarelui. Cultura a fost distrusă și reînsămânţată de două ori, ca urmare a atacului răţişorei porumbului.

Prin urmare se naște iarăși această întrebare, dacă nu cumva actualii hibrizi de floarea soarelui pot asigura condițiile necesare pentru dezvoltarea larvelor de Tanymecus dilaticollis?

Concluzia cercetărilor efectuate timp de câteva decenii, la INCDA Fundulea, au scos în evidență faptul că o rotație corespunzătoare a culturilor poate limita într-o oarecare măsură manifestarea atacului adulților speciei Tanymecus  dilaticollis, dar în cazul în care avem un număr redus de culturi, există riscul ca insectele să migreze din parcelele vecine, semănate anul precedent cu porumb. Ori, în ziua de astăzi rotațiile sunt scurte, ca urmare a sortimentului scăzut de culturi existent într-o fermă, pe motiv de rentabilitate.

30

Acesta este unul dintre motivele pentru care tratamentul semințelor cu un insecticid sistemic a reprezentat cea mai eficace metodă de combatere a acestui dăunător și de protejare a tinerelor plăntuțe de porumb sau floarea soarelui de atacul acestuia. În condițiile în care se cultivă aproape 2 milioane și jumate de hectare cu porumb și mai mult de un milion de hectare cu floarea soarelui, șansele ca să avem rotații corespunzătoare, în zonele de maximă favorabilitate a dăunătorului, din sudul și sud-estul țării, sunt minime.

De asemenea, fără o strategie coerentă, șansele să se cultive mazărea, pe scară largă, rămâne o utopie. Toți fermierii știu de beneficiile mazării ca și plantă premergătoare, precum și faptul că este o plantă repelentă pentru Tanymecus şi toți fermierii știu cât de rentabilă este cultura. Într-adevăr, în ultimii ani suprafeţele cu mazăre au crescut, dar insuficient pentru a putea avea rotații ca la carte, în zonele de maximă favorabilitate a acestui dăunător.

Dr. ing. Emil Georgescu, INCDA FunduleaProducătorii de legume: „Produse avem, dar nu are cine să le cumpere” Paradoxalele efecte ale pandemiei în agricultură Lidia Truică 3 Aprilie 2020 12:08

Crescătorii de porci sunt disperați și spun că dacă situația se prelungește, nu vor mai putea asigura nici cele 30% din necesarul intern

În plină criză provocată de răspândirea Covid-19, producătorii de legume se confruntă cu probleme la vânzarea mărfii și cu tăierea cu 75% a sprijinului cuplat la 17 culturi care se obțin în spații protejate, a declarat, pentru Reporter Global, președintele Organizației Interprofesionale (OIPA) Legume – Fructe, Aurel Tănase. Și sectorul zootehnic este grav afectat de pandemia de coronavirus.

Crescătorii de porci și păsări sunt într-o situație din ce în ce mai grea. S-a redus drastic numărul de purcei pentru reproducție pe care îi aduceam din import și „la furaje stăm rău de tot“. „Suntem disperați”, a declarat pentru

31

Reporter Global, Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP).

Criza declanșată de coronavirus afectează întreaga zootehnie, dar situația cea mai dramatică se înregistrează în sectorul de creștere a porcilor. Pentru că România nu mai are reproducție din cauza pestei porcine africane, în prezent își asigură 30% din necesarul de carne de porc crescând purcei pe care îi importă din Germania, Spania, Danemarca, Olanda și Ungaria.

„Aveam contracte pe un an de zile, dar acum toți partenerii invocă situația de urgență și ne livrează mult mai puțin. Stăm rău de tot și la șrotul de soia, și la compuși pentru furaje. De săptămâna viitoare se reduc din nou cantitățile pe care le putem achiziționa”, declară Mary Pană. Și ca și când nu ar fi suficient, sunt probleme și cu transportatorii. Deși pentru aceștia au fost aprobate anumite derogări de la izolare, potrivit președintei ACEBOP, de fiecare dată când aceștia se întorc să stea în țară între curse, familiile lor sunt băgate în carantină de Direcțiile de Sănătate Publică. Adică, dacă un șofer revine în țară la o săptămână sau la câteva zile, carantina pentru familia lui este prelungită cu încă 14 zile. La fiecare revenire, familia este băgată în carantină încă 14 zile. Practic, familiile transportatorilor trăiesc într-o carantină permanentă.

Producătorii de legume, pe cont propriu

Producătorii de legume încearcă să se organizeze pentru a putea să-și valorifice marfa. Pentru acest lucru ar fi însă nevoie și de o implicare a autorităților locale. Le-am recomandat producătorilor să ia legătura cu primăriile și să spună ce produse și ce cantități au disponibile. Așteptăm să vedem cum se rezolvă și problema sprijinului cuplat care ne-am trezit că s-a redus cu 75% și până acum nu s-a întâmplat nimic. Ni se tot spune că din cauza celor care au condus înainte Ministerul Agriculturii a apărut această situație. Pe noi nu ne interesează cine e de vină, ne interesează să se rezolve. În plus, am înțeles că UE pune la dispoziție sume însemnate pentru a susține sectorul agricol în această perioadă, 100.000 de euro pe fermă și 800.000 de euro pe unitatea de procesare. Sunt state care au început deja să folosească bani în acest scop, dar la noi nu se aude nimic în acest sens”, a declarat, pentru Reporter Global, Aurel Tănase. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pus la dispoziție, de la începutul acestei săptămâni o platformă pe care producătorii de legume se pot înscrie. Ei pot completa cantitățile de legume disponibile în vederea facilitării unui dialog cu marile lanțuri de retail. „Măsura are scopul de a identifica cele mai bune modalități de preluare a mărfii direct de la producători”, se arată într-un comunicat al instituției. „Este foarte important să se înțeleagă că această platformă se

32

dorește să vină în sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal, care în această perioadă trebuie să își continue munca în ferme, în solarii sau în câmp. De aceea a fost creată, pentru ca noi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să îi sprijinim în dialogul cu marile lanțuri de retail, pentru a găsi soluții ca aceste produse să ajungă pe masa consumatorilor”, a afirmat ministrul Adrian Oros. Pentru a putea completa informațiile în portal, producătorii agricoli trebuie să se autentifice, prin crearea unui cont de utilizator. După completarea datelor, va fi transmis un e-mail de confirmare la adresa electronică indicată de producător. După crearea contului de utilizator se poate trece la completarea anunțului. Prețurile alimentelor au început să crească semnificativ încă de la începutul crizei generate de coronavirus, după care au revenit aproximativ la normal și au rămas crescute doar prețurile produselor de import, în opinia ministrului agriculturii. El speră „să nu existe unii care să încerce să câștige de pe seama acestei crize”. El are și o explicație pentru această situație. „Sunt mai multe tipuri de efecte, generate în primul rând de o modificare a comportamentului de cumpărare mai mult, decât de o problemă de producție sau aprovizionare. Dacă în primele zile de criză toată lumea a făcut stocuri, a alergat prin magazine și a cumpărat cantități foarte mari de alimente, iar prețurile au crescut semnificativ, apoi, în următoarea săptămână, vânzările au scăzut, prețurile au revenit aproximativ la normal, au rămas crescute doar cele care vin din import, pentru că acolo există o oarecare îngreunare a transportului mărfurilor. Sigur, acest lucru este general, se întâmplă în toată Europa, sunt culoare de transport pentru alimente, pentru medicamente, dar situația nu este asemănătoare cu cea dinainte de criză, deci viteza de aprovizionare este mult mai mică și aici sunt probleme cu aprovizionarea și cu prețurile la alimentele din import”, susține Adrian Oros. Federația sindicală din industria alimentară, Sindalimenta, susține în continuare limitarea exporturilor de grâu și porumb. „Este adevărat că unii câștigă mult din aceste exporturi, dar toate țările încearcă să-și creeze stocuri de siguranță. Vreau să subliniez că regiunea Lombardia și cele din jurul ei asigurau 30% din mâncarea Europei. E clar că se vor produce perturbări în piața agroalimentară. Trebuie luat în calcul și că parte din producțiile agricole sunt afectate de secetă. Efectele pot fi resimțite foarte puternic din septembrie”, a declarat, pentru Reporter Global, Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta.

Sectoare afectate în UE

Un raport întocmit de COPA-COGECA, cea mai importantă organizație europeană a fermierilor, analizează fiecare sector agricol menționând de la început că domeniul cel mai afectat este domeniul floricol, care a scăzut, în materie de vânzări, față de media ultimei perioade, cu 60%-70%. La fel,

33

sectorul de producere a cărnii se confruntă cu o scădere importantă a consumului, din cauza închiderii restaurantelor și a unităților de alimentație. Piața produselor lactate a rămas destul de calmă, dar raportul COPA-COGECA arată că apar semne de perturbare a activității, din cauza procesatorilor care au pierdut o parte din clienți, fiind nevoiți să găsească noi piețe alternative, ceea ce se poate dovedi un proces destul de complicat.

Industriile producătoare de vin și de ulei de măsline sunt într-o situație paradoxală. Încetinirea exporturilor și estimările privind lipsa forței de muncă, în acest an, fac ca prognozele să indice producții de struguri și de măsline mai mari decât cererea piețelor. Pentru sectorul vinului, acest lucru poate implica o scădere semnificativă a prețului și/sau o reducere a achizițiilor de struguri, avertizează raportul. De asemenea, prețul strugurilor pentru producerea vinului ar putea să scadă sau să existe o presiune asupra reducerii cantităților comercializate. În același timp, industria de panificație se află, în această perioadă, în fața unei cereri crescute pentru o serie de produse, precum făină, pâine și paste făinoase, fapt care a făcut ca industria de procesare să aibă nevoie de mai multă materie primă cu care să se aprovizioneze într-o perioadă scurtă. În sectorul de legume-fructe, cererea a crescut la începutul apariției pandemiei, dar, apoi, din cauza închiderii în toată Europa a sectorului HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), nivelul cererii a înregistrat o scădere vizibilă. Cu toate acestea, Comisia Europeană dă asigurări producătorilor din aceste domenii că piața legumelor și fructelor va rămâne la un nivel bun. Raportul arată că fermierii și procesatorii vor avea nevoie, în următoarea perioadă, de finanțări mai mari pentru a putea să reziste în fața provocărilor aduse de criza coronavirusului. ■

Situatie CRITICA pentru legumicultori: ”Nu vindem nici 10% din ce recoltam” In apr. 3, 2020 Daria Diaconiuc / Cristina Ciobanu Nu vei găsi anul acesta legume proaspete româneşti la piaţă. Sau, dacă ai noroc, le vei putea cumpăra la un preţ mult mai mare decât în alţi ani. 

Actuala criză generată de epidemia de coronavirus i-a adus pe legumicultori în pragul disperării. În judeţul Giurgiu situaţia este critică. Oamenii se plâng

34

că înainte vindeau la tarabe în piaţă, iar acum trebuie să livreze la domiciliu cu maşina personală pentru a mai face câţiva bănuţi.

Daniela Balaban, legumicultor în judeţul Giurgiu, spune că pe lângă faptul că aleargă de dimineaţă până seara pe la casele oamenilor, se şi teme de faptul că toată această expunere o va îmbolnăvi pe ea şi familia sa.

“Ca să facem bani să trăim în această perioadă, am scris o postare pe Facebook. Cine doreşte, ne sună şi îi ducem omului un coş cu ce legume vrea el direct la poartă. Păi ce să facem? Avem de toate dar nu avem ce face cu ele. Situaţia este foarte gravă în această perioadă…din toate punctele de vedere.”, spune legumicultoarea Daniela Balaban.

Cu toate aceste eforturi însă, veniturile nu sunt deloc mulţumitoare. Unii oameni sunt încă reticenţi, alţii vor să vadă mai întâi produsele iar ceilalţi sunt nehotarâţi…şi aşa rasplata muncii întârzie să apară.

“Stau să fac 20 de km de acasă până la Giurgiu unde livrăm. Ne învârtim prin oraș și pentru ce…pentru un milion, doua? Nu ne permitem să ne ducem până la București pentru doi lei. Sunt atâția km. Omul nu plătește și transportul, plătește doar marfa și dacă noi o dăm mai scump nu o mai cumpără nimeni. Nu vindem nici 10% din ceea ce recoltăm. Când tragem linie, aproape toată verdeața o dăm la păsări. Sunt pierderi foarte mari. Nu mai vindem cum vindeam o dată.”, a mai adăugat legumicultoarea supărată.

Strigat disperat al fermierilor: ”Ne condamnati la moarte! Deschideti Casa Unirea!” In apr. 3, 2020

Într-un mesaj exclusiv pentru AGRO TV,  președintele Federației Agrostar, filiala Teleorman, Adrian Cristea,

35

a făcut o serie de precizări privind situația dificilă cu care se confruntă fermierii în această perioadă. Totodată, acesta a lansat un apel către Ministerul Agriculturii, să deschidă Casa de Comerț Unirea și să extindă rețeaua de magazine a acesteia, pentru ca produsele fermierilor să ajungă la

cetățenii români.  https://youtu.be/0YcqfSnTs5k

Ba seceta, ba pandemie… Fermierii romani, loviti din toate partile! In apr. 3, 2020

Probleme fermierilor români se țin lanț în ultima vreme. Fie că vorbim de sectorul zootehnic, unde pesta porcină africană și întârzierile furajelor provocate de blocarea transmporturilor le provoacă daune însemnate fermierilor, fie că vorbim de sectorul legumicol, acolo unde mulți dintre micii fermieri se plâng că nu au unde să-și vândă produsele, sau că vorbim de seceta care dă peste cap culturile din acest an, este clar că viața agricultorilor este una foarte complicată în aceste vremuri. 

https://youtu.be/SBNRQ-0WrD0

AGRO TV este alături de fermieri în această perioadă dificilă și îi ajută să-și facă cunoscute problemele, astfel încât mesajul lor să ajungă la decidenții politici. Astăzi vă prezentăm mărturiile lui Martin Gheorghe, un fermier din județul Călărași

36

Simon Idita: „M-am speriat văzând producătorii aruncând ceapa!”Marian MUŞAT  03 aprilie 2020

Legumicultori: „Va fi DEZASTRU dacă nu vom livra marilor reţele comerciale!”

Zăpada căzută în ultima zi a lunii martie a acoperit cultura de ceapă verde a lui Simon Idita, din Pleşoiu. “Am pus o suprafaţă de 3.000 mp şi peste câteva zile intenţionam să încep recoltarea. O să întârzii câteva zile, ninsoarea a şifonat niţel cultura, i-a stricat un pic din aspect. Eu nu duc marfă la piaţă, e o problemă, deşi e deschisă, nu-i nimeni să cumpere! Nici intermediarii cu care eram în contact nu mai vin că nu e cerere. Unii legumicultori din jurul Slatinei au aruncat ceapa şi ridichile pentru că nu le-au dat şi trebuia să pregătească solariile pentru noul ciclu de producţie. Pe mine unul, m-a speriat, văzând producătorii că aruncă ceapa. Chiar fratele meu, Ştefan Idita, a intrat cu motocositoarea în cultura înfiinţată pe cinci ari; eu i-am dat benzină că nu avea”, susţine cultivatorul din Olt.

„Abia reuşim să supravieţuim!”Simon Idita a adus în discuţie problema donării legumelor, dacă acestea nu se vând. „S-a vorbit între noi, legumiculturii din grupul nostru, să donăm 10% din producţia obţinută! Cu mare drag sunt de acord! Dar ca să fac acest lucru, eu trebuie să curăţ firele de ceapă, să plătesc femeile în ziua respectivă (la 10.000 fire scoase din pământ ar veni cam 6-700 lei), să mai duc marfa la spital, azil sau casă de copii (eu fiind, deja, în gaură!); cred că e prea mult! Noi, legumicultorii, am investit tot ce am avut în acest sezon de producţie, ne împrumutăm, nu avem servicii, nu avem pensii speciale, nu avem asigurări, bonuri de masă, nu avem concedii, deci nu avem nimic! Ne întreţinem singuri. Abia reuşim să supravieţuim!”, precizează uşor ambalat cultivatorul din Pleşoiu.  

„În trei săptămâni trebuie să termin cu 150.000 fire de ceapă!”

37

Anul trecut, Simon Idita a dus ceapa în pieţele en gros din Braşov şi în Sibiu; a vândut bine, la 30 de bani firul şi 25 necurăţat. Fermierul a intrat într-un grup de socializare care se străduieşte să pătrundă pe una dintre reţelele comerciale. Discuţiile sunt avansate, urmând a se stabili condiţiile de conformitate: ambalaje, legături, transport... „Sunt unele supermarketuri care cumpără cu 60 de bani şase fire de ceapă verde. Eu am mai multe culturi de întreţinut şi nu pot să ambalez. Lucrez cu oamenii, am cheltuieli şi nu-mi permite nici timpul să curăţ trei-patru zile ceapa. Am de recoltat până în 150.000 de fire şi trebuie să termin în maximum trei săptămâni că o să pun varză. Cei care vând la supermarketuri dau cu 10 bani firul! Or, eu nu-mi permit acest lux”, explică cultivatorul din Pleşoiu.Apoi continuă: „20% cu riscuri mari, acesta este profitul obţinut în legumicultură! Pieţele agroalimentare nu funcţionează nici la jumătate, faţă de anul trecut. Dacă nu găsim soluţii să livrăm legumele produse de noi către lanţurile marilor magazine va fi dezastru pentru noi!”

LEGUMICULTURA, un sector fără prioritate?! Marian MUŞATPublicat: 03 aprilie 2020

Fermierii au ajuns la capătul puterilor! Ei aşteaptă măsuri URGENTE din partea Guvernului înainte de DEZASTRU!

Într-un comunicat de presă, Uniunea Salvaţi Ţăranul Român consideră că producătorii de legume se confruntă în aceste zile cu probleme de o gravitate deosebită. Prețurile în piețele angro sunt cele mai mici din ultimii 20 ani: 10 legături de ceapă - 1 leu; 10 legături de ridichii - 1 leu; castraveți cornichon 2 lei/kg; salata 0.8-1 leu/buc., iar vânzările sunt infime.”Timpul nu se scurge în favoarea producătorilor. Marfa este perisabilă, în solarii/sera îi așteaptă culturi ajunse la maturitate și culturi care trebuie să fie înființate. Ca și cum nu era destul, peste noapte, a venit și zăpada mieilor cu temperaturi de sub 0 grade care înseamnă costuri suplimentare pentru încălzire”, arată sursa citată.

Măsuri de sprijin pentru legumicultoriFermierii sunt la capătul puterilor, chiar dacă sunt clădiți dintr-un aliaj călit de vremuri și vreme. Sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, conștienți că este criză în toată lumea, dar când văd că lucrurile în țările europene se mișcă în

38

sectorul agricol cu o viteza incredibilă, își dau seama că singura lor șansă este ca și guvernul țării noastre să adopte măsurile de urgență înainte de a fi prea târziu.În principalul segment, culturi în spații protejate - sere/solarii, prin proiectul de HG s-a stabilit un plafon cu mult sub nivelul anului trecut. Fiecare producător și-a conceput bugetul pentru 2020, luând în calcul și suma de 7.600 euro/ha, nivel practicat atât în anul 2017, 2018 și speram la mărirea plafonului pentru cultura de legume în spații projetate, astfel încât să fie cel puţin la nivelul anului trecut.

Soluţii viabile şi sustenabile de susţinere a legumiculturiiUniunea Salvaţi Ţăranul Român ridică următoareale întrebări de la care aşteaptă răspunsul autorităţilor:1. Sectorul legumicol nu mai este o prioritate pentru acest guvern ținând cont de faptul că în anul 1990 suprafața de sere era de 2.460 ha, actualmente suprafața fiind sub 150 ha (6%)?2. Cine și ce suprafață a notificat România Comisiei Europeane?3. De ce a fost redus plafonul alocat sprijinului cuplat în spații protejate?4. Ce subvenții primesc fermierii europeni în sectorul legumicol?5. În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia de un ajutor maxim de 100.000 euro/ferma şi 800.000 euro/societate de prelucrare şi comercializare. Care este poziția Guvernului față de aceste scheme de ajutor și care sunt criteriile de acordare?6. Ce soluții de susținere a identificat guvernul pentru fermierul care nu își poate comercializa produsele? Ce documente sunt necesare spre a fi întocmite pentru demonstrarea cantității pierdute și cine le întocmește?Pentru a nu pierde lupta cu legumicultura, rugăm guvernanții la o mai mare aplecare asupra problemelor reale din acest sector, identificarea soluțiilor viabile și sustenabile și de ce nu, dacă tot căutăm exemple de succes pe care să le urmăm, să tragem cu ochiul la ce au hotarât germanii.

Semnează inițiatorii Grupului Uniunea Salvați Țăranul Român:Breazu Claudiu, președintele Cooperativei Agricole Legume De Glodeanu Sărat și reprezentantul Bazinului legumicol Glodeanu Sărat jud. Buzău;Tudor Dorobanțu, președinte Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură;Rosculet Roxana, președintele Cooperativei Agricole Ialomiteana și reprezentanta Bazinului legumicol Ialomița;Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt;Tănase Aurel, președintele OIPA Legume și Fructe;Bujor Mircea, președinte Organizația de producători Tomate Com;Horațiu Raicu, președinte Federația Națională a Lucrătorilor din AgriculturăRămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

39

DEZASTRU ÎN BĂRĂGANUL BRĂILEAN! Costică Măcelaru: "Nu am mai putut salva GRÂUL" Marian MUŞAT 03 aprilie 2020

Din cauza secetei pedologice, a îngheţului la sol şi a oscilaţiilor mari de temperatură, unii fermieri şi-au pierdut semănăturile de toamnă. Alţii, însă, nu vor să însămânţeze culturile prăşitoarele de primăvară (floarea-soarelui şi porumbul) până când nu va ploua!

„Sunt un om trecut bine prin viaţă! Mai rău de atât nu se poate!”“Mai rău de atât nu se poate! Pământul e pur şi simplu calcinat din pricina secetei. Nu m-am mai întâlnit cu asemenea situaţie şi sunt un om trecut bine prin viaţă! Avem mari probleme, am pierdut culturile semănate în toamnă (circa 300 de hectare din 500 cât lucrez)”, afirmă cu durere în suflet agronomul Costică Măcelaru.    Fermierul din Lişcoteanca, o localitate din mijlocul Bărăganului brăilean, are cultura de grâu calamitată sută la sută, aproximativ 100 hectare, iar rapiţa e îmbătrânită: a parcurs fenofazele de creştere şi dezvoltare, are 40 cm în talie şi a ajuns la stadiul de buton floral. Cultivatorul spune că o va întoarce, iar suprafaţa de 200 ha o va reînsămânţa cu porumb.

Grâul întors, că nu s-a mai putut salva!  „Ce altceva să-i fac? Cu lapte dulce dacă-i dau grâului, tot degeaba! Eu sunt ţăran de brazdă, ştiu, văd, pricep, citesc, am experienţă şi pregătire teoretică serioasă. În prima zi de aprilie (fără păcăleală!) am intrat cu un tractor de mare putere la pregătit. Distrug cultura semănată în 23-25 septembrie, cu şapte luni în urmă. Până acuma două săptămâni era o încântare să mă duc în lanul de grâu. Eu sunt om de producţie, de 8-9 tone/ha la grâu, de 10-12 tone/ha la porumb! Am fost la primărie şi am depus o înştiinţare pentru calalmitate. Prefectul a dat ordin să se constituie comisia de specialitate pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase”, susţine cultivatorul.  

Nevoit, fermierul va cultiva floare, cultură la care renunţase!Lui Costică Măcelaru nu-i mai place cultura de floarea-soarelui, nu merge

40

pe terenurile arse de soare şi bătute de vânt din partea centrală a judeţului şi ca atare nu a mai cultivat-o de vreo câţiva ani. Acum este nevoit să semene parcelele în care avusese cultivat grâul.  „Să vă spun un secret cu porumbul! Am dat banii pentru o semănătoare performantă de la Vaderstad şi o aştept să sosească pe 8-10 aprilie. Atunci o s-o pun la treabă, să-i fac botezul în câmp. Pariez pe culturile de primăvară, nu am soluţii, cum nu au nici cultivatorii din bărăgan care nu dispun de irigaţii”, susţine Costică Măcelaru.

„E groaznic!”Un alt fermier aproape distrus este inginerul Cristel Urse din satul Chichinețu (Ciocile), din sudul judeţului Brăila. „E groaznic, s-au uscat grâul şi orzul; rapiţa e ofilită, e la pământ, mazărea şi lucerna semănate în primăvară au degerat. E nenorocire, de parcă purtăm un blestem!” Nu am trăit aşa ceva nici în 2001 sau 2003, atunci tot a mai plouat un pic!” declară cu voce stinsă fermierul.    El susţine că de când a înfiinţat rapiţa, în septembrie trecut, a plouat 39 litri/mp, cu ţârâita.  Are semănate 120 hectare de rapiţă, 150 ha cu grâu, 16 cu mazăre de primăvară şi câteva hectare cu lucernă de primăvară.

Seceta şi îngheţul au calamitat culturile de câmp„La uscăciune care este, a venit şi îngheţul. Într-o dimineaţă am avut minus 8 grade C şi a doua zi minus 5. Grâul a îngheţat şi nu şi-a mai revenit. Cel mai mult au fost afectate plantele semănate pe suprafeţele mai joase, unde valul de frig a persistat. Soiurile româneşti Miranda şi Otilia au fost mai rezistente, cele străine nu! Mazărea e veştejită în urma îngheţului la sol, ca şi lucerna, inclusiv cea bătrână, înfiinţată cu şapte ani în urmă. De asemenea, rapiţa e degerată, ofilită şi până nu porneşte în vegetaţie nu-i fac nimica. Nu am luat încă decizia să întorc cultura; nu ştiu ce o să fac că nu mai am bani”, explică îngrijorat cultivatorul.     

41

Cristel Urse este constrâns din raţiuni financiare să nu mai semene culturile de primăvară „până ce nu va ploua”. Conforma unei aplicaţii instalate în telefon, umiditatea solului este extrem de redusă; pe profilul 0-20 cm e cam 60% din capacitatea de câmp pentru apă, apoi scade proporţional, ajungând la 35% la 70 cm - 2 m adâncime.  

Fermierul nu ştie dacă va mai înfiinţa prăşitoareleÎn ferma lui, pagubele sunt însemnate. După primele socoteli, până acum a cheltuit aproape de 2.000 de lei hectarul de grâu, iar la rapiţă costurile de producţie sunt ceva mai mari, deoarece la ieşirea din iarnă a făcut tratamentele fitosanitare, cu erbicid, insecticid, fungicid şi fertilizarea cu azot, îngrăşământ foliar, cu microelemente, aminoacizi şi bor. Toate acestea în speranţa că plantele vor beneficia de apă.Pentru campania de primăvară, Cristel Urse are pregătite 240 hectare. Nu ştie ce să facă, a cheltuit suficient de mult şi-i nedecis. A riscat destul. Dacă se va hotărî să semene floarea o va face mai târziu, pe la jumătatea lunii aprilie, să treacă peste atacul tanymecusului, principalul dăunător al culturii. Nu are tratată sămânţa nici de floare, nici de porumb. Motivul este acelaşi: lipsa resurselor financiare.

Un an agricol deosebit de greuAşadar, ne aflăm în faţa unui sezon de producţie dosebit de greu şi important din punct de vedere agricol, ca urmare a unor condiţii climatice profund defavorabile agriculturii: deficit major de umiditate în sol, secetă pedologică, regim termic anormal, oscilaţii mari de temperatură, cu consecinţe negative asupra producţiilor unor specii din culturile vegetale de câmp, dar şi horticole.

SECETĂ EXTREMĂ ÎN SUD-ESTUL ROMÂNIEI! Agricultorii cer DE URGENŢĂ autorităţilor evaluarea pagubelor Ferma  03 aprilie 2020

Confederațiile și asociațiile din agricultură și industria alimentară reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare au trimis o scrisoare către autoritățile centrale prin care solicită să elaboreze urgent cadrul legal pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

42

Așa cum arată și datele recente ale INMH, o mare parte a județelor din sudul și estul României sunt afectate de secetă puternică și extremă, care a început în toamna anului 2019 și continuă până în prezent. Recent, în a doua jumătate a lunii martie, starea precară a culturilor  de toamnă a fost înrăutățită de fenomenul de îngheț, care, în unele zone, a degradat total suprafețe extinse cu rapiță sau păioase.

În absența unui cadru legislativ adecvat, Alianța solicită imperativ elaborarea procedurii de desfășurare a activităților de constatare și evaluare a pagubelor suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile amintite, în condițiile în care deja lanțul de aprovizionare și desfacere a produselor agro-alimentare este greu pus la încercare de criza provocata de pandemia de Covid-19.

“Este necesar ca acest act normativ să uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor / înștiințările de calamități sunt blocate întrucât autoritățile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitărilor primite de la fermierii afectați deja”, se arată în documentul trimis de Alianță către Guvernul României (...) “Vă rugăm să dispuneți emiterea cu celeritate a Ordinului de Ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea și despăgubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetă, îngheț, etc)”.

În apelul Alianței se mai solicită, pe fondul restricțiilor de trafic si măsurilor de distanțare socială, ca măsură urgentă și relativ ușor de pus în practică până la elaborarea actului normativ,  organizarea, unei comisii de constatare județene care să înceapă imediat, la nivel centralizat, evaluarea situația suprafețelor afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii feneomenului.

Procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa. De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

COMUNICAT Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare

43

Rapiţa rămâne cea mai profitabilă cultură? Gheorghe GHIŞE03 aprilie 2020 -

După ce au atins un maxim în luna ianuarie (420 euro/tonă), cel mai mare din iulie 2014, prețurile actuale pentru rapiță au scăzut la un nivel minim de 363,25 euro/tonă Euronext cu livrare în mai şi 366,0 euro/tonă, cu livrare în august. 

Piaţa internaţională se confruntă cu o intensificarea a incertitudinii privind prețul rapiţei. Scăderea prețului petrolului brut, în paralel cu o scădere a prețurilor biocombustibilului pe bază de rapiță produs în EU reprezintă o ameninţare şi pentru preţul rapiţei. Prețurile pentru rapiță vor depinde în mod considerabil de cererea venită din partea statelor UE care, la rândul său, va fi determinată de prețurile din lanțul „petrol-biodiesel-rapiță”.

La noi, de mai mulți ani, rapița este una dintre cele mai profitabile culturi agricole. Ca urmare, tot mai mulţi fermieri au crescut suprafaţa cultivată cu rapiţă. În sezonul 2018/2019 suprafaţa cultivată cu rapiţă şi care a reuşit apoi să ajungă la maturitate a fost cea mai mică din ultimii ani şapte ani. După producţiile record din 2018 şi 2017 (1,67 milioane tone, respectiv 1,61 milioane tone), anul trecut am obţinut numai 685,7 mii tone rapiţă, cu 57% mai puţin decât în 2018.

Concurență acută între biodisel şi combustibilii convenționaliPreţul petrolului a înregistrat cea mai mare cădere din istorie, iar în martie a scăzut cu circa 55%. A scăzut dramatic consumului de carburanţi la nivel mondial datorită pandemiei coronavirus, iar presiuni suplimentare au fost generate de incapacitatea OPEC şi a Rusiei de a extinde acordul de limitare a producţiei de petrol, aşa cum informează Reuters. Cotaţia petrolului a scăzut luni, 30 martie, la 21,65 dolari/baril, cel mai redus nivel atins din anul 2002. Acum, o uşoară redresare a preţului petrolului (până la 30 dolari/baril) a avut loc ca urmare a anunţului preşedintelui Donald Trump privind o eventuală înţelegere a OPEC cu Rusia privind limitarea cotei de extracţie a petrolului.

44

UE - importurile de rapiţă se apropie de 5 milioane toneRitmul importurilor UE de rapiță se menţine ridicat. Până la sfârșitul lunii martie, livrările acumulate de la începutul sezonului au fost de peste 4,9 milioane tone. Cei mai importanți furnizori sunt Canada şi Australia, de la care s-au importat în total 2,85 milioane tone rapiță, urmate de Ucraina.

În această toamnă, în Ucraina au fost semănate cu rapiţă 1,37 milioane hectare şi iarna blândă a permis "supravieţuirea" culturii pe cca. 1,3 milioane hectare, aşa cum apreciază statisticile optimiste ale Ministerului agriculturii din ţara vecină.

Şi Canada se aşteaptă la o producţie bună de rapiţă, deşi Agenția naţională de statistică (Statcan) anticipează o scădere de 2%, până la 8,3 milioane hectare a suprafeţei totale cultivată. Totuţi, randamentul mediu estimat este de 2,25 tone/ha, respectiv o producţie totală de 18,5 milioane tone. Statcan apreciază că exporturile canadiene de rapiţă vor fi sezonul următor de 9,5 milioane tone, cu 6% mai mari decât anul trecut trecut.

Sectorul produselor LACTATE are nevoie de SUSŢINERE!Liviu GORDEA 03 aprilie 2020

Asociaţia Europeană a Producătorilor de Lactate (European Dairy Association - EDA) solicită administraţiei UE să sprijine cererile de activare a schemei de ajutoare pentru depozitarea privată a anumitor produse lactate, ca urmare a impactului Covid-19. Preşedintele EDA, Michel Nalet, a solicitat printr-o scrisoare adresată comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, polonezul Janusz Wojciechowski, să vină cu soluţii concrete în sprijinul sectorului de fabricare a produselor lactate şi a brânzeturilor.

"În perioadele de tulburări crescute ale pieţei, Comisia Europeană are competenţa deplină, bugetul necesar, politicile şi instrumentele operaţionale ale PAC în vigoare pentru a proteja sectorul laptelui. Solicităm, prin urmare, CE să reacţioneze la tulburările actuale ale pieţei laptelui induse de COVID-19 în mod adecvat şi proporţional, la nivel european, activând Schema de ajutoare pentru stocarea privată la unt, lapte praf şi brânzeturi, aşa cum este prevăzut în regulamentul privind Organizarea comună a pieţelor (OCP)", se precizează în scrisoare.

"Sunt trist şi, da, şocat să văd că statele membre sunt obligate să intervină, la nivel naţional sau chiar la nivel regional, să ia

45

măsurile necesare pentru a-şi proteja pieţele naţionale de lapte. În timp ce sectoare importante ale economiei (export, Horeca, pieţele locale în aer liber) sunt dezactivate de COVID-19, iar comercianţii cu amănuntul au fost şi ei forţaţi de această criză să accepte preţuri mai mici şi întârzieri de plată mai mari, atingem maximul sezonier al producţiei de lapte în Uniune. Pieţele produselor lactate la nivel european şi global au reacţionat, iar preţurile, în special pentru laptele praf, prezintă o tendinţă descendentă puternică", consideră Michel Nalet.

Deşi nu a primit încă un răspuns din partea comisarului Wojciechowski, preşedintele EDA a anunţat pentru luni o videoconferinţă, pentru a exprima nevoia de acţiuni imediate la nivel european. În circumstanţele extraordinare de astăzi, industria produselor lactate europene depune toate eforturile necesare pentru a răspunde responsabilităţii sociale şi pentru a asigura colectarea, procesarea şi distribuirea laptelui şi a produselor lactate în Uniunea Europeană.

BY LANTULALIMENTAR  2020-04-03  

La sfârșitul anului 2019, în România se mai aflau 196.000 de capete de bovine din rasele pentru carne. Scădere semnificativă, de la 275.000 de capete, în 2017.Observatorul european al pieței bovinelor prezintă date statistice începând cu anul 2015, când în România se aflau 208.000 de capete de bovine din rasele specializate pentru producția de carne. În anul următor, efectivele au crescut la 269.000 de exemplare, iar în 2017, după cum am precizat, la 275.000 de capete.

Prima scădere, cu un procent de 15,2%, a fost înregistrată în 2018, când în fermele de profil din țara noastră au rămas 233.000 de bovine, iar în anul următor, efectivele au scăzut la 196.000 de exemplare, cu 15,6% mai puține.

Cea mai plauzibilă explicație ar fi că valoarea Sprijinului Cuplat pentru Zootehnie, SCZ, care a fost inițial de aproape 1000 de euro/cap de animal

46

eligibil, a scăzut vertiginos la sub 300 de euro, fapt care e foarte probabil să-i fi demotivat pe crescători.

O scădere a fost înregistrată și la producția de carne: 44.000 tone în 2019, față de 50.000 de tone în 2018 și 59.000 de tone în 2017. În 2015, producția a fost de 44.000 de tone și a crescut la 58.000 de tone în 2016.

În săptămâna 12 ( 16 – 22 martie ), Comisia pentru Evaluarea Carcaselor a comunicat că prețul la bovine a fost 1,377.95 lei/100 kg pentru categoria tăurași, 1,162.64 lei/100 kg pentru categoria vaci și 1,402.02 lei pentru categoria vițele. Diferențele față de săptămâna precedentă nu sunt semnificative: o scădere de 0.83% pentru tăurași, o creștere de 0.86% pentru vaci și o creștere de 3.78% pentru vițele. Nici creșterile față de același interval al anului trecut nu depășesc 2% pentru tăurași și vaci, numai la vițele prețul este mai ridicat cu 8.80%.

Cele mai bine reprezentate rase de carne în Românai sunt Angus ( Red și Black ), Charolaise, Limousine, Aubrac, Gallaway, Highland, Sura de stepă – Hungarian Gray și, desigur, în abatoare ajung și exemplare din rasele specializate pentru lapte, Bălțata românească – Simmental sau Holstein Friză.

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care producătorul de seminţe Euralis preia activitatea grupului Caussade Semences Cristina Bellu03.04.2020,

Consiliul Concurenţei anunţă că a autorizat tranzacţia prin care Euralis Semences Holding, cooperativă franceză care produce materii prime agricole şi seminţe, intenţionează să preia Caussade Semences Group, societate cu acţionariat francez care ameliorează, multiplică, procesează şi comercializează seminţe pentru cultura mare şi plante furajere.Cele două societăţi sunt active pe piaţa locală prin filialele Euralis Seminţe, Caussade Semences Est Europa şi Sava.

“În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, transmit reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

47

Vremuri pentru fapte bune și solidaritate  Revista Fermierului Joi, 02 Aprilie 2020

Criza generată de noul coronavirus scoate în evidență lipsurile, însă ne arată și „normalitatea”, ce înseamnă unitatea, solidaritatea, iubirea pentru aproape. Cu toate greutățile momentului, și sunt multe probleme acum în întregul sector agroalimentar autohton, producătorii sar în ajutorul celor în nevoie. Un exemplu, un mesaj transmis redacției, este mai jos și este demn de laudă, mai ales că este povestit de cineva din afara fermei/societății care asigură hrană pentru cadrele medicale din Spitalul de Pediatrie Sibiu.

Cătălina Costache: „Dintre faptele bune care se întâmplă în spatele ușilor închise. Acum câteva zile, am servit drept intermediar între Karpaten Meat Group și Spitalul de Pediatrie Sibiu. Cei de la Karpaten Meat voiau să ajute cu carne pentru masa cadrelor medicale din spital. Ieri s-au aliniat astrele și au livrat 80 kg carne și derivate Spitalului de Pediatrie, pentru a fi preparate în supă și gulaș. Mi-au spus că în fiecare miercuri vor să repete acțiunea, absolut gratuit și dezinteresat. Nu au vrut să scrie despre asta, li s-a părut normal să se implice cum pot ei mai bine. Mi-am spus că minimul pe care îl pot eu face este să vorbesc despre această faptă bună. Și să aduc aminte comunității, nu doar sibiene, că vitele premium Angus sunt crescute în aer liber, pe pășunile Văii Hârtibaciului. Am început de curând diversificarea bebelușului meu și, de o săptămână, am introdus carnea de vită. Mi-au recomandat pentru bebe rasolul alb, nu știam că există. L-am pregătit și i l-am oferit lui Pavel, a mâncat cu mare poftă. Este fraged, fără grăsime și fierbe incredibil de rapid. Dacă tot stăm în casă și gătim mai mult, mi se pare fain să apelăm la producători locali, care în plus se și implică în comunitate.”

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grupul letonian Food Union a mai luat 10% din acţiunile producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux şi a ajuns la 80% din companie. Ioan Istrate, fondator al companiei, investeşte acum în imobiliare Mădălina Panaete 03.04.2020,

Ioan Istrate, fondatorul Alpin 57 Lux, mai deţine 20% din acţiunile producătorului din Sebeş

48

Food Union, grup letonian din sectorul alimentar care a intrat în 2017 în acţionariatul producătorului de îngheţată Alpin 57 Lux din judeţul Alba, a ajuns să deţină 80% din acţiunile companiei după ce a mai preluat recent 10%, arată datele de pe platforma confidas.ro analizate de ZF. Astfel, participaţia deţinută de Ioan Istrate, fondatorul companiei, în cadrul producătorului scade până la 20%. Însă, Ioan Istrate continuă să fie preşedintele consiliului de administraţie, mai arată datele platformei de ana-liză financiară a companiilor confidas.ro.

Alpin 57 Lux a avut în 2018 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 113,8 mil. lei, un profit net de 11,2 mil. lei şi un număr mediu de 571 de angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Irina Măndoiu, director comercial al Lactalis: Am înregistrat o creştere a comenzilor de peste 100% la laptele UHT şi unt. „Această creştere a fost influenţată în mod clar de declararea stării de urgenţă“Mădălina Panaete 03.04.2020,

Irina Măndoiu, director comercial, Lactalis România: Culoarele verzi de transport pentru alimente sunt deschise peste tot. În plus, partenerii noştri, fie că vorbim despre fermieri sau furnizori de ambalaje, ingrediente şi alte materii prime, şi-au luat toate măsurile suplimentare de siguranţă şi prevenţie, pentru a limita impactul asupra activităţii lor, iar unele măsuri au fost implementate în strânsă colaborare cu noi.

Irina Măndoiu, directorul comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local, spune că grupul a înregistrat o creştere de peste 100% la categoriile lapte UHT şi untul, pentru că sunt alimente cu perioade mai lungi de valabilitate (până la 2 luni pentru unt şi până la 6 luni pentru lapte) şi pot fi stocate mai mult timp.

„În total, pe toate categoriile, am înregistrat o creştere a comenzilor de peste 25%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (perioada de post pre-mergătoare sărbătorilor de Paşte). Această creştere a fost influenţată în mod clar de declararea stării de urgenţă în contextul epidemiei COVID-19, consumatorii şi-au făcut stocuri de alimente pe perioade mai lungi, ca urmare a restricţiilor de circulaţie, dar şi al unui oarecare sentiment de panică“, a declarat pentru ZF Irina Măndoiu. Grupul Lactalis include

49

companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul, cu afaceri cumulate la nivelul anului 2018 (ultimele date disponibile) de peste 1,2 miliarde de lei, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe. Cea mai mare companie din grup este Albalact, care este şi cea mai mare companie din producţia de lactate din România, dacă luăm în calcul cifra de afaceri din 2018. Grupul are în portofoliu branduri precum Zuzu, LaDorna, Covalact de Ţară, Poiana Florilor şi Rarăul.

Grupul de firme Safir: Siguranță alimentară, protecţia salariaţilor și garanția calității  meatmilk  3 aprilie 2020

În contextul pandemiei de COVID-19, Grupul de firme Safir acționează responsabil și duce o campanie de informare corectă și completă a consumatorilor, partenerilor și angajaților săi.În acest moment scopul principal al Grupului este menţinerea capacității de producție de carne de pasăre concomitent cu asigurarea securității și sănătății tuturor angajaților.Alături de comunitate: mai uniți, mai solidari

Conducerea Safir declară: „Dorinţa noastră şi acţiunile pe care le întreprindem sunt orientate în scopul asigurării continuităţii fluxurilor de activitate, a acelui motor care ne va ajuta pe toţi să mergem mai departe. Din acest punct de vedere e nevoie de participarea tuturor în a respecta şi aplica regulile, regulamentele şi recomandările specialiştilor, atât în cadrul unităţii unde ne desfăşurăm activitatea cât şi în afară.”

Se fac eforturi astfel încât angajaţii să lucreze în siguranţă, iar producţia şi livrările să poată funcţiona la capacitate optimă. Au fost luate toate măsurile pentru ca angajații întregului lanț al Grupului de firme Safir să își desfășoare activitatea în siguranță, se folosesc echipamente de protecţie, iar întregul personal este instruit să respecte cu stricteţe regulile restrictive de acces şi circulaţie în interiorul unităţilor de producţie.

Măsuri responsabile pentru siguranța consumatorilor și angajaților

50

La nivelul Grupului de firme Safir s-a constituit o echipă de management al crizei (TACCP), care urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei în care se află compania, impactul asupra organizaţiei în diferitele zone de activitate şi care propune și implementează măsurile necesare a fi luate pentru prevenirea oricăror impedimente.

În prezent Safir își desfășoară activitatea la capacitate maximă, totul pentru ca românii să aibă garanția găsirii la raft a produselor din carne de pasăre Deliciosul de Vaslui. În acest context, la Safir au fost stabilite,acolo unde este nevoie, schimburi de noapte și de lucru în weekend și se identifică surse alternative de aprovizionare cu materii prime esențiale.

Angajații Grupului de firme Safir sunt permanent informați despre importanța autoizolării în timpul liber și li se furnizează instrucțiuni și îndrumări cu privire la igienă, călătorii și întâlniri. S-a limitat accesul persoanelor străine în toate punctele de lucru ale companiei,acestea pot intra numaiîn anumite condiții bine stabilite. Persoanele care vin la oricare dintre sediile Grupului vor trebui să respecte faptul că deplasarea în incintă se va face pe trasee stabilite și doar însoțiți de personalul autorizat.

Siguranță alimentară, responsabilitate socială și garanția calității

Safir a declarat că în prezent, în companie nu există nicio situație excepțională și funcționează la capacitateoptimă. Mesajul oamenilor de la Safir pentru comunitate și parteneri este că totul va fi bine dacă suntem uniți, responsabili și solidari.

Vezi aici măsurile adoptate de Grupul de firme Safir pentru livrarea de produse din carne de pasăre sigure: www.safir.ro/ro/publicatii-media/siguranta-solidaritate-responsabilitate-cuvinte-cheie-in-cadrul-grupului-de-firme-safir

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

În timp ce Guvernul României REFUZĂ să plafoneze prețurile și acestea CRESC fără limită, la nivel mondial, prețurile SCAD Loredana Codruț  02/04/2020

La nivel mondial, preţurile produselor alimentare, la nivel mondial, au scăzut brusc în luna martie. Din cauza pandemiei de coronavirus, cererile adresate producătorilor de alimente au fost tot mai puţine. În România, prețurile de la rafturi sunt tot mai mari, iar Guvernul Orban nu consideră că plafonarea acestora e necesară.

51

Indicele preţurilor alimentare la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură (FAO), care măsoară modificările lunare, este în scădere cu 4,3% faţă de luna februarie.

„Scăderile de preţ sunt determinate în mare măsură de factori de cerere, nu de ofertă, iar factorii cererii sunt influenţaţi de perspectivele din ce în ce mai deteriorate”, a declarat Abdolreza Abbassian, economistul senior al FAO, pentru Reuters.

Preţul zahărului a înregistrat cea mai mare scădere, cu 19,1% faţă de luna februarie, în timp ce preţul uleiului vegetal a scăzut cu 12%.

Indicele preţurilor produselor lactate a scăzut cu 3%, determinat de scăderea cotaţiilor şi încetinirea cererii globale de import pentru lapte praf degresat şi lapte integral, în timp ce indicele de carne a scăzut cu 0,6%.

Deşi FAO a mărit producţia mondială de cereale pentru anul 2019, estimează că cea din 2020 rămâne neschimbată, la 763 milioane de tone.

Guvernul României e SOMAT să înghețe prețurile alimentelor care formează coșul de consum al populației Loredana Codruț : 03/04/2020

Guvernul României este somat de Asociaţia Pro Consumatori (APC) să înghețe preţurile la produsele agroalimentare care formează coşul de consum al populaţiei corespunzător unui trai de subzistenţă, pe o durată de un an.

"Având în vedere îngrijorările care există vis-a-vis de continuarea creşterii preţurilor, experţii Asociaţiei Pro Consumatori au înţeles dificultăţile financiare cu care se confruntă atât executivul ţării, cât şi societăţile comerciale din domeniul agroalimentar în această perioadă de criză generată de epidemia COVID-19, drept pentru care propunem Guvernului României îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare necesare unui trai de subzistenţă pentru o perioadă de 12 luni. În opinia nutriţioniştilor americani, o femeie adultă care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie zilnic de un aport caloric cuprins între 1.200 - 1.600 de calorii, pentru a-şi menţine sănătatea şi greutatea optimă, în timp ce un bărbat sedentar are nevoie de

52

1.600 - 2.400 de calorii/zi", sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

În opinia experţilor APC, coroborat cu recomandările unor experţi în alimentaţie raţională, precum şi cu rezultatele unor studii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), plafonarea preţurilor în situaţia stării de urgenţă trebuie realizată la următoarele produse, considerate de bază pentru un trai de subzistenţă: pâine (franzelă, 300 grame), făină neagră de grâu, mălai, carne de porc (carne pentru gătit din spată de porc), carne de pui (pui grill), ouă, lapte 3,5% grăsime, telemea de oaie cu 50% grăsime, telemea de vacă 42% grăsime, iaurt 3,5% grăsime, unt 65% grăsime, ulei de floarea soarelui, pastă de tomate 24%, ceapă, morcov, usturoi, pătrunjel, cartofi, fasole, mere, zahăr, gem de caise/prune, cafea.

"În situaţia în care 80% dintre români îşi fac cumpărăturile în marile structuri comerciale de tip supermarket, respectiv hipermarket, în actuala stare de urgenţă generată de COVID-19, Guvernul României şi Parlamentul României trebuie să îngheţe preţurile alimentelor care formează coşul de consum pentru un trai de subzistenţă şi să oblige aceste structuri comerciale să asigure prezenţa produselor în oferta lor comercială. Totodată, este imperios necesar, având în vedere creşterile nejustificate de preţuri la unele produse de strictă necesitate, atât alimentare, cât şi nealimentare, ca statul să monitorizeze în permanenţă aceste preţuri, iar creşterile de preţuri, pe perioada stării de urgenţă şi până în momentul în care economia se stabilizează, să fie aprobate de ANAF numai în baza prezentării unor metodologii de calcul care să prezinte structura tuturor elementelor de costuri, iar adaosul comercial să nu fie mai mare de 10%, la care trebuie adăugată şi rata anuală a inflaţiei prognozate de BNR", declară Costel Stanciu, preşedintele APC.

Conform estimărilor organizaţiei, bugetul lunar al unei femei pensionar pentru un trai de subzistenţă este de 358,44 lei, bugetul lunar al unui bărbat pensionar pentru un trai de subzistenţă este de 302,61 lei, în timp ce bugetul lunar al unei familii standard, formată din doi adulţi şi doi copii, pentru un trai de subzistenţă, este egal cu 1.110 lei.

Recent, ministrul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat că nu este benefic ca statul să plafoneze, în mod arbitrar, preţurile la raft, dar "dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţie".

"Nu este benefic ca statul, în mod arbitrar, să plafoneze preţul la raft. Această plafonare a preţurilor ar trebui să fie consecinţa înţelegerii între

53

producător, procesator şi comerciant în care fiecare inel al acestui lanţ trofic să negocieze marja de adaos sau marja de profit în aşa fel încât toţi să treacă peste această criză. Pe unele filiere de produs, acest lucru se întâmplă. Dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţia statului, dar până atunci Protecţia Consumatorului sau cei de la Consiliul Concurenţei pot să ia măsuri asupra celor care nu respectă aceste reguli de bun simţ. Nu aş vrea să se ajungă ca statul să impună nişte preţuri, pentru că acestea ar fi impuse arbitrar şi ar fi foarte, foarte greu de gestionat. Primii care ar pierde ar fi producătorii şi procesatorii mici, care de regulă sunt români. Cei mari ar rezista pe piaţă, au stocuri şi suficientă forţă", a afirmat oficialul.

Asociaţia Pro Consumatori este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată încă din anul 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului.

O preocupare permanentă a asociaţiei în ultimii ani a constituit-o utilizarea testelor comparative pe produse şi servicii ca mijloc de informare, educare şi îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale a consumatorilor.

La nivel naţional Asociaţia Pro Consumatori a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică.

Harta comerţului modern, „copia fidelă“ a economiei: Cum şi-au împărţit România reţelele străine din retailul alimentar astăzi,: Cristina Roşca♦ România adună circa 4.300 de magazine moderne, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry

♦ Unele reţele sunt prezente cu un singur brand precum Kaufland, Lidl, Selgros sau Penny Market, pe când altele au mai multe declinări cum e cazul Carrefour - Market pentru supermarketuri, Supeco pentru un mix de discount şi cash&carry, Express pentru proximitate şi Carrefour simplu pentru hipermarketuri. Există şi reţele care au branduri diferite pe segment, cum este cazul Mega Image care foloseşte această marcă pentru supermarketuri şi Shop&Go pentru proximitate. În cazul Metro Cash&Carry a fost analizată atât situaţia magazinelor proprii, cât şi a francizei LaDoiPaşi

♦De altfel, LaDoiPaşi şi Profi sunt reţelele care se bat parte în parte pentru poziţia de „lider“ ca număr de magazine în fiecare judeţ. Singurele excepţii sunt Bucureştiul şi Ilfovul unde conduce detaşat Mega Image, acesta fiind

54

modelul de dezvoltare al companiei încă de la început. Toate trei reţelele sunt active pe formatul magazinelor mici - supermarketuri şi proximitate modernă - aşa că au sute sau chiar peste 1.000 de unităţi fiecare. Pentru că cele mai multe magazine noi sunt deschise în chirie şi pentru că măsoară între câteva zeci şi câteva sute de metri pătraţi - doar excepţiile sar de 1.000 de metri pătraţi -, investiţia pentru un astfel de magazin este net inferioară unui hipermarket spre exemplu care ajunge să coste şi 20 mil. euro. Şi un magazin de discount costă mai mult ca un supermarket, investiţia fiind undeva la 1-2 mil. euro, dat fiind că de cele mai multe ori acestea sunt construite de la zero pe teren propriu 

♦ Istoria comerţului modern a început să se scrie în 1996 şi odată cu expansiunea rapidă - ritmul a ajuns la 350-400 de magazine noi pe an în ultimii ani - reţelele străine au ajuns la peste 4.000 de unităţi şi peste 60% din tot comerţul cu dominantă alimentară ca cifră de afaceri 

♦ Bucureştiul găzduieşte singur aproape 800 de magazine, pe poziţiile următoare aflându-se judeţele Timiş (217), Cluj (191), Ilfov (189), Braşov (178) şi Constanţa (165). Astfel, judeţele cele mai puternice din punct de vedere economic sunt şi cele care au acoperire bună din punct de vedere al numărului de magazine. Situaţia este uşor de explicat dat fiind că aici şi

55

salariile sunt mai mare datorită investiţiilor, deci şi puterea de cumpărare e pe măsură. 

♦ La coada clasamentului se găsesc cele mai sărace judeţe, precum Tulcea cu doar 27 de magazine sau Mehedinţi cu 29 de unităţi. În total sunt 13 judeţe care au mai puţin de 50 de magazine moderne ♦ În aceste judeţe au mers de regulă discounterii Lidl şi Penny Market, reţeaua Profi care are o politică a preţurilor mici şi LaDoiPaşi, care vine să schimbe la faţă comerţul tradiţional. Încet dar sigur, şi Kaufland, liderul comerţului modern local, a acoperit toate judeţele cu cel puţin un hipermarket cu preţuri mici, iar Carrefour a mers cu cel puţin un format dat fiind că are suficiente pentru diferite zone geografice şi categorii de clienţi

♦ Reţelele care au cea mai mică răspândire geografică sunt lanţurile de tip cash&carry care se adresează revânzătorilor şi care acoperă de regulă oraşele mari, reşedinţă de judeţ. Lor li se adaugă lanţurile de hipermarketuri, magazine mari, de 7.500-10.000 mp în medie, destinate oraşelor de peste 100.000 de persoane. Tocmai pentru că aceste magazine au potenţial limitat de expansiune, retailerii au început să dezvolte formate mai mici cu care să acopere toată ţara.

♦ Dat fiind că cei mai mulţi retaileri pariază în continuare pe expansiune, harta comerţului modern local se schimbă de la zi la zi.

Românii, campioni la cumpărături REDACȚIA FIR 3 APRILIE 2020România a înregistrat, în luna februarie a.c., cea mai mare creștere anuală a volumului comerțului cu amănuntul, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, cu 11,9%, potrivit Eurostat, fiind urmată de Ungaria (+11.4%) și Portugalia (+8.7%). Slovenia a înregistrat cea mai mare scădere din UE, cu minus 5,2%.

În medie, în Uniunea Europeană, volumul vânzărilor în rețeaua de retail a crescut cu 3,2%, în luna februarie a.c. comparativ cu luna februarie a anului precedent, iar în zona euro cu 3%.

Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au înregistrat, în România, un avans de 15,6%, în februarie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), iar vânzările de produse nealimentare şi cele ale carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate au crescut cu 13,7% și, respectiv, cu 10,5%.

Aceste date nu surprind impactul crizei COVID-19, precizează INS.

56

Mega Image a adunat 195 de producători de legume în programul „Gusturi româneşti de la gospodari”: 40 livrează produsele proaspete în magazine în această perioadă  Florentina Niţu 03.04.2020,

Mega Image, unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 780 de magazine, a adunat 195 de producători de legume, ce cultivă o suprafaţă totală de peste 120 de hectare, în programul „Gusturi Româneşti de la gospodari”.

În contextul COVID-19, peste 40 de producători au început deja să livreze zilnic în magazine legume proaspete de sezon, precum ceapă verde, castraveţi cornişon, salată verde, spanac, urzici, lobodă, leuştean, ridichi, mărar, pătrunjel, leuştean, usturoi verde.

„Am crescut în ultimii şapte ani programul Gusturi româneşti de la gospodari alături de producătorii de legume din România şi ştim că acum au nevoie mai mult decât oricând de sprijin, de implicare pentru a-şi vinde recoltele corect şi pentru a avea stabilitate financiară. Aducem în toate magazinele noastre legume proaspete direct de la gospodari şi investim astfel încât să le facem accesibile pentru toţi clienţii. Vom continua investiţia în acest program”, a spus Mircea Moga, CEO Mega Image.

Prin acest program, fermierii lucrează alături de un inginer agronom, care verifică fiecare etapă a culturii şi se ocupă de testarea legumelor înainte de livrarea în magazine.

Oficialii companiei au mai spus că pentru a încuraja consumul de produse din România, Mega Image aplică reduceri de preţ la legumele din programul Gusturi Româneşti. Reducerile fac parte din planul de plafona preţurile, anunţat recent, până la finalul lunii aprilie.

Mega Image face parte din Ahold Delhaize Group, retailer internaţional ce operează în prezent pe trei continente.

Kaufland România lansează apelul de proiecte „În stare să ajut” :  Valentina Drăgoi 3 aprilie 2020 Kaufland România direcționează o jumătate de milion de euro din programul „În stare de bine” către proiecte din întreaga țară care ajută comunitățile afectate de criza coronavirus.

57

În contextul situației generate de pandemia COVID-19, Kaufland România lansează apelul de proiecte În stare să ajut, prin care va oferi finanțare în valoare de jumătate de milion de euro ONG-urilor din întreaga țară care se mobilizează să ajute comunitățile și grupurile cele mai vulnerabile în această perioadă, se arată într-un comunicat.

Decizia de a oferi sprijin financiar celor care vor să se implice vine ca reacție la mobilizarea extraordinară a organizațiilor neguvernamentale din ultimele trei săptămâni, în care zeci de asociații și fundații din toate colțurile țării s-au alăturat eforturilor autorităților locale și centrale. În același timp, acestea au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-și menține activitățile de sprijin pentru grupurile cu care lucrau în mod curent – vârstnici, persoane cu dizabilități sau boli incurabile, copii și tineri din centre de zi sau comunități cu posibilități reduse. 

Astfel, jumătate din bugetul alocat programului „În stare de bine” pentru anul 2020 este redirecționat către un apel de proiecte în valoare totală de 500.000 de euro.

Proiectele pot fi depuse de ONG-uri pe platforma www.instaredebine.ro/ajut – începând de luni, 6 aprilie, și până la epuizarea bugetului, proiectele fiind evaluate săptămânal.

Ce proiecte vor fi finanțate

Vor fi finanțate proiecte care sprijină accesul urgent la bunuri, servicii și informații pentru comunitățile sau grupurile vulnerabile afectate de criza generată de coronavirus, printre tipurile de inițiative eligibile numărându-se:

Furnizarea de echipamente și materiale medicale către unitățile spitalicești care au nevoie urgentă sau furnizarea de produse alimentare, dezinfectanți, săpun, detergent (de ex: servicii de cumpărături pentru vârstnici, pachete alimentare și cu materiale igienico-sanitare pentru copiii beneficiari ai centrelor de zi, pachete pentru igienă și protecție personală și a locuinței pentru persoane cu dizabilități și familiile acestora);

Furnizarea de produse alimentare, dezinfectanți, săpun, detergent (de ex: servicii de cumpărături pentru vârstnici, pachete alimentare și cu materiale igienico-sanitare pentru copiii beneficiari ai centrelor de zi, pachete pentru igienă și protecție personală și a locuinței pentru persoane cu dizabilități și familiile acestora);

Suport psihic și emoțional pentru persoanele vulnerabile și pentru cele care lucrează în domeniul medical și social; 

58

Informare și formare a lucrătorilor sociali și a voluntarilor care lucrează în această perioadă cu beneficiari vulnerabili, pentru desfășurarea activității în condiții optime de igienă și siguranță, precum și asigurarea de materiale necesare pentru aceștia (mănuși, măști, dezinfectant);

Informare și sprijin în medierea relațiilor cu autoritățile în ceea ce privește măsurile impuse de starea de urgență;

Asigurarea accesului la sanitație, locuire, educație necesar grupurilor vulnerabile în condițiile impunerii stării de urgență (de ex: acces apă și canalizare, la încălzire și electricitate, internet pentru școală online);

Informare și suport pentru victimele violenței domestice și de gen sau sprijin pentru autorități în vederea soluționării cazurilor de violență domestică în contextul impunerii izolării la domiciliu;

Rețele comunitare de sprijin care pot include mai multe tipologii de actori din comunitate (ONG-uri, instituții sau administrație publică, întreprinderi sociale, producători locali de alimente sau alți reprezentanți ai mediului privat, mass media);

Susținerea autorităților cu know-how și expertiză în activități de reconfigurare a proceselor administrative, efectuate cu scopul de a diminua nevoia de prezența fizică a cetățenilor pentru obținerea de documente, autorizații, certificate etc.           

„Când vedem în jurul nostru atât de multă solidaritate și oamenii care se implică, este firesc să regândim programele noastre de granturi, să ne adaptăm și să venim în sprijinul organizațiilor care fac deja eforturi incredibile pentru a ajuta sistemul să se redreseze. Acum, mai mult ca oricând credem că implicarea face diferența, iar tot ceea ce putem realiza stă sub semnul #ajut”, a afirmat Anna Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.Un proiect poate obține finanțare între 25.000 și 150.000 lei, pentru o durată de maxim 6 luni. 

Ghidul de aplicare, precum și alte documente utile sunt disponibile pe www.instaredebine.ro/ajut, iar organizațiile pot aplica începând de luni, 6 aprilie 2020. Procesul de depunere și evaluare a proiectelor va fi continuu (realizat săptămânal), până la epuizarea bugetului alocat, dar nu mai târziu de 29 mai 2020.Programul #ÎNSTAREDEBINE se adresează tuturor asociațiilor, fundațiilor și federațiilor care dezvoltă proiecte în domeniile cultură, sport și viață sănătoasă și care se adresează cu prioritate grupurilor vulnerabile. Acesta este este susținut de Kaufland România și implementat cu sprijinul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Valoarea totală a granturilor nerambursabile alocate anual în cadrul programului se ridică la 1 milion de euro.

59

Investiţii neplanificate în vremuri de pandemie. Retailerii alimentari au investit 10-30 milioane de euro în dezinfectant, panouri de protecţie la casele de marcat, măşti şi mănuşi astăzi, Cristina Roşca Pandemia de Covid-19 le-a adus retailerilor vânzări mai mari, în special la bunuri alimentare, de îngrijire personală şi a locuinţei, dar şi cheltuieli suplimentare.

Lanţurile din comerţul cu dominantă alimentară, în special reţelele străine, dar nu numai, au investit în această perioadă câteva zeci de milioane de euro în dezinfectant, panouri de protecţie la casele de marcat, măşti şi mănuşi pentru salariaţi sau în marcaje pe podea pentru astfel încât clienţii să poată păstra distanţa potrivită unul faţă de altul.

„În linii mari, în produsele pentru dezinfectarea magazinelor şi în cele de protecţie a angajaţilor am investit până acum aproximativ 1,5 milioane de euro, dar ne aşteptăm ca în trei luni suma să se ridice la circa 3 milioane de euro. Cheltuielile cauzate de Covid19 sunt însă mult mai mari având în vedere că includ producţia unui mare număr de materiale de avertizare şi educare pentru clienţi şi angajaţi, transportul special al angajaţilor noştri în condiţiile restrângerii transportului public şi numeroase alte aspecte“, spune Pawel Musial, CEO-ul Profi, o reţea cu circa 1.200 de magazine mici şi peste 20.000 de salariaţi.

Fiecare reţea străină are câteva mii de angajaţi, iar magazinele pot ajunge la o suprafaţă de peste 10.000 mp în funcţie de format. Cantităţile de dezinfectant şi materialele de protecţie necesare sunt mari, indiferent de tipul de retail - reţea de supermarketuri cu sute de unităţi sau zeci de hipermarketuri dar extinse ca suprafaţă.  Astfel, dacă se iau în calcul cei zece jucători străini mari şi investiţii medii de 1-3 mil. euro per companie - pentru toată perioada, nu doar până în prezent - bugetul total pentru astfel de produse, buget neprevăzut acum câteva luni, ajunge spre 10-30 mil. euro.

„Încă de acum patru săptâmâni, atunci când au fost anunţate primele cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 în România, am început să implementăm o serie de măsuri de protecţie pentru angajaţi şi clienţi. Am montat în toate magazinele noastre ecrane de protecţie la casele de marcat pentru siguranţa colegilor de la casă, dar şi pentru a limita interacţiunea dintre aceştia şi clienţi, am limitat numărul de clienţi prezenţi în acelaşi timp în magazine, am crescut numărul agenţilor de pază pentru ordine şi siguranţă, am semnalizat pe podeaua magazinelor punctele care îi ajută pe clienţi să păstreze distanţa recomandată faţă de celalalte persoane, am adăugat mănuşi de unică folosinţă la selecţia produselor neambalate şi dezinfectăm constant pardoseala, banda caselor de marcat, dar şi mânerele cărucioarelor“, spun oficialii reţelei de peste 250 de magazine Penny Market.

60

Măsuri similare au luat de altfel majoritatea reţelelor, unele anunţând că procesul de dezinfectare are loc o dată pe oră sau chiar mai repede. Spre exemplu, magazinele Metro Cash&Carry sunt curăţate din 30 în 30 de minute, în special benzile pentru produse de la casele de marcat, cărucioarelor sau ecranelor „touch“.

„Mai mult, ca o măsură suplimentară de protecţie, pentru angajaţii care lucrează în magazine şi au contact direct cu clienţii, am introdus controale zilnice de sănătate. Accesul în magazine este permis doar după verificarea temperaturii angajatului/clientului şi doar dacă temperatura este sub 37,5 grade Celsius“, spune Roland Ruffing, CEO Metro Cash&Carry România.

Efecte pozitive ale pandemiei: relaţia dintre producătorii locali şi retailerii străini s-a consolidat astăzi, 02:35  Cristina Roşca

Înainte de pandemia actuală producătorii locali au spus în mai multe rânduri că reţelele străine au poziţii de putere în negocieri.

Prezenţa unui număr tot mai mare de mărci private la raft, precum şi importurile de la jucători mai ieftini sau de la grupuri gigantice au scos micii jucători români din magazine sau le-au împiedicat intrarea, au susţinut producătorii locali în mai multe rânduri. Actuala pandemie a pus însă pe poziţii de egalitate cele două părţi.

Pe de-o parte retailerii au redus termenele de plată pentru a-i ajuta pe producători, pe când aceştia din urmă au livrat la foc continuu şi au crescut - acolo unde s-a putut - cantităţile pentru a menţine rafturile pline şi pentru a acoperi - dacă a fost cazul - golurile apărute ca urmare a întârzierii transporturilor din afara ţării, transporturi uneori îngreunate de restricţiile impuse de ţările din toată lumea.

„Am văzut o susţinere foarte mare din partea retailerilor în această perioadă atât în plan comercial, cât şi uman. Am găsit înţelegere pe partea de aprovizionare şi stocuri, iar reţelele de magazine au redus termenele de plată. În contextul pandemiei vedem că retailerii sunt mult mai deschişi la colaborare, relaţia e întărită“, spune Radu Timiş, numit în octombrie 2019 CEO al grupului CrisTim fondat de părinţii săi Radu şi Cristina Timiş. CrisTim este unul dintre cei mai mari producători locali de mezeluri şi una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale româneşti.

De aceeaşi părere este şi antreprenorul Raul Ciurtin, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria alimentară, omul care a dus producătorul de lactate Albalact la afaceri de peste 100 mil. euro şi apoi l-a vândut gigantului francez Lactalis. El a creat ulterior Prefera Foods, un

61

business cu afaceri de peste 10 mil. euro anual, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa conservelor.

„În această perioadă relaţia dintre producătorii români şi reprezentanţii marilor lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri s-a întărit. Acum e momentul ca producătorii români să meargă cu marfa pe rafturile comercianţilor, să asigurăm hrană pentru cei de acasă. Trebuie să ne înţelegem dincolo de cifre.“

La rândul lor, retailerii spun că au redus termenele de plată către furnizori. Printre retailerii care au luat această măsură se numără Mega Image şi Kaufland. Oficialii Mega Image au spus că furnizorii care au cea mai mare nevoie în această perioadă au termenele reduse, fără a oferi detalii.

De asemenea, grupul german Kaufland, liderul pieţei de profil, şi-a anunţat partenerii că reduce termenele pentru furnizorii de produse proaspete de la şapte zile la trei zile şi pentru alte produse de la 30 de zile la şapte zile. Măsura este în vigoare până la finalul lunii aprilie 2020.

„Acţiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători şi al procesatorilor de produse agroalimentare, ajutând la menţinerea unui cashflow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punct de vedere al resurselor materiale şi financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă şi accesul populaţiei la produse alimentareî, spuneau recent oficialii Clubului Fermierilor Români, o organizaţie care grupează mai mulţi jucători din domeniu.

Parteneri:   

Schimbarea la faţă a comerţului alimentar: magazinele mari ar putea pierde şi mai mult teren, pe când online-ul s-ar putea permanentiza în alegerile consumatorilor astăzi,  Cristina RoşcaCriza actuală, cu implicaţii profunde atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul economiei, ar putea schimba radical modul în care românii, dar nu numai, fac cumpărături. Astfel, efectele pandemiei s-ar putea resimţi pe termen lung, mult după ce virusul va fi deja istorie.

Luna martie a fost, fără doar şi poate, luna cumpărăturilor pentru românii care au luat cu asalt, cu mic, cu mare, magazinele alimentare indiferent de formatul lor. În primele săptămâni au fost alese magazinele mari, cu

62

varietate mare de produse şi cu marfă multă la raft. Un hipermarket spre exemplu are până la 50.000-60.000 de tipuri de articole, de până la zece ori mai multe ca un supermarket. Acest tip de magazine a devenit destinaţia perfectă pentru românii care căutau să facă shopping de volum, pentru stocare.

În a doua parte a lunii martie, cu cât măsurile adoptate de autorităţi au devenit mai drastice, cu atât au fost preferate magazinele din apropierea casei, de regulă supermarketuri, magazine de proximitate sau discount. Acestea se remarcă prin faptul că sunt poziţionate convenabil pentru cumpărăturile zilnice sau cele de strictă necesitate. Magazinele mari, de tip hipermarket, erau considerate fie prea departe, fie prea „periculoase“ pentru că în mod normal au un număr mare de clienţi.

Apoi, odată cu creşterea numărului de bolnavi de Covid19 şi cu impunerea de noi reguli privind libertatea de mişcare, operaţiunile online au devenit opţiunea numărul unu.

Aceste schimbări ale comportamentului de consum în decursul unei luni marchează însă începutul unei noi ere, spun specialiştii. Mai exact, pandemia actuală ar putea face ca anumite deprinderi ale consumatorilor să fie păstrate şi după ce situaţia va reveni la normal. Astfel, magazinele mari ar putea pierde şi mai mult teren, pe când online-ul s-ar putea permanentiza.

În Franţa spre exemplu, o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen arată că în săptămâna 16-22 martie s-au înregistrat creşteri importante de vânzări în hipermarketuri, avansul fiind susţinut în special de o zi cu cifre istorice. După ce locuitorii din Hexagon şi-au făcut însă provizii pentru perioada de izolare la domiciliu, acest segment a pierdut din nou teren. Mai exact, în săptămâna următoare - 17-22 martie - vânzările magazinelor mari, de peste 6.500 mp, au scăzut cu 24%. La polul opus, supermarketurile de sub 2.000 mp au un plus de 8% la vânzări, magazinele de proximitate fiind

63

„câştigătoare“ cu un avans de 28% în urban şi 39% în rural. Formatul „campion“ al creşterilor este online-ul cu ridicare în sistem drive, unde creşterea este de 65%.

Deşi cifrele nu sunt publice la nivel de România, comportamentul de consum nu este diferit. De altfel, hipermarketurile au început să piardă teren de mai mulţi ani în favoarea magazinelor mai mici, poziţionate aproape de casă sau de birou. Românii, la fel ca vest-europenii, au început să facă mai des cumpărături, coşul de shopping fiind mai gol decât acum un deceniu, când mersul la hipermarket era un adevărat ritual. Dacă atunci coşul era plin cu produse pentru o săptămână, acum el cuprinde produsele de necesitate imediată.

Mai mult, în contextul actualei pandemii, magazinele pe internet s-ar putea dovedi pariuri câştigătoare pe termen lung. În această perioadă, tot mai mulţi români s-au orientat către platformele online de cumpărături, plasând comenzi nu doar de bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, ci şi de alimente şi băuturi, produse pe care anterior preferau să le cumpere personal din magazinele fizice.

Alte formate estimate să crească în următoarea perioadă în România şi în mai multe ţări din regiune sunt cel de discount şi formatul de supermarket, spun specialiştii. Prin comparaţie, în Europa de Vest cele mai importante rate de creştere vor fi înregistrate de formatul de discount şi de segmentul online. Perdanţii vor fi hipermarketurile şi supermarketurile, conform unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Magazinele mari pierd teren de altfel pe toate pieţele de câţiva ani, iar actuala pandemie pare a grăbi acest proces.

Opt ani consecutivi de creştere a consumului privat ar putea fi întrerupţi abrupt de Covid-19 astăzi, 02:29   Cristina RoşcaAnul 2020 începuse promiţător pentru consumul privat, care a crescut în ianuarie (cele mai recente date) cu 11,1% faţă de aceeaşi lună din 2019, avansul fiind susţinut în mod aproape egal de toate categoriile de produse - alimente, bunuri nealimentare şi carburanţi.

Evoluţia consumului privat este pusă sub semnul întrebării la nivelul anului 2020 din cauza pandemiei, o criză cu totul nouă pentru business. Lipsa de vizibilitate în interiorul crizei face ca estimările şi predicţiile să fie limitate.

Întrebarea care este acum pe buzele tuturor oamenilor de business este dacă după opt ani consecutivi de creştere a consumului privat, acesta ar putea reveni în teritoriul negativ. În 2009, primul an din criza economică şi

64

financiară, declinul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul - principalul indicator pentru consumul privat - a sărit de 10% după ce în ultimul an de boom economic (2008) avansul era aproape acelaşi, doar cu plus. Consumul a scăzut atunci timp de trei ani, pentru a reveni apoi timid în teritoriu pozitiv şi pentru a urca ulterior la peste 10% în 2016 şi 2017.

Apoi, deşi mai temperat, trendul ascendent a continuat şi existau premisele unei noi creşteri în 2020. Lucrurile au luat însă rapid o altă turnură.

„O astfel de situaţie nu te poate lua decât pe nepregătite pentru că nimeni nu se aştepta la aşa ceva. Mai mult, vizibilitatea în interiorul crizei e destul de limitată, fiind vorba de o criză cu dublă ramificaţie - medicală şi economică“, spune omul de afaceri Dan Ostahie, fondatorul retailerului de electro-IT Altex.

Imediat după izbucnirea acestei crize în România consumul a fost polarizat. Mai exact, a crescut puternic apetitul pentru alimente, produse de îngrijire personală şi a locuinţei, vânzările de astfel de produse avansând cu 75% şi chiar peste 100% în unele săptămâni din martie versus aceeaşi perioadă din 2019. La polul opus, achiziţiile majore - maşini, mobilă, electrocasnice mari - au fost puse pe pauză. Dat fiind că cei mai mulţi români au lucrat de acasă, vânzările de haine sau cosmetice au scăzut şi ele. Este interesant de remarcat însă că vârful de vânzări de alimente înregistrat în martie e urmat de un declin, spun jucătorii din industrie.

„Aşa cum am anticipat, pe final de martie a scăzut cererea de la consumatori“, spune Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne din România. Astfel, pe termen scurt consumul de bunuri de larg consum - alimentare sau nu - va scădea pentru că românii şi-au făcut stocuri, pe când pe termen mediu evoluţia se va nivela, adaugă el. „Nivelul de încredere al consumatorului a scăzut. Concedierile care au loc în această perioadă şi cele caree vor urma ar putea să prelungească starea de neîncredere. Consumul privat nu va mai fi un motor de creştere în perioada următoare. Oamenii trebuie să se întoarcă la lucru şi să vadă că lucrurile merg bine înainte să îşi recapete încrederea să cumpere ca anterior“, explică Horoi.

Astfel, chiar dacă vor continua să cumpere bunuri de strictă necesitate, va fi nevoie de timp pentru ca românii să se avânte către achiziţii de impuls ñ mai exact produse considerate de răsfăţ - sau către investiţii.

“Eu estimez o contracţie puternică a retailului de textile (achiziţii considerate de multe ori de tip răsfăţ - n.red.) în Europa, SUA sau Canada. Nu ştiu să estimez toate problemele viitoare, dar ştiu că vor fi de toate

65

felurile, de la falimente la insolvente şi la supravietuirea celor care vor şti să se reinventeze”, sumariza recent situaţia Dorel Simiz, proprietarul Pandora Prod este unul dintre cei mai mari jucători din producţia de textile. Compania care are drept clienţi unii dintre marii retaileri de modă din Europa a închis temporar fabrica de la Focşani şi urmează să intre în vacanţă în perioada Paştelui şi cea de la Tecuci din lipsă de comenzi. Situaţia este similară în mai multe industrii, iar măsurile luate de angajatori au impact direct asupra salariaţilor şi implicit asupra comportamentului de consum al acestora.

Nimeni nu ştie dacă la nivelul întregului an 2020 va exista o scădere a consumului privat, însă în perioada următoare este preconizată o contractare a cărei durată şi amploare stau încă sub semnul întrebării.

Parteneri:   

GLOBAL

AGENŢIILE DE PRESĂ: Risc de penurie alimentară în ţările dependente de importuri B.B.Internaţional / 03 aprilie Pandemia de COVID-19 ameninţă cu penuria sute de milioane de persoane în întreaga lume, majoritatea de pe continentul african, care depinde de importuri de produse alimentare şi de exporturi pentru a le plăti, a avertizat vineri ONU, potrivit AFP."În general, ne confruntăm cu un şoc de aprovizionare dat de o secetă sau cu un şoc de cerere dat de o recesiune, dar acum sunt amândouă deodată", a explicat Arif Husain, economist-şef al Programului Alimentar Mondial (PAM), într-o conferinţă de presă virtuală de la Roma.

66

"Cele două deodată şi la scară mondială. Este un lucru cu adevărat nemaiîntâlnit", a adăugat el.

În fiecare an, schimburile comerciale de de orez, soia, porumb şi grâu permit hrănirea a 2,8 miliarde de persoane în lume, dintre care 212 milioane sunt în situaţie de insecuritate alimentară cronică şi 95 de milioane în situaţie de insecuritate alimentară gravă, conform PAM.

Pentru "numeroase ţări sărace, consecinţele economice vor fi mai devastatoare decât boala însăşi", atrage atenţia această agenţie a ONU într-un raport publicat vineri.

Africa, şi în special Africa Subsahariană, care a importat peste 40 de milioane de tone de cereale în 2018, este continentul cel mai ameninţat.

Somalia şi Sudanul de Sud sunt cele mai expuse la o perturbare a aprovizionărilor cu cereale, în timp ce alte ţări, cum ar fi Angola, Nigeria şi Ciad, sunt dependente de exporturile lor pentru a-şi plăti importurile de produse alimentare.

Ţările exportatoare de petrol, cum ar fi Iran şi Irak, dar şi Yemen şi Siria, lovite de război, se numără de asemenea printre cele mai ameninţate de penuria alimentară.

"Deşi pieţele mondiale de cereale de bază sunt bine aprovizionate şi preţurile sunt în general scăzute, produsele trebuie să fie transportate de la grânarele lumii spre locurile lor de consum. Măsurile de izolare introduse pentru a combate COVID-19 încep să pună probleme în acest sens", trage un semnal de alarmă PAM.

Porturile pentru export înregistrează pe alocuri perturbări, cauzate de exemplu de mişcări sociale în Argentina şi Brazilia.

La rândul său, filiera de cereale din Franţa "se confruntă cu o penurie de mână de lucru şi de camioane într-un context de creştere a cererii la export şi de achiziţii făcute pe fond de panică", precizează raportul.

67

Aceste achiziţii masive pe fond de panică de către comercianţii majori sau de către guverne care se tem de o ruptură în lanţul de aprovizionare ar putea duce la creşterea preţurilor.

Pentru moment, preţurile la produsele alimentare de bază (ulei, cereale, carne, lactate) au tendinţa să scadă semnificativ, din cauza perspectivelor de stagnare economică, potrivit indicelui lunar al preţurilor produselor alimentare publicat joi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Deloitte: Ce măsuri excepționale au luat unele state, în contextul Covid-19? meatmilk  3 aprilie 2020

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, și Corina Simion, Manager Taxe, Deloitte România.Statele afectate de pandemia de COVID-19 aruncă în luptă un arsenal de măsuri fără precedent, pentru a diminua efectele încă greu de cuantificat atât la nivelul populației cât, mai ales, în economia globală.

Pentru a ajuta companiile să surmonteze dificultățile create de noua stare de fapt, cele mai multe state au anunțat măsuri inclusiv în zona fiscală, majoritatea vizând amânarea plății taxelor, în special cele datorate pentru angajați, dar și scutiri de taxe sau de penalități în anumite situații. În prim plan stau deciziile care vizează angajații, printre care se află flexibilizarea programului și condițiilor de muncă, cu accent pe munca la distanță, și facilități la plata contribuțiilor sociale pentru angajatori.

Spre exemplu, Germania a anunțat un program de combatere a efectelor pandemiei axat pe patru piloni, respectiv flexibilizarea condițiilor de muncă pentru angajați, protejarea lichidităților companiilor prin amânarea plății unor taxe și reducerea plăților anticipate, accesul firmelor la împrumuturi

68

garantate de stat, cu dobândă foarte redusă (autoritățile susțin că suma acordată pentru finanțarea companiilor este nelimitată), iar al patrulea pilon este reprezentat de întărirea coeziunii economice la nivel european.

Cehia a anunțat, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea companiilor aflate în dificultate. Printre cele mai importante se numără acordarea de împrumuturi fără dobândă firmelor afectate de pandemie. În plus, se acordă o serie de facilități fiscale companiilor, cum ar fi scutirea de penalități pentru cele care întârzie depunerea declarației de impozit pe profit, dar nu mai mult de 1 iulie 2020 (termenul actual este 1 aprilie), și, implicit, amânarea termenului de plată cu trei luni, fără documentație suplimentară. În cazul altor declarații fiscale depuse cu întârziere, pentru a fi scutiți de penalități, contribuabilii vor fi obligați să demonstreze că întârzierea declarării, respectiv a plății, a fost cauzată de pandemia de COVID-19.  

Poate una dintre cele mai importante măsuri pentru firmele afectate de pandemie este anunțată de Polonia, care oferă firmelor posibilitatea de a deduce pierderea fiscală înregistrată în 2020 din veniturile realizate în 2019. În plus, autoritățile poloneze anunță scutiri de penalități și înlesniri la plată în diverse situații, dar și extinderea schemelor de ajutor de stat.

Ungaria acționează în sprijinul mediului de afaceri prin intermediul sistemului bancar. Banca Centrală a Ungariei a solicitat băncilor comerciale să aplice un moratoriu (amânare) la plata ratelor pentru companiile afectate de criză. În schimb, va înlesni condițiile pentru furnizarea de lichidități pentru bănci, cu scopul de a finanța economia, și va acorda, la rândul său, o amânare la rambursarea creditelor acordate prin schema națională de finanțare a IMM-urilor.

La rândul său, Spania acordă facilități de finanțare pentru firmele din turism, amână plata taxelor și a ratelor la credite pentru IMM-uri. Mediul de afaceri așteaptă totuși, în curând, noi măsuri de la autorități menite să combată efectele negative ale situației curente. 

Măsurile luate în Franța constau, de asemenea, în amânarea plății taxelor și a contribuțiilor sociale pentru angajați și acordarea de garanții de stat pentru creditarea companiilor. În plus, autoritățile franceze au anunțat că vor acorda reduceri de taxe, însă pe baza unei analize de la caz la caz, și nu vor percepe penalități firmelor care înregistrează întârzieri în executarea lucrărilor din contractele încheiate cu statul.

Italia, a doua cea mai afectată țară din lume de pandemie, a decis amânarea plăților scadente până la 30 aprilie 2020 și suspendarea plății contribuțiilor sociale și a impozitelor cu reținere la sursă până la 31 martie pentru firmele

69

din turism. Totodată, autoritățile vor acorda, prin intermediul Agenției de stat Invitalia, credite pe 12 luni companiilor, în condiții avantajoase. În plus, se va suplimenta fondul de garantare pentru IMM-uri pe o perioadă de un an.

Mare Britanie pune la dispoziția mediului de afaceri o schemă de finanțare (împrumuturi și garanții) în valoare de 330 de miliarde de lire sterline pentru a combate efectele coronavirusului. În plus, se acordă granturi firmelor mici, de până la 25.000 de lire sterline, iar băncile pot suspenda pentru trei luni plata ratelor la creditele ipotecare pentru cei afectați de pandemie. În piața muncii, autoritățile au relaxat legislația referitoare la plata concediilor medicale.

În Statele Unite ale Americii, autoritățile au recurs la rețeta deja clasică pentru a finanța economia, respectiv au redus dobânda de politică monetară, în două trepte, până aproape de zero, și au lansat un amplu program de relaxare cantitativă de 700 de miliarde de dolari.

Coreea de Sud, țara care este văzută ca un model în lupta cu COVID-19, a adoptat numeroase măsuri pentru protejarea mediului de afaceri. În cazul IMM-urilor, autoritățile coreene au decis, printre altele, extinderea termenelor de plată a taxelor până la un an, suspendarea acțiunilor de control, iar pentru firmele din turism se aplică scutirea de la plata taxelor pe proprietate în cazul unităților de cazare și extinderea termenelor de plată, concomitent cu posibilitate eșalonării plăților. Pentru companiile exportatoare se acordă facilități la plata taxelor vamale.

Acestea sunt, în linii mari, măsurile anunțate de câteva țări afectate de pandemie, însă elecu siguranță vor suferi modificări în funcție de evoluția de ansamblu a economiei.

QU Dongyu - Director general FAO: "Sa nu lasam COVID-19 sa devina un joc al foamei" :  Stiri agricole 03 Aprilie 2020

Pandemia COVID-19 pune o presiune enorma asupra sistemelor publice de sanatate din intreaga lume, iar milioane de oameni din cele mai avansate economii ale lumii se afla in diverse forme de carantina.

70

Stim ca pierderile umane vor fi mari si ca eforturile masive de a tine piept epidemiei implica costuri economice grele.

Pentru a reduce riscul de afectare si mai mare generat de o lipsa de alimente pentru milioane de oameni, chiar si in tarile bogate – intreg globul trebuie sa ia masuri imediate pentru a reduce perturbarile in lanturile de aprovizionare cu alimente.

Este necesar un raspuns coordonat si coerent la nivel global pentru a impiedica aceasta criza de sanatate publica sa declanseze o criza alimentara in care oamenii sa nu aiba acces sau sa nu-si poata permite sa se alimenteze.

Deocamdata, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securitatii alimentare, in ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate.

Desi nu este nevoie de panica, pentru ca exista o cantitate suficienta de alimente pentru toti, trebuie sa fim pregatiti sa facem fata riscului in care alimentele sa nu fie disponibile acolo unde este nevoie.

Focarul COVID-19, cu toate blocajele insotitoare, a creat o congestie logistica care a ricosat pe lanturile valorice ale economiei globale moderne.

Restrictiile de circulatie, precum si refuzul din partea lucratorilor, pot impiedica fermierii sa-si gestioneze fermele si procesatorii de produse alimentare (care se ocupa de majoritatea produselor agricole) sa-si exercite atributiile. Lipsa de ingrasaminte, medicamente veterinare si alte aporturi necesare ar putea afecta si productia agricola.

Inchiderea restaurantelor, cumparaturile alimentare mai putin frecvente diminueaza cererea de produse proaspete si produse pescaresti, afectand producatorii si furnizorii, in special fermierii mici, cu consecinte pe termen lung pentru populatia din ce in ce mai urbanizata a lumii, fie ca se intampla asta in Manhattan sau Manila.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie sa puna in aplicare masuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentara nationala.

Avand in vedere experienta crizei globale a preturilor la produsele alimentare din 2007-2008, stim ca astfel de masuri nu pot decat sa agraveze situatia.

71

Restrictiile la export instituite de tarile exportatoare pentru a creste disponibilitatea alimentelor pe piata interna ar putea duce la perturbari grave pe piata alimentara mondiala, ceea ce duce la cresterea preturilor si totodata la volatilitatea acestora.

In 2007-2008, aceste masuri imediate s-au dovedit extrem de daunatoare, in special pentru tarile cu deficit alimentar, cu venituri mici si pentru eforturile organizatiilor umanitare de a procura marfuri alimentare pentru cei nevoiasi si vulnerabili.

Cu totii ar trebui sa invatam din trecutul nostru recent si sa nu facem de doua ori aceleasi greseli.

Factorii de decizie trebuie sa aiba grija sa evite restrangerea accidentala a conditiilor de aprovizionare cu alimente.

In timp ce fiecare tara se confrunta cu propriile provocari, colaborarea - intre guverne si intreaga gama de sectoare si parti interesate - este primordiala. Avem o problema globala care necesita un raspuns global.

Trebuie sa ne asiguram ca pietele alimentare functioneaza corect si ca informatiile despre preturi, productie, consum si stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor in timp real. Aceasta abordare va reduce incertitudinea si va permite producatorilor, consumatorilor, comerciantilor si procesatorilor sa ia decizii in cunostinta de cauza si sa nu admita un comportament de panica nejustificat pe pietele alimentare globale.

Efectele pandemiei COVID-19 asupra sanatatii unora dintre cele mai sarace tari sunt inca necunoscute. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine ca orice criza alimentara care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care il putem evita.

Avem deja 113 milioane de oameni care sufera de foame acuta; in Africa subsahariana, un sfert din populatie este subnutrita. Orice perturbari in lanturile de aprovizionare cu alimente vor intensifica atat suferinta umana, cat si provocarea de a reduce foamea in intreaga lume.

Trebuie sa facem tot posibilul pentru a nu lasa sa se intample acest lucru. Prevenirea costa mai putin. Pietele globale sunt esentiale pentru atenuarea socurilor ofertei si cererii in state si regiuni si trebuie sa lucram impreuna pentru a ne asigura ca sunt reduse la minim orice intreruperi in lanturile de aprovizionare cu alimente.

72

COVID-19 ne aminteste in forta ca solidaritatea nu este caritate, ci simtul realitatii.QU DongyuDirectorul general al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultua (FAO)

Rezerve confortabile de cereale in 2020 : Cereale 03 Aprilie 2020Previziunile FAO pentru productia mondiala de grau 2020 raman neschimbate fata de luna precedenta, la un nivel aproape de recordul anului trecut, care, impreuna cu rezervele suficiente, vor ajuta la protejarea pietelor alimentare de perturbarile generate de furtuna coronavirusului.

In raportul cu privire la Cererea si oferta de cereale din aceasta luna, lansat ieri, FAO si-a majorat estimarea pentru productia mondiala de cereale in 2019 la 2 721 de milioane de tone, cu o crestere de 2,4 la suta fata de 2018. In functie de tip, estimarile din 2019 ale FAO se situeaza acum la 1 445 milioane tone pentru cereale grosiere, 763 milioane tone pentru grau si 512 milioane tone pentru orez (baza macinata).

In timp ce intreruperile localizate, mai ales din cauza problemelor logistice, reprezinta provocari pentru lanturile de aprovizionare cu alimente pe unele piete, durata si amploarea anticipata este putin probabil sa aiba un efect semnificativ pe pietele alimentare globale, a declarat FAO.

Previziunile FAO pentru productia mondiala de grau din 2020 nu s-au schimbat fata de luna trecuta si este de 763 de milioane de tone, cu asteptarile unor productii mai scazute in Uniunea Europeana, Ucraina si Statele Unite ale Americii compensate de cresterile de productie anticipate in Federatia Rusa, India si Pakistan - desi infestarile cu lacuste in ultimele doua tari ar putea tempera cresterea prevazuta.

Pentru porumb, cea mai importanta cereala grosiera, recolte record sunt asteptate in Brazilia si Argentina, iar productia de porumb din Africa de Sud este de asteptat sa se recupereze puternic dupa seceta de anul trecut. In alte tari, deciziile de insamantare pot fi influentate de scaderea preturilor internationale la porumb.

Previziunile FAO pentru consumul mondial de cereale pentru 2019/20 s-au ridicat usor la 2 722 milioane tone, cu o crestere anuala de 1,2 la suta. Se estimeaza ca stocurile mondiale de cereale la sfarsitul anotimpurilor 2020 se

73

vor contracta cu 8 milioane de tone de la nivelurile lor de deschidere, impingand raportul stoc-utilizare la 30,7%, ceea ce este considerat in continuare un nivel confortabil. Se preconizeaza ca nivelul comertului mondial de cereale va creste cu 2,3 la suta fata de anul precedent, ajungand la 420 milioane tone.Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultua (FAO

UNIUNEA EUROPEANA

ÎN CONTEXTUL RĂSPÂNDIRII PANDEMIEI DE COVID-19 Măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea comunităţii de afaceri F.F. Miscellanea / 03 aprilie

Comunitatea de afaceri europeană se confruntă cu o perioadă în care incertitudinea, dificultăţile financiare şi presiunea sunt în continuă creştere din cauza ameninţărilor generate de pandemia de COVID-19, informează Camera de Comerţ şi Industrie a României(CCIR).

În acest context nefast, încă de la începutul pandemiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României s-a aflat în dialog direct cu membrii săi - Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene (CCIJ), cu autorităţile guvernamentale şi cu organizaţiile din care CCIR face parte, în mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a iniţia şi propune cele mai bune măsuri care să reducă, pe cât posibil, impactul financiar asupra comunităţii de afaceri din România şi Europa afectate de pandemia de coronavirus.

La nivelul Uniunii Europene, în ultimele săptămâni, Comisia Europeană împreună cu celelate instituţii europene au înaintat o serie de iniţiative care au scopul de a minimiza impactul financiar şi social cauzat de pandemie, precum şi de a atenua efectele încetinirii economiei globale, informează sursa.

În data de 26 martie 2020, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru statele membre, în vederea gestionării consecinţelor economice şi sociale generate de pandemia de COVID-19: (1) Iniţiativa pentru investiţii în răspunsul la coronavirus, (2) extinderea Fondului de Solidaritate al UE şi (3) suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare.

Măsurile adoptate vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare.

1) Iniţiativa UE pentru investiţii în răspunsul la coronavirus

74

Inițiativa urmăreşte să mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a sprijini financiar statele membre în răspunsul lor imediat la criza generată de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor plăți în avans, redirecționarea fondurilor de coeziune și acordarea de asistență statelor membre în canalizarea cât mai rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de bani.

Iniţiativa UE va mobiliza 37 miliarde de euro din Fondurile structurale şi de investiţii europene (FESI), rezervate iniţial pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) şi Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM). Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinanţarea neutilizată pe care statele membre au primit-o în 2019 şi care ar fi trebuit rambursată până la finalul lunii iunie 2020, în timp ce 29 miliarde de euro reprezintă cofinanţarea de la bugetul UE.

Utilizarea fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistenţă medicală să fie eligibile pentru rambursare. Astfel, statele membre vor putea:

Utiliza Fondul European de Dezvoltare Regională pentru a ajuta companiile să facă faţă şocurile financiare pe termen scurt legate de criza provocată de coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru în IMM-uri, o atenţie sporită fiind acordată sectoarelor puternic afectate de criză.

Utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele naţionale de reducere a timpului de lucru sau de șomaj parțial, care contribuie la atenuarea impactului șocului;

Aloca bani din FEDR şi FSE pentru a investi în sisteme de asistenţă medicală: achiziţionarea echipamentelor de sănătate şi de protecţie, prevenirea bolilor, e-sănătate, dispozitive medicale, securizarea mediului de lucru pentru personalul medical și accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală;

Utiliza FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor și ale fermierilor din acvacultură afectați de criză.

Drept urmare, pentru combaterea crizei provocată de COVID-19, Comisia Europeană, prin Iniţiativa UE pentru investiţii în răspunsul la coronavirus, va direcţiona către România 3, 079 miliarde de euro, dacă autorităţile româneşti vor reuşi să mobilizeze toţi banii aferenţi cofinanţării europene. Astfel, 491 milioane de euro reprezintă prefinanţarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care România ar fi trebuit să o ramburseze la

75

bugetul UE până la finalul lunii iunie 2020 şi 2,588 miliarde de euro - cofinanțarea de la bugetul UE care va fi disponibilă în cazul în care - conform recomandărilor Comisiei - suma în valoare de 491 milioane de euro va fi utilizată pentru finanțarea răspunsului la coronavirus.

2) Fondul de Solidaritate al UE

Această iniţiativă legislativă extinde scopul Fondului de Solidaritate al UE, incluzând, de asemenea, criza de sănătate publică în domeniul său de aplicare şi defineşte operaţiunile specific eligibile pentru finanţare, astfel încât activitatea economică să se poată relua în regiunile afectate de dezastre. Operaţiunile suplimentare eligibile sunt limitate la operaţiunile de urgenţă publică, inclusiv asistenţa pentru populaţie în caz de crize de sănătate şi măsuri pentru a preveni răspândirea unei boli infecţioase. Pentru anul 2020 va fi disponibilă suma de 800 de milioane de euro.

3) Suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare

Această măsură va împiedica transportatorii aerieni să opereze zboruri goale în timpul pandemiei. Prin această suspendare temporară, companiile aeriene nu mai sunt obligate să utilizeze sloturile de decolare şi de aterizare planificate, pentru a le păstra în următorul sezon. Pe toată durata verii, de la 29 martie până la 24 octombrie 2020, se va renunţa astfel la regula "foloseşti sau pierzi".

4) Alte demersuri europene adoptate în contextul pandemiei de COVID-19

În completarea măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru a atenua efectele produse de această pandemie, Comisia a anunţat că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii concediaţi şi pe cei care desfăşoară activităţi independente, cu o sumă în valoare de 175 de milioane de euro.

Fondul european de ajustare ar putea fi utilizat numai în cazul în care peste 500 de lucrători sunt concediaţi de o singură companie sau dacă un număr mare de lucrători sunt concediaţi într-un anumit sector.

Astfel, FEG poate cofinanţa proiecte care includ măsuri de sprijin vizând: (a) căutarea unui loc de muncă; (b) orientarea profesională; (c) educaţie, formare şi reconversie profesională; (d) îndrumare şi instruire; (e) spirit antreprenorial şi înfiinţarea de firme.

76

Sprijinul FEG se poate acorda şi sub formă de indemnizaţii pentru formare, mobilitate/relocare, subzistenţă, însă nu cofinanţează măsuri de protecţie socială, cum ar fi pensiile şi alocaţiile de şomaj.

De asemenea, pentru a permite statelor membre să folosească deplina flexibilitate prevăzută de regulile privind ajutoarele de stat, precum şi pentru a sprijini asigurarea de lichidităţi şi accesul la finanţe, în special pentru IMM-uri, în contextul pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a adoptat, în data de 19 martie a.c. o un cadru temporar privind ajutoarele de stat.

Cadrul prevede cinci tipuri de ajutoare:

Granturi directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans: statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finanţări de până la 800.000 de euro unei întreprindere sub formă de subvenţii directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale.

Garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci: statele membre vor putea oferi garanţii de stat pentru a se asigura că băncile continuă să ofere împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele;

Împrumuturi publice subvenţionate pentru companii: statele membre vor putea acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât pentru nevoile de investiţii, cât şi pentru capitalul de lucru;

Garanţii pentru băncile care direcţionează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenţionează să se bazeze pe capacităţile de creditare existente ale băncilor şi să le utilizeze drept canal de sprijin pentru companii, în special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienţii băncilor, nu pentru băncile în sine.

Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul prezintă riscuri neasigurabile pe piaţa privată, permiţând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Comisia Economică Euroasiatică a decis să interzică exportul mai multor tipuri de produse alimentare 3 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Comisia Economică Euroasiatică(CEE) a decis să interzică până pe data de 30 iunie 2020 exportul mai multor tipuri de produse alimentare din țările Uniunii Economice Eurasiatice din cauza răspândirii coronavirusului.

77

Conform deciziei consiliului, exportul de semințe de floarea soarelui, ceapă, usturoi, ridiche, secară, orez, hrișcă, mei, crupe, făină integrală și granule din cereale, hrișcă decojită și alimente produse din hrișcă, boabe de soia întregi și zdrobite va fi interzis.

Masuri concrete! Sectorul pestelui, afectat de pandemia COVID-19 In apr. 3, 2020

Reprezentanții Comisiei Europene (CE) au adus clarificări în ceea ce privește măsurile întreprinse pentru susținerea sectorului pestelui si acvaculturii. Modificările aduse Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) vor permite o realocare mai flexibilă a resurselor financiare în cadrul programelor operaționale din fiecare stat membru și instituirea unei proceduri simplificate de modificare a programelor operaționale în ceea ce privește introducerea noilor măsuri. Modificările vor oferi, de asemenea, sprijin pentru încetarea temporară a activităților de pescuit, pentru suspendarea producției și pentru costurile suplimentare pe care fermierii din domeniul acvaculturii vor trebui să le suporte, precum și organizațiilor de producători pentru depozitarea produselor provenite din pescuit și din acvacultură.

Ce măsuri include propunerea pentru a atenua impactul epidemiei de coronavirus asupra sectorului pescuitului și acvaculturii?

Sunt propuse următoarele măsuri specifice pentru a atenua impactul epidemiei de coronavirus asupra sectorului pescuitului și acvaculturii:

sprijinirea pescarilor pentru încetarea temporară a activităților de pescuit cauzată de epidemia de coronavirus;

sprijinirea fermierilor din acvacultură pentru suspendarea temporară a producției sau pentru costurile suplimentare cauzate de epidemia de coronavirus;

78

sprijinirea organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători pentru depozitarea produselor provenite din pescuit și din acvacultură, în conformitate cu organizarea comună a piețelor.

Se propune ca aceste măsuri să fie eligibile retroactiv începând cu 1 februarie 2020 și să fie disponibile până la 31 decembrie 2020. 

Modificările suplimentare aduse Regulamentului privind FEPAM vizează asigurarea unei realocări flexibile a resurselor financiare în cadrul programelor operaționale.

Cum sprijină propunerea încetarea temporară a activităților de pescuit?

Pentru a atenua consecințele socioeconomice semnificative ale epidemiei de coronavirus și nevoia de lichidități în economie, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) ar urma să acorde pescarilor o compensație financiară pentru încetarea temporară a activităților lor de pescuit. UE va plăti până la un maximum de 75 % din această compensație, restul urmând să fie suportat de statele membre.

Sprijinul pentru încetarea temporară a activităților de pescuit cauzată de epidemia de coronavirus nu va fi supus plafoanelor financiare aplicabile celorlalte cazuri de încetare temporară a activității, permițându-le astfel statelor membre să acorde sprijin în funcție de nevoi. Navele care au atins deja durata maximă de șase luni de sprijin din partea FEPAM pentru încetarea temporară a activităților de pescuit în temeiul articolului 33 din Regulamentul privind FEPAM vor fi totuși eligibile pentru sprijin în cadrul măsurilor aferente Inițiativei Plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus până la sfârșitul anului 2020.

Cum îi sprijină propunerea pe fermierii din acvacultură?

Propunerea introduce compensații pentru fermierii din acvacultură pentru suspendarea sau reducerea temporară a producției, în cazul în care aceasta este consecința epidemiei de coronavirus. Această compensație se va calcula pe baza pierderilor de venit. UE va plăti până la 75 % din această compensație, restul urmând să fie suportat de statele membre.

Cum îi sprijină propunerea pe fermierii din acvacultură?

Propunerea introduce compensații pentru fermierii din acvacultură pentru suspendarea sau reducerea temporară a producției, în cazul în care aceasta este consecința epidemiei de coronavirus. Această compensație se va calcula

79

pe baza pierderilor de venit. UE va plăti până la 75 % din această compensație, restul urmând să fie suportat de statele membre.

Cum asigură propunerea simplificarea procedurilor?

Având în vedere caracterul urgent al sprijinului necesar, va fi posibilă aplicarea unei proceduri simplificate de modificare a programelor operaționale ale statelor membre referitoare la măsurile specifice și realocarea resurselor financiare. Această procedură simplificată ar trebui să cuprindă toate modificările necesare pentru punerea în aplicare integrală a măsurilor în cauză, inclusiv introducerea acestora și descrierea metodelor de calcul al sprijinului.

Propunerea Comisiei include, de asemenea, flexibilitate bugetară. Care sunt noutățile?

Modificarea propusă nu presupune niciun fel de modificări ale plafoanelor anuale pentru angajamente și plăți din cadrul financiar multianual. Defalcarea anuală a creditelor de angajament pentru FEPAM rămâne astfel neschimbată, FEPAM fiind unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

Având în vedere faptul că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt blocate sau reduse semnificativ, punerea în aplicare a măsurilor FEPAM și a programelor operaționale actuale în condiții normale este foarte limitată. Prin urmare, Comisia propune acordarea unei flexibilități maxime statelor membre în ceea ce privește alocarea resurselor într-un termen scurt pentru a răspunde nevoilor legate de coronavirus. Cu toate acestea, resursele disponibile pentru controlul activităților de pescuit, colectarea de date științifice și compensarea costurilor suplimentare în regiunile ultraperiferice rămân restricționate pentru a se asigura punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Statelor membre ar trebui să li se aloce, în funcție de nevoile specifice, și alte resurse disponibile în cadrul gestiunii partajate.

Comisia va monitoriza cu atenție impactul modificării propuse asupra creditelor de plată în 2020, luând în considerare atât execuția bugetului, cât și previziunile revizuite ale statelor membre.

Cum vor beneficia organizațiile de producători de propunerea Comisiei?

80

Având în vedere rolul esențial jucat de organizațiile de producători în gestionarea crizei, plafonul de sprijin pentru planurile de producție și de comercializare este majorat de la 3 % la 12 % din valoarea medie anuală a producției introduse pe piață. De asemenea, statele membre vor putea să acorde avansuri de până la 100 % din sprijinul financiar acordat organizațiilor de producători.

De ce a decis Comisia să reintroducă ajutorul pentru depozitare și să extindă domeniul de aplicare al acestuia la produsele provenite din acvacultură?

Perturbările bruște ale activităților de pescuit și de acvacultură cauzate de epidemia de coronavirus și riscul care a rezultat de punere în pericol a piețelor de produse provenite din pescuit și din acvacultură impun instituirea unui mecanism pentru depozitarea produselor provenite din pescuit și din acvacultură destinate consumului uman. Acest lucru va încuraja o mai mare stabilitate a pieței, va atenua riscul ca aceste produse să fie risipite sau redirecționate în scopuri care nu țin de consumul uman și va contribui la absorbirea impactului crizei asupra randamentului produselor.

Mecanismul respectiv ar trebui să permită producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii să utilizeze aceleași tehnici de păstrare sau de conservare pentru specii asemănătoare și să asigure menținerea unei concurențe loiale între producători.

Pentru a permite statelor membre să reacționeze prompt la caracterul neașteptat și imprevizibil al epidemiei de coronavirus, aceștia vor avea dreptul să stabilească prețurile de declanșare pentru organizațiile lor de producători cu scopul de a declanșa mecanismul de depozitare. Acest preț de declanșare ar trebui să fie stabilit astfel încât să se mențină o concurență loială între operatori.

Anunt CE! Fermierii si piscicultorii vor beneficia de sprijin financiar In apr. 3, 2020

Comisia Europeană (CE) a trimis un comunicat prin care informează că își intensifică și mai mult răspunsul în aceste momente de criză și propune instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde EUR, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, instituția propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.

81

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Cooperare, flexibilitate și solidaritate

Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent. În aceste eforturi, Comisia Europeană acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat: „Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană.”

Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit; fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară

sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a

produselor pescărești și de acvacultură.

82

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Următoarele etape

Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia Europeană va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil, se menționează în comunicatul oficial.

Clarificari: Ce masuri vor sprijini in mod direct fermierii și zonele rurale? In apr. 3, 2020

Comisia Europeană (CE) propune creșterea flexibilității în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare. Fermierii și alți beneficiari ai dezvoltării rurale vor putea beneficia, în condiții favorabile, de împrumuturi sau de garanții în valoare de până la 200 000 EUR, cum ar fi rate ale dobânzii foarte scăzute sau scheme de plată favorabile în cadrul FEADR. De obicei, aceste instrumente financiare trebuie să fie legate de investiții; în cadrul acestei noi măsuri, ele pot ajuta fermierii să își finanțeze costurile sau să compenseze pierderile temporare.

Mai mult, potrivit informațiilor de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, fondurile de dezvoltare rurală pot fi utilizate pentru a investi în unități medicale și în infrastructuri la scară mică în zonele rurale, cum ar fi adaptarea centrelor de sănătate pentru a trata un număr tot mai mare de pacienți sau instalarea de structuri de sănătate mobile pentru efectuarea de teste și tratarea fermierilor și a locuitorilor din zonele rurale.

Ce măsuri prevăzute în cadrul CRII+  (Inițiativa Plus pentru investiții în răspunsul la coronavirus) vor sprijini statele membre ale UE în punerea în aplicare a programelor lor de dezvoltare rurală?

83

Statele membre se confruntă cu dificultăți de ordin practic în ceea ce privește îndeplinirea anumitor cerințe în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia își propune să ofere sprijin printr-o serie de măsuri concrete.

În primul rând, statelor membre li se va permite să realoce banii nefolosiți în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală (PDR), în loc să îi trimită înapoi la bugetul UE. Fondurile vor trebui utilizate în cadrul PDR respectiv.

În al doilea rând, statele membre nu vor trebui nici să își modifice acordurile de parteneriat din cadrul fondurilor ESI încheiate pentru perioada bugetară 2014-2020 pentru a-și modifica programele de dezvoltare rurală, eliminându-se astfel unele proceduri administrative pentru statele membre.

În al treilea rând, în fiecare an, statele membre trebuie să trimită Comisiei un raport anual de punere în aplicare a programelor lor de dezvoltare rurală. În aceste circumstanțe excepționale, Comisia amână termenul de trimitere a rapoartelor respective (stabilit inițial pentru 30 iunie), pentru a acorda mai mult timp autorităților naționale să le elaboreze.

Ce alte măsuri se iau în cadrul politicii agricole comune (PAC) pentru a sprijini sectorul agroalimentar în aceste circumstanțe excepționale?

Pe lângă măsurile legate direct de FEADR în temeiul CRII+, Comisia propune o mai mare flexibilitate și o simplificare suplimentară a altor instrumente ale politicii agricole comune (PAC).

În primul rând, termenul pentru cererile de plată în cadrul PAC va fi extins cu o lună, de la 15 mai la 15 iunie 2020, acordându-se astfel mai mult timp fermierilor să își completeze cererile atât pentru plățile directe, cât și pentru plățile pentru dezvoltare rurală.

În al doilea rând, pentru a crește fluxul de lichidități al fermierilor, Comisia va spori avansurile de plăți directe și de plăți pentru dezvoltarea rurală. Rata avansurilor de plăți va crește de la 50 % la 70 % pentru plățile directe și de la 75 % la 85 % pentru plățile pentru dezvoltare rurală. Fermierii vor începe să primească aceste avansuri de la 16 octombrie 2020.

În fine, Comisia va propune o reducere a controalelor fizice la fața locului și va oferi o marjă de manevră mai mare pentru cerințele privind calendarul de desfășurare. Acest lucru va reduce sarcina administrativă și va evita întârzierile inutile. În prezent, statele membre trebuie să efectueze verificări

84

pentru a asigura îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. Cu toate acestea, în actualele circumstanțe excepționale, este esențial să se reducă la minimum contactele fizice dintre fermieri și inspectorii care efectuează controalele.

În prezent se iau măsurile juridice finale pentru adoptarea acestor măsuri.

UE vrea sa creasca finantarea pentru apicultori. De cand ar putea intra in vigoare decizia Aprilie 3, 2020

Pentru urmatorii trei ani, Comisia Europeana ia in calcul sa majoreze cu 50% finantarea acordata de UE pentru programele apicole, noteaza Euractiv.

Numarul stupilor si cel al apicultorilor din Uniunea Europeana au crescut de-a lungul anilor, ceea ce a condus la o crestere cu 16% a productiei de miere a UE in perioada 2014-2018, potrivit raportului privind punerea in aplicare a programelor apicole din UE.

„Sectorul apicol este crucial pentru agricultura si pentru biodiversitate in general. Trebuie sa incurajam apicultorii din intreaga UE, motiv pentru care sustin ferm sporirea de la 120 de milioane de euro la 180 de milioane de euro a finantarii din partea UE pentru programele apicole pentru urmatorii 3 ani, ca parte a propunerii Comisiei privind urmatorul buget alocat agriculturii”, a declarat comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

La nivelul Uniunii Europene, exista 17,5 milioane de stupi ce sunt gestionati de 650.000 de apicultori. In anul 2018, productia de miere a fost de 280.000 de tone, ceea ce a facut din UE al doilea producator de miere din lume, dupa China.

Programele apicole finantate de UE pana in prezent

UE cofinanteaza programe apicole elaborate la nivel national in cooperare cu sectorul apicol, in scopul imbunatatirii conditiilor pentru sectorul respectiv si a comercializarii produselor acestuia. Programele se desfasoara

85

pe parcursul unor perioade de cate trei ani, in perioada 2017-2019 fiind pusa la dispozitie o contributie anuala din partea UE de 36 de milioane de euro, dublata de fonduri nationale.

Pentru perioada 2020-2022, contributia anuala a UE a fost majorata de la 36 de milioane de euro la 40 de milioane de euro. Bugetul alocat pentru fiecare stat membru este bazat pe numarul de stupi notificat catre UE.

.........................................................

ITALIA

Italia priveşte către migranţi din afara UE pentru a-şi acoperi deficitul de forţă de muncă în agricultură Catalina Apostoiu 03.04.2020,

Giorgio Gori, primarul oraşului Bergamo, unul dintre oraşele cel mai puternic afectate de coronavirus, face apel la guvernul italian să accelereze emiterea decretului anual care reglementează fluxul de muncitori migranţi non-UE, în condiţiile în care Italia are nevoie disperată de muncitori în agricultură înaintea începerii sezonului de recoltare, notează Euractiv.

Anul trecut, cotele au fost fixate la 30.850 de muncitori.

„Coșurile solidarității”. De ce coboară italienii mâncare de la balcoane Andreea Dogar apr. 3, 2020Italia este țara cea mai lovită de pandemia de coronavirus, însă unii locuitori se gândesc și la cei mai puțini norocoși decât ei. Așa că unii rezidenți au început să coboare de la balcoane coșuri ce conțin alimente și produse esențiale pe care le oferă oamenilor sărmani.

https://youtu.be/bUlY5OEvcMc

Aceste „coșuri ale solidarității” s-au dovedit o metodă inteligentă de a dona mâncare, respectând în același timp regulile stricte de distanțare socială, relatează Euronews.com.

86

Economia Italiei a primit o lovitură puternică din cauza pandemiei de coronavirus, iar unii locuitori și-au pierdut locurile de muncă și sursele de venit, fiind nevoiți să ceară ajutor comunității.

„Suntem cu toții în aceeași barcă”, a declarat Angelo Picone din Napoli, organizatorul inițiativei „coșurile solidarității”, pentru sursa citată. El a mai spus că italienii, și în special cei din Napoli, au reacționat uimitor în fața crizei.

Inițiativa lui se numește „coșul suspendat”, numele fiind inspirat din tradiția existentă în Napoli de a lăsa o „cafea suspendată” în baruri pentru cei care nu și-o permit.

Potrivit unei analize realizate de Fondul de Ajutorare Europeană a celor mai Vulnerabili, peste 500.000 de italieni din Napoli ar putea avea nevoie în curând de ajutoare sub formă de alimente.

GERMANIA

Germania va primi 80.000 muncitori sezonieri străini pentru strângerea de fructe și legume 03.04.2020

Germania a permis joi intrarea în ţară a zeci de mii de muncitori străini, care să participe la recoltarea de fructe şi legume. Această decizie constituie o abatere de la măsurile de interdicţie teritorială instituite pentru a pentru a combate epidemia coronavirusului, relatează Mediafax citând Reuters.

Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Interne au ajuns la un acord de stabilire a unei cote de 40.000 de lucrători sezonieri în aprilie şi alţi 40.000 în luna mai.

Aceşti lucrători vor fi invitaţi să călătorească în Germania cu avionul, mai degrabă decât cu autobuzul, pentru a limita riscul de contaminare.

De asemenea, vor trebui să fie supuşi unor controale medicale şi să respecte distanţele de siguranţă de la locul de recoltare. Cei mai mulţi dintre aceşti sezonieri provin de obicei din ţări est-europene, cum ar fi Polonia, România sau Bulgaria.

Guvernul federal doreşte, de asemenea, să recruteze aproximativ 10.000 de persoane în Germania printre şomeri, studenţi sau solicitanţi de azil pentru muncile câmpului.

87

Peste graniţă, în Franţa, ministrul agriculturii Didier Guillaume a cerut săptămâna trecută francezilor să se alăture „marii armate a agriculturii”, pentru a hrăni ţara în vremuri de criză de sănătate şi pentru a evita penuria de fructe şi legume.

Germania îi cheamă înapoi pe muncitorii români. Carmen Avram critică Guvernul: Aveţi de gând să faceţi ceva? de S.T.    |    03 Apr 2020

Europarlamentarul PSD Carmen Avram a criticat Guvernul pentru lipsa de acţiune, după ce Germania a rechemat muncitorii români şi polonezi cu experienţă în agricultură. „Germania îi cheamă înapoi pe muncitorii români şi polonezi cu experiență la muncile câmpului, ca să nu vină foametea peste țară. Guvern al României, ai de gând să faci ceva?

Ai în țară fermieri disperați că nu au forță de muncă, un milion de şomeri, dintre care unii cu experiență în fermele occidentale, şi vreo 17 milioane de guri de hrănit. Înțelegem că sunteți ocupați cu dosarele penale pentru medici, dar între două anchete ați putea găsi şi o soluție pentru agricultură? Şi, dacă nu e cu bănat, să-i rugați frumos pe domnii cu monopol pe hrana noastră, să-i primească în magazine pe producătorii români?

Nu de alta, dar până şi voi o sa aveți nevoie de papa bun, ca să căpătați energie pentru anticipate”, a scris Carmen Avram pe Facebook.

GERMANIA

88

Coronavirus. Muncitorii sezonieri pot veni în Germania, dar românii par reticenți să mai plece din țară 2 ore în urmă Cristina Dobreanu

Fermierii germani atrăgeau atenția că, fără forța de muncă venită în special din Europa de Est, ar putea fi mai puține fructe și legume pe piața germană, iar prețurile lor ar fi mai mari.Germania a anunțat că relaxează condițiile pentru intrarea în țară a muncitorilor străini care vin sezonier pentru a lucra în agricultură, după ce, cu doar o săptămână înainte, anunțase restricții pentru a evita răspândirea coronavirusului. Specialiștii în piața muncii consultați de Europa Liberă spun că soluții există pentru ca românii să plece sezonieri, însă teama de îmbolnăvire îi face reticenți în a lua o astfel de decizie.

Anual, în Germania vin circa 300.000 de lucrători sezonieri pentru muncile agricole. Majoritatea sunt din Polonia, România și Bulgaria.

Președintele Asociației Fermierilor Germani, Joachim Rukwied, a salutat decizia autorităților de la Berlin, fără de care sectorul agricol german risca să aibă mari probleme. „Companiile noastre vor respecta cu strictețe recomandările Institutului Robert Koch, pentru a menține riscul de infecție cât mai mic posibil. Acest regulament ne ajută să rămânem în formă pentru muncă”, a spus Ruwied.

Inițial, măsura restricționării intrării în Germania a lucrătorilor sezonieri a fost dur criticată de fermierii germani care au spus că fermele lor au nevoie urgentă de lucrători. Ei aminteau atunci că una dintre consecințele faptului că lucrătorii din Europa de Est nu vor putea veni să lucreze în agricultură ar

89

fi o cantitate mai mică de fructe și de legume puse pe piață și prețuri mai mari, au mai spus aceștia, potrivit Reuters.

Prin urmare, autoritățile germane au stabilit că:

În aprilie și mai pot intra în Germania câte 40.000 de lucrători sezonieri, dar aceștia vor fi selectați în funcție de munca pe care o depun și de standarde de igienă demonstrabile.

Muncitorii sezonieri trebuie să intre și să iasă din țară cu avionul, fiind excluse călătoriile prin Europa cu autocarul din motive de prevenire a răspândirii coronavirusului. De asemenea, sosirea lor trebuie să fie organizată în grup, fiind excluse sosirile individuale.

Poliția federală, în coordonare cu asociațiile de fermieri, stabilește aeroporturile adecvate unde aceștia ar putea să aterizeze. Muncitorii sunt așteptați la aeroport de către compania care i-a angajat.

La intrarea în Germania, muncitorilor sezonieri li se face un control de sănătate. Dacă sunt depistați cu coronavirus, muncitorii nu vor fi lăsați să intre în țară. Oricum, noii sosiți trebuie să lucreze separat de ceilalți angajați timp de 14 zile și nu au voie să părăsească sediul companiei, fiind impusă astfel un fel de carantină cu posibilitatea de a munci.

Cazarea și lucrul în echipă trebuie să se facă în grupuri cât mai mici, recomandat între 5-10 persoane, iar maximul este de 20 de persoane.

Distanța de cel puțin 1,5 metri trebuie respectată în momentul în care se fac ședinte de lucru cu echipa sau trebuie să aibă loc în aer liber. De asemenea, muncitorilor trebuie să li se asigure dezinfectant, măști și mănuși.

Sociolog: Europa va fi zguduită economic, iar acest lucru va avea efecte profunde asupra românilor care lucrau în afară

Guvernul de la Berlin se gândește în schimb să acopere nevoia de muncitori sezonieri în agricultură cu persoane din Germania: șomeri, cum ar fi cei care lucrau în hoteluri și restaurante, rămași fără un venit, studenți sau chiar solicitanți de azil și speră să atragă circa 10.000 de persoane în aprilie și alte 10.000 în mai.

90

Până la impunerea restricțiilor, adică pe 25 martie, au intrat în Germania 20.000 de lucrători din statele membre UE pentru o ședere de cinci luni, adică de 115 zile de lucru sezonier, informează Ministerul Federal al Agriculturii.

Între 200.500 și 950.500 de persoane intrate în România au ”scăpat” de carantină și izolare. Testați între 0,82%- 3,29%

România are însă suspendate zborurile aeriene către Germania. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat că, potrivit Ordonanței Militare numărul 3, începând cu 25 martie, zborurile spre și dinspre Germania și Franța sunt suspendate timp de 14 zile. Măsuri similare au fost luate anterior pentru Spania și Italia, considerate zone roșii din cauza coronavirusului.

De la această interdicție sunt exceptate zborurile făcute de aeronave de stat, zborurile pentru transport marfă sau corespondență, zborurile umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și autorizările tehnice necomerciale.

Alexandra Voinea, directoarea agenției de recrutare Qbis România, ne-a explicat că „sunt companii care pot închiria chartere și pot plasa personal pentru munca sezonieră”, cu toate că firma pe care o reprezintă nu se află în această situație.

Ea subliniază că există cerere din țară pentru a pleca la muncă sezonieră, însă „momentan, oamenii sunt reticenți ținând cont de situația actuală”.

La rândul său, Florin Godean, șeful companiei de recrutare Adecco, subliniază însă că situația creată acum ar putea fi o șansă pentru agricultura românească: „acum nu găsim oameni pentru agricultura românească și avem parteneri cu care stăm de vorbă care spun că au ajuns să plătească chiar mai mult decât plătesc în Olanda, de exemplu”.

În acest context, soluția ar putea fi una temporară, poate pe durata pandemiei, spune Florin Godean, care amintește că motivele pentru care pleacă românii în străinătate nu sunt legate strict de nivelul salarial mai ridicat, ci mai degrabă „problema este mediul social, sistemul de sănătate, sistemul educațional și contextul politic din ultimii 30 de ani”.

91

SANATATE si GASTRONOMIE

Un matematician care lucrează cu guvernul a prezentat o situaţie: România ar putea avea aproximativ 2.600 de decese din cauza crizei coronavirusului 03.04.2020, 11:11 47434

Bogdan Micu, omul care a gândit sistemul IT numit "Inspectorul Pădurii", prin care autorităţile îi prind pe cei care defrişează ilegal pădurile, a postat un calcul legat de numărul de morţi la care va ajunge România din cauza coronavirusului. Redăm mai jos postarea integrală de pe  pagina de Facebook.  

Zilele astea am facut cateva analize asupra nivelului de infectii care va afecta Romania. Eu am nevoie de aceasta predictie ca sa pot evalua ce nevoie de echipamente va fi in tara. Sa stiu ce trebuie cumparat. Ca nu poti cumpara de pe o zi pe alta milioane de echipamente. Lead time best case este 3 saptamani. Trebuie strategie si viziune. Altfel esti mort in fasa pe piata internationala de echipamente.

In cazul de fata este o versiune a simularii in care am ales un caz usor mai optimist decat Italia si Spania.Motivul principal pentru care am ales asta este ca Romania, spre deosebire de alte tari, a luat masuri de distantare sociala mult mai devreme. Un lucru care se poate modela.

Intre variabilele mele, majoritatea sunt valori destul de universal valabile, si testate deja in china si alte tari, si deci aproape de realitatea de la noi.

Ce avem noi particular?

92

2 variabile.

1. Compliance rate al distantarii. Eu am ales 67%. Care este general acceptat ca fiind destul de realist. Adica 2 din 3 oameni respecta destul de serios distantarea sociala. Dar nu am date sa stiu daca chiar asa e. Dar cred ca asa e.2. Numarul de infectati care au intrat in tara. Aici mi-a fost super greu sa fac o estimare. Am verificat cu politia de frontiera cam cati aomeni au intrat in tara si din ce tari au venit. Am verificat la acea data cati oameni erau deja confirmati in acele tari. Am facut o extrapolare si am zis ca probabil, un procent similar cu populatia din zona de unde vin, sunt bolnavi si ai nostrii romani. Momentan am ales 2000 de bolnavi initiali in ziua zero. Asta inseamna cati am estimat eu ca sunt infectati intrati in Romania. Ziua zero aleasa de mine este 8 martie.

Cum se citeste estimarea:

1. Peak? Toata lumea ma intreaba cand atingem Peakul. In primul rand sunt mai multe Peakuri. Peakul de infectati. Peakul de spitalizati. Peakul de decese. Dar un Peak NU inseamna o zi in cazul de fata. Inseamna - asa cum se vedem din grafic- o perioada lunga de aproape 45 zile.2. Culoarea galbena inseamna numarul de persoane expuse virusului.3. Culoarea rosie inseamna numarul de persoane infectate (incl asimptomaticii)4. Culoarea albastru deschis inseamna numarul de persoane spitalizate. (Din asta se aplica un procent pentru a vedea numarul de persoane in Terapie Intensiva)5. Culoarea albastru inchis - numarul de decese.

Graficul este pe zile. Si practic se poate citi in fiecare zi cati oameni vor fi in spitale. In Terapie intensiva. Decese. Vindecati. Etc.Just pick a date - and u have it.

Cum am verificat ca e corect?

Cea mai buna metoda de verificare pana acum pentru mine a fost verificarea cu datele reale. Graficul are ziua zero la 8 martie. Si, cu o marja de eroare cam de 10-20% a prezis corect evolutia. De pilda cand in tara erau 1814 confirmati si 70 decese eu vedeam 1870 confirmati si 90 decese.

Ma astept ca modelul sa inceapa sa aiba diferente tot mai mari fata de realitate. Asta este pentru ca, desi ma lupt de ceva vreme sa am acces la informatii oficiale ca sa pot antrena modelul pe date cat mai reale, ma lovesc de o frica de transparentizare pe care nu o inteleg. Chiar daca sunt angajat

93

guvernamental.Oricum si asa, modelul ne da o idee asupra duratei si magnitudinii. E pura matematica.

Acum doua zile am prezentat acest model domnului Ministru Tataru. Si apoi si domnului Prim Ministru.

Au fost foarte receptivi la ce au vazut.

Am zis ca de fapt, modelul asta este doar o unealta pe care trebuie sa o folosim ca sa prezicem in mod AUTOMAT necesarul de echipamente in spitale in avans, rata de acoperire a paturilor cu ventilatoare, rata de imbolnavire a medicilor, distributia automata si trasparentizarea distributiei de echipamente etc etc.

Ar trebui sa putem sta la masa cu autoritatiile, sa discutam ce vom face pe 15 aprilie sau pe 30 aprilie, inca de azi.Achizitiile de echipamente dureaza. Resursele nu pot fi realocate pe loc.Cum inlocuim doctorii din carantina?Cum testam daca se termina testele intr-un loc si in altul sunt prea multe? Pentru ca distributia spatiala nu e uniforma?Totul trebuie automatizat, profesionalizat si debirocratizat in max 3 zile. Altfel efortul nostru se va prabusi rapid sub greutatea realitatii de maine.A ramas ca mai discutam.

Eu pun aceasta previziune aici. Sa fie.Datele rezultate pe scenariul probabil:

1. Incepand cu approx 8 aprilie vom trece de 5000 de comfirmati. In modelul meu comfirmatii si spitalizatii sunt pusi impreuna. Dar o parte sunt in carantina de fapt.2. Undeva pe 25 aprilie - 30 aprilie (+-5 zile) vom trece de 1000 de decese.3. Peakul (cazuri in spital si carantina cu simptome grave) va incepe cam pe 7-9 aprilie si va dura pana in 15 mai. Dupa 15 mai vom scadea sub 5000 de oameni in spitale si carantina.4. Ziua cu cei mai mult oameni in spitale va fi aproximativ intre 17-25 aprilie. Cu approximativ 8535 oameni in spitale si carantina dar cu simptome grave.5. In perioada de peak vom avea cam 35-40 de decese pe zi.6. La 1 iulie ma astept sa fi declarat deja epidemia invinsa. Cu cateva cazuri noi declarate pe vremea aia. Sau aproape nici unul.7. La 1 iulie cand vom fi invins, vom avea aprox 2657 decese.

Date pe scenariul mai improbabil de tip Italia:

94

In general daca ma iau dupa Italia si extrapolez la Romania cifrele tind sa se dubleze. Deci daca vreti scenariu pesimist inmultiti cu doi cifrele de mai sus. Mai rau de atata e foarte improbabil sa fie. Dar, durata ramane aceeasi. Doar parabola e mai inalta.

Ps: Azi modelul meu zice 2756 de infectati cu 112 decese. Si sunt de fapt 2738 infectati si 107 decese.

Sper ca aceste informatii sa va ajute. Si sa fie un exemplu ca Transparenta inspira solidaritate si Transparenta ar putea ajuta daca ar fi practicata.

#update.

Mai jos veti gasi sursa codului pe care ma folosit-o in analiza. Am postat-o in commenturi dar o pun si aici.Scopul acestui post este sa indemne autoritatile sa ia Data Driven Decisions nu sa ia Decisions Driven on MY data.Modelul meu este doar o varianta de MODEL pe care am de gand sa il ajustez pe masura ce am acces la noi date. Daca cineva crede ca intelege mai bine ce se intampla este invitat sa puna alte variabile. Sa explice de ce a ales alte variabile. Si sa il posteze in comments sau pe pagina lui.

Acest cod a fost scris de mai multi cercetatori carora le suntem recunoscatori. Codul este menit sa fie adaptat fiecarei tari in parte. Indemn cat mai multi doritori sa se joace cu el.

95

Sursă grafic: https://gabgoh.github.io/COVID/index.html?CFR=0.009&D_hospital_lag=5&D_incbation=5.2&D_infectious=2.9&D_recovery_mild=11.1&D_recovery_severe=10.75&I0=2025&InterventionAmt=0.32999999999999996&InterventionTime=22.012933333333322&P_SEVERE=0.1424&R0=2.42&Time_to_death=21.41&logN=16.82&fbclid=IwAR3FatmrVRibb1cq6tuB2zniidF_DwB843H7sPbNGAyPm9ep0l0w5f-bJSA

„Aport caloric cuprins între 1.200-1.600 de calorii.” Document la Guvernul României Daniel Teodoreanu 3 aprilie 2020

Un nou anunţ foarte important în actualul context nefast al pandemiei mondiale generate de Coronavirus: Asociaţia Pro Consumatori (APC) a solicitat Guvernului României îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare care formează coşul de consum al populaţiei corespunzător unui trai de subzistenţă, pe o durată de un an.

„Având în vedere îngrijorările care există vis-a-vis de continuarea creşterii preţurilor, experţii Asociaţiei Pro Consumatori au înţeles dificultăţile financiare cu care se confruntă atât executivul ţării, cât şi societăţile comerciale din domeniul agroalimentar în această perioadă de criză generată de epidemia COVID-19, drept pentru care propunem Guvernului României îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare necesare unui trai de subzistenţă pentru o perioadă de 12 luni.

În opinia nutriţioniştilor americani, o femeie adultă care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie zilnic de un aport caloric cuprins între 1.200 – 1.600 de calorii, pentru a-şi menţine sănătatea şi greutatea optimă, în timp ce un bărbat sedentar are nevoie de 1.600 – 2.400 de calorii/zi”, se arată în comunicatul de presă remis Agerpres.

Recomandările unor experţi în alimentaţie raţională şi cu rezultatele unor studii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) arată că plafonarea preţurilor în situaţia stării de urgenţă trebuie realizată la următoarele produse, considerate de bază pentru un trai de subzistenţă:pâine (franzelă, 300 grame), făină neagră de grâu, mălai, carne de porc (carne pentru gătit din spată de porc), carne de pui (pui grill), ouă, lapte 3,5% grăsime,

96

telemea de oaie cu 50% grăsime, telemea de vacă 42% grăsime, iaurt 3,5% grăsime, unt 65% grăsime, ulei de floarea soarelui, pastă de tomate 24%, ceapă, morcov, usturoi, pătrunjel, cartofi, fasole, mere, zahăr, gem de caise/prune, cafea.

„În situaţia în care 80% dintre români îşi fac cumpărăturile în marile structuri comerciale de tip supermarket, respectiv hipermarket, în actuala stare de urgenţă generată de COVID-19, Guvernul României şi Parlamentul României trebuie să îngheţe preţurile alimentelor care formează coşul de consum pentru un trai de subzistenţă şi să oblige aceste structuri comerciale să asigure prezenţa produselor în oferta lor comercială.

Ajută semințele de chimen în a preveni sau a trata infectarea cu COVID-19? Specialiștii răspund Cristina Popescu

O informaţie circulă online în această perioadă cu privire la efectul seminţelor de chimen asupra coronavirusului. Specialiştii Ministerului Sănătăţii vin cu câteva recomandări.

Consumul excesiv al oricărui tip de aliment poate produce efecte nedorite. O informaţie falsă circulă online în această perioadă cu privire la efectul seminţelor de chimen asupra coronavirusului.

”Nu cădeţi pradă soluţiilor miraculoase apărute pe internet deoarece acestea vă pot pune sănătatea în pericol”, precizează reprezentanţii Grupului de

97

Comunicare Strategică. Pentru un stil de viaţă sănătos, este recomandat să aveţi o alimentaţie echilibrată, care include fructe şi legume.

Chiar dacă este necesar să stăm în casă în această perioadă, este important să facem activitate fizică. ”Luaţi pauze de la a sta jos, mergeţi prin casă sau faceţi exerciţii fizice uşoare. Mişcarea regulată reduce din tensiunea musculară şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui”, susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

DOSAR

98

99

* * *

Dacă falimentează şi „mor” patronii, cine mai readuce businessurile şi companiile la suprafaţă, cine mai face angajări şi plăteşte salarii? Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF Cristian Hostiuc 03.04.2020,

Declanşarea crizei economice adusă de pandemia de COVID-19, care va fi mai dură decât cea de acum zece ani, a adus sau a readus în spaţiul social media o reacţie negativă la adresa companiilor, mai mari sau mai mici.

Până acum, patronii au câştigat sute de mii, zeci şi sute de milioane de euro. Aşa că trebuie să scoată banii din buzunar şi să-şi plătească salariaţii, să-i susţină, nu să-i trimită în şomaj, să-i dea afară imediat etc.

100

Deciziile companiilor de a închide fabricile au fost aplaudate fie de angajaţi, care erau speriaţi şi nu mai voiau să vină la muncă, fie de ceilalţi din jur.

Dar nu toate companiile, nu toţi proprietarii îşi pot plăti angajaţii să stea acasă.

Ford, Dacia sau marile companii pot să facă acest lucru pentru că sunt puternice, bine capitalizate şi au linii deschise de finanţare externă sau de la bănci.

Companiile româneşti, patronii români nu au resurse suficiente pentru a-şi ţine businessurile închise şi a-şi plăti angajaţii în timp ce stau acasă.

Închiderea HoReCa - Hoteluri, Restaurante, Cafenele - prin instituirea situaţiei de urgenţă a atras şi aplauze din partea celor nemulţumiţi, care şi-au amintit de patroni, de chelneri, de preţuri şi de modul cum au fost trataţi când economia duduia.

Nu cred că au fost mulţi cei care au plâns pe umerii lui George Copos când a fost nevoit să închidă celebrul hotel Athenee Palace Hilton, care nu şi-a închis uşile nici în perioada celor două războaie mondiale. Mulţi au amintit de istoria controversată a lui Copos, sperând chiar să-l vadă falit, după închiderea hotelurilor.

La fel, nu multă lume plânge pe umerii proprietarilor de malluri care au fost nevoiţi să-şi închidă porţile: a fost o luptă cruntă între proprietari şi chiriaşi, primii dorind să ţină uşile deschise, în timp ce magazinele voiau să fie închise pentru că nu mai existau trafic şi clienţi.

În business nu există solidaritate, pe care o invoca Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care a fost nevoit să-şi închidă magazinele şi să trimită acasă 2.400 de angajaţi, ci numai interese, fiecare încercând să câştige cât mai mult sau să piardă cât mai puţin din această criză.

Băncile s-au lăsat greu convinse când a început criza să reeşaloneze in corpore creditele clienţilor, invocând normele bancare şi regulamentele BNR. Băncile speră ca statul să le plătească o parte din dobânda pe care o pierd în lunile de amânare a plăţii creditelor de către persoanele fizice sau companiile afectate de criza coronavirusului.

Nu multă lume iubeşte patronii, nu multă lume îşi apreciază jobul, şi de aceea există multă reacţii negative în social media în această perioadă.

101

Mulţi vor ca patronii să falimenteze şi să moară economic, iar statul să nu-i finanţeze, aşa cum a salvat băncile în criza precedentă, iar apoi nu a dovedit aceeaşi înţelegere faţă de clienţi.

Dar dacă „mor” patronii, dacă „mor” companiile, cine redeschide businessurile, cine reface fluxurile de producţie, cine face angajări şi cine mai plăteşte salariile?

Dacă patronul „moare” economic, unde se mai întorc angajaţii?

Credeţi că o să preia statul toate businessurile şi o să curgă banii aşa cum curg banii acum la stat?

Nu am întâlnit foarte mulţi angajaţi care să vrea să preia conducerea unor businessuri sau să ducă crucea unui antreprenor, unui patron care dă de lucru şi plăteşte salarii.

Mulţi ar vrea să fie patroni ca să numere milioanele, dar nu este mare înghesuială atunci când trebuie să conduci un business, când trebuie să organizezi companiile, când trebuie să umbli după clienţi şi apoi după bani, ca să poţi să plăteşti salariile, taxele şi impozitele la stat.

Mulţi spun că statul nu ar avea de ce să salveze companiile private acum. Dar aceste firme private au plătit taxe şi impozite ani de zile, fără să primească de multe ori ceva în schimb: autostrăzi nu sunt, birocraţia este şi mai mare, iar sistemul de educaţie şi cel de sănătate sunt la pământ.

Dacă angajaţii vor să se întoarcă la lucru, prima condiţie este ca patronii să fie „în viaţă” după această criză.

Apoi vor vedea cum se descurcă cu băncile, de unde obţin finanţare şi cum duc businessurile mai departe. 

Această opinie a apărut prima dată în Business Magazin.

* * *

Google face o nouă demonstraţie a volumului uriaş de date pe care îl deţine: în Bucureşti numărul de drumuri şi timpul petrecut la birouri a căzut la jumătate; drumurile la magazine au o scădere de peste 80% în Capitală  Adrian Seceleanu 03.04.2020,  

102

Numărul de oameni care se duc la birou a scăzut cu aproximativ o jumătate în Bucureşti în această săptămână în raport cu valoarea medie înregistrată în fiecare zi a săptămânii în perioada 3 ianuarie - 6 februarie 2020, conform datelor publicate de gigantul american, care demonstrează astfel încă o dată cât de multe date colectează şi strânge despre utilizatorii serviciilor sale.

Datele despre România sunt publicate în cadrul unui portal unde sunt disponibile date la nivel global despre cum restricţiile impuse de autorităţi în contextul Covid-19 au impact asupra mobilităţii. Raportul despre România include şi date despre fiecare judeţ în parte, dar şi date agregate la nivelul ţării.

“În Google Maps sunt utilizate date agregate, anonime, care arată cât de aglomerate sunt anumite locuri. Astfel se pot identifica blocajele în trafic sau orele în care anumite spaţii publice (restaurante, muzee, etc) sunt aglomerate. Oficialii din sistemul de sănătate consideră că acest tip de date, agregate şi anonime, pot fi utile pentru a lua decizii critice în lupta împotriva COVID-19.

Începând de astăzi, Google publică prima versiune a rapoartelor privind mobilitatea populaţiei în contextul pandemiei COVID-19 - COVID-19 Community Mobility Reports, pentru a oferi date privind schimbările în mobilitatea populaţiei ca urmare a muncii de acasă, izolării la domiciliu şi altor politici menite să aplatizeze curba pandemiei. Aceste rapoarte ajută autorităţile, şi în acelaşi timp respectă politicile Google referitoare la confidenţialitatea datelor.

Rapoartele despre mobilitatea populaţiei sunt lansate la nivel global şi acoperă 131 de ţări, inclusiv România. Rapoartele utilizează date agregate şi anonime pentru a reliefa tendinţele de mişcare, în timp şi geografic, pe

103

diferite categorii de locuri şi activităţi, precum recreere, cumpărături şi farmacii, parcuri, staţii de transport, locuri de muncă şi locuinţe.

Acestea vor arăta tendinţele pe durata a mai multor săptămâni, cele mai recente date urmând a fi pe ultimele 48-72 de ore. Rapoartele vor afişa procentual creşterea sau descreşterea numărului de vizite pentru un anumit loc, fără să arate numărul absolut de vizite. Pentru a proteja confidenţialitatea, nu vor fi disponibile în niciun moment informaţii personale de identificare, precum locaţia unui individ sau mişcările sale”, conform datelor Google.

* * *

Prin programul ”Școala din valiză”, WVR pregătește 5770 de elevi din mediul rural pentru bacalaureat  meatmilk  3 aprilie 2020

Sute de liceeni din mediul rural participă pe toată perioada închiderii şcolilor din cauza pandemiei de coronavirus, la meditaţii şi ateliere de dezvoltare personală online.

Mai mult decât atât, 5770 de elevi au posibilitatea de a participa la ore online susţinute de profesori pe platforma www.scoaladinvaliza.ro. Toate aceste activităţi de educaţie digitală fac parte din proiectele desfăşurate de Fundaţia World Vision România pentru elevii din mediul rural.  

Meditațiile se mută online pentru liceenii de clasa a XII-a

Elevii care trebuie să susţină Bacalaureatul anul acesta sunt în pericol de a rămâne în urmă la materiile de învăţământ la care vor susţine examen, astfel că profesorii și coordonatorii proiectului „Vreau în clasa a 9-a”, program de burse pentru liceenii din mediul rural desfăşurat încă din 2008 de Fundaţia

104

World Vision România, au demarat un program de meditaţii online. Programul ajută liceenii să își ducă la bun sfârșit pregătirea pentru examenul de bacalaureat. Elevii care vor beneficia de meditaţii sunt din judeţele Cluj, Vâlcea, Vaslui şi Ialomiţa, iar profesorii care vor preda digital în perioada următoare provin fie din cadrul liceelor la care învaţă elevii, fie din școlile sau instituților educaționale partenere.

Primele sesiuni de meditații online la română, matematică, biologie şi informatică au început de pe data de 14 martie și funcționează în continuare fără probleme, pe Skype.  

„Educația înseamnă și adaptabilitate – este esențial să continuăm meditațiile, chiar și în contextul pandemiei, elevii de clasa a XII-a au de susținut un examen de bacalaureat și vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem ca ei să fie pregătiți pentru el. Facem demersurile necesare pentru a asigura sesiuni de meditații online, în măsura disponibilității profesorilor cu care colaborăm și credem că această metodă este una eficientă și ne ajută să susținem mai departe misiunea organizației noastre – facilitarea accesului la educație pentru mediul rural ” , a declarat Luiza Manciu, Manager program „Vreau în clasa a 9-a”

450 de bursieri vor participa la ateliere de dezvoltare personală onlineÎn cadrul atelierelor de dezvoltare personală, liceeni vor face în perioada următoare sesiuni de public speaking cu aplicabilitate individuală, prin care vor învăța și fixa elemente de limbaj non-verbal, paraverbal, abilităţile unui bun vorbitor, rolul intonației în exprimarea mesajului verbal.

Scopul atelierelor este ca elevii să identifice ce calități sunt necesare sau trebuie dezvoltate pentru fiecare elev în parte.În perioada închiderii şcolilor din cauza pandemiei de coronavirus, elevii se vor întâlni cu psihologii și asistenții sociali ai Fundaţiei în grupuri de câte 15-20 de bursieri, tot online, prin intermediul unor aplicații dedicate care facilitează interacțiunea.

Proiectul “Şcoala din Valiză” aduce elevii din mediul rural la ore online zilele următoareChiar dacă școlile sunt închise, şi profesorii parte din proiectul Şcoala din Valiză și-au continuat activitatea de acasă, în online. Astfel că în doar două zile, acesția au pregătit 260 de lecții digitale pe platforma www.scoaladinvaliza.ro, iar 50 dintre lecții au fost deja acceste de peste 550 de elevi.„În momentul suspendării cursurilor de la școală, primul meu gând s-a îndreptat exact către platforma <<Școala din valiză>>. Predând limba și

105

literatura română, o disciplină la care elevii vor susține examene la finalul anului școlar, sunt conștientă că trebuie să găsim soluții pentru a-i ține pe elevi conectați cu materia, iar <<Școala din valiză>> a reprezentat soluția ideală și la îndemână. Elevii erau deja familiarizați cu platforma, lucrând pe aceasta și la ore, așa că de acasă, de pe contul personal, fiecare accesează materialele pe care eu le postez. Sunt materiale de studiu, exerciții interactive, pe placul elevilor sau chiar teste, la care sunt evaluați imediat, așadar există feedback și pentru elevi, dar și pentru mine. În plus, eu pot vedea exact ce elevi au accesat cursul, în ce moment sau cine nu l-a accesat. Elevii sunt, ca de fiecare dată când folosim tehnologia, încântați și implicați!”, a declarat Mădălina Sebe, profesor Școala Gimnazială Nr.1, Afumați, Ilfov.

Peste 6.000 de elevi și profesori (5.770 elevi și 320 de profesori) din zece şcoli din mediul rural beneficiază de proiectul de educaţie digitală „Școala din valiză”, implementat de Fundația World Vision România şi finanţat de Fundaţia Vodafone România. „Școala din valiză” constă într-o platformă online accesibilă profesorilor și elevilor de pe orice dispozitiv conectat la internet, dar și în valize tehnologice mobile, de utilizat în școlile lipsite de resurse. În perioada în care şcolile vor fi închise, profesorii își vor susține orele online, live, pe această platformă.

* * *

Vinul de azi: Ferghettina Franciacorta Brut Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05  

Franciacorta este șampania italienilor, fiind produsă prin metodă tradițională, a doua fermentație având loc în sticlă. Roberto Gatti este unul dintre pionierii Franciacortei, fondând Ferghettina în 1990, după ce lucrase ca oenolog șef la Bellavista. Vinul de astăzi, Ferghettina Franciacorta Brut, este un vin rafinat și bine structurat, realizat din struguri Chardonnay (85%) și Pinot Noir

106

(15%). De culoare galben pai, cu arome de fructe, flori și nuci, vinul este foarte savutos pe palat, cu un final persistent, cu note de lămâie. Se recomandă degustarea acestui vin la 6-8 grade Celsius, ca aperitiv sau alături de pește, fructe de mare și paste.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Corteva Agriscience se implică în stoparea pandemiei de coronavirus3 aprilie 2020 Cotidianul Agricol   

Cel mai afectat județ din țară în urma răspândirii coronavirusului rămâne în continuare Suceava. Activitatea cadrelor medicale de la Spitalul Județean Suceava se desfășoară în condiții dificile, iar compania Corteva Agriscience a venit în sprijinul lor făcând o donație în acest sens.

Contactată de redactorii noștri, Maria Cîrjă a confirmat acțiunile companiei la nivel global în ceea ce privește susținerea comunităților afectate de virusul COVID-19.

“Sunt momente dificile, iar situația în care se află în acest moment tot județul Suceava este critică. Nu aveam cum să nu reacționăm, pentru că una dintre principalele valori ale companiei Corteva este sănătatea. Sperăm ca prin gestul nostru să le facem treaba mai ușoară cadrelor medicale, care sunt poate cele mai afectate în acest moment, dar care rămân pe poziții și se luptă cu acest virus”, a declarat Maria Cîrjă.

Așa cum era de așteptat, și activitățile agricole au fost afectate de pandemia de coronavirus. Unii dintre fermieri au primit cu întârziere o parte din sămânța comandată, iar acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că unii dintre hibrizi erau produși la stația companiei Corteva situată în nordul Italiei, acolo unde știm că acest virus a afectat întreaga țară cu mult timp înainte ca el să apară în România.

Întrebată care este situația în acest moment în fermele agricultorilor care semănă hibrizi Pioneer, aceasta a menționat faptul că majoritatea mărfii este deja livrată.

107

“Noi pregătim cu mare atenție fiecare sezon, așa că încă de anul trecut fermierii și distribuitorii noștri au în depozite sămânță pentru această primăvară. Însă și în acest moment se lucrează la stația de la Afumați și zeci de tururi pleacă zilnic în țară. Există și fermieri care trebuie să întoarcă culturile de toamnă din cauza condițiilor de secetă și îngheț din ultimele luni, de aceea vreau să îi anunț că dispunem de sămânță de porumb și floarea-soarelui. În ceea ce privește produsele de protecția plantelor, peste 70% din cantitate a fost deja livrată și urmează alte livrări și în funcție de planul de tratament aplicat culturilor”, a mai specificat Maria Cîrjă.

Aceasta a mai menționat faptul că fermierii îi pot apela oricând pe colegii din teritoriu pentru a primi sfaturi și recomandări și i-a asigurat pe aceștia de tot suportul de care au nevoie pentru a atinge performanțe și în acest an.

* * *

Hibrizii de porumb zaharat SEMINIS sunt disponibili în stoc! 3 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Hibrizii de porumb zaharat SEMINIS sunt disponibil în stoc pentru producătorii agricoli din România.

🌽 Challenger F1 – hibrid timpuriu de porumb zaharat super dulce, destinat culturii în câmp. Ajunge la maturitate în aprox. 78 zile de la semănat. Formează plante robuste a căror înălțime ajunge până la 2 m. Știuleții au o lungime medie de aprox. 20 cm, o grosime de 5.1 cm și 16-18 rânduri de boabe. Recomandat atât pentru consumul în stare proaspătă, cât și pentru procesare;🌽 Basin F1 – hibrid semitimpuriu de porumb zaharat super dulce, destinat culturii în câmp. Ajunge la maturitate în aprox. 81 zile de la semănat. Formează plante compacte și robuste a căror înălțime ajunge până la 2.05m. Știuleții au o lungime medie de aprox. 23 cm, o grosime de 4.8 cm și 16-18 rânduri de boabe. Recomandat pentru procesare și consum în stare proaspătă;🌽 Messenger F1 – hibrid semitimpuriu de porumb zaharat super dulce, destinat culturii în câmp. Ajunge la maturitate în aprox. 85-87 zile de la răsărire. Formează plante robuste a căror înălțime ajunge până 2 m, cu un sistem radicular foarte puternic, ce asigură o excelentă stabilitate plantelor.

108

Știuleții au o lungime medie de aprox. 21-23 cm, o grosime de 5.1 cm și 18-20 rânduri de boabe. În funcție de desimea de plantare, plantele pot produce și al doilea știulete cu aceeași mărime că și primul. Formează puțini copili și nu prezintă sensibilitate la apariția tăciunelui. Recomandat atât pentru consum în stare proaspătă, cât și pentru procesare.

* * *

COMPANY TRAPS CO2 EMISSIONS TO MAKE ALCOHOL FOR HAND SANITISER By Rosie Frost last updated: 02/04/2020 

A company that makes carbon-negative vodka from carbon dioxide (CO2) has shifted its entire production to make hand sanitiser in the fight against the spread of COVID-19.

But what is carbon-negative vodka? In 2017, chemical physicist Stafford Sheehan invented a process which uses CO2 to make alcohol. The carbon dioxide is captured from the air and turned into a liquid. Electricity is then passed through a mix of liquid carbon dioxide and other chemicals which turns it into ethanol, the essential ingredient in vodka.

Sheehan showed the process to his friend, now co-founder Greg Constantine, and the pair created a unique brand of the beverage, Air Co., to help fight climate change.

Calculations from the New York based brand show that producing this kind of vodka creates less carbon dioxide than it takes from the atmosphere - this is what they mean by carbon negative. The founders keep emissions low by using solar electricity to power their distillation. No crops of potatoes or grain are needed to create the ethanol either which further reduces the environmental impact.

109

USING CARBON-NEGATIVE ALCOHOL TO PRODUCE HAND SANITISER

As bars and restaurants remain closed due to the COVID-19 pandemic lockdown, the distillation of vodka is less of a priority for Air Co. Instead the company is using its carbon trapping technology to produce another product where ethanol is essential, hand sanitiser.

Global shortages of the alcohol-based cleaning product have been prompted by recommendations to help stop the spread of the virus. If every person on the planet had just one small 50ml bottle, over 350 million litres of sanitiser would be needed.

As demand increases, sales have had to be rationed and price gouging has seen hand sanitiser go for incredible prices on sites like Amazon and eBay. This makes it harder for vital health workers and other essential organisations to get their hands on much-needed supplies.

“Sanitizer is 80% ethanol, our technology’s main output, and we will produce as many bottles as we can during this crisis,” Air Co revealed in an Instagram post. Its entire output has been shifted to make products essential to the pandemic and the company is working with officials in New York to donate the sanitiser where it is needed most.

“At Air Co., it's always been our mission to use technology to change the world for the better, by making goods that do good. It’s at the root of everything we do and the reason we make premium products that reduce carbon from the air.”

* * *

Trupe speciale au ajuns în Ialomița, unde cetățenii nu respectă carantina. Cei din Țăndărei, păziți cu Armata 03.04.2020

Trupe speciale în satul Bărbulești, Ialomita / Captură video

110

Zeci de mașini de poliție s-au dus vineri în Ialomița, în satul Bărbulești, unde sute de cetățeni s-au întors din străinătate și nu respectă regulile de izolare.

Zona are un mare grad de infracționalitate și este deja declarată focar de infecție cu coronavirus. Orașul Țăndărei a fost propus pentru carantinare de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, și, potrivit presei locale, oamenii sunt obligați de prezența Armatei să nu iasă din case. 

Hotărârea a fost luată din cauza numărului mare de cazuri de infectare cu coronavirus din ultima săptămână şi de contacţi ai persoanelor respective aflaţi în izolare. 

Biroul de presă al Prefecturii Ialomiţa a anunțat că în judeţ au fost confirmate 37 de cazuri de infectare cu coronavirus, 208 persoane se află în carantină, iar 2.429 - în autoizolare şi sunt monitorizate la domiciliu, relatează Agerpres.

Focarul a izbucnit în comunitatea de romi din Țăndărei, în rândul căreia, în ultimele săptămâni, au existat sute de persoane care s-au întors în țară din zone roșii precum Italia, Spania, Franța sau Germania. Mulți dintre ei n-au respectat izolarea și au transmis virusul cu repeziciune în interiorul comunității, relatează Recorder.ro.

La Țăndărei s-a înregistrat cea mai tânără victimă de până acum pe teritoriul țării. 

Un bărbat de 39 de ani, fără boli asociate, a murit în data de 26 martie, decesul său din cauza coronavirusului fiind confirmat două zile mai târziu.

Alte două victime de acolo au murit la domiciliu. Aveau 60, respectiv 77 de ani, dar nu călătoriseră și nici nu intraseră în contact cu niciun caz confirmat cu coronavirus, preciza Grupul pentru Comunicare Strategică.

În Bărbulești, potrivit imaginilor postate pe pagina de Facebook a Poliției Române, au fost deplasate inclusiv echipe de la trupele speciale, înarmate. 

* * *

Mexicanii au decis: producţia berii Corona a fost suspendată din cauza pandemiei de coronavirus De Cristian Otopeanu, Vineri, 03 aprilie 2020, 11:39

Mexicanii au decis: producţia berii Corona a fost suspendată din cauza pandemiei de coronavirus Corona, marca de bere cu nume nefericit în

111

contextul pandemiei mondiale de coronavirus va fi suspendată temporar, după ce Mexicul a considerat-o neesențială.

Deocamdată, a început procesul de reducere a producţiei.

Totuşi, compania producătoare a sugerat că ar putea relua totul, dacă operațiunile sale sunt considerate a fi pentru agricultură, fapt permis de legislaţie, scrie Daily Mail. Suspendarea efectivă va intra în vigoare duminică. Agricultura şi producţia de alimente sunt considerate sectoare-cheie de activitate care pot continua să funcţioneze, potrivit regulilor guvernului mexican.

Până acum Mexic a raportat peste 1.500 de cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus şi 50 de morţi.

* * *

112