S`n`tate Frumuse]e&

Este luna când gospodarii sa-telor încep pregătirile pentrumuncile câmpului, lucrul în li-vezi, gunoitul câmpului, altoitulpomilor, răsăditul seminţelor şialtele. Superstiţiile sunt legate deprevestirile de timp< dacă va cântabufniţa, e semn de primăvarătimpurie> dacă Faur este urât, lu-na Mai va fi frumoasă> dacă nu evifor în Februarie, viforul vine laPaşti> se spune că zăpada de Fău-rar întăreşte semăn[turile.

~n Februarie noaptea în-gheaţă pământul, iar ziua se dez-gheaţă. Este o lună destul de ciu-dată, destul de oscilant[ n ce pri-ve;te temperaturile< geruri ca ge-rul Bobotezei şi căldură ca înmartie-aprilie.

Gospodarii satelor încep `n F[urar preg[tirile pentru muncile câmpului;i lucrul în livezi

Se mplinesc 65 de ani de la moarteamarelui om politic Iuliu Maniu

Tratament eficient cu ceap[ ro;ie pentru r[ni

PAGINA 6

Un videoclip live în care se transmiteauimagini cu ''superluna'' aflată pe cerul dinGrecia s-a dovedit a fi doar o imagine lacare a fost adăugat sunetul vântului. Res-pectivul clip a fost urmărit de 16 milioanede ori pe parcursul a patru ore. Aparent,deşi era un videoclip fals, Facebook nu adetectat acest aspect chiar dacă unele per-soane au afirmat în comentarii că imaginilenu sunt live. În transmisia live se vedea oimagine nemişcată cu luna deasupra Tem-plului lui Poseidon, ce a fost realizată de uncopil de nouă ani. Videoclipul se afla peprimele poziţii atunci când utilizatoriireţelei sociale căutau termenul de ''super-moon''. Videoclipul live a fost publicat pepagina ''EBUZZ'' care deşi a publicat depuţine ori din noiembrie 2016 până în pre-zent are 250.000 de urmăritori.

Un videoclip fals cu “superluna” a fost vizionat de peste 16 milioane de ori

În timpul luiMircea cel Bă-trân, Țara Româ-nească a ajuns lacea mai mare în-tindere teritorialădin istoria sa.Acest fapt a aduscu sine și o întări-re a autorității sa-le, exprimată întitulatura pom-poasă (care inclu-dea și titlul dedespot “al țărilorlui Dobrotici”) șiîn reprezentareanumismatică.

Mircea ajunge să stăpâneascăun vast teritoriu, pe care îl va or-ganiza într-o formă centralizată,sub autoritatea domniei care erastabilită la Curtea de Argeș. Din

1408 îl va asocia ladomnie pe fiul celmare, Mihail I,acesta avându-șicurtea la Târgo-viște. Mircea cti-torește o serie demănăstiri și bise-rici pe întreg cu-prinsul țării, carevor deveni în timpcentre de culturăprin activitateacopiștilor și cali-grafilor, precum șiprin crearea școliide pictură reli-gioasă. În 1401,

mitropolitul Țării Românești pri-mește titlul de “exarh al plaiuri-lor”, având astfel jurisdicție și asu-pra credincioșilordin Ardeal.PAGINA 10

Mircea cel B[tr]n f[cea jocurile politice la curtea otoman[S-au `mplinit 600 de ani de la moartea domnitoruluicare a `nt[rit puterea |[rii Rom]ne;ti

Volumul său dedebut, Versuri (Edi-tura pentru Literatu-ră, colecția “Lucea-fărul”, 1967, Bucu-rești) a fost printreprimele tipărituriapărute în spațiulsătmărean după aldoilea Război Mon-dial. Volumul Poe-mul fără flăcări (într-o ediție revăzută șiadăugită, după cea din 1934) a apărut în1969. În același an îi apare și lui Petre Gotvolumul Cer înfrunzit. Evocarea spațiuluinatal are în volum o pondere însemnatădupă cum se poate vedea din aceste câtevaașchii, prin care poeta contribuie printreprimii poeți la constituirea unuitopos oșenesc specific.

IAnul XVI Nr. 770 Duminic[ 4 februarie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Iuliu Maniu s-a născut la Bă-dăcin, localitate din zona Şim-leul Silvaniei, într-o familie denobili români al cărei nume subforma prescurtată (Man) aparemenţionat într-o diplomă din1699.

A fost descendent pe liniepaternă din Simion Bărnuţiu, iarpe linie maternă din memoran-distul Iuliu Coroianu. Conformtradiţiei familiale urmează studiijuridice la universităţi din Cluj,Budapesta şi Viena, luându-şidoctoratul în drept în 1896.

Iuliu Maniu a asistat la nu-meroase evenimente de o impor-tanţă majoră pentru evoluţia sta-tului român, începând cu acţiu-nea memorandistă şi culminândcu instaurarea totalitarismuluicomunist, care îl va ;i ucide în 5februarie 1953, în închisoarea dela Sighet.

Exact zece ani mai târziu,murea la Râmnicu-Sărat parte-nerul său la conducerea PNȚ,Ion Mihalache.

Iuliu Maniu `n boxa acuza\ilor, `n timpul procesului din anul 1947 `n careeste condamnat la `nchisoare pe via\[ pentru tr[dare

Mesaje non-verbale transmise de spadade la Livada, veche de peste 3500 de ani

Andreea Sele;< “Sportul trebuie s[ fieun obicei `n via\a fiec[rei persoane”

PAGINA 8

O promi\[toare voce liric[ ;aizecist[din Oa;< Irina Talpo;

Bijuteriile vintageau r[mas în tendin\e

PAGINA 7

Exact un deceniu mai târziu, murea partenerul său de la conducerea PNȚ, Ion Mihalache

PAGINA 11

PAGINA 2

PAGINA 3

Cheie de decodificare a ornamentului de pe spade și pe coroane de aur (tiare) prin intermediulscenelor de acrobație cu taur de pe toporul de aur de la Țufalău și din arta minoică PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

Personalitate de prim rang avieţii politice interbelice, cu o ca-rieră politică îndelungată cuprin-zând aproape 6 decenii, Iuliu Ma-niu a asistat la numeroase eveni-mente de o importanţă majorăpentru evoluţia statului român,începând cu acţiunea memoran-distă şi culminând cu instaurareatotalitarismului comunist, care îlva ;i ucide în 5 februarie 1953, înînchisoarea de la Sighet. Exact ze-ce ani mai târziu, murea la Râm-nicu-Sărat partenerul său la con-ducerea PNȚ, Ion Mihalache.

Iuliu Maniu s-a născut la Bădăcin,localitate din zona Şimleul Silvaniei,într-o familie de nobili români al căreinume sub forma prescurtată (Man)apare menţionat într-o diplomă din1699. A fost descendent pe linie pater-nă din Simion Bărnuţiu, iar pe liniematernă din memorandistul Iuliu Co-roianu. Conform tradiţiei familiale ur-mează studii juridice la universităţi dinCluj, Budapesta şi Viena, luându-şidoctoratul în drept în 1896.

Perioada dinaintea Marii Uniri

Contextul formării intelectuale afost fundamental în definirea perso-nalităţii sale, cu atribute ce-l vor însoţipe parcursul întregii vieţi. Necesitateaadoptării unei poziţii defensive, deopoziţie în condiţiile acţiunilor anti-româneşti din Ardeal la sfârşitul seco-lului XIX, îi conturează lui Iuliu Maniuo serie de trăsături precum prudenţaexcesivă, cunoaşterea perfectă a drep-tului, specularea momentelor favora-bile pentru a susţine interesele naţio-nale, tactica de hărţuire a adversarului.

~n 1892 devine membru şipreşedinte al Societăţii academice „Pe-tru Maior”, iar în 1894 constituie o or-ganizaţie ce-şi propunea să lupte pen-tru emanciparea naţionalităţilor dinAustro-Ungaria. În 1897 este ales înComitetul P.N.R., devenind unul dintrefruntaşii politici ai românilor transil-văneni, la numai 24 de ani.

În 1904 după moartea lui Ion Raţiueste ales în funcţia de preşedinte alP.N.R., iar în 1906, candidând în cir-cumscripţia electorală Vinţu de Jos,comitatul Arad, este ales deputat înParlamentul de la Budapesta, unde vafonda „Clubul Parlamentar al naţiona-lităţilor”,

La începutul primului război mon-dial, deşi scutit de obligaţiile militare,în calitatea sa de avocat al MitropolieiUnite, este trimis locotenent de artileriepe frontul italian, de unde va dezertaîn vara lui 1918 şi va constitui la Vienaîn 31 octombrie 1918 Sfatul Militar Ro-mân.

Este ales preşedinte al ConsiliuluiDirigent, organism ce a acţionat la Si-biu ca un adevărat guvern al Transil-vaniei, până la dizolvarea sa la 4 aprilie1920 de către guvernul Averescu.

La Adunarea Naţională de la AlbaIulia susţine rezoluţia de unire şi, la 9august 1919, odată cu moartea lui Gh.Pop de Băseşti, Iuliu Maniu este alespreşedinte al PNR şi obţine la alegeriledin noiembrie 1919 169 de mandate,întrecând toate celelalte partide. Soli-citat de rege pentru formarea nouluiguvern, Maniu refuză, motivând că nu

cunoaşte suficient de bine limba fran-ceză pentru a reprezenta ţara la Con-ferinţa de Pace.

Formarea PNȚ;i preluarea puterii

Acuzând favorizarea PNL și împin-gerea intelectualității ardelene într-uncon de umbră, Maniu a refuzat să vo-teze Constituția din 1923, conside-rând-o prea centralistă și invocândchestiuni de principiu. Partidul Națio-nal Român din Transilvania a reclamatprin vocea lui Iuliu Maniu faptul cămodificarea Constituției din 1866 pu-tea fi făcută doar prin alegerea uneiAdunări Constituante.

Între 1922-1926 se manifestă îm-potriva guvernului liberal şi a adoptăriinoii constituţii. Obiectivul fundamen-tal era înlăturarea guvernului liberal şiconstituirea unei platforme antilibera-le. În ianuarie 1925 are loc fuziuneaîntre Partidul Naţional Român şi Par-tidul Naţionalist al Poporului, condusde Nicolae Iorga şi Constantin Arge-toianu.

Partidul Naţional Român şi Parti-dul Ţărănesc vor depune liste comunela alegerile parlamentare din iunie1926, sub titulatura “Blocul NaţionalŢărănesc”, obţinând 28% din voturi. Înparalel sunt purtate discuţii între Ma-niu şi Mihalache pentru fuziunea celordouă partide. La 10 octombrie 1926Iuliu Maniu este ales preşedinte al nou-lui Partid Naţional Ţărănesc, care vadeveni cel mai important partid deopoziţie.

După o acțiune opoziționistă pu-ternică, ce a inclus o mare adunare po-pulară la Bucure;ti în martie 1928, cu

peste 100.000 de participanți conformpresei de partid, Maniu obţine funcţiade Preşedinte al Consiliului de Miniştri(10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930). Înaceastă calitate evită să se implice directîn rezolvarea problemelor concrete, lă-sând libertate de acţiune miniştrilor.În această perioadă se realizează sta-bilizarea monetară, un nou programde exploatare a regiilor autonome alestatului, libera circulaţie a terenurilorarabile dobândite prin legile de împro-prietărire etc. Este adoptată o nouă legea minelor, sunt contractate masive îm-prumuturi externe, sunt concesionatebunuri ale statului (telefoane, chibri-turi, construcţia de drumuri). Toateacestea nu au făcut decât să agravezedatoria externă, pe fondul accentuăriicrizei economice după Marele Crahdin 1929. La 6 iunie 1930 principelemo;tenitor Carol revine în ţară şi la 7iunie guvernul Maniu demisionează,sub motivaţia că jurase credinţă regeluiMihai. Avea să mai conducă guvernulpe perioade scurte în 1932 ;i 1933.

Lupta cu dictatura

Pentru Iuliu Maniu începe o pe-rioadă dificilă, încercând să se opunădistrugerii regimului democratic, mo-tiv care l-a condus la respingerea ofer-telor de colaborare din partea suvera-nului. De menționat este opoziţia faţăde înfiinţarea la 15 octombrie 1938 aFrontului Renaşterii Naţionale, ce mar-ca trecerea la unipartidism. Maniu șialți membri importanți (ardeleni și bă-nățeni) ai Partidului Național Țără-nesc, au prezentat regelui un memo-randum< “Patria de lux. Memorandulromânilor din Transilvania (Ardeal,Banat, Crișana, Satu-Mare, Maramu-

reș)” în care este sever criticată dicta-tura regală și centralizarea excesivă ațării. În anii regimului autoritar carlistPNŢ-ul îşi continuă activitatea, chiardacă formal era dizolvat.

Maniu era considerat de mulţi con-temporani ca ezitant, nedecis, evitândsă-şi asume răspunderea în momenteimportante. După abdicarea regeluiCarol II şi instaurarea noului regimpolitic dominat de Ion Antonescu, Ma-niu refuză să-şi asume actul guvernării,iar mai apoi colaborarea oficială cuMareşalul Antonescu, apărând mai de-grabă ca opozant al acestuia, în ciudaexistenţei unei intense corespondenţeîntre cei doi.

În august 1944 ia parte la acţiuneade răsturnare a lui Ion Antonescu şi,nedorind să-şi lege numele de semna-rea armistiţiului, refuză din nou şefiaguvernului, considerând că ţara trebuiecondusă de un militar, în persoana ge-neralului Sănătescu. De asemenea re-fuză şi în decembrie 1944 formareaunui cabinet de uniune naţională, con-vins că nu poate promova o politicăindependentă de Moscova. Îndepli-neşte funcţia de Ministru Secretar deStat între 23 august – 4 noiembrie 1944şi se opune satelizării României de că-tre URSS.

S-a opus instalării guvernului Gro-za la 6 martie 1945, protestând mereuîmpotriva încălcării democrației, in-clusiv prin memorii adresate puteriloroccidentale. A obținut, alături de PNȚ,o victorie zdrobitoare în alegerile din19 noiembrie 1946, rezultate eliminateînsă prin falsificarea alegerilor de co-muniști. După “episodul” Tămădău es-te condamnat la închisoare pe viaţăpentru trădare. A fost trimis la peni-tenciarul Galaţi, iar în 1951 a fost trans-ferat, cu alţi ţărănişti, la Sighet.

A fost lăsat să moarăcu încetul

După şase ani de detenţie, stareade sănătate a lui Iuliu Maniu s-a dete-riorat foarte grav. Deşi Nicolae Caran-dino a fost adus pentru a-l îngriji, Ma-niu ajunsese în starea în care nu maiputea merge şi mânca singur.

Olimpia Zamfirescu, citată de IvorPorter, povesteşte ultima clipă petre-cută alături de Maniu< “Într-o noaptem-au mutat în altă celulă unde se aflaun bărbat foarte bătrân şi foarte bolnav.Era Iuliu Maniu sau ceea ce mai rămă-sese din el. Era pe jumătate paralizat şinu se mai putea ridica din pat. Nu-ltorturaseră, dar fusese lăsat să moarăîncetul cu încetul, neacordându-i-seîngrijire medicală şi fiind subnutrit. L-am îngrijit, l-am spălat. L-am hrănitpână a închis ochii pentru totdeauna”.

De asemenea, Carandino a relatatdin perspectiva sa noaptea decesului<“Maniu a fost ridicat din celulă, în celmai strict secret, dar vestea se răspân-dise ca fulgerul în toată închisoarea.Noaptea am auzit căruţa poposită încurtea închisorii, uruiala roţilor, ne-chezatul cailor, zgomotul uşor ferecatal şleaurilor. Apoi toate s-au liniştit.Maniu pleca spre groapa comună şispre gloria eternă”.

Regimului îi era frică şi de moartealui Maniu. Vasile Ciolpan, comandan-tul închisorii, ar fi comunicat, conformarhivelor, la Bucureşti, doar atât< “Încelula nr…s-a stins lumina”.

În toate dicţionarele şi enciclope-diile, Johann Gutenberg este menţionatdrept părintele de drept al primeimaşinării de tipărit. Născut sub numelede Johann Genflesich, a preferat ulte-rior numele de Johann Gutenberg ( IonMunte Frumos, într-o traducere apro-ximativă).

Pe vremea când Gutenberg înce-puse să crească puţin şi să cerceteze lu-mea înconjurătoare, apăruse o inovaţieîn domeniul manuscriselor. Anumeimprimarea-bloc a acestora. Tehnolo-gia, foarte primitivă la prima vedere,dar revoluţionară în acele timpuri, con-sta pur şi simplu în alegerea unei scân-duri de lemn pe care erau apoi sculptatetoate literele şi cuvintele textului.Această tehnologie a presei fixe impri-mante, apăruse încă din perioada An-tichităţii în China.

Perseverând în munca sa, lui Gu-tenberg i-a venit în cele din urmă ideeasculptării unor litere detaşabile, pre-cum şi a unor matriţe sub forma cu-vintelor şi semnelor de punctuaţie celemai uzitate. Toate aceste litere de tiparputeau fi relativ uşor fixate după do-rinţă în placa de imprimare, scurtândcu mult procesul creării paginilor. Doarcă literele şi matriţele din lemn nureuşeau să imprime destul de bine cer-neala pe hârtie, aşa că Gutenberg a avuto nouă idee genială care a revoluţionatcu totul procedeul creării cărţilor. Aîncercat să facă litere, semne şi matriţedin metal, care s-au dovedit în cele dinurmă cu mult superioare celor dinlemn. Cu toate că Gutenberg era prac-tic falimentar, totuşi reuşise să-şimenţină un mic atelier de imprimat,în consecinţă ajungând să tipăreascăprima Biblie în oraşul Bamberg. Inven-tatorul deja atrăsese atenţia clerului şiprimise comanda tipăririi primei Bibliiîn limba latină. Aceasta a apărut în do-uă volume, fiecare alcătuite din 300 depagini, fiecare pagină având circa 42de pasaje. Literele erau clare şi citibile.

Veştile despre primele cărţi tipăriteau circulat rapid, astfel că încă dinain-tea morţii lui Gutenberg funcţionauateliere de tipărit în marile oraşe aleEuropei Occidentale. Între anii 1450-1455, Biblia Gutenberg era deja defi-nitivată. Conform cercetărilor, în acelinterval de timp, un total de 200 deexemplare fuseseră tipărite pe suportde hârtie din resturi vegetale de bum-bac,iar alte 30 de exemplare fuseserătipărite pe piei de animale.

În anul 1462, în urma unor con-flicte armate locale, oraşul Mainz a fostars şi jefuit de trupele arhiepiscopuluiAdolph von Nassau, iar Gutenberg s-avăzut exilat. A murit `n 3 februarie1468.

550 de ani de lamoartea p[rinteluitiparului modern

EVENIMENT“Maniu a fost ridicat din celulă, în cel mai strict secret, dar vestea se răspândise ca fulgerul în

toată închisoarea. Noaptea am auzit căruţa poposită în curtea închisorii, uruiala roţilor, nechezatulcailor, zgomotul uşor ferecat al şleaurilor. Apoi toate s-au liniştit. Maniu pleca spre groapa comunăşi spre gloria eternă.”

Iuliu Maniu a venit la putere, ca pre;edinte al Consiliului de Mini;tri, acum 90de ani, în toamna anului 1928

Se `mplinesc 65 de ani de la moarteamarelui om politic Iuliu Maniu

Exact un deceniu mai târziu murea partenerul său de la conducerea PNȚ, Ion Mihalache

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

4 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

POEZIEPrezente `n versurile sale sunt vultorile, tulnicele, gorunii, crestăturile în lemn, cimitirul satu-

lui, piatra, cânepa, struna viorii, Pietroasa, fânețele etc. Sunt simboluri care evocă un ținut fas-cinant, fabulos și totuși real, cel puțin în acel deceniu care mai conserva ceva din valorile auten-tice oșenești.

Au fost de-ajuns cinci poezii,câte s-au păstrat, pentru ca VasileCârlova să ocupe un loc sigur înistoria literaturii române. S-anăscut la 4 februarie 1809, “laTârgovişte sau în Buzău, cumsusţin rudele” (G. Călinescu).

Era fiul medelnicerului Ioniţă Câr-lova, fost ispravnic de Buzău. Familiaavea ca înaintaş un episcop din vremealui Mihai Viteazul, Luca, devenit mi-tropolit al Ungro-Vlahiei. Mama poe-tului, Sevastiţa, era fiica clucerului Va-sile Locusteanu.

Una dintre cele două surori, aflămde la Călinescu, era cocoşată şi moarela 20 de ani de rahitism. Orfan de am-bii părinţi la 7 ani, Vasile Cârlova estecrescut la Craiova de o mătuşă dinspremamă, Elena, măritată cu stolnicul Ni-

colae Hiotu, proprietarii moşiei nu-mite “mahalaua de peste gârlă”.

Vasile Cârlova învaţă bine greceşteşi franţuzeşte. Scrie primele versuri,pierdute, în limba greacă iar, pe la 18ani, în 1817, “Păstorul întristat”. Dinacelaşi an datează traducerea actului Idin „Zaïre” de Voltaire şi a lui „Heroşi Leandru” de Musaios, pierdute. Arfi lăsat şi schiţa unui roman.

În 1830 intră în „miliţia naţională”,nucleu al viitoarei armate permanente,cu gradul de sublocotenent. Moare la18 septembrie 1831, în tabăra de laCraiova, “după ştirea cea mai proba-bilă de o prozaică dizenterie, iar nu deromantica ftizie căpătată în urma că-lăririi în noapte după bal.” (G. Căli-nescu).

Este înmormântat la Craiova, încimitirul Madona Dudu, de unde ră-măşiţele pământeşti au fost mutate în

cimitirul Sineasca. Astăzi, mormântulnu se cunoaşte.

Poeziile lui Vasile Cârlova sunt aleunui adolescent care asimilează variimodele. „Păstorul întristat” (publicatăde Heliade Rădulescu în „Curierul Ro-mânesc”, 8 mai 1830 şi pusă pe muzicăde Anton Pann în 1850) e tributară

pastoralei idilice a veacului anterior.„Curgerea versurilor – scrie Călinescu– în ciuda unor rele muntenisme, estecu toate acestea plină de un moale far-mec, înrudit cu melancolia păgână din«Aminta» de Torquato Tasso”. Poeziaeste convenţională, modelul e multprea vizibil. Cârlova ar fi fost probabiluitat dacă nu ar fi ajuns la noi celelaltepatru poezii, în stil şi cu motive ro-mantice, cu toate că şi aici se întrevădinfluenţe indiscutabile.

“Înserarea” este un poem lamarti-nian, tipic pentru inspiraţia romantică.Desigur, îi lipseşte “marele sentimentcosmic”, după aprecierea lui Călinescu.“Rugăciune” are un anume viziona-rism foarte apreciat în epocă, “Marşul”,poem ocazional, este rostirea înflăcă-rată a sentimentului patriotic la înfi-inţarea oştirii române, prefigurândpoezia paşoptistă. Cea mai bună poe-

zie este “Ruinurile Târgoviştei” (scrisăîn 1828 şi publicată în acelaşi an deHeliade Rădulescu în “Curierul Ro-mânesc”, nr. din 20 martie), prin careapare în literatura română tema ro-mantică a ruinelor, foarte preţuită.

“Corectând câteva provincialismede fonetică şi câteva arhaisme grama-ticale, poezia aceasta pare scrisă de unmodern şi pentru a o gusta nu este ne-voie de nici o consideraţie istorico-li-terară. În «Ruinurile Târgoviştei» Câr-lova exprimă un profund sentimentde melancolie în faţa vremelniciei lu-crurilor omeneşti, o stare de suflet carenu-şi are asemănare decât doar în poe-ziile lui Eminescu.” (G. Ibrăileanu).Găsim aici metafora eminesciană “ne-gura uitării” dar şi imaginea aproapeneaşteptată, deloc convenţională şimodernă, “viscol de dureri”.

A consemnat V.A.

Irina Talpoș s-a născut la 8aprilie 1944 în Negrești-Oaș, ceamai mare localitate din ținuturileoșenești. A scris versuri încă dinperioada anilor de liceu, când adebutat în “Luceafărul” (1963) cupoezia Mărul roșu (Cf., G. Vultu-rescu, Dicționar 1700-2000, Edi-tura Muzeului Sătmărean, SatuMare, pp. 234-235). A lăsat aici,în instituția școlară negreșteanăde curând înființată, unde eramși eu elev într-o clasă mai mică,imaginea visătorului care se poateîmplini cultivându-și talentul.

Semnatarul acestor rânduri i-a ur-mărit în tăcere parcursul liric. De men-ționat că pe atunci, în anul debutuluitinerei de 23 de ani, localitatea Ne-grești-Oaș, azi oraș, era o comună carefăcea parte din regiunea Maramureș,reședința fiind orașul Baia Mare, careavea multe personalități din domeniulliteraturii, afirmate sau în curs de afir-mare, dornice să dea o mână de ajutordebutanților.

Volumul de debut al IrineiTalpoș este printre primeleapărute în spațiul sătmăreandupă al doilea Război Mondial

Volumul său de debut, Versuri(Editura pentru Literatură, colecția“Luceafărul”, 1967, București) a fostprintre primele tipărituri apărute înspațiul sătmărean după al doilea Răz-boi Mondial. Volumul Poemul fără flă-cări (într-o ediție revăzută și adăugită,după cea din 1934) a apărut în 1969.În același an îi apare și lui Petre Gotvolumul Cer înfrunzit.

Poezia Mărul roșu este scrisă subinfluența poezie din deceniul șapte.Cantabilă, folclorizantă și... cu puținroșu ambiguizant, ea indică o aplecarespre statornicia locurilor natale< “Lamine-acasă-n grădină / Un măr casami-o lumină, / Aș pleca de lângă tine,/ Roșul tău pe loc mă ține...” (p.30).

Evocarea spațiului natal are în vo-lum o pondere însemnată după cum

se poate vedea din aceste câteva așchii,prin care poeta contribuie printre pri-mii poeți la constituirea unui toposoșenesc specific< “Căpițele vreau să le-aseamăn / (Vai) cum se sprijină timpulde oameni / Și mă pune pruncii să-ileagăn.” (La trecătoarea serii)> “Spul-beră-ți, munte, iluzia, dă-mi / Apa taredin ascunsele crămi...” (Cărarea pietrei)etc. Prezente sunt vultorile, tulnicele,gorunii, crestăturile în lemn, cimitirulsatului, piatra, cânepa, struna viorii,Pietroasa, fânețele etc. Sunt simboluricare evocă un ținut fascinant, fabulosși totuși real, cel puțin în acel deceniucare mai conserva ceva din valorile au-tentice oșenești.

O poezie memorabilă intitulată“Sunt țărmuri” încheie volumul “Ver-suri”. Poeta, sau editorul, indicau o po-sibilă direcție privind evoluția viitoarea liricii. Condeiul poetei captează cu-renții profunzimii în poezia erotică.Atenția ei se îndreaptă spre tainele si-nelui, spre misterele feminității. Existățărmuri diverse, unul fiind cel al îm-plinirii erotice spre care văluresc sen-timentele rănite ale fetei. Când stator-nicia acesteia, dragostea ei, nu sunt pre-țuite la înălțimea... bunăoară a brazilor,neliniștea devine dramatică. Poeta vor-bește de cărările comune, de sălciilecare se pleacă doar pentru a face reve-rențe foarte politicoase, însă nu pentrua părăsi țărmul. Eternizarea iubirii în-seamnă legarea ei de cărările străbătuteîmpreună, de casa comună. Iată textul,reprodus integral< “Cazi în genunchilângă stânci / Să mă rogi, cu soarele, /Să mă răsucesc ca o iederă înapoi, / Să-mi sparg de necunoscut ulcioarele. /Sunt țărmuri de unde nu pleci / Și tuîmi păstrezi un ram înflorit / De undeurcă poteca / Din brazi până-n zenit. /Cât de plecate sunt sălciile, / Dar legateveșnic de țărm. / Întâlnesc luna pe ace-leași cărări. / Văd oamenii, strada, casa./ Dar, vai, țărmul cum îți fură mireasa.”(pp.67-68).

Mireasa, așadar, poate fi furată dacăiubirea ei nu are un ecou deplin. Acumși întotdeauna. Cuceritor este felul încare poeta transpune delicatețea aver-tismentului, dar și fermitatea lui. Fatadin Oaș are ceva aparte. Nu-și va tra-

duce plânsul în rugă, ci în blestem, totdin dragoste, dar blestem și nu rugă,adică întoarcere, ci mândră, demnă pe-deapsă adresată celui “nevăzător” și ne-

vrednic.

Versurile Irinei Talpoș evocă spiritualitatea și armonia

locurilor natale ale poetei

Irina Talpoș va reveni cu poezii de-dicate spațiului natal în volumul al doi-lea, “La veghea zăpezii” (Editura Emi-nescu, București, 1980), din care citezpoezia Oaș, o jucăușă și colorată bro-derie lirică<„Nu ucide noaptea sfântă,Poarta care nu cuvântăTimpul ce în zbor grăbitÎn cerdac a-ncremenit.Care casă cu țuguiA făcut pe câmp cucui?A căzut într-un piciorArborele foșnitor,Cântecul l-am începuDin lemn care n-a tăcut,N-am putut înconjuraHora prinsă-n tâmpla ta,Cerul jos în vijeliiLeagănele de copii.Brazii vin de după acAșezați în piept de dac,Cerbii fug în piept și poalăMunți sălbăticiți, răscoalăPână sus, fără sfârșitDăinuind în infinit.”

Au scris despre poezia Irinei Tal-poș< Nae Antonescu, Mihai Negulescu,George Vulturescu etc. De reținut esteportretul pe care i-l face concitadinulsău, poetul și cercetătorul literar ȘtefanHaiduc. Acesta evidențiază amprentaOașului în poezia Irinei Talpoș care<“recompune un univers liric propriu,impregnat de mitologia locului de aca-să. Cântecul ca o tăietură de cuțit, dan-sul ca o explozie reținută, amintireahaiducilor, vioara cea mereu prezentăîn viața oamenilor, dealurile de acasă,vârful Pietroasa, apa Talnei, ceramicade Vama, chipul mamei, prunii dinogradă.” (Ștefan Haiduc< Irina Talpoș,în săptămânalul “Accent”, Negrești-Oaș, anul I, nr. 8, 7-14 iulie 1999, p.14).Irina Talpoș este căsătorită cu Gheor-ghe Crăsnaru, cântăreț de operă.

După ce s-a expatriat în spațiul ger-man, încă înainte de 1989, poeta a re-nunțat la poezie. Cel puțin, așa se pare,dar nu se știe exact...

***(Din volumul Mirajul textelor, încurs de apariție)

Ioan Nistor

Irina Talpoș a scris poezii dedicate spațiului natal în volumul al doilea, “Laveghea zăpezii”, ap[rt la Editura Eminescu, București, 1980

O promi\[toare voce liric[;aizecist[ din Oa;< Irina Talpo;

Vasile C]rlova a r[mas `n istorie cu doar cinci poezii scrise

4 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

ISTORIE

Cu ocazia adâncirii mecanizatea pârâului Egherul Negru din anul1959, în localitatea Livada a fostdescoperită o spadă. Obiectul, ieșitla lumină după 3500 de ani, are undecor bogat care azi poate fi apre-ciat că este purtător de simboluri acăror mesaje codificate, pot fi des-lușite parțial. Evoluțiile cercetăriiarheologice ne lasă să întrezărimîmprejurările dramatice în careproprietarul s-a despărțit de o ar-mă prețioasă, obiect ce făcea partedin însăși ființa războinicului, fi-ind o prelungire a brațului său.

Fiind din categoria armelor, primulgând ne duce la potențialul mortal al aces-tei prelungiri a ființei, însă încărc[tura sim-bolică pe care o aveau spadele era una multmai complexă.

Descoperirea de la Livada se leagă decategoria spadelor de tip Apa, numele se-riei fiind dat după două exemplare desco-perite în localitatea învecinată. Spadele detip Apa sunt cele mai timpurii spade eu-ropene, în județ fiind bine reprezentate.Cu excepția celor trei exemplare mențio-nate, mai este cunoscut un exemplar intratîn colecția familiei Irinyi, descoperit pro-babil în raza localității Irina (com. Andrid),localitate în care familia avea domeniulprincipal. Datate în secolele 18-15 a. Chr.,sunt considerate a fi la originea dezvoltăriiunui tip de armă ce va face o impresionantăcarieră pe continentul nostru.

Decoperirea de la Livada corespundeunei situaţii frecvente, aceea în care spadeleau fost culese de pe fundul unor râuri saulacuri, cu ocazia unor lucrări de drenare.Fenomenul are valenţe religioase şi ritualecerte. Obiceiul depunerii în râuri a unorofrande-arme este bine documentat peparcursul istoriei europene, iar numeroa-sele descoperiri preistorice sugerează ori-ginile vechi ale acestui obicei ancestral.

Armă a elitelor folosită în luptade angajare corp la corp

Decorul bogat al spadei de la Livada,nu este realizat la întâmplare, ci conţinemotive ornamentale care, în cea mai mareparte a lor, se întâlnesc la obiecte ale elitelordin prima jumătate a mileniului II naintede Hristos. Mânerul are două motive de-corative principale. Primul este reprezentatde o bandă albă în zig-zag, în negativ for-mată din două rânduri de triunghiuri, cuvârfurile poziționate intercalat (motivuldinților de lup). Al doilea, un decor rom-bic, este realizat în negativ din două rân-duri de triungiuri, de această dată așezatevârf în vârf (motivul clepsidrei). Spada areornamentată pe lamă o bandă formată dinliniuțe unite la un capăt de triple linii ar-cuite, iar la celălalt capăt al liniilor suntprezente trei puncte. La capătul dinsprevârf este redată o lamă de lance, apreciatăa fi o reproducere a unei străvechi lame dehalebardă. Ca urmare decorul bogat alspadei nu trebuie privit ca un produs alunei fantezii debordante a meşterului carel-a realizat, ci ca o suită de motive care res-pectă un canon ornamental, canon a căruielemente se repetă pe obiecte ale elitelordin epocă.

Raritatea spadelor, decorul bogat şiminuţios realizat, uneori completat cu foiţede aur, ca şi în cazul spadelor de la Nebra(Germania), a determinat ca aceste armesă fie considerate piese specifice elitelorconducătoare ale vremii. Faptul că suntscurte arată că astfel de spade ca aceea dela Livada erau folosite în lupta de angajarecorp la corp, după aruncarea suliţelor sauîn cazul unor incursiuni nocturne, situaţii

descrise în Iliada.Existenţa spadelor de bronz frumos

decorate este atestată în Iliada prin menţio-nări de felul< “spadă de-aramă ţintată-nargint”, “arme frumoase” şi chiar “armelecele-nflorate-n aramă”.

Simbolurile identitarereprezentate pe lamaspadei la Livada

Halebardele reproduse pe lama spadeide la Livada sunt arme ce au fost realizatecu câteva secole înainte în aur și argint,așa cum sunt acelea descoperite la Măcinşi Perşinari. Fiind piese masive realizatedin aur, în mod cert erau arme de prestigiu,cu valențe simbolice legate de religie și destatut social, fapt ce explică rămânerea lorîn mentalul colectiv peste veacuri. Acestevalențe interpretative sunt evidențiate defaptul că lama de halebardă apare ilustratănu doar pe săbii, ci este prezentă chiar caornament emblematic amplast tocmai camotiv central al tiarelor/ diademelor deaur, purtate de capetele încoronate.

Împreună cu alte evidențe arheologice,

motivul ce copiază halebardele pune pro-blema existenţei unor mituri sau credinţereferitoare la vechile arme magice. Acestemituri, reflectate de poemele homerice,legendele celtice şi scandinave sau poves-tirile despre sciţi ne apar a fi a avut o largărăspândire în vechea Europă sau în Orien-tul Apropiat (unde sunt documentate însurse scrise, încă de pe vremea spadei dela Livada). Aceste mituri sunt fragmenteale mitologiei şi ideologiei vechilor castede războinici, care se reflectă într-o ma-nieră splendidă şi în rigoarea motivelordecorative de pe armele din preistoria spa-țiului carpatic.

Din această perspectivă trebuie remar-cată asemănarea dintre reprezentările an-tropomorfe de pe toporul de aur de la Țu-falău, cu șirul de linii cu puncte la capete,motiv ce decorează spada de la Livada.Acest motiv, redat într-o manieră mai ex-presivă pe alte arme trimite spre un șir dereprezentări antropomorfe. Reprezentărileantropomorfe, în acord cu ideologia vre-mii, ar putea simboliza o înșiruire de per-sonaje, o comunitate pe care războinicul/căpetenia a simțit nevoia să o aibă repre-zentată pe arma sa emblematică. Care pu-

tea fi motivul pentru care strămoșii noștrirealizau exprimări simbolice codificate?Reprezentarea simbolului halebardei / spa-dei (și a altora) ținea de domeniul comu-nicării non-verbale, mod de comunicarecare în anumite condiții substituie cu suc-ces exprimarea verbală a unor valori reli-gioase și identitare, a căror zicere repetitivădevine inadecvată. Prin etalarea elemen-tului simbolic în poziții speciale deveneaposibilă o comunicare continuă a valoriloresențiale ale individului, evidențiindu-seîn permanență participarea simbolului laconstrucția identitară a personajului, fiecă era vorba de identitate de rang, de religiesau etnie. Prin definiție simbolurile includși o anumită codificare. Adesea, multiplelenivelele de codificare erau căutate inten-ționat, fiind în concordanță cu categoriilede persoane cărora erau adresate.

Modul de folosire a spadelor scurte de felul aceleia de la Apa

Modul de folosire a spadelor scurte înmileniu II `nainte de Hristos este atestaticonografic de imaginea unui duel gravat

pe un inel de aur descoperit în grupul Aal mormintelor de la Micene. Acesta da-tează din sec XVI înainte de Hristos pe-rioadă în care erau în folosinţă şi spadelede tip Apa. O sumară analiză a acestei sce-ne sugerează câteva observaţii. Figura cedomină câmpul de bătălie atât prin poziţiasa centrală dar şi prin dimensiuni şi forţăeste un războinic înarmat cu o spadă scurtăce are pe cap un coif. Cei doi duşmani cucare se luptă sunt mult mai bine înarmaţi,unul având o spadă lungă, iar cel situatmai în spate, este avantajat de o lance şi unscut. În mod firesc, lupta ar trebui să fieinegală. Totuşi, dată fiind poziţia îngenun-chiată, evident dezavantajoasă a duşma-nilor bine înarmați, bărbatul ce are doarsabie scurtă pare a câştiga confruntarea șia proteja (sau dobândi) femeia din spatelesău. Printr-un act de mare vitejie, el atacăduşmanii mai bine înarmaţi ce se află îndefensivă. Scena de pe inelul din mormân-tul de la Micene proslăveşte faptele de armeale bărbatului cu coif din centrul imaginii,personaj aflat într-o legătură directă cupersoana îngropată în necropola regală dela Micene. Cultul pentru faptele de vitejieal elitelor preistorice se îmbină cu un in-teres deosebit pentru armele cu care luptă.Aceste arme făurite de meşteri destoinicisau, potrivit Iliadei, chiar de zei, eraumoştenite adesea din tată în fiu și erauparte a etosului de castă.

Spada, obiect prin care erautransmise peste generațiivalori și simboluri identitare

Lumea de regi războinici cu suite devasali credincioşi şi eroi cu însuşiri supra-naturale, posesori ai unor arme cu puterimagice, a fost conturată cu mult patos decătre poetul Homer, pornind de la poves-tirile și poemele în care erau preamăritefaptele de vitejie și armele cu care erau în-făpuite. Nu aceiaşi soartă au avut-o fru-moasele spade din interiorul continentuluieuropean, pentru care în lipsa unui Homer,sondarea universul mitic ce le învăluie areca sprijin doar arheologia. În lipsa unorsurse scrise, identitatea purtătorilor acestorarme fantastice poate fi totuși parțial dez-văluită, contextele sacrale în care au fostdescoperite oferind unele indicii ale con-textului dramatic care au dus la îngropareaacestor arme în pământ.

Spadele și alte tipuri de arme aveau oimportanță absolută pentru războiniciivremii. Cu ele îşi salvau viaţa și apărauviața semenilor, de semenea, luptau pentrua proteja sau câștiga averi, prin ele își cân-tăreau onoarea, impuneau respect și do-bândeau prepestigiu. Purtând la brâu aces-te arme frumoase îşi etalau statutul social,iar lăsându-le moştenire copiilor, trans-miteau generaţilor viitoare valori cultu-ral-morale induse de luptele pe care le-apurtat cu aceste arme generațiile anterioa-re. Parte a acestei etos de castă relevat dearme era și ornamentul codificat de pe ele,cu evidente simboluri mitologice. În acestcontext cultural se înscrie şi îngropareaspadei de la Livada, de care războinicul cea deţinut-o s-a despărţit într-un gest demare sacrificiu. Într-un moment dramatical existenţei sale, pentru a fi ascultat deDivinitate, războinicul a simțit nevoia săatragă atenția Zeilor dăruindu-le unul din-tre cele mai importante obiectele ale sale.Ca urmare, a aruncat în apa Egherului Ne-gru spada ce îl lega în lanțul genealogic alfamiliei sale. Gestul a fost asumat cu con-știința că simbolurile de pe obiectul aban-donat reprezentau un mesager palpabil cetransmitea peste generații valori culturalevitale pentru o castă onorată.

Dr. Liviu Marta, arheologla Muzeul Județean Satu Mare

Spadele și alte tipuri de arme aveau o importanță absolută pentru războinicii vremii. Cu ele îşi salvauviaţa și apărau viața semenilor, de semenea, luptau pentru a proteja sau câștiga averi, prin ele îșicântăreau onoarea, impuneau respect și dobândeau prepestigiu. Purtând la brâu aceste arme frumoaseîşi etalau statutul social, iar lăsându-le moştenire copiilor, transmiteau generaţilor viitoare valori cultu-ral-morale induse de luptele pe care le-a purtat cu aceste arme generațiile anterioare. Parte a acestei etosde castă relevat de arme era și ornamentul codificat de pe ele, cu evidente simboluri mitologice.

Mesaje non-verbale transmise de spadade la Livada, veche de peste 3500 de ani

Războinicul a simțit nevoia să atragă atenția Zeilor dăruindu-le unul dintre cele mai importante obiecte ale sale ;i aaruncat în apa Egherului Negru spada ce îl lega în lanțul genealogic al familiei sale

Mânerul spadei de la Livada are două motive decorative principale.Primul este reprezentat de o bandă albă în zig-zag, în negativ formatădin două rânduri de triunghiuri, cu vârfurile poziționate intercalat- motivul dinților de lup

Motivul spadei/pumnalului/ lamei de halebardăce apare ca ornament central al tiarelor / diade-melor de aur, purtate de capete încoroanate dinepoca mijlocie a bronzului

4 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESuplimentul alimentar Prostaborat este un produs atent formulat pentru protejarea sănătății

prostatei și a aparatului reproducător masculin. Ritmul vieții noastre devine tot mai alert și stresant,iar alimentația noastră devine tot mai haotică, procesată și plină de toxine, aditivi, zaharuri rafinateși grăsimi rele. Toți acești factori de stres, împreună cu un efort fizic neadecvat (sedentarism), ohidratare insuficientă, un somn de slabă calitate, fumatul și excesul de alcool, în timp, pot avea unimpact serios asupra sănătății sistemului urinar și a celui reproducător masculin.

Criza biliară poate apărea ca un efectadvers în zilele în care mâncăm mai multdecât de obicei, mai ales când consumămalimente grele, pe care nu obișnuim să leconsumăm frecvent. Aceasta este definităca o durere puternică, sub coaste în parteadreaptă cu debut și sfârșit brusc, cauzatăde bolile fierii sau căilor biliare – litiazabiliară, infecţii, dischinezie biliară. Printrealtă simptome se regăsesc și greaţa, văr-săturile alimentare sau biliare și transpi-raţiile.

În cazul apariţiei unei dureri acute, pu-ternice de fiere, există riscul apariţiei uneicomplicaţii. De aceea, cel mai recomandateste să se apeleze la un consult medical deurgenţă care mai apoi ne poate trimite lao ecografie abdominală pentru evaluareacauzei colicii, analize de sânge pentru avedea daca există infecţie și eventual, încazurile mai grave se poate recomanda in-ternarea într-un spital, datorită riscurilorde complicaţii, cum ar fi colecistita sau ic-terul mecanic. Ca tratament naturist sepoate încerca tratamentul cu plante antis-pastice și calmante. În consumul internsunt eficiente plantele de anghinare, pă-pădie și sunătoare, luate separat sau înamestec, care au acţiuni favorabile și asuprasteatozei hepatice.

Anghinarele, p[p[dia;i sun[toareasunt benefice `n crizele biliare

Sindromul Down este o stare genetică,ce se manifestă prin înt]rziere mentală şifizică. Sindomul Down nu este o boal[ dinprisma faptului că nu se poate vindeca.Este o condiţie care afectează capacitateade dezvoltare şi de aceea copiii cu acestsindrom se vor dezvolta mai lent decât cei-lalţi, pe parcursul întregii vieţi.

De asemenea, sindromul Down esteuna dintre cele mai des întâlnite problemegenetice, fiind cauzat de prezenţa unui cro-mozom în plus în fiecare celulă. În cazulpersoanelor cu acest sindrom, în loc de 23de perechi sau 46 de cromozomi în fiecarecelulă, s-au descoperit 47 de cromozomi,deci vor fi 3 cromozomi de tip 21 într-ocelulă în loc de 2.

Boala este mai frecventǎ la copiii desex masculin, raportul sexelor fiind de 3băieţi la 2 fete. Anual, în România se nascaproape 400 de copii cu acest sindrom,având o incidenţă de 1/800-1/700 de năs-cuţi vii. Pentru a depista sindromul Downla făt, se efectuează teste de screening (cal-culul nivelului de risc) şi teste de diagnos-tic. Screeningul se face între săptămâna15-18 de sarcină, când gravidă poate efec-tua aşa numitul triplu test. Cu ajutorul săuse estimează nivelul de risc la care se aflăbebeluşul. Cu toate acestea, multe sarciniconsiderate cu risc în urma rezultatelor s-au finalizat cu nou-născuţi perfect sănătoşi.Nou-născutul cu Sindromul Down pre-zintă trăsături particulare precum< hipo-tonie musculară, la nivelul palmei se ob-servă un singur pliu, faţă de două în cazulcopiilor sănătoşi, cap mic şi rotund, fon-tanele mult mărite, fruntea bombată, ochii„în apus de soare” şi distanţă mare întredegetul mare şi celelalte degete de la pi-cioare. Dacă la începutul secolului XX spe-ranţa de viaţă era de 9-10 ani pentru copiidiagnosticaţi cu Down, astăzi, datorită noi-lor rezultate în cercetare şi a noilor abordărimedicale vizavi de malformaţiile şi com-plicaţiile de sănătate asociate, media devârstă pentru adultul cu Down este de 60de ani. În funcţie de mai mulţi factori, per-soanele afectate de sindrom Down duc oviaţă socială aproape normală, pot lucra şiîși pot forma propriile familii.

Acneea reprezintă una dintre celemai des întâlnite probleme dermato-logice pentru care multe femei, şi nunumai, se zbat pentru a-i găsit o so-luţie eficientă. De asemenea, aceastase regăseşte în mai multe forme, iarpunctele de grăsime reprezintă unadintre ele.

Punctele de grăsime, sau aşa ziselepuncte albe apar în principiu atuncicând celulele moarte ale pielii nu suntîndepărtate, şi prin urmare, din cauzaacumulării de sebum, se pot dezvoltapunctele de grăsime. Acestea pot apă-rea oriunde, însă zonele cele mai pre-dispuse la aşa ceva sunt obrajii sauzona T care e formată din frunte, nasşi bărbie iar unul dintre cele mai maridezavantaje ale acestora este aspectulinestetic. De asemenea, punctele albede grăsime se mai pot găsi şi pe umeri,spate, piept sau braţe.

De altfel, ele pot apărea la oricevârstă, chiar daca nu ai avut problemecu punctele albe în perioada adoles-cenţei, aceasta se poate dezvolta ori-cum, la orice punct al maturităţii.

Printre tratamentele care se folo-sesc pentru a scăpa de punctele albe,se numără spironolactona, izotreti-noin, terapia cu lumină, peelingulchimic sau extracţia punctelor.

De asemenea, curăţarea corespun-zătoare a tenului, folosirea produselorcosmetice potrivite tenului şi stilul deviaţă sănătos sunt factori care ajutăfoarte mult la prevenirea apariţieiacestor comedoane.

Punctele albepot ap[reala orice v]rst[

Migrena este o suferinţă cronicăcaracterizată prin dureri de cap mo-derat-severe, recurente. Poate să apa-ră o dată sau de două ori pe an sau demai multe ori pe lună şi poate durade la 2 ore la 4 zile. Migrenele suntasociate de regulă cu alte simptomeprecum greaţă, vărsături, sensibilitatela lumină sau la zgomot. De aseme-nea, poate fi precedată de oboseală,sete, căscat, depresie, iritabilitate sauanxietate.

Persoanele care suferă de migrenese pot confrunta cu un risc uşor mairidicat de apariţie a accidentelor vas-culare cerebrale după o operaţie, su-gerează un nou studiu. Riscul apareca fiind mai ridicat printre cei care seconfruntă cu migrene în cazul în caredurerea de cap include de asemeneaşi tulburări de vedere, cum ar fiapariţia de lumini intermitente.

Migrenele pot fi tratate cu ajutorulanalgezicelor naturale sau medica-mentoase şi aplicarea de compresereci. De asemenea, uneori, cel maieficient remediu este de a lua pur şisimplu o pauză de la tot ceea ce neîngrijorează zilnic.

O schimbare în stilul de viaţă esteprobabil cel mai important factor pecare trebuie luat în considerare atuncicând vine vorba de migrene. De ase-menea, schimbarea dietei prin elimi-narea de băuturi dulci, fast-food şiposibili alergeni şi de asemenea prac-ticarea exerciţiilor fizice regulate potfi factori de mare ajutor în combate-rea migrenelor.

Larisa Matei

Exerci\iile fiziceregulate ajut[la combatereamigrenelor

Anual, în Româniase nasc aproape400 de copii cusindromul Down

Prostaborat capsule este un su-pliment alimentar fabricat de Hy-pericum, având rol adjuvant înmenţinerea sănătăţii prostatei, aaparatului urinar și a aparatuluireproducător masculin.

Suplimentele nutritive conceputede laboratoarele Hypericum sunt obți-nute din surse naturale atent verificate.Astfel, materiile prime folosite suntprocurate din zone nepoluate, ecologiccurate, astfel încât putem garanta pu-ritatea produsului, prin lipsa de conta-minanți toxici carcinogeni, metale gre-le, erbicide, insecticide, îngrășămintechimice, microorganisme sau viruși pa-togeni.

Pentru realizarea suplimentului, aufost folosite ingrediente 100% naturaleprecum< extractul de Palmier-pitic (Se-renoa repens), Omega 3 din alge (Schi-zochytrium spp. – DHA), fructoboratulde calciu, vitamina E (d-α-tocoferol) șidrojdia selenită. Acest produs deosebita fost special conceput pentru a avea oacțiune< protectoare asupra sistemuluiurinar masculin, de creștere a fertilitățiimasculine și de ameliorare a funcțieisexuale, antiinflamatoare, antioxidantă,mineralizantă, imunomodulatoare șivitaminizantă.

Prostaboratul asigură buna func-ționare a aparatului uro-genital al băr-batului. Acest produs antioxidant și an-tiinflamator limitează creșterea dimen-siunii prostatei și protejează celulele șițesuturile acesteia împotriva efectelornegative ale stresului oxidativ. De ase-menea, proprietățile diuretice ale in-gredientelor favorizează creșterea flu-xului urinar și eliminarea reziduurilorce ar putea cauza infecții. Nu în ultimul

rând, conținutul semnificativ de vita-mina E asigură proprietățile antioxi-dante, cardioprotectoare și imunomo-dulatoare ale produsului.

Produsul conține o serie de ingre-diente care au efecte puternice împo-triva simptomelor și bolii. Pentru fa-bricarea lor se folosesc ingrediente na-turale deosebit de valoroase pentru să-nătatea prostatei, a aparatului urinar șia aparatului reproducător masculin, cade exemplu< palmierul-pitic (Serenoa

repens), vitamina E, drojdia selenităcare completează aportul de vitaminedin complexul B, Omega 3 din alge,acidul docosahexaenoic (DHA), saufructoboratul de calciu. Prin sinergiacompușilor biologic-activi din extractulde Serenoa repens cu cei din drojdiaselenită și fructoboratul de calciu, Pros-taboratul asigură buna funcționare aaparatului uro-genital al bărbatului.

Contracarează efectelenegative ale radicalilor liberi

Datorită ingredientelor deosebitearătate mai sus produsul Prostaboratprezintă următoarele proprietăţi rezu-mate< antioxidant (previne formarearadicalilor liberi și contracarează efec-tele negative ale celor deja formaţi, pro-tejând celulele și ţesuturile prostatei,potenţează activitatea unor antioxi-danţi naturali ai organismului), antitu-moral și anticancerigen (previneapariţia cancerelor de prostată, sân, coluterin și plămâni, inhibând dezvoltareași încetinind evoluţia acestora), antiin-flamator și analgezic (inhibă sintezamediatorilor inflamaţiei, ducând la di-minuarea dimensiunilor prostatei),echilibrant hormonal (stimulează șinormalizează nivelul hormonilor aso-ciaţi cu prostata sănătoasă), diuretic(ajută la eliminarea reziduurilor urinareși creșterea fluxului urinar), antisepticurinar, imunostimulent, vitaminizant.

Produsul este adjuvant în< infecţiiale prostatei (prostatita), hiperplaziebenignă de prostată sau adenom deprostată, cancer de prostată, inconti-nenţă urinară nocturnă, dezvoltare de-ficientă a testiculelor și a ovarelor, atro-fie testiculară.

Prostaborat - men\ines[n[tatea prostatei

Cele mai frecvente afecţiuni aleprostatei sunt< prostatita (o infla-maţie a prostatei de natură in-fecţioasă sau alergică), hiperplaziabenignă de prostată (tumoră be-nignă a prostatei) sau adenomulde prostată, cancerul de prostată.

Prostata își mărește volumul, inter-ferând cu fluxul urinei. Acest lucru sedatorează unui dezechilibru hormonal(deficit de testosteron și dominanţă es-trogenică) și afectează prostaglandinelecu efect antiinflamator. Deși bărbaţiiproduc foarte puţin estrogen, ei suntexpuși la acest hormon prin alimentaţie(carnea de la animalele hrănite cu hor-moni conţine estrogeni). Cancerul deprostată este unul dintre cancerele celemai des diagnosticate la bărbaţi> o mareparte a bărbaţilor de 70 de ani și pesteaceastă vârstă au cancer de prostată la-tent. Deși este destul de răspândit, can-cerul de prostată este un cancer cu evo-luţie înceată. Unul dintre markerii uti-lizaţi pentru a determina probabilitateaapariţiei cancerului de prostată este ni-velul sangvin al antigenului specificprostatei (PSA).

Bărbaţii sunt diagnosticaţi ca avândprobleme cu prostata atunci când ni-velul lor de PSA este mai mare decâtnivelul normal. Deși cancerul de pros-tată are cu siguranţă o componentă ge-

netică, factorii de mediu și alimentaţiajoacă un rol dominant în apariţia aces-tuia. S-a demonstrat că există o legăturăîntre alimentaţia de origine animală(bogată în carne, lactate, ouă) și cance-rul de prostată, în sensul că bărbaţiicare consumă preponderent aceste ali-mente de origine animală și nu consu-mă suficiente legume și fructe proas-pete, au un risc mai mare de cancer deprostată. Această legătură între alimen-taţia de origine proponderent animalăși cancerul de prostată s-a dovedit va-labilă și în cazul altor forme de cancer.

Există un hormon care sporeștedezvoltarea celulelor canceroase, unhormon pe care organismul îl fabricăpe măsură ce este nevoie de el. Este unhormon de creștere (IGF) care se do-vedește a avea o valoare predictivă înprivinţa cancerului de prostată. Încondiţii normale acest hormon se ocu-pă de frecvenţa de „creștere” a celulelorsănătoase, de felul cum se înmulţesc șise reînnoiesc acestea, eliminând celulelebătrâne, totul în cadrul unei stări bunede sănătate.În condiţii nesănătoase, IGFdevine mai activ, sporind crearea șicreștera a noi celule, inhibând simultanîndepărtarea celulelor vechi și favori-zând dezvoltarea cancerului. Bărbaţiicare au un nivel de IGF mai mare decâtnivelul normal au un risc mai mare dea dezvolta cancer de prostată. Cu câtconsumăm mai multe alimente de ori-

gine animală, cu atât organismul pro-duce mai mult IGF, care va produce de-zordine în creșterea celulelor stimulânddezvoltarea cancerului. În acestecondiţii, o dietă bazată pe alimente deorigine vegetală, fructe și legume, poatefi un “medicament” foarte eficient îm-potriva apariţiei cancerelor.

Factorii favorizanti ai apari\iei bolilor prostatei

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.com

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

RE}ETE

Varz[ a la Cluj cu cârna\i afuma\i

Sup[ de conopid[ cu smântân[

Mod de preparare<

Varza murată se spală cu apă rece,se stoarce și se călește în untură sauulei. Orezul se fierbe în apă ușor sărată,sau eventual cu delicat și se strecoară.Cârnații se feliază și se prăjesc ușor.Ceapa se mărunțește, se călește în un-tură, se adaugă carnea tocată, se con-

dimentează și se călește, apoi se stingecu apă și se mai fierbe până când zeamascade complet. Un vas termorezistentse unge cu untură și se așează în straturi1/3 din varza călită, jumătate din câr-nați, jumătatea orezului, jumătate dincarnea tocată prăjită, o lingură desmântână și totul se repetă încă o dată,apoi de acoperă cu ultima treime dinvarză. Se toarnă peste ea smântâna șise întinde în mod egal pe toată supra-fața. Slănina sau baconul se așează de-asupra, se pune în cuptorul preîncălzitși se coace timp de 15-20 de minute.

Ingrediente<

1 kg varză murată măruntă,700 g carne tocată de porc, 150g de orez, 250 g de smântână, oceapă, 2 linguri de untură deporc, sau eventual ulei, 150 - 200g de cârnați afumați, circa 100 gde slănină sau bacon afumat, sa-re, piper, boia de ardei, delicat.

Mod de preparare<

Zarzavaturile se curăţă şi se taiemărunt, iar conopida se desface în bu-chete. Se încinge puțin ulei într-o oalăîn care se va prepara mâncarea şi secălesc zarzavaturile, cu excepţia con-opidei. Se poate presăra și cu puținăboia. Se stinge cu circa 1,5 l de apă şi,

după ce legumele încep să fiarbă, seadaugă conopida şi se fierbe totul lafoc mic, până se înmoaie toate ingre-dientele, apoi se adaugă zeamă de lă-mâie (sau oțetul), după gust, sare, piper,un vârf de cuţit de nucşoară. Într-unbol se amestecă smântâna cu făina şi,apoi, cu acest amestec se dresează supași se mai lasă puțin la fiert. După ce seia de pe foc, se lasă puțin să se răcească.Gălbenușul se freacă bine, apoi seadaugă treptat, una câte una, câtevalinguri de supă caldă, iar compozițiase toarnă în oală. La servire se presar[deasupra pătrunjelul mărunțit.

Ingrediente<

O conopidă de aproximativ 6-800 g, o ceapă mică, doi morcovi,un pătrunjel, circa 100 g de ţelină,un cartof, frunze de pătrunjel, găl-benuşul unui ou, 200 ml smântâ-nă, o lingură de făină, o lingură-două de ulei, câteva picături dezeamă de lămâie (sau oțet), sare,piper, nucşoară, eventual puțin de-

licat (preparat acasă).

Tart[ cu mac ;i nuci

Mod de preparare<

Făina, macul, zahărul, coaja rasăde lămâie, bicarbonatul, zahărul vani-lat, smântâna și gălbenușurile de ouăse amestec[ bine, până când se obțineo pastă omogenă. Se adaugă stafidelesau vișinele, după preferință și nuca

măcinată. Albușurile de ouă se bat spu-mă tare, apoi se amestecă cu compozi-ția anterior preparată, cu grijă, ca alua-tul obținut să rămână cât mai pufos.Se toarnă într-o tavă căptușită în prea-labil cu hârtie de copt, se dă la cuptorulpreîncălzit și se coace la temperaturăde circa 200-220 grade C, timp de 30minute, după care se face proba cu sco-bitoarea. Se servește fie presărat cu za-hăr pudră, fie ornată cu frișcă sau gla-zură de ciocolată.

Ingrediente<

O ceașcă (300 ml) de făină, oceașcă de mac măcinat, o ceașcăde zahăr, o ceașcă de smântână(cât mai proaspătă), 5 ouă, 1/2linguriță de bicarbonat de sodiualimentar, coaja rasă de la o lă-mâie, 100 g de stafide sau 3-4 lin-guri de vișine fără sâmburi, 1/2ceașcă de nuci ușor prăjite și mă-cinate, 1-2 plicuri de zahăr vani-lat, zahăr pudră, frișcă sau cio-

colată pentru ornat.

Desert rapidcu mere ;i fri;c[

Mod de preparare<

Biscuiții se sfărâmă și se așează în-tr-un vas. Merele se curăță și se răzu-iesc, apoi se stropesc cu zeama de lă-mâie, se amestecă cu zahărul și se punecâteva minute la fiert. Când zahărul setopește, se ia vasul de pe foc și merelese amestecă bine-bine cu biscuiții și cuscorțișoară, până când compoziția de-

vine omogenă. Jumătatea se întinde în-tr-o formă plată, sau se împarte în cupe.Se prepară budinca după rețeta de peplic, doar că în acest caz se folosescdoar 400 ml de lapte, apoi se întindepeste primul strat, sau se împarte șiasta în cupe. Când budinca se prindepuțin se acoperă cu amestecul de mererămas, apoi se bate fișca cu zahărul șise întinde deasupra desertului. Se or-nează cu ciocolată răzuită, cremă deciocolată topită, bucăți de fructe saupișcot pentru copii. Se lasă la frigidertimp de 2-3 ore, după care, dacă sunteținorocoși, se poate felia, dar pentru a fisigur că și aspectul va fi la fel de reușitca și gustul, vă recomandăm să le așe-zați din pormire în cupe sau boluri.

Ingrediente<

Pentru stratul inferior< 3 mere,200 g de biscuiți cu vanilie, o lin-guriță de scorțișoare pudră, o lin-gură de zahăr pudră cu gust de va-nilie, o lingură de zeamă de lămâie.Pentru stratul următor< o budincăcu vanilie, 3-4 linguri de zahăr și400 ml de lapte. Pentru stratul su-perior< 200 ml de frișcă pentruspumă, o linguriță de zahăr pudră,50 g de ciocolată fină sau cremăde ciocolată cu arahide, ori alteelemente pe care doriți să le folo-

siți la ornat.

Aproape că nu există boală caresă nu poată fi tratată cu ceapă, fieea roșie, galbenă sau verde. Ceapaeste cea mai populară legumă dinbucătăria românească, ea având șinumeroase virtuţi terapeutice< an-tibiotic natural, remediu în bolilerenale, factor de longevitate, iar ca-lităţile ei nu se opresc aici.

Ceapa conţine carbohidraţi, între 28și 36 de calorii (la 100 de grame), cantităţiimportante de potasiu, calciu, fosfor, zinc,iod, cupru, vitaminele A, E, C, complexulB, proteine, precum și substanţe cu pro-prietăţi antiseptice.

Specialiștii au descoperit că ceapa esteun diuretic excelent, care favorizează eli-minarea unei cantităţi importante de sodiudin organism. Datorită acestei proprietăţi,terapeuţii recomandă bolnavilor de gută,reumatism și de azotemie (exces de ureesau de acid uric în sânge) să consume zilniccâte 150 g de ceapă crudă timp de 21 dezile.

Dacă nu mai scapi de tuse, poţi preparaun leac pe cât de simplu, pe atât de eficient<amesteci cinci linguriţe de suc de ceapă cuopt linguriţe de miere. Leacul îl consumiîn trei reprize, timp de cinci zile.

Efectele terapiei sunt extraordinare<accesele de tuse încetează și elimini se-creţiile acumulate. La fel de eficient pentrutusea persistentă este decoctul de ceapă.Băutura o prepari din două cepe, pe carele fierbi în 500 ml de apă, apoi o îndulceșticu miere.

Tinctura de ceapă este un bunantibiotic

Tinctura de ceapă se prepară din 500g de ceapă, care se pun la macerat în 500ml alcool de 40 de grade. După 10 zile, li-chidul se filtrează. Leacul, cu proprietăţiantibiotice, se administrează de trei ori pezi (câte 30 de picături) în tratamentul ar-teritei, al bolilor interne din sfera aparatuluirespirator și al bolilor de piele. În acest ul-tim caz, leacul se aplică pe pielea unsă în-ainte cu cremă de gălbenele.

Tratamentele naturiste cu ceapă roșie- dizolvă calculii biliari. Specialiștii au con-statat că ceapa poate preveni litiaza renală.În cazul persoanelor cu probleme care aumâncat câte o salată de ceapă (120 grame),asezonată cu suc de lămâie, timp de 18zile, s-a observat o îmbunătăţire a stării desănătate.

Un efect similar îl are consumul deceapă în cazul litiazei biliare. Dacă ai calculibiliari trebuie să consumi câte trei linguriţede suc de ceapă, pe care îl lași să se mace-reze, timp de cinci ore, în trei linguri deulei de măsline.

După 14 zile de tratament, faci o pauzăde o săptămână, apoi repeţi procedura.Efectele nu se lasă așteptate< în scurt timp,poţi elimina calculii biliari existenţi, dacănu au dimensiuni prea mari, iar remediulprevine și formarea unor noi calculi bi-liari.

Preparate corect, leacurile din ceapăroșie sunt foarte bune la vindecarea leziu-nilor. Foile exterioare ale cepei sunt maibogate în antioxidanţi decât cele interioare.De asemenea, cu cât ceapa este culeasămai târziu, cu atât puterea ei antioxidantăeste mai mare.

Ceapa coaptă vindecă bătăturile< taieo ceapă în două și las-o să se coacă pe otăviţă la flacăra aragazului. Stropește ceapacu oţet de mere și pasta o aplici pe bătătură>o fixezi cu ajutorul unui pansament,menţinând-o timp de 12 ore.

Pentru călcâie crăpate aplică suc deceapă amestecat cu ulei de măsline. Suculde ceapă liniștește durerea provocată dearsuri ale pielii.

Cataplasmele cu ceapă coaptă în cup-tor sunt indicate în caz de abces, furuncul,degerături și de amigdalită; cataplasmelecu ceapă crudă pot fi un bun remediu pen-tru tratarea durerilor reumatice, a migre-nelor și în caz de dureri menstruale; suculde ceapă este un bun tratament pentruafte, pistrui sau negi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Tratament cu ceap[ro;ie pentru r[ni

Specialiștii au descoperit că ceapa este un diuretic excelent, care favorizează eliminarea uneicantităţi importante de sodiu din organism. Datorită acestei proprietăţi, terapeuţii recomandăbolnavilor de gută, reumatism și de azotemie (exces de uree sau de acid uric în sânge) să consumezilnic câte 150 g de ceapă crudă timp de 21 de zile.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

4 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Bijuteriile vintage au rămas încontinuare în tendințe. Sunt ado-rabile. De acum poți fi sigură căle poți purta fără restricții. Vreisă le faci cadou pentru o persoanădragă ție ori pentru tine?

Indiferent de alegerea pe care tre-buie să o faci, cadoul va fi unul inspiratși inedit. Fiecare femeie va purta cudrag un astfel de cadou. Pentru că, nu-i așa, bijuteriile sunt o altă slăbiciune afemeilor, când vine vorba de aspectulexterior. Fără ele, pur și simplu nu sepoate. Bijuteriile și accesoriile vintage,pe lângă aspectul lor unic, poartă înspate și o valoare sentimentală și mo-rală de o însemnătate aparte. De va-loarea lor materială, nici nu mai încapdiscuții.

Încă de pe vremuri, mamele saubunicile care dețineau astfel de bijuteriiobișnuiau să le ofere în dar fiicelor șinepoatelor. În acest fel ele dăinuie și înzilele noastre și sunt neprețuite. Mă-iestria și truda cu care sunt realizate,dar și frumusețea aparte a bijuteriilorvintage, toate acestea la un loc le trans-formă în adevărate mesagere ale unorpopoare, ducând povestea lor în eter-nitate.

Chiar dacă moda este schimbătoa-re, bijuteriile vintage nu se vor demodași pot fi ușor de asortat la nenumărateținute. Regula, însă, ar trebui să fie unasigură< la o ținută vintage, poartă ac-cesorii vintage. Dar, cum regulile suntfăcute pentru a fi încălcate, accesoriilevintage pot fi încadrate și la outfit-urimoderne, nu doar la cele vintage. Ati-tudinea contează.

Bijuteriile vintage sunt originale,au un plus de valoare, în comparațiecu bijuteriile comerciale, moderne iarspecialiștii te asigura că vor rămâne întendințe pentru totdeauna.

Cele mai căutate modele

Cerceii sunt printre cele mai cău-tate bijuterii vintage. Fiecare doamn[sau domnișoară se bucură să primeas-că în dar o pereche de cercei vintage,autentici sau în stil vintage, updatat zi-lelor noastre. Nu ai găsit cea mai chicpereche de cercei vintage, ce se asor-tează și la o ținută casual? Caută maibine în magazinele de specialitate sauîn târgurile de haine și accesorii vinta-ge. Magazinele online sunt și ele o op-țiune la îndemână, îți vin în ajutor cumodele de cercei vintage în stiluri va-riate. O pereche de cercei candelabru,de exemplu, în stil vintage, cu pietrecolorate sau nu, transformă și d[ va-loare atât unui outfit de zi, cât și uneiținute de seară, cu iz vintage.

Realizați din argint, considerat încăde pe vremuri un material pur și caldși placați cu rodiu sau agațe, cerceii înacest stil cuceresc orice privire și rămânîn tendințe în continuare.

Colierele vintage sunt și ele la mo-dă. Preferate mai ales de doamne, co-lierele în stil vintage sunt o declarațiede stil a femeii moderne. Vechiul se în-trepătrunde cu noul și d[ tonul unuiaspect vintage modern. Colierele dinargint filigranat, originale din Irak, co-lierele cu perle albe sau negre, colierelecu bani de argint sau din aur, cele deinspirație tribală, toate sunt la marecăutare și au puterea să te facă să tesimți unică, atunci când le porți. De

exemplu, un colier vintage, statement,ce îmbracă și încadrează la maxim gâ-tul și decolteul, decorat cu diferite pie-tre este accesoriul care transformă ți-nută de seară vintage într-una specta-culoasă. Un colier cu cercei vintage,decorat cu bănuți și pandantiv cu piatrăneagră da un plus de valoare unei ți-nute în stil minimalist. Colierele cubroderie la baza gâtului, așa-zisele cho-

kere, cu sau fără pietre ori decorațiuni,se purtau încă de pe vremea bunicii șisunt la modă și în zilele noastre. Suntfeminine și extrem de sexy. Magazinelede specialitate au modele dintre celemai originale, dar modele chic de co-liere vintage poți găși și în magazineleonline.

Dintre bijuteriile vintage la modănu ar trebui să-ți lipsească nici brățările

sau inelele. Brățările orientale din ar-gint sau de inspirație tradițională, dedimensiuni mari sunt ușor de purtatde-a lungul zilei sau seară, la orice tipde outfit.

Inelele ameridiene, în stil tribal cufildeș sau chihlimbar, din argint cu di-ferite tipuri de pietre, de mari dimen-siuni decorează frumos degetele fineale unei doamne și sunt perfecte la ți-

nutele de seară. Conform site-uluiwww.bespecial.ro/bratari, secretul bi-juteriilor vintage este să le porți cu mă-iestrie și atitudinea potrivită, demnăde o bijuterie vintage, cu mare valoaresentimentală.

Întregește-ți și tu colecția de biju-terii vintage și poartă-le cu m]ndrie,având în vedere că au fost realizate cutrudă și măiestrie de meșteri artizani.

Chiar dacă moda este schimbătoare, bijuteriile vintage nu se vor demoda și pot fi ușor de asortatla nenumărate ținute. Regula, însă, ar trebui să fie una sigură< la o ținută vintage, poartă accesoriivintage. Dar, cum regulile sunt făcute pentru a fi încălcate, accesoriile vintage pot fi încadrate șila outfit-uri moderne, nu doar la cele vintage. Atitudinea contează.

Bijuteriile vintage au r[mas în continuare în tendin\e

8 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

DIET~

Kilogramele n plus reprezint[pentru mult[ lume o problem[major[. Ritmul alert al zilelor ne`ndeamn[ spre un ritm alert al ali-menta\iei, iar asta ne afecteaz[s[n[tatea.

Sportul ;i o alimenta\ie s[n[toas[reprezint[ solu\ia acestor probleme,tocmai de aceea am rugat-o pe An-dreea Sele;, antrenor PrimaGYM SatuMare, s[ ne explice beneficiile ;i im-portan\a sportului n via\a noastr[, dar;i c]teva sfaturi utile pentru a `ncepede azi o via\[ mai s[n[toas[.

- Bun[ Andreea. ~\i mul\umesc dinsuflet c[ ai acceptat acest interviu.Pentru nceput te rog s[ ne spui c]tevalucruri despre tine.

- M[ numesc Andreea Sele;, suntantrenor certificat de Aeobic fitness ;iAntrenor Personal. Am 30 de ani, `miplace s[ lucrez cu oamenii ;i cred c[sportul este foarte important pentrus[n[tatea mea.

- Ce reprezint[ sportul pentru tine?- Un obicei s[n[tos, cel mai bun

prieten, stare de bine.

- Ne enumeri c]teva beneficii alelui?

- Am s[ enumar beneficiile pe caremi le ofer[ sportul ;i anume< ncredere`n mine, `mi d[ puterea s[ trec peste ozi grea, `mi sculpteaz[ corpul, m[ re-laxeaz[ ;i m[ duce `ntr-o stare de feri-cire/mul\umire.

- Te cunosc deja de ceva vreme,dar trebuie s[ recunosc c[ mereu m[surprinde energia ta. Cum reu;e;ti,de unde at]ta energie?

- M[ bucur nespus c[ mi-ai adresataceast[ `ntrebare deoarece chiar simtnevoia s[ mp[rt[;esc acest g]nd cu ti-ne. Pentru mine, ca antrenor, singurullucru ce m[ poate motiva ;i energizade fiecare dat[, este momentul `n carelucrez cu participan\ii la clasele mele.Pentru faptul c[ `i v[d c[ vin la clase,`i v[d c[ vor s[ fac[ un lucru bun pen-tru ei `n;i;i ;i m[ las[ s[ `i ajut s[ `;iating[ obiectivele, a;a `mi c];tig euenergia… datorit[ lor. Ca ;i `n antre-namentele Body&Mind “cum nu estezi f[r[ noapte a;a nu este nici noaptef[r[ zi” a;a nici eu nu a; fi f[r[ ei.

- F[r[ ndoial[ e;ti un model pen-tru multe fete. Ar[\i bine ;i cu sigu-ran\[ te hr[ne;ti corect. Ce presupunealimenta\ia ta?

- Am s[ `\i spun ceva, dar sigur ais[ râzi… eu de felul meu sunt o gur-mand[. Asta `nseamn[ c[ `mi place s[m[n]nc/gust orice, `n special atuncic]nd c[l[toresc. Ador s[ savurezm]nc[rurile tradi\ionale pentru c[doar n acest mod pot sim\i cultura cu-linar[ a locului respectiv. ~ns[,bine`n\eles c[ mereu am grij[ de can-titatea pe care o savurez. Acesta estesingurul mod `n care reu;esc s[ m[men\in `n forma dorit[.

- Ce m]ncare o consideri tud[un[toare pentru organismul nos-tru?

- Din p[cate `n ziua de azi, cu pro-gramul nc[rcat pe care l avem cu to\ii;i din cauz[ c[ nu ne mai oferim timpulnecesar pentru propria persoan[,m]ncarea pe care o consum[m n tim-

pul zilei este `n general nes[n[toas[.Pe scurt tot ce nu este preg[tit din in-grediente proaspete eu considerd[un[tor organismului ;i a; dori s[ nuintru n detalii deoarece sunt sigur[ c[fiecare este con;tient/[ de acest aspect.

- Dac[ vrem s[ sl[bim, la c]t timpdup[ ora de sport se poate m]nca ;ice?

- ~n calitate de antrenor de aerobic;i fitness, a;a cum am fost instruit[ deMaster Trainerii cu care am f[cut aceste;coli, recomand s[ serve;ti o gustare`n primele dou[ ore de dup[ efort. Ammen\ionat inten\ionat “gustare” deoa-rece ;tiu c[ avem mereu tendin\a de aservi mai mult dec]t este nevoie. Tre-buie s[ avem grij[ s[ m]nc[m lent ;is[ nu servim ap[ `n timpul mesei, s[renun\[m la sucuri carbogazoase de-oarece con\in enorm de mult zah[r sau`ndulcitori ceea ce este extraordinar ded[un[tor organismului ;i trebuie s[consum[m mai mult[ ap[ `n timpulzilei.

- Care este ora cea mai potrivit[pentru organism s[ fie supus la efortintens?

- Eu cred c[ fiecare persoan[ esteunic[ ;i pentru acest fapt nu pot s[ ge-neralizez o anumit[ or[, n schimb pots[ nu recomand efort intens dup[ ora20. Organismul este oricum epuizatdup[ o zi petrecut[ la serviciu, cu tre-burile cotidiene ;i nu mai ofer[ acela;irandament dac[ efortul intens este laore t]rzii. ~n plus vei reu;i s[ nu dormip]n[ la ora 1 noaptea, iar acest lucrueste d[un[tor deoarece un corp s[n[tosare nevoie de o minte s[n[toas[, iar

pentru asta ai nevoie de odihn[.

- Din punctul t[u de vedere, pen-tru rezultate vizibile, de c]te ori artrebui s[ c[lc[m pragul s[lii de sport?

- Rezultate vizibile pot fi de maimulte feluri< s[n[toase ;i nes[n[toase.Pentru cele s[n[toase am o re\et[ spe-cial[ care cel pu\in la mine ;i face efec-tul maxim! S[ spunem c[ tu Alina,frecventezi PrimaGYM de os[pt[m]n[ (din acest an) ;i deja ai nce-put s[ c];tigi pu\in[ condi\ie fizic[,mobilitate ;i flexibilitate… Am drep-tate, nu-i a;a? Din acest moment e;tipreg[tit[ s[ lucrezi mai mult pentrurezultate s[n[toase, chiar ;i zilnic, ns[a; vrea s[ `\i explic un concept dinsport, cel de polaritate< dup[ greu tre-buie s[ urmeze ceva u;or, dup[ o in-spira\ie urmeaz[ o expira\ie, dup[ unantrenament de dificultate mare ai ne-voie de un antrenament de dificultatemic[ deoarece corpul are nevoie de unrepaus `ntre dou[ antrenamente pu-ternice a;a cum are nevoie de un an-trenament greu `ntre dou[ u;oare ;itot a;a. Pentru rezultate nes[n[toasenu am re\eta.

- Am mers la sal[ ;i am sl[bit, darcum ne men\inem?

- Sus\in faptul c[ sportul trebuie s[fie un obicei n via\a fiec[rei persoane.Atunci c]nd dore;ti s[ te men\ii trebuies[ `\i continui antrenamentele `ntr-unmod c]t mai pl[cut ;i uniform.

- Ce sfat le dai oamenilor care nc[nu s-au apucat de sport?

- Voi ;ti\i ce pierde\i???Alina Cre\

Andreea Sele;< “Sportul trebuie s[ fie un obicei

`n via\a fiec[rei persoane”

“Din p[cate `n ziua de azi, cu programul `nc[rcat pe care `l avem cu to\ii ;i din cauz[c[ nu ne mai oferim timpul necesar pentru propria persoan[, m]ncarea pe care o con-sum[m `n timpul zilei este `n general nes[n[toas[. Pe scurt tot ce nu este preg[tit din in-grediente proaspete eu consider d[un[tor organismului ;i a; dori s[ nu intru `n detaliideoarece sunt sigur[ c[ fiecare este con;tient/[ de acest aspect.”

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

4 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

La 12 iulie 1859, AlexandruIoan Cuza semnează Ordonanţadomnească nr. 276 de înfiinţare aOficiului Central de Statistică Ad-ministrativă, marcând creareastatisticii oficiale din România.

La acea dată, la Bucure;ti existaServiciul Statistic Central din Ţara Ro-mânească condus de Dionisie PopMarţian, iar la Ia;i Direcția de Statisticăa Moldovei condusă de Ion Ionescu dela Brad. În acelaşi an, demarează şi Re-censământul populaţiei din 1859-1860,prima investigaţie de acest fel care aurmărit atât aspecte demografice, câtşi economico-sociale, simultan, în celedouă provincii unite.

În 1862, Dionisie Pop Marţian de-vine director al instituţiei recent uni-ficate, Oficiul Statistic pentru Princi-patele Unite, cu sediul la Bucureşti, ca-pitala României.

Metodologia de lucru şi indicatorii

înregistraţi au diferit de la o provinciela alta, Dionisie Pop Marţian, la Bucu-reşti, şi Ion Ionescu de la Brad, la Iaşi,având puncte de vedere diferite privindmodul de abordare a acţiunii. În aceas-tă vastă activitate, cei doi pionieri aistatisticii oficiale româneşti s-au com-pletat, orizontul mai larg şi experienţaeuropeană caracteristică formaţiei şti-inţifice a lui Dionisie Pop Marţian în-tregindu-se fericit cu buna cunoaşterepe teren a realităţilor ţării, proprie luiIon Ionescu de la Brad. Aşa se face că,fără a fi căzut de acord în mod declaratasupra modului de desfăşurare a re-censământului, acesta a urmat un pro-gram de observare asemănător în celedouă principate.

Rezultatul a fost că, deşi desfăşuratîn condiţii dificile prin precaritateamijloacelor financiare şi puţinătatearecenzorilor pregătiţi ca atare („cei 500de inteligenţi” cum inspirat i-a numitDionisie Pop Marţian), lucrările recen-sământului se vor încheia cu succes,

rezultatele fiind prezentate la 25 iunie1860, pentru Muntenia, şi în vara lui1861, pentru Moldova. Ele au oferitguvernului domnitorului AlexandruIoan Cuza importante informaţii pri-vind populaţia, după sex, stare civilă,vârstă şi infirmităţi, după naţionalitateşi cult religios, pe categorii sociale şimedii, după profesii ş.a.m.d, într-o dis-punere pe judeţe, ocoale şi oraşe.

România era situatăîntre ţările mici ale Europei

Remarcabil de amintit că, dacă laBucureşti, Recensiunea a fost prezen-tată Ministerului Treburilor Dinlăun-tru de către cel care condusese des-făşurarea recensământului, DionisiePop Marţian, la Iaşi această misiuneva reveni noului şef al Direcţiunii sta-tistice, nimeni altul decât Costache Ne-gruzzi, una dintre cele mai reprezen-tative figuri ale culturii româneşti aveacului al XIX-lea.

~ntre Unirea de la 1859 şi anul 1914,principalele “repere" in procesul de-mografic ar putea fi< 1860 - 3 917 541locuitori> 1866 - 4 115 000 locuitori>1877 - 4 479 813 locuitori> 1899 - 5 956690 locuitori> 1912 - 7 160 682 locui-tori. Densitatea populaţiei a evoluat dela 33 locuitori/kmp în anul 1859 la 45,3locuitori/kmp în anul 1899.

Analizând creşterea populaţiei Ro-mâniei de la 1859 la 1899, L. Colescu- şeful Serviciului Statisticei Generale- nota că sporul populaţiei în 40 de ani,în sumă de 2 091 842, a fost produsastfel< “1 762 282 unităţi ce reprezintăexcedentul total al născuţilor asupramorţilor, plus 329 560 unităţi care for-mează diferenţa între emigraţiuni şiimigraţiuni, diferenţă clasată în favoa-rea intrării străinilor veniţi şi rămaşiîn ţară în acest interval". România erasituată între ţările mici ale Europei,având o populaţie mai mică decât Aus-tria (26 150 599 - 1900) ;i Ungaria (cuprovinciile, 19 254 559 - 1900).

Conform recensământului din2011, România are o populaţie de20.121.641 de locuitori şi este deaşteptat ca în următorii ani să seînregistreze o scădere lentă a po-pulaţiei ca urmare a sporului na-tural negativ.

În secolul 20 au fost organizate optrecensăminte ale populaţiei şi lo-cuinţelor, în anii 1912, 1930, 1941,1948, 1956, 1966, 1977 şi 1992.

Evoluţia populaţiei României

În anul 1930, conform recensă-mântului din acel an, din populaţia de18.057.028 de locuitori, 80% trăia lasate şi avea ca ocupaţie agricultura. Înanul 2012 populaţia României s-a di-minuat din spor natural negativ cu pes-te 56.000 de persoane. Populaţia Ro-mâniei se va reduce destul de mult înurmătorii ani, ajungând ca în 2050 săscadă până la 15,5 milioane de persoa-ne (-29%), conform statisticilor.

Evoluţia etniilor

Principalul grup etnic în Româniaîl formează românii. Ei reprezintă, con-form recensământului din 2011, 88,9% din numărul total al populaţiei. Du-pă români, următoarea comunitate et-nică importantă este cea a maghiarilor,care reprezintă 6,1 % din populaţie,respectiv un număr de aproximativ 1200 000 de cetăţeni.

După datele oficiale, în Româniatrăiesc 665 000 de ţigani (rromi). Gru-pul etnic al romilor a cunoscut o evo-luţie demografică ascendentă. Dacă lareferendumul din 1966 erau 0,4% dinpopulaţia ţării, în 1977 au ajuns la 1,1%,potrivit recensământului din 1992 re-prezentau 1,8% din total, în 2002 auajuns să fie 2,5%, iar în 2011 3,3%.

Alte comunităţi importante suntcele ale germanilor, ucrainenilor, lipo-venilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slo-vacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor,

rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor,italienilor şi armenilor.

Din cei 745 421 de germani câţierau în România în 1930, în prezentau mai rămas aproximativ 60 000. Deasemenea, în 1924, în Regatul Româ-niei erau 796 056 de evrei, însă la re-censământul din 2002 au fost număraţi6 179.

Evoluţia natalităţii

Potrivit datelor prezente pe site-ulFondului ONU pentru Populaţie în lu-me şi în Cartea Verde publicată deaceastă organizaţie, evoluţia natalităţiiîn România este redată mai jos.

Rata brută a natalităţii până în 1966a fost de 14,3‰. După 1967, când aufost interzise avorturile, natalitatea a

crescut până la 27,4‰. În perioada1986-1989 natalitatea avea valori deaproximativ 16‰. După 1989, natali-tatea a scăzut la 10,4‰ în 2000 şi chiarsub 10‰ în 2002, după care s-a redre-sat uşor. O altă involuţie rapidă< în timpce în 1989 s-au născut 369.000 de copii,în 1990 numărul de nou-născuţi a fostde 314.000, în 1991 de 275.000, iar în1992, 260.000, iar în 2012 de 198.770.În perioada 1985-1990 se năşteau înmedie 360.000 copii pe an, iar în ultimadecadă numărul oscilează în jurul a220.000 pe an, spre exemplu, în anul2004 s-au născut 216.300 copii, cu3.800 mai mulţi decât în anul prece-dent.

În mai 2010, mortalitatea infantilăera de 9,2 la mie, în condiţiile în careîn majoritatea statelor din UE aceastaera de sub 5 la 1.000.

Aglomerări urbane

La 1 ianuarie 2016, în mediul ur-ban, în cele 320 de municipii şi oraşe,locuiau 12.546 de mii de persoane.Ponderea populaţiei urbane a fost de56,41%, în scădere uşoară faţă de 1 ia-nuarie 2015 (56,44%).

Bucureşti este cel mai mare oraş şi,totodată, capitala României. Acestadeţine 16,8% din populaţia urbană şi9,5% din populaţia ţării. La 1 ianuarie2016, populaţia oraşului depăşea 2,1milioane de locuitori, în timp ce zonametropolitană Bucureşti concentreazăo populaţie de peste 3 milioane de lo-cuitori. Pe viitor, sunt prevăzute pla-nuri de extindere a graniţelor ariei me-tropolitane Bucureşti.

În România mai există încă şaseoraşe care au o populaţie numeroasă(în jur de 300.000 de locuitori) şi carese înscriu în clasamentul celor mai po-pulate oraşe din Uniunea Europeană.Acestea sunt< Iaşi, Timişoara, Cluj-Na-poca, Constanţa, Craiova şi Galaţi. Alteoraşe cu o populaţie ce depăşeşte200.000 de locuitori sunt Braşov, Plo-ieşti, Oradea şi Brăila. De asemenea,există încă alte 13 oraşe care concen-trează un număr mai mare de 100.000de locuitori.

Emigraţia

Numărul românilor ori al persoa-nelor cu strămoşi născuţi în Româniacare trăiesc în afara graniţelor ţării estede aproximativ 12 milioane. Puţin timpdupă revoluţia din decembrie 1989,populaţia României a fost de peste 23de milioane de locuitori. Însă, înce-pând cu 1991, aceasta a intrat într-otendinţă de scădere treptată, ajungândactualmente la circa 20 de milioane delocuitori. Acest fapt se datorează libereicirculaţii în statele din afara graniţelorRomâniei, dar şi ratei natalităţii destulde scăzute.

În iulie 2010, în statele membre UEse aflau aproximativ 2,5–2,7 milioanede imigranţi români. Cu 2,8 milioanede emigranţi luaţi în evidenţă de BancaMondială la nivelul lui 2010, Româniase situează pe locul 18 în lume în pri-vinţa emigraţiei.

Imigraţia în România

Aproximativ 45.000 de străini suntprezenţi pe piaţa locală a forţei de mun-că, dintre care circa 30.000 de munci-tori.

Numărul imigrărilor în Româniarămâne redus (10.000 de persoane în2008, cu 5% mai mult decât în anulprecedent). Numărul total al permise-lor de muncă eliberate străinilor a fostde 76.700 în 2008, cu 30% mai multdecât în 2007.

V. Nechita

Costache Negruzzi a prezentat primul recens[m]nt `n Rom]nia

Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2011, 88,9 % dinnumărul total al populaţiei. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă6,1 % din populaţie

Costache Negruzzi

Popula\ia României s-a diminuat cu56.000 de persoane, într-un singur an

RECENS~MÂNTDupă datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de ţigani (rromi). Grupul etnic al romilor

a cunoscut o evoluţie demografică ascendentă. Dacă la referendumul din 1966 erau 0,4%din populaţia ţării, în 1977 au ajuns la 1,1%, potrivit recensământului din 1992 reprezentau1,8% din total, în 2002 au ajuns să fie 2,5%, iar în 2011 3,3%. Alte comunităţi importantesunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bul-garilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi armenilor.

10 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

TRADI}II

Denumirea populară a lunii Fe-bruarie mai este şi Faur, Făurar,Fluierar sau Luna Lupilor. Îi ziceFăurar, după făurarii în fier (fiera-rii), care pregăteau fierul pluguluipentru arat. Există şi o zicală, carespune că “Faur fereca şi desfereca/Două săptămâni ferica/ Iar douădesferica> / Ninge şi plouă, /În-gheaţă şi dezgheaţă,/ E ger şi căl-dură”. Asta pentru că în Februarienoaptea îngheaţă pământul, iar zi-ua se dezgheaţă, dar şi pentru căeste o lună destul de ciudată< gerurica gerul Bobotezei şi căldură ca înmartie-aprilie.

Este luna când gospodarii satelor începpregătirile pentru muncile câmpului, lu-crul în livezi, gunoitul câmpului, altoitulpomilor, răsăditul seminţelor şi altele. Su-perstiţiile sunt legate de prevestirile detimp< dacă va cânta bufniţa, e semn de pri-măvară timpurie> dacă Faur este urât, lunaMai va fi frumoasă> dacă nu e vifor în Fe-bruarie, viforul vine la Paşti> se spune căzăpada de Făurar întăreşte semănaturile.

Gurbanul viilor şi superstiţiilesale, la `nceput de lun[

Obiceiul ca în dimineaţa zilei de 1 Fe-bruarie bărbaţii să plece din sat, la vie, estenumit “Gurbanul viilor”. Ajunşi la vie, fie-care tăia din vie câteva corzi cu care se în-cingea, dezgropau o sticlă sau o ploscă în-gropată de cu toamna, făceau un foc, apoimâncau şi beau, jucau şi săreau peste foc.După numele turcesc al sărbătorii, “gur-ban”, se poate că în vechime să se fi jertfito oaie sau un berbec. La asfinţit, oameniise întorceau în sat cu făclii aprinse şi con-tinuau petrecerile în familie.

La 1 Februarie, de Gurbanul viilor, su-perstiţia spune că nu e bine să începi a lu-cra, dacă nu dai ceva de pomană. Altă su-perstiţie< femeile dau de pomană turte demălai, la muşuroiul furnicilor, pentru calăcustele, gângăniile, cărăbuşii să nu le stri-ce semăn[turile. Ziua de 1 Februarie maie numită şi Ursina< femeile şi bărbaţii “oţin” ca să nu le mănânce ursul vitele. Dacăîn ziua asta nu este omăt, atunci se va de-pune> dacă este – se va topi.

Stretenia este o zi rea,cu ceasuri rele

Ziua aceasta mai este numită şi Stre-tenia, Filipii de iarnă, Martinii de iarnăsau Stretenia gheţii. Stretenia este o zi rea,cu ceasuri rele> cine se naşte în această zi

sau face nuntă, nu-i merge bine, se spunecă Stretenia este Ziua Babelor. Pentruaceastă zi există un străvechi obicei de în-ceput de an viticol, ocolul ritual al viţei devie, numit “Târcolitul viilor”. Capul familieimerge la vie, dimineaţa, cu bundarete (unfel de caltaboş) şi o sticlă de vin în traistă.Acolo dă ocol viei de trei ori, oficiind unfel de cult< pune câte o bucată de bundaretela fiecare colţ al viei, retează o coardă, ounge cu funingine amestecată cu unturăşi bea o gură de vin. În final, spune o in-cantatie-monolog< “Doamne, să-mi facistrugurii ca bundaretele de mari!/ Bunădimineaţa, vie!/ Mulţumesc, Ilie!”. Coar-dele se pun cruciş pe piept, se duc acasă,se plantează şi devin “norocul viţei de vie”,apoi urmează praznicul Streteniei.

Stretenia se serbeazăprin nelucrare, contralupilor şi urşilor

Cine nu ţine Stretenia, n-are spor încasă. Se ţine căci e rea de lupi, care acumse împerechează. Ziua este numită şi Mar-tinul mare. Se serbează prin nelucrare,contra lupilor şi urşilor. Superstiţia spunecă cine mătură în casă, îşi vede vitele bol-nave de streche. Dacă la Stretenie e zi fru-moasă, atunci până la Sfântul Gheorghetot aşa va fi, iar dacă numai dimineaţa efrumoasă – adică dacă până soarele e suspe cer, de-şi vede ursul umbra – atuncivremea va fi rea. În această zi nu e bine să

tai cu foarfecele, căci e rău de gândaci.

~n 10 ;i 11 februarie,se s[rb[toresc Haralambiede ciumă şi Vracii

Pe 10 ale lunii, este Sfântul Haralambie,patronul tradiţional al ciumei, care apărăde boli, atât oamenii, cât şi animalele. Su-persti\iile legate de acest ocrotitor spun căe bine să împarţi colăcei, ca să se îndureSfântul să nu dea drumul ciumei din lanţ.În unele sate, femeile dezbrăcate dau ocolcasei în această zi de trei ori> există su-perstiţia că astfel nu se apropie diavolul decasa lor.

Pe 11 ale lunii, este sfântul Vlasie sauVracii ori Vlasii. Superstiţia spune că cinese roagă de Sf.Vlasie, acela nu rămâne ni-ciodată fără o pară în pungă. Îi mai spuneVracii, căci Sf.Vlasie este ocrotitorul in-sectelor dăunătoare, pe care le poate tri-mite celor ce nu ţin ziua lui la cinste, şi-ipoate îmbolnăvi de surzenie şi orbire> celce lucrează orbeşte sau face vlasi(viermişori) în urechi. În această zi se spu-ne că se dezleagă glasul păsărilor cerului.

Dragobetele, s[rb[toareaiubirii la rom]ni estemo;tenit[ de la daci

Această zi mai este numită Sânt’Ionde primăvară, Ioan Dragobete sau Dră-gostitele. Ziua de 24, probabil un vechi în-

ceput de an (alteori sărbătorit la 1 sau 25Martie), păstrează numeroase ecouri aleunor practici magice. Este prin excelenţăo sărbătoare a fertilităţii, pusă sub semnulzeităţii mistice, Dragobetele. Dacă timpuleste favorabil, fetele şi feciorii ies la pădure,chiuind şi hăulind, să culeagă primele floride primăvară, ghiocei şi brânduşe. De aiciînainte, păsările încep să ouă. Celor carenu ţin această zi, superstiţia spune că li sestrică ouăle sub cloşcă> Dragobetele fereştede arsuri şi de lupi. Magia rurală aminteştecă în această zi, babele fac “de dragoste” lacele tinere.

~n Panteonul autohton, Dragobete afost zeu al tinere\ii, patron al dragostei ;ial bunei dispozi\ii. Trebuie men\ionat c[,Dragobetele este una dintre multipleletradi\ii str[vechi peste care s-a suprapus os[rb[toare cre;tin[.

~n ziua de Dragobete, fetele ;i b[ie\ii`;i mbr[cau straiele de s[rb[toare ;i, dac[era timp frumos, mergeau n grupuri prinlunci ;i p[duri c]nt]nd, De asemenea,c[utau ;i culegeau primele flori deprim[var[> ghiocei, viorele ;i t[m]ioaase,pe care le a;ezau la icoane, ;i le p[strauacolo p]n[ la S]nziene. Se mai `nt]mplas[ g[seasc[ ;i fragi `nflori\i, ale c[ror florile adunau n buchete ;i erau pu;i n l[utoa-rea fetelor, `n timp ce se rostesc urm[toa-rele< “Floride frag[ / Din luna lui Faur / Latoata lumea s[ fiu drag[ / Ur[ciunile s[ ledespar\i”.

Trebuie men\ionat c[, n diminea\a zi-lei de 24 februarie, fetele ;i femeile tinere

str]ngeau z[pada proasp[t[ ;i o topeau,pentu ca mai apoi s[ se spele cu apa astfelob\inut[ pe cap, dar ;i pe fa\[. Ele credeauc[ podoaba capilara[ va fi astfel nfrumu-se\at[, la fel ;i tenul.

Tot n ziua de 24 februarie, la sate maiera obiceiul ca tinerii, fete ;i fl[c[i, s[-;i“fac[ de Dragobete”. Astfel, ei erau convin;ic[ vor fi ndr[gosti\i tot anul, p]n[ la Dra-gobetele urm[tor. ~nt]lnirea aceasta `ntrefl[c[i ;i fete se transform[ de obicei `ntr-o adev[rat[ petrecere, cu m]ncare ;ib[utur[. De cele mai multe ori, b[ie\ii mer-geau `n satele vecine chiuind ;i c]nt]ndpeste dealuri, pentru a nt]mpina s[rb[toa-rea Dragobetelui acolo.

Era semn r[u pentru fl[c[i ;i fete dac[`n ziua de 24 februarie nu `nt]lneau celpu\in un reprezentat al semnului opus. Al-tminteri, se credea c[ respectivii nu vormai fi iubi\i tot anul. De asemenea, dac[o fat[ se nt]lnea cu un b[iat ;i nu se s[ru-tau de Dragobete, se credea c[ ei nu se vormai iubi `n acel an.

Dragobete este s[rb[torit`n ziua `mperecherii p[s[rilor

~n ziua de 24 februarie, p[s[rile sestr]ng n stoluri, ciripesc ;i ncep s[-;i con-struiasc[ cuiburile. P[s[rile r[masene`mperecheate `n aceast[ zi r[m]neaustinghere ;i f[r[ pui p]n[ la s[rb[toareade anul viitor. Asemeni p[s[rilor, ;i tineriitrebuiau s[ se `nt]lneasc[ pentru a fizndr[gosti\i tot anul. Nu degeaba pretu-tindeni se auzea zicala “Dragobete s[rut[fetele!”

Culeg[torii de folclor de la sf]r;itulveacului al XIX-lea ;i din prima parte asecolului al XX-lea au `nregistrat ;i altedenumiri pentru aceast[ s[rb[toare, pre-cum “Ioan Dragobete”, “Dragostitele”,“S]ntion de prim[var[”, “Cap deprim[var[”, sau “Cap de var[ `nt]i”, dar ;i“Dragomiru-Florea” sau “Granguru”. ~nunele tradi\ii, Dragobete este numit fiu alBabei Dochia.

Sfântul Casian, s[rb[toritla 29 februarie

Ziua Sfântului Casian, celebrata o datăla patru ani, este marcată în calendarulpopular prin explicaţia ce justifică prezen\aslabă a Sfântului< el s-a făcut remarcatprintr-o slabă participare la viaţa comu-nităţii umane. De aceea, superstiţia spunecă în această zi să dai ajutorul şi dacă ţi secere şi dacă nu> să fii săritor şi să faci faptebune, altfel Dumnezeu te pedepseşte, cuma făcut cu Sfântul, lăsându-i ziua în calen-dar doar o dată la patru ani.

Text prelucrat de Maria F.

Gospodarii satelor încep n februarie preg[tirilepentru muncile câmpului ;i lucrul în livezi~n 10 februarie este bine să se `mpart[ colăcei, ca să se îndure Sfântul Haralambie să nu dea drumul ciumei din lanţ

F[urar este luna când gospodarii satelor încep pregătirile pentru muncile câmpului, lucrul în livezi, gunoitul câmpului,altoitul pomilor, răsăditul seminţelor și altele. Se spune că zăpada de Făurar întărește semănaturile

Pe 11 ale lunii, este sfântul Vlasie sau Vracii ori Vlasii. Superstiţia spune că cine se roagă de Sf.Vlasie,acela nu rămâne niciodată fără o pară în pungă. Îi mai spune Vracii, căci Sf.Vlasie este ocrotitorul in-sectelor dăunătoare, pe care le poate trimite celor ce nu ţin ziua lui la cinste, şi-i poate îmbolnăvi desurzenie şi orbire> cel ce lucrează orbeşte sau face vlasi (viermişori) în urechi. În această zi se spune căse dezleagă glasul păsărilor cerului.

Teodora a fost soţia împăra-tului Teofil, sfărâmătorul deicoane, dar ea nu a fost ca bărba-tul ei eretică, ci ortodoxă. De nu-mele ei se leag[ restaurarea de-finitivă a cultului icoanelor, în-cepută de împărăteasa Irina. Eraasiatic[, n[scută în Paflagonia,dintr-o familie de funcționari.

P[rinții săi erau foarte legați de cul-tul icoanelor, lucru pe care l-au transmisși fiicei lor. Teodora a fost aleasă de c[treTeofil, potrivit oboceiului împ[raților

bizantini de a-și alege soțiile. Au fosttrimi;i soli în toată împărăția și aceștiaau adus la curtea basileului pe cele maifrumoase fete. Teofil ținea în mână unmăr de aur, pe care l-a oferit Teodorei,semn ca ea este cea aleasă.

Teofil izgonise pe sfântul Metodiu,patriarhul Constantinopolului şi în lo-cul lui pusese pe un oarecare Ioan Le-canomatul, şi arsese sfintele icoane. DarTeodora cu toate că pe faţă nu cuteza săse închine sfintelor icoane, le avea totuşiascunse în cămara aşternutului ei, şi întoate nopţile făcea rugăciuni cătreDumnezeu ca să facă milă şi să se îndure

de ortodocşi. Ea a născut un fiu, Mihail,pe care l-a învăţat credinţa ortodoxă.În 842 Teofil moare și Teodora ia re-gența.

~n 19 februarie 843 a fostrestabilit pentru totdeauna cultul icoanelor

După moartea bărbatului ei, a che-mat din exil pe sfântul Metodiu şi a adu-nat Sfântul Sinod, care a anatemizat pesfărâmătorii de icoane, pe Ioan l-a scosdin scaun şi a readus în Biserică sfintele

icoane.Pe 19 februarie 843 este prăznuită

“sărbătoarea Ortodoxiei”, când a fostrestabilit pentru totdeauna cultul icoa-nelor. Totuși, iubindu-l foarte tare peTeofil, a mințit că acesta, pe patul demoarte, a sărutat sfintele icoane și și-arecunoscut greșelile, pentru a nu fi in-clus în lista împăraților care au fost ana-tematiza\i pentru c[ nu au cinstit icoa-nele.

Teodora a fost exilată de către fiuls[u Mihail III, împreună cu sfântul pa-triarh Ignatie și a murit în anul 867.

Text selectat de L. F.

Via\a Sfintei ~mp[r[tese Teodora, cea iubitoare de icoane

După moartea bărbatului ei , aconvocat Sf]ntul Sinod

4 februarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Până acum, se credea că oameniiînvaţă limbajul folosind componenteale creierului care sunt dedicate acestuiscop. Acum, noi dovezi sugerează călimbajul este învăţat în sisteme ale cre-ierului care sunt de asemenea folositepentru multe alte scopuri și existauchiar înaintea oamenilor, conform cer-cetătorilor de la Georgetown UniversitySchool of Medicine.

Proiectul a combinat rezultate de lamai multe studii care au implicat untotal de 665 de participanţi. Concluziilearată că cei mici ;i adul\ii își învaţă lim-ba nativă și limbi străine în circuite ce-rebrale vechi care sunt folosite pentrudiverse alte sarcini precum memorareaunei liste de cumpărături sau învăţatulșofatului, scrie Medical Express.

“Concluzia noastră este că limbajuleste învăţat în sisteme generale și con-trazice teoria general acceptată con-form căreia limbajul ţine de sisteme gă-site numai la oameni”, a precizat Mi-chael T. Ullman, autorul studiului.“Aceste sisteme se găsesc de asemeneala animale - spre exemplu, șobolanii lefolosesc pentru a se deplasa într-un la-birint”.

Potrivit descoper[.ro, studiul nu es-te important numai din perspectivabiologiei și evoluţiei limbajului, ci și areimplicaţii în modurile în care învăţarealimbilor poate fi îmbunătăţită, cât șipentru oamenii care învaţă o limbă stră-ină și mai ales pentru cei cu problemeprecum autismul, dislexia și afazia (tul-burare a vorbirii care afectează expri-marea apărută în urma unei leziuni).

Studiul a sintetizat descoperirile dela alte 16 studii care au examinat în-văţarea limbajului în două sisteme ce-rebrale< memoria declarativă și cea pro-cedurală, cele două tipuri de bază dememorie pe termen lung.

Maria F.

Mircea cel Bătrân a fost dom-nul Țării Românești între 23 sep-tembrie 1386 - noiembrie 1394(sau mai 1395) și între ianuarie1397 - 31 ianuarie 1418.S[pt[m]na aceasta s-au `mplinit600 de ani de la moartea acestuidomnitor important, dar parc[r[mas `ntr-un con de umbr[.

A fost fiul lui Radu I și fratele luiDan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron. În actele oficiale apareca “În Hristos Dumnezeu, binecredin-ciosul și de Hristos iubitorul și singurstăpânitorul, Io Mircea mare voievodși domn...”. În istoriografia română apa-re și sub numele Mircea cel Mare.

În timpul lui Mircea cel Bătrân, Ța-ra Românească a ajuns la cea mai mareîntindere teritorială din istoria sa. Acestfapt a adus cu sine și o întărire a auto-rității sale, exprimată în titulaturapompoasă (care încludea și titlul dedespot “al țărilor lui Dobrotici”) și înreprezentarea numismatică.

A avut dou[ so\ii ;i mai mul\i copii din flori

Mircea a avut mai mulți fii, căci -spun Ducas și Chalcokondil - “ducândo viață liberală, a avut mulți copii na-turali”, „care după moartea lui s-auapucat să se lupte între ei pentru dom-nie”. Mihail, asociat la domnie în 1408,moare în 1420. Alți urmași, care auajuns pe tronul Țării Românești, suntRadu Praznaglava (d. 1427), Alexan-dru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d.1447), acesta din urmă fiind tatăl luiVlad Țepeș.

Un fiu cu nume necunoscut a fostluat ostatec la turci în 1417. În cronicimai sunt pomenite două fiice ale luiMircea< Ana (căsătorită cu marele cel-nic Radić) și încă o fată, Arina (căsă-torită cu sultanul Musa Celebi). Istoriaconsemneaz[ dou[ so\ii, doamneleMara ;i Anca.

Dintre nepoții lui Mircea, fiii luiDan I, sunt de amintit Dan al II-leacare va ajunge să și domnească, Ioanaflat în 1397 la Ragusa și probabil VladUzurpatorul. Anumiți istorici îl con-sideră pe Vlad ca fiind fiul lui Radu,deci frate cu Mircea.

Originea supranumelui

Numele lui însemna “Mircea celVechi” (din bătrâni, din trecut), darodată cu evoluția limbii a ajuns să-șipiardă sensul inițial, pentru că numeleîn sine s-a păstrat neschimbat. Supra-numele “cel Bătrân” (în slavonă< starîi)presupune, în general, în limbajul decancelarie medieval, primul domnitorcunoscut cu acest nume. Întrucât înȚara Românească nu se obișnuia nu-merotarea domnilor, ca în Occident,Mircea a primit acest nume postumpentru a fi deosebit de nepotul său Mir-cea al II-lea și de Mircea Ciobanul, carea domnit în secolul al XVI-lea.

Mircea ajunge să stăpânească unvast teritoriu, pe care îl va organiza în-tr-o formă centralizată, sub autoritatea

domniei care era stabilită la Curtea deArgeș. Din 1408 îl va asocia la domniepe fiul cel mare, Mihail I, acesta avân-du-și curtea la Târgoviște.

Economia țării este întărită prinmăsuri privind sistemul de impozite șitaxe, prin emiterea de monedă în can-tități suficiente și cu valori potrivite,precum și prin stimularea schimburi-lor comerciale cu țările vecine cu careîncheie tratate și privilegii în acest sens.Se înființează noi surse de venit în ur-ma deschiderii minelor de aramă, întimp ce producțiile de cereale, animaleși sare cresc.

Mircea ctitorește o serie de mănăs-tiri și biserici pe întreg cuprinsul țării,care vor deveni în timp centre de cul-tură prin activitatea copiștilor și cali-grafilor, precum și prin crearea școlii

de pictură religioasă. În 1401, mitro-politul Țării Românești primește titlulde “exarh al plaiurilor”, având astfel ju-risdicție și asupra credincioșilor dinArdeal.

Politica externă

În timp ce organiza țara, Mircea afondat și alianțe solide pentru a-și mărișansele de a păstra independența țării.A păstrat relații strânse cu Sigismundde Luxemburg, regele Ungariei, bazatepe interesul reciproc în lupta împotrivaextinderii Imperiului Otoman. În 1400Mircea l-a îndepărtat de la tronul Mol-dovei pe Iuga Ologul și l-a impus cadomn pe Alexandru cel Bun, fiul luiRoman Mușat.

Mircea a intrat în conflict cu Im-periul Otoman din cauza intervențiilorsale în sprijinul popoarelor creștine dinsudul Dunării. În 1395, Baiazid I (zisși Ildîrîm sau Fulgerul) a trecut Dună-rea în fruntea unei forțe însemnate(aprox. 40.000 de soldați, după unii au-tori). Mircea bazându-se pe o armatămai mică (aprox 12.000 de soldați), ne-putându-se opune într-o luptă deschi-să, a ales o tactică de hărțuire. În ziuade 17 mai 1395 armata Țării Româneștiînfrânge avangarda otomană într-unloc mlăștinos și împădurit, numit Ro-vine.

În 1396 Mircea, în calitate de prin-cipe creștin vasal regelui maghiar, par-ticipă la cruciada anti-otomană inițiatăde o parte a capetelor încoronate și oparte a nobilimii occidentale și con-dusă teoretic de regele maghiar. Dupăcâteva succese minore, cruciada s-a în-cheiat lamentabil cu dezastrul de la Ni-copole din 25 septembrie.

Înfrângerea sultanului Baiazid I decătre Timur Lenk la Ankara în vara lui1402 a deschis perioadă de anarhie înImperiul Otoman. În 1404 Mircea areușit să se impună din nou drept con-ducător peste Dobrogea. Mai mult, ela luat parte la lupta pentru tronul im-periului otoman și l-a ajutat, pe MusaCelebi (fiul lui Baiazid I) să devină sul-tan (pentru o perioadă scurtă), dupămoartea căruia a sprijinit și alți pre-tendenți (în 1416 pe Mustafa Celebi,frate al lui Musa, apoi pe șeicul Bedr-ed-Din).

Vasile A.

În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mareîntindere teritorială

Limbajul esteînv[\at în circuiteale creierului careexist[ de dinaintea

oamenilor

O cantitate impresionant[ de ma-rijuana a fost descoperit[ `nmorm]ntul unui ;aman de acum 2700de ani, `n provincia Xinjiang, China,se arat[ ntr-un studiu publicat n Jour-nal of Experimental Botany.

Drogul antic este ;i cel mai vechide acest gen descoperit p]n[ n prezent,iar cantitatea destul de mare descope-rit[ `n morm]ntul str[vechi, 789 degrame, arat[ c[ acesta era produs `ncantit[\i mari `n urm[ cu aproape treimilenii.

Cercet[torii nu ;tiu `nc[ modul `ncare acesta era folosit de ;amanii acelorvremuri. Nu s-a descoperit nicio pip[sau alt obiect care s[ indice c[ mari-juana ar fi fost fumat[ ;i nici urme cares[ indice c[ aceasta ar fi fost ingerat[.O informa\ie important[ `n acest senseste oferit[ de istoricul antic Herodot.Acesta afirma c[ sci\ii, popor nomadcare popula zona `n care a fost desco-perit morm]ntul ;amanului, aveau obi-ceiul de a arunca plante halucinogene`n focuri pentru a induce st[ri detrans[. Este posibil ca ;i practicile;amanice s[ fi urmat acela;i ritual.

M. F.

Herodot vorbe;tedespre consumul

de marijuana`n r]ndul sci\ilor

În tradiţia creștină, duminică estezi de odihnă. Iar în Polonia, acest lucrua devenit lege. Președintele AndrzejDuda a semnat legea care interzicecumpărăturile în zilele de duminică, in-formează Business Magazin. Conformactului normativ, începând cu 1 martieanul curent, pieţele și magazinele vorputea fi deschise doar în prima și ultimaduminică din lună. Progresiv însă, nu-mărul zilelor va fi redus, astfel încât în2020 cumpărăturile vor fi permise doar7 duminici pe an. Excepţie de la aceastaregulă vor face farmaciile, benzinăriile,magazinele din gări și unele florării. 

L. F.

Polonia este prima \ar[ ceinterzice cump[r[turile duminica,

din motive religioase

Mircea ajunge să stăpânească un vast teritoriu, pe care îl va organiza într-o formă centralizată, sub au-toritatea domniei care era stabilită la Curtea de Argeș. Din 1408 îl va asocia la domnie pe fiul cel mare,Mihail I, acesta avându-și curtea la Târgoviște. Economia țării este întărită prin măsuri privind sistemul deimpozite și taxe, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimulareaschimburilor comerciale cu țările vecine cu care încheie tratate și privilegii în acest sens. Se înființează noisurse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc.

Mai multe cămile au fost descalifi-cate din cadrul unei competiţii de fru-museţe din Arabia Saudită după ce pro-prietarii acestora le-ar fi îmbunătăţitaspectul cu ajutorul botoxului.

Sute de cămile sunt prezentate încadrul Festvalului Cămilelor “RegeleAbdulaziz” pentru a fi notate în funcţiede forma buzelor și a cocoașei. Con-form BBC, anul acesta juriul a desca-lificat 12 cămile deoarece aspectul aces-tora a fost îmbunătăţit.

În cadrul festivalului, unde existăatât de întreceri între cămile, cât și dedegustare a laptelui de cămilă, se oferă

un premiu de 57 de milioane de dolari.Ali Al Mazrouei, fiul celui mai marecrescător de cămile din Emirate, a afir-mat că botoxul a fost utilizat pentrubuze, nas și zona mandibulei. ''A dusla umflarea capului animalului, astfelcă atunci când o cămilă era prezentată,juriul aclama< “Ce cap mare!”. De asem-nea, juriul apreciază și cocoașele am-plasate simetric. Presa locală a declaratcă un medic veterinar a fost prins întimp ce efectua operaţii chirurgicaleasupra cămilelor, inclusiv injectareabotoxului și micșorarea urechilor.

Lucre\ia F.

Mai multe c[mile injectatecu botox au fost descalificatedintr-un concurs de frumuse\e

Preşedintele Andrzej Duda a semnatlegea care interzice cumpărăturile înzilele de duminică

Mircea cel B[tr]n f[cea jocurilepolitice la curtea otoman[

S-au `mplinit 600 de ani de la moartea domnitorului care a `nt[rit puterea |[rii Rom]ne;ti

12 Informa\ia de Duminic[/4 februarie 2018

Cea de-a 60-a ediţie a Premii-lor Grammy a fost sărbătorită cufast. Marele câştigător al serii fostBruno Mars.

Duminică seara a avut loc cea de-a60-a ediţie a premiilor Grammy, locaţiaaleasă fiind Madison Square Gardendin New York, pentru prima dată din2003. Anul viitor, gala va avea loc laLos Angeles.

Marele câştigător al serii a fost Bru-no Mars care a fost premiat pentru toatecategoriile la care a fost nominalizat.Acesta a fost recompensat pentru mun-ca sa cu şase trofee printre care premiulpentru „cel mai bun album” (“24K Ma-gic”), „cea mai bună înregistrare” şi „celmai bun cântec” (“24K Magic”).Lui Bruno Mars i-a urmat rapperulKendrick Lamar, care a fost nominali-zat la şapte categorii şi a primit cincipremii Grammy - patru dedicate cate-goriei rap şi trofeul pentru cel mai bunvideo, “Humble”.

Câştigătorii au fostdesemnaţi de cei peste13.000 de profesioniştidin Recording Academy

Pe categorii, lista principalilor câşti-gători ai premiilor Grammy sunt< Al-bumul anului< Bruno Mars, “24K Ma-gic”> Înregistrarea anului< Bruno Mars,“24K Magic”> Cântecul anului< BrunoMars, cu compozitorii Brody Brown,James Fauntleroy şi Philip Lawrence şiechipa de producţie The Stereotypes,

“That's What I Like”> Cel mai bun de-but< Alessia Cara> Cel mai bun albumvocal pop< Ed Sheeran, “Divide”> Ceamai bună interpretare pop< Ed Sheeran,“Shape of You”> Cel mai bun album rap<Kendrick Lamar, “DAMN.”> Cel maibun cântec rap< Kendrick Lamar,“HUMBLE.”> Cea mai bună interpre-tare rap< Kendrick Lamar, “HUMBLE.”>Cel mai bun album R&B, Bruno Mars,"24K Magic"> Cel mai bun cântec R&B<Bruno Mars, "That's What I Like"> Ceamai bună interpretare R&B< BrunoMars, "That's What I Like"> Cel mai bunalbum rock< The War on Drugs, "A De-eper Understanding"> Cea mai bună in-terpretare rock< Leonard Cohen, "YouWant It Darker"> Cel mai bun albumalternative< The National, "Sleep WellBeast"> Cel mai bun album world mu-sic< Ladysmith Black Mambazo, "ShakaZulu Revisited< 30th Anniversary Ce-lebration"> Cel mai bun albumdance/electronic< Kraftwerk, "3-D TheCatalogue"> Cel mai bun videoclip<Kendrick Lamar, "Humble."> Cel maibun album country< Chris Stapleton,"From a Room, Volume 1".

Câştigătorii au fost desemnaţi decei peste 13.000 de profesionişti dinRecording Academy, academia care or-ganizează gala Grammy.

Organizatorii suntcriticaţi an de an pentru cănu acordă suficient creditmuzicii hip-hop

Cei care organizează premiileGrammy sunt criticaţi an de an pentru

că nu acordă suficient credit muziciihip-hop.

Chiar dacă hip-hop-ul câştigă dince în ce mai mult teren în Statele Uniteale Americii, interpreţii acestui gen mu-zical sunt în fiecare an surclasaţi de in-terpreţii altor genuri de muzică. În 2017, Adele câştigă în faţa lui Beyon-ce premiul pentru albumul anului, în2016, Taylor Swift câştiga premiul pen-tru cel mai bun album în faţa lui Ken-drick Lamar, Beck în faţa lui Beyoncéîn 2015, Taylor Swift în faţa lui Beyoncéîn 2010.

Anul acesta, Jay-Z - Shawn Carterpe numele său real, care are la activ 21de premii Grammy, obţinuse opt no-minalizări, pentru albumul "4<44".Doar două albume hip-hop, "The Mi-seducation of Lauryn Hill", al lui Lau-ryn Hill, în 1999, şi "Speakerboxxx/TheLove Below", al trupei Outkast, în 2004,au fost premiate cu Grammy pentrucel mai bun material discografic. Acestgen muzical este cel mai popular dinSUA şi aduce încasări de miliarde dedolari.

Se pare că popularitatea acestui gense datorează în special serviciilor destreaming şi mesajului muzical. Deexemplu, doi dintre cei mai cunoscuţiinterpreţi de muzică hip-hop, KendrickLamar şi Jay-Z tratează în textele lorchestiuni despre politică şi despre ras-ism.

Pentru a susţine victimeleabuzurilor sexuale vedeteleau purtat un trandafir alb

La gala Globurilor de Aur 2018actriţele s-au remarcat prin ţinutele ne-gre pe care le-au adoptat aproape înunanimitate pentru a susţine vicimeleabuzurilor sexuale şi campaniile #Me-Too şi Time's Up. În aceeaşi idee vede-tele care au participat la gala Grammyau apelat la un alt gest simbolic comun,purâtând un trandafir alb. Duminică,pe covorul roşu, aproape toţi artiştii aurespectat consemnul, de la Lady Gagala Sam Smith, Cindy Lauper şi CardiB.

Chiar şi momentele artistice au fostdedicate tot susţinerii femeilor. Inter-preta de muzică pop, Kesha a susţinutun moment muzical impresionant.Aceasta a interpretat "Praying", melodieale cărei versuri conţin propria povestedespre abuz sexual. Recent artista l-aacuzat pe producătorul Dr. Luke, cucare a lucrat, de viol şi abuz psihic. Kes-ha a fost însoţită pe scenă de mai multestaruri, printre care Cyndi Lauper, BebeRexha, Camila Cabello şi Andra Day.

Aproximativ 300 de vedete auiniţiat Time's Up, printre care le amin-tim pe Natalie Portman, Reese Wither-spoon, Nicole Kidman, Meryl Streepşi Jennifer Lawrence. Time's Up este oasociaţie care urmăreşte să protejezevictimele abuzurilor sexuale indiferentde domeniul în care acestea lucrează.

Nu toate ţinutele au fostapreciate de critici

Vedetele ne-au obişnuit cu ţinuteleimpresionante prin frumuseţe şi com-plexitate pe care le poartă mai ales la

evenimentele de gală. Şi la această ediţieacestea s-au străduit să impresionezefanii cu ținutele cu care au defilat pecovorul roșu. Însă nu toate vedetele aufost inspiurate în momentele în care şi-au ales vestimentaţiile.

Cele mai apreciate vestimentaţii aufost cele ale artistelor Lady Gaga, RitaOra, Hailee Steinfeld, Chrissy Teigenși Lana del Rey.

Suntem deja obişnuiţi cu ţinuteledeosebite alese de Lady Gaga. De dataaceasta ea a purtat o rochie neagră, vo-luminoasă, cu dantelă și cu o trenă foar-te lungă. Miley Cyrus, care de obiceiîntoarce privirile cu vestimentaţiile ne-obişnuite s-a remarcat cu ţinuta mo-destă pe care a purtat-o în acest an.Pentru seara mult aşteptată aceasta aales o salopetă neagră, simplă, privităcu ochi buni de criticii de modă.

Pe de altă parte, Cardi B, Pink, Ja-nelle Monae, Sam Smith și Joy Villa nus-au bucurat de aprecierea experţilorîn materie de modă.

Conform părerilor avizate, cele maineinspirate alegeri au fost de departeale bloggeriței de frumusețe Patric-kStarr.

Ţinuta ei a fost alcătuită din panta-loni scurți, o haină lungă și o perechede cizme, ambele de culoare roz.

Cântăreața Joy Villa a optat pentruo rochie care avea imprimată imagineaunui fetus. Prin această vestimentaţieea a dorit să îşi prezinte public mesajulîmpotriva avorturilor.

Vera Pop

Edi\ia cu num[rul 60 a PremiilorGrammy a fost s[rb[torit[ cu fast