CCatedra Tehnologia atedra Tehnologia MedicamentelorMedicamentelor

Șef catedră,Șef catedră,

profesor universitar profesor universitar Eugen DiugEugen Diug

Șef studii,Șef studii,

Conferențiar universitar Conferențiar universitar Diana GurandaDiana Guranda

NNOȚIUNI GENERALEOȚIUNI GENERALE DESPRE : DESPRE :

-- TEHNOLOGIA TEHNOLOGIA MEDICAMENTELOR CA ȘTIINȚĂ ;MEDICAMENTELOR CA ȘTIINȚĂ ;

- CLASIFICAREA - CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ;MEDICAMENTELOR ;

- PRESCRIEREA - PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR ;MEDICAMENTELOR ;

FarmaciaFarmacia ca ştiinţă multidisciplinară ca ştiinţă multidisciplinară şi parte componentă a sistemului de şi parte componentă a sistemului de sănătate are drept scop general sănătate are drept scop general asigurarea populaţiei cu asigurarea populaţiei cu medicamente eficiente şi inofensive medicamente eficiente şi inofensive

în condiţii de calitate.în condiţii de calitate.

Principalele discipline care asigură Principalele discipline care asigură pregătirea specialistului – farmacist pregătirea specialistului – farmacist capabil să-şi orienteze activitatea spre capabil să-şi orienteze activitatea spre atingerea scopului principal al atingerea scopului principal al farmaciei sunt: chimia farmaceutică şi farmaciei sunt: chimia farmaceutică şi toxicologică, farmacognozia, toxicologică, farmacognozia, tehnologia medicamentelor şi farmacia tehnologia medicamentelor şi farmacia socială.socială.

Tehnologia MedicamentelorTehnologia Medicamentelor este știința este știința care se ocupă cu teoria și practica care se ocupă cu teoria și practica preparării formelor medicamentoase.preparării formelor medicamentoase.

Scopul tehnologiei medicamentuluiScopul tehnologiei medicamentului este studiul proceselor de transformare a este studiul proceselor de transformare a substanţelor medicamentoase în forme substanţelor medicamentoase în forme farmaceutice şi evaluarea farmaceutice şi evaluarea biofarmaceutică a formulării lor.biofarmaceutică a formulării lor.

Literatura de specialitateLiteratura de specialitate E. Diug, I. Trigubenco. Tehnologia medicamentelor în farmacie, Chişinău, E. Diug, I. Trigubenco. Tehnologia medicamentelor în farmacie, Chişinău,

Universitas, 1992, 392 p. Universitas, 1992, 392 p. I. Barbăroşie, E. Diug, N. Ciobanu. Tehnologia medicamentelor industriale, I. Barbăroşie, E. Diug, N. Ciobanu. Tehnologia medicamentelor industriale,

Chişinău, Ştiinţa, 1993., 686 p. Chişinău, Ştiinţa, 1993., 686 p. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa Tehnologia farmaceutică Vol. I., Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa Tehnologia farmaceutică Vol. I.,

POLIROM, Iaşi, 1997, 606 p. POLIROM, Iaşi, 1997, 606 p. A. Popovici,I. Ban ş.a. Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice, Editura A. Popovici,I. Ban ş.a. Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice, Editura

MIRTON, Timişoara, 1998, 724 p. MIRTON, Timişoara, 1998, 724 p. S. Leucuţă, Formularea medicamentelor şi a noilor sisteme farmaceutice S. Leucuţă, Formularea medicamentelor şi a noilor sisteme farmaceutice

1993, 144 p. 1993, 144 p. S. Leucuţa, Sisteme farmaceutice cu cedare controlată şi de transport la ţintă S. Leucuţa, Sisteme farmaceutice cu cedare controlată şi de transport la ţintă

1987, 141 p. 1987, 141 p. S. Leucuţa Medicamente vectorizate. - Bucureşti: Ed.Medicală, 1996, 294 p. S. Leucuţa Medicamente vectorizate. - Bucureşti: Ed.Medicală, 1996, 294 p. S. Leucuţa Tehnologia farmaceutică industrială , Editura DACIA; Cluj-Napoca, S. Leucuţa Tehnologia farmaceutică industrială , Editura DACIA; Cluj-Napoca,

2001, 700 p. 2001, 700 p. S. Leucuţa Biofarmacie şi farmacocinetică., Editura Dacia; Cluj-Napoca, S. Leucuţa Biofarmacie şi farmacocinetică., Editura Dacia; Cluj-Napoca,

2002. , 297 p. 2002. , 297 p.

Sanatatea este starea organismului datorita proceselor fizico-chimice ale vietii desfașurate in mod normal . Pentru menținerea sanatații sunt necesare alimentele care sunt substanțe care introduse in organism contribuie la cresterea celulei la menținerea ei in stare de funcționare specifică si la furnizarea energiei necesare activitații zilnice ( proteinele au rol plastic, iar zaharurile si grasimile , rol energetic ). Cand mecanismul fizico-chimic al vietii se deregleaza, apare starea anormala-patologică-sau boala. Aducerea organismului la starea fiziologică normală se face administrandu-se , dupa sfatul medicului,

medicamente.

MedicamenteleMedicamentele sunt substanţe sunt substanţe sau amestecuri de substanţe sau amestecuri de substanţe utilizate pentru a preveni, utilizate pentru a preveni, ameliora sau vindeca diferite ameliora sau vindeca diferite afecţiuni, dar şi pentru a afecţiuni, dar şi pentru a diagnostica unele boli.diagnostica unele boli.

Criteriile de clasificare ale Criteriile de clasificare ale medicamentelor medicamentelor ::

După modul de prezentare şi preparareDupă modul de prezentare şi preparare,,

medicamentele pot fi solide, semisolide, sub medicamentele pot fi solide, semisolide, sub formă de gaze sau aerosoli. formă de gaze sau aerosoli. La rândul lor medicamentele solide se  La rândul lor medicamentele solide se  clasifică în pulberi, comprimate, capsule, clasifică în pulberi, comprimate, capsule, pilule, supozitoare. În grupa medicamentelor pilule, supozitoare. În grupa medicamentelor semisoide găsim unguentele. Acestea din semisoide găsim unguentele. Acestea din urmă, în funcţie de proporţia de apă, se urmă, în funcţie de proporţia de apă, se clasifică în creme, cele care conţin mai puţină clasifică în creme, cele care conţin mai puţină apă şi paste, la care proporţia de apă este apă şi paste, la care proporţia de apă este mai ridicată.mai ridicată.Medicamentele lichide sunt soluţiile, Medicamentele lichide sunt soluţiile, suspensiile, emulsiile,tincturile. suspensiile, emulsiile,tincturile.

•După modul de formulareDupă modul de formulare se disting următoarele trei se disting următoarele trei categorii: oficinale, magistrale şi industriale categorii: oficinale, magistrale şi industriale (specialităţi). (specialităţi). Medicamentele oficinaleMedicamentele oficinale sunt cele care se prepară în sunt cele care se prepară în farmacie, după formule fixe, prevăzute în farmacopee. farmacie, după formule fixe, prevăzute în farmacopee. Au, în general, o durată mai mare de conservare şi de Au, în general, o durată mai mare de conservare şi de cele mai multe ori se găsesc gata preparate în cele mai multe ori se găsesc gata preparate în farmacie.farmacie.Medicamentele magistraleMedicamentele magistrale sunt preparate a căror sunt preparate a căror formulare este stabilită de medic, sub formă de formulare este stabilită de medic, sub formă de prescripţie. Se prepară numai în farmacii, la cerere, şi prescripţie. Se prepară numai în farmacii, la cerere, şi au o conservare limitată.au o conservare limitată.Medicamentele industrialeMedicamentele industriale (specialităţi farmaceutice (specialităţi farmaceutice sau tipizate) sunt cele preparate în industrie sau în sau tipizate) sunt cele preparate în industrie sau în laboratoare farmaceutice, după formule aprobate. laboratoare farmaceutice, după formule aprobate. Acestea sunt stabile, din punct de vedere chimic, Acestea sunt stabile, din punct de vedere chimic, putând fi păstrate şi folosite mult timp după ce au fost putând fi păstrate şi folosite mult timp după ce au fost produse.produse.

•După modul de administrareDupă modul de administrare medicamentele se medicamentele se împart în: medicamente împart în: medicamente pentru uz intern, extern şi pentru uz intern, extern şi parenteral.parenteral.Cele pentru uz intern se administrează pe cale Cele pentru uz intern se administrează pe cale orală sau bucală, “orală sau bucală, “per oralper oral” sau “” sau “per osper os”.”.Medicamentele pentru uz extern sunt cele care se Medicamentele pentru uz extern sunt cele care se aplică în cavităţile naturale ale corpului (ovule, aplică în cavităţile naturale ale corpului (ovule, supozitoare), pe tegumente (unguente, paste , supozitoare), pe tegumente (unguente, paste , pudre) şi pe mucoase (colire, loţiuni, picături pudre) şi pe mucoase (colire, loţiuni, picături pentru nas, urechi).pentru nas, urechi).Spre deosebire de celelate, medicamentele Spre deosebire de celelate, medicamentele parenterale se administrează prin injectare sau parenterale se administrează prin injectare sau perfuzabil.perfuzabil.

•După calea de administrareDupă calea de administrare, deosebim , deosebim medicamente perorale, parenterale, medicamente perorale, parenterale, oftalmice, auriculare, e.t.c.oftalmice, auriculare, e.t.c.

După compoziţieDupă compoziţie medicamentele pot fi medicamentele pot fi simple, cu o singură substanţă activă sau simple, cu o singură substanţă activă sau compuse, cu două sau mai multe compuse, cu două sau mai multe substanţe active.substanţe active.

După originea substanţei activeDupă originea substanţei active:: vegetale, vegetale, animale, chimice.animale, chimice.După acţiunea farmacologicăDupă acţiunea farmacologică:: tonice, tonice, expectorante, anestezice, e.t.c.expectorante, anestezice, e.t.c.După domeniul de aplicareDupă domeniul de aplicare:: uz uman şi uz uz uman şi uz

veterinar.veterinar.

• După toxicitateDupă toxicitate: : medicamentele şi substanţele medicamentele şi substanţele medicamentoase sunt obişnuite (anodine), puternic active, medicamentoase sunt obişnuite (anodine), puternic active, toxice şi stupefiante.toxice şi stupefiante.Medicamentele obişnuiteMedicamentele obişnuite sau anodine sunt mai puţin active sau anodine sunt mai puţin active şi se pot adminstra în cantităţi mari, fără a produce tulburări şi se pot adminstra în cantităţi mari, fără a produce tulburări în organism. Se etichetează cu litere negre, pe fond alb şi se în organism. Se etichetează cu litere negre, pe fond alb şi se păstrează în farmacie pe rafturi obişnuitepăstrează în farmacie pe rafturi obişnuite(natriu (natriu hidrocarbonat,glucoza,bismut subnitat etc).hidrocarbonat,glucoza,bismut subnitat etc).Medicamentele puternic activeMedicamentele puternic active pot produce accidente grave pot produce accidente grave la doze depăşite, se etichetează cu litere roşii pe fond alb şi la doze depăşite, se etichetează cu litere roşii pe fond alb şi se păstrează la “Separanda”se păstrează la “Separanda”(dimedrol,novocain (dimedrol,novocain hidrohlorid,papaverin hidrohlorid).hidrohlorid,papaverin hidrohlorid).

Medicamentele toxiceMedicamentele toxice, în cantităţi mari peste dozele , în cantităţi mari peste dozele admise pot provoca fenomene toxice, chiar moartea. Se admise pot provoca fenomene toxice, chiar moartea. Se etichetează cu litere albe pe fond negru, trebuind să poarte etichetează cu litere albe pe fond negru, trebuind să poarte etichetă cu cap de mort şi se păstrează la “Venena’etichetă cu cap de mort şi se păstrează la “Venena’(atropin (atropin sulfat, platifilin hidrotartrat,promedolsulfat, platifilin hidrotartrat,promedoletc.)etc.)

StupefianteleStupefiantele sunt substanţe medicamentoase, care după sunt substanţe medicamentoase, care după întrebuinţări repetate, duc la obişnuinţă (dependenţă) şi întrebuinţări repetate, duc la obişnuinţă (dependenţă) şi toxicomanie. Se eliberează doar doza maximă pentru trei toxicomanie. Se eliberează doar doza maximă pentru trei zile. Se etichetează şi păstrează ca şi substanţele zile. Se etichetează şi păstrează ca şi substanţele toxicetoxice(efedrin hidrohlorid,codein fosfat etc).(efedrin hidrohlorid,codein fosfat etc).

Medicamentele alopate formeaza majoritatea preparatelor folosite curent in terapie. Conceptia acestei medicatii rezumat in principiul enuntat de Hypocrate contraria contariis curantur considera ca medicamentul prin proprietatile, concentratia si modul lui de administrare actioneaza asupra bolii in mod antagonist, neutralizandu-i efectele ca un antidot. Medicamentele alopate se utilizeaza pentru combaterea cauzei modificarilor patologice si simptomelor bolilor, in scop proflactic , curativ sau de diagnostiv, in doza de la fractiuni de miligram pană la zeci de grame. La metoda alopatică se pot atașa inca trei metode:

fitoterapia ( care utilizeaza exclusiv plantele medicinale ) aromoterapia ( care utilizeaza uleiuri volatile) opoterapia ( utilizeaza tesuturile si organele animale)

Medicamentele homeopate sunt bazate pe un alt principiu al lui

Hypocrate similia similibus curantur dupa care administrarea de substanțe in doze homeopate la omul sanatos , provoacă simptome asemanatoare cu ale unei boli. Aceleași substanțe administrate unui om care sufera de boala respectiva, produc

vindecarea ..

Prescrierea, preparea și eliberarea Prescrierea, preparea și eliberarea

medicamentelor în farmaciemedicamentelor în farmacie..

Medicamentele se prescriu în urma Medicamentele se prescriu în urma consultării bolnavului de către medicul consultării bolnavului de către medicul care a stabilit diagnosticul și a indicat care a stabilit diagnosticul și a indicat tratamentul, ținînd seama de starea tratamentul, ținînd seama de starea generală a pacientului. Drumul eliberării generală a pacientului. Drumul eliberării medicamentelor : medicamentelor :

MEDIC REȚETĂ BOLNAV

FARMACIST

Noțiuni de BiofarmacieNoțiuni de Biofarmacie

Biofarmacia este știința care se ocupă cu Biofarmacia este știința care se ocupă cu studiul interacțiunilor fizico-chimice și studiul interacțiunilor fizico-chimice și biologice ale unei substanțe medicamentoase biologice ale unei substanțe medicamentoase și ale unei forme farmaceutice cu performanța și ale unei forme farmaceutice cu performanța sa terapeutică. Aceasta din urmă este sa terapeutică. Aceasta din urmă este considerată ca biodisponibilitatea (existența) considerată ca biodisponibilitatea (existența) substanței medicamentoase la locul substanței medicamentoase la locul receptorului pentru o perioadă de timp și la o receptorului pentru o perioadă de timp și la o concentrație corespunzătoare stării de boală.concentrație corespunzătoare stării de boală.

Etapele transformării medicamentelor Etapele transformării medicamentelor ::Indiferent de calea de administrare Indiferent de calea de administrare între momentul administrării între momentul administrării medicamentului și acela a acțiunii medicamentului și acela a acțiunii terapeutice, substanța terapeutice, substanța medicamentoasă trebuie să străbată medicamentoasă trebuie să străbată o serie de etape grupate în trei faze o serie de etape grupate în trei faze distincte, care sunt desemnate clasic distincte, care sunt desemnate clasic sub numele de transformare – un sub numele de transformare – un proces dinamic care duce la efect proces dinamic care duce la efect terapeutic :terapeutic :

I. Faza biofarmaceutică (farmaceutică)I. Faza biofarmaceutică (farmaceutică) - Eliberarea (sau cedarea) - Eliberarea (sau cedarea) -Dizolvare-Dizolvare

II. Faza farmacocinetică :II. Faza farmacocinetică :- Absorbție- Absorbție- Distribuție, biotransformare - Distribuție, biotransformare (metabolizare)(metabolizare)- Eliminare- Eliminare

III. Faza farmacodinamică(răspunsul III. Faza farmacodinamică(răspunsul farmacodinamic – efectul terapeutic)farmacodinamic – efectul terapeutic)

Transformarea substanțelor Transformarea substanțelor medicamentoase a condus la formarea medicamentoase a condus la formarea unui parametru farmaceutic numit – unui parametru farmaceutic numit – biodisponibilitate. biodisponibilitate. Biodisponibilitatea unei substanțe Biodisponibilitatea unei substanțe medicamentoase dintr-un produs medicamentoase dintr-un produs farmaceutic este definită ca fiind viteza și farmaceutic este definită ca fiind viteza și cantitatea în care ea este absorbită în cantitatea în care ea este absorbită în compartimentul sanguin sau în care ea compartimentul sanguin sau în care ea apare și există la locul acțiunii.apare și există la locul acțiunii.

PulberiPulberi

Forme farmaceutice solide, alcătuite din Forme farmaceutice solide, alcătuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor particule uniforme ale uneia sau mai multor substanțe active, asociate sau nu cu substanțe substanțe active, asociate sau nu cu substanțe auxiliare, pot fi administrate pe cale orală sau auxiliare, pot fi administrate pe cale orală sau aplecate pe piele sau mucoase (FR X ). aplecate pe piele sau mucoase (FR X ).

Pulberi – de la latin pulvis, pulveris – praf, Pulberi – de la latin pulvis, pulveris – praf, pulbere.pulbere.

Din punct de vedere al sistemului dispers-Din punct de vedere al sistemului dispers-pulberile sunt sisteme dispere eterogene de pulberile sunt sisteme dispere eterogene de solid în gaz.solid în gaz.

Clasificarea pulberilor :Clasificarea pulberilor :

1.1. Natura și originea materiei prime : Natura și originea materiei prime : - pulberi din produse naturale ;pulberi din produse naturale ;- vegetale ;vegetale ;- animale ;animale ;- minerale ;minerale ;- pulberi din produse semisinteză ;pulberi din produse semisinteză ;- pulberi din produse de sinteză ;pulberi din produse de sinteză ;

22. Modul de formulare :. Modul de formulare :- pulberi magistrale ;pulberi magistrale ;- pulberi oficinale ;pulberi oficinale ;- pulberi industriale ;pulberi industriale ;

3. 3. Compoziție :Compoziție :- pulberi simple, cu o singură substanță pulberi simple, cu o singură substanță

activă ;activă ;- pulberi compuse, care conțin în pulberi compuse, care conțin în

amestec cel puțin două substanțe.amestec cel puțin două substanțe.

4. 4. Modul de dozare :Modul de dozare :- pulberi nedivizate ;pulberi nedivizate ;- pulberi divizate ;pulberi divizate ;

5. 5. După gradul de finețe :După gradul de finețe :

- pulberi grosiere ( 10 mm), produse din - pulberi grosiere ( 10 mm), produse din plante : rădăcini, rizomi, scoarță, iarbă ș.a.plante : rădăcini, rizomi, scoarță, iarbă ș.a.

- ppulberi mijlocii (1-10 mm), brichete ulberi mijlocii (1-10 mm), brichete mărunțite;mărunțite;

- pulberi fine (cca. 100 pulberi fine (cca. 100 μμm), cele mai multe m), cele mai multe substanțe solubile ;substanțe solubile ;

- pulberi foarte fine ( 20 pulberi foarte fine ( 20  μ μm), substanțe m), substanțe greu solubile sau cu solubilitatea scăzută ;greu solubile sau cu solubilitatea scăzută ;

6. 6. După modul de administrare :După modul de administrare :- pulberi pe cale orală, de uz intern ;pulberi pe cale orală, de uz intern ;- pulberi pe piele, mucoase, de uz pulberi pe piele, mucoase, de uz

extern ;extern ;

7. 7. După acțiunea farmacologică :După acțiunea farmacologică :- pulberi medicamentoase ;pulberi medicamentoase ;- pulberi cosmetice ;pulberi cosmetice ;

Proprietățile pulberilor Proprietățile pulberilor ::

Pulberile se caracterizează prin proprietăți Pulberile se caracterizează prin proprietăți determinate de mai mulți factori printre care: determinate de mai mulți factori printre care:

1.1. Dimensiunea ;Dimensiunea ;

2.2. Forma și suprafața specifică ;Forma și suprafața specifică ;

3.3. Absorbția superficială ;Absorbția superficială ;

4.4. Solubilitatea ;Solubilitatea ;

5.5. Delicvescența (absorb apa ) ;Delicvescența (absorb apa ) ;

6.6. Efluorescența (pierd apa ) ;Efluorescența (pierd apa ) ;

7.7. Reologia ;Reologia ;

8. Viteza de absorbție ;8. Viteza de absorbție ;

Etapele fluxului tehnologicEtapele fluxului tehnologic ::

1.1.Pulverizarea ;Pulverizarea ;

2.2.Cernerea ;Cernerea ;

3.3.Amestecarea ;Amestecarea ;

4.4.Dozarea ;Dozarea ;

5.5.Ambalarea și livrareaAmbalarea și livrarea ; ;

PPulverizareaulverizarea este operația de este operația de mărunțire în fragmente pînă la 1 mm a mărunțire în fragmente pînă la 1 mm a substanțelor medicamentoase . Se substanțelor medicamentoase . Se efectuiază prin aplicarea unei energii efectuiază prin aplicarea unei energii mecanice de strivire, lovire și frecare mecanice de strivire, lovire și frecare care acționează asupra forțelor de care acționează asupra forțelor de coeziune ale particulelor produsului de coeziune ale particulelor produsului de pulverizat. Scopul pulverizării este pulverizat. Scopul pulverizării este mărirea suprafeței externe totale a mărirea suprafeței externe totale a substanței solide.substanței solide.

•CERNEREA

Operaţia de separare a particulelor cu dimensiuni mari.Se folosesc dispozitive cu site din metal perforat sau ţesute din fire de diversă origine.

•AMESTECAREA

Operaţia de amestecare a particulelor de substanţe medicamentoase pînă la obţinerea unui amestec omogen.

Se foloseşte :mojarul,aparat pentru pulverizare şi amestecare Lopatin etc.

•DOZAREA

Operaţia de determinare a masei substanţelor medicamentoase la balanţele farmaceutice manuale.

Se folosesc: aparat de divizare de tip DVA -1,5, lingure dozatoare etc.

•AMBALARE ŞI LIVRARE

Se ambalează în capsule de hîrtie şi capsule gelatinoase(în dependenţă de proprietăţile fizico-chimice).

Raportul sub.med. la amestecare nu trebuie să depășească 1:5.

Încorporarea subs.med.în Încorporarea subs.med.în componența pulberilor.componența pulberilor.

• În primul rînd se triturează la mojar sub.inertă. În primul rînd se triturează la mojar sub.inertă. •Substanțele med. greu triturabile se triturează primele Substanțele med. greu triturabile se triturează primele cu cîteve picături de tensioactiv.cu cîteve picături de tensioactiv.•Îngredientele prescrise în diferite cantitîți se adaugă Îngredientele prescrise în diferite cantitîți se adaugă înordine crescîndă.înordine crescîndă.•Substanța macrocristalinâ se va trituSubstanța macrocristalinâ se va triturra prima.a prima.•Dintre sub.med. cu propr.identice se va tritura cea care Dintre sub.med. cu propr.identice se va tritura cea care se va pierde cel mai puțin în porii mojarului.se va pierde cel mai puțin în porii mojarului.•Dacă sunt prescrise subs. diferite după toxicitate se vor Dacă sunt prescrise subs. diferite după toxicitate se vor adăuga în ordinea descreșterii toxicității. adăuga în ordinea descreșterii toxicității.

PULBERI CU CONŢINUT DE SUBSTANŢE COLORANTESubstanţe colorante:iod, verde de briliant, acrihina,permanganat de potasiu, protargol, furacilina, aetacridina lactat etc.

Substanţe colorate:sulfat de cupru, dermatolul, sulful ,extract de mătrăgună etc.

PARTICULARITĂŢILE PREPARĂRII:pentru sub. colorante:

1. Se vor adăuga la urmă;2. Se vor adăuga între două

straturi de substanţe necolorate;

pentru substanţele colorate: Se vor adăuga la în componenţa

pulberilor după regula generală.

Exemplu N.1

Rp: Acidi ascorbinici 0,15 Riboflavini Thiamini bromidi aa 0,01 Misce fiat pulvis D.t.d. N 10 S. Intern, cîte o pulbere de 3 ori

în zi după masă.

FORMĂ MEDICAMENTOASĂ SOLIDĂ PENTRU UZ EXTERN,DOZATĂ,SOLIDĂ,DIVIZATĂ,cu conţinut de sub.color.(riboflavina) şi subst.obişnuite.

CALCULE:

Acid ascorbinic: 0,15x10=1,5Riboflavina: 0,01x10=0,1Tiamina bromid: 0,01x10=0,1Mt= 1,7; mp=0,17;

TEHNOLOGIA DE PREPARARE:

La mojar se triturează cu precaţie 1,5 de ac.ascorbic ( prescris în cantitate mare), apoi la aceasta se va adăuga cu precauţie 0,1 riboflavina.Amestecul obţinut se omogenizează cu pistilul la care se va adăuga 0,1 de tiamin bromid.Se amesecă pînă la obţinerea unui sistem omogen.

Se oformează Documentul de Verificare în Scris (D.V.S)

D.V.SData N reţetei

Acid ascorbinic 1,5Riboflavina 0,1Tiamina bromid 0,1Mt= 1,7; mp=0,17;A preparat:A verificat:Aeliberat:

PULBERILOR CU SUBSTANŢE GREU TRITURABILE:

Substanţe greu triturabile:Iod, camfora, timolul, mentolul,streptocida, acid boric etc. Aceste substanţe uşor se dizolvă

în alcool etilic de 96%, astfel se vor întroduce în masa pulberii fiind dispersate în alcool.

Particularitățile :La pulverizare poate să apară un moment critic, cînd în aceeași unitate de timp particulele fine și aglomerate în agregate se egalează, iar pulverizarea de mai departe nu are sens. Pentru a obține o pulverizare bună se folosesc subst. lichide tensioactive. Aceste lichide saturează energia superficială liberă a particulelor, micșorînd tensiunea superficială a subst. fără a micșora suprafața liberă a particulelor.

În final energia superficială liberă În final energia superficială liberă va tinde spre minimum, iar nr. de va tinde spre minimum, iar nr. de particule va crește.particule va crește.Lichidele tensioactive vor pătrunde Lichidele tensioactive vor pătrunde în microfisurile particulelor și vor în microfisurile particulelor și vor forma pe suprafața lor pelicule forma pe suprafața lor pelicule solvatate, care au solvatate, care au acțiunea ,,despicării de pană,, acțiunea ,,despicării de pană,, ( efectul Rebinder ). Se folosesc : ( efectul Rebinder ). Se folosesc : etanolul sau eterul.etanolul sau eterul.

Exemplul N 2

Rp: Thimoli 0,2 Acidi borici Amyli aa 5,0 D.S. Extern,pudră.

Avem o formă medicamentoasă solidă Avem o formă medicamentoasă solidă compusă pentru uz extern cu conținut de compusă pentru uz extern cu conținut de subst. greu triturabilă – timolul și subst. subst. greu triturabilă – timolul și subst. obișnuite. obișnuite.

La mojar se triturează 5,0 g acid boric La mojar se triturează 5,0 g acid boric pentru a astupa porii mojarului se trec pentru a astupa porii mojarului se trec cantitativ pe o capsulă de hîrtie. Apoi în cantitativ pe o capsulă de hîrtie. Apoi în mojar se va tritura 0,2 timol (la 1,0 subst. mojar se va tritura 0,2 timol (la 1,0 subst. – X gtts alcool 96%), cu 2 picături de – X gtts alcool 96%), cu 2 picături de alcool. La aceasta în porțiuni se va alcool. La aceasta în porțiuni se va adăuga 5 g de amidon și restul cantității adăuga 5 g de amidon și restul cantității de acid boric de pe capsula de hîrtie. de acid boric de pe capsula de hîrtie. Totul se amestecă pînă la omogenitate. Totul se amestecă pînă la omogenitate. Se ambalează în hîrtie pergaminată și se Se ambalează în hîrtie pergaminată și se etichetează pentru ,,uz extern,,.etichetează pentru ,,uz extern,,.

D.V.S.D.V.S.Data N.rData N.rAcidi borici 5,0Acidi borici 5,0Thimoli 0,2Thimoli 0,2Sp. aethylici gtts IISp. aethylici gtts IIAmyli 5,0Amyli 5,0Mt Mt ==10,210,2A preperat:A preperat:A verificat:A verificat:A eliberat:A eliberat:

Pulberile cu extracte :Pulberile cu extracte :

Extractele prezintă preparate Extractele prezintă preparate alcoolice concentrate obținute din alcoolice concentrate obținute din drog vegetal medicamentos. După drog vegetal medicamentos. După consistență avem extracte : sicca, consistență avem extracte : sicca, spissa și fluida.spissa și fluida.

Exemplu nr. 3Exemplu nr. 3

Rp. : Extratracti Belladonnae 0,01Rp. : Extratracti Belladonnae 0,01

Bismuthi subnitratis Bismuthi subnitratis

Natrii hydrocarbonatis aa 0,2Natrii hydrocarbonatis aa 0,2

M.f.pulvisM.f.pulvis

D.t.d N 10D.t.d N 10

S. Intern,cîte o pulbere în zi, S. Intern,cîte o pulbere în zi, la dureri. la dureri.

Controlul dozelor :Controlul dozelor :După FS X : după prescripție : După FS X : după prescripție : d.u.max – 0,1 d.u. – 0,01d.u.max – 0,1 d.u. – 0,01d.24ore.max – 0,3 d.24ore – 0,01d.24ore.max – 0,3 d.24ore – 0,01

Dozele nu sunt depășite.Dozele nu sunt depășite.

Extract dens (spissa 1:1)Extract dens (spissa 1:1)Pe o hîrtie de filtru se cîntărește 0,1 Pe o hîrtie de filtru se cîntărește 0,1 extract dens de mătrăgună și se trece extract dens de mătrăgună și se trece pe calota pistilului. Extractul se pe calota pistilului. Extractul se triturează la mojar cu cîteva picături de triturează la mojar cu cîteva picături de alcool pînă la formarea unui amestec alcool pînă la formarea unui amestec dens la care se va adăuga 2,0 g de dens la care se va adăuga 2,0 g de bismut subn. Și 2,0 g de natriu bismut subn. Și 2,0 g de natriu hidr.Totul se omogenizează.hidr.Totul se omogenizează.

D.V.S.D.V.S.Data N.rData N.rExtracti Belladonnae spissi(1:1) 0,1Extracti Belladonnae spissi(1:1) 0,1Sp. aethylici 96% gtts II – IVSp. aethylici 96% gtts II – IVBismuthi subnitratis 2,0Bismuthi subnitratis 2,0Natrii hydrocarbonatis 2.0Natrii hydrocarbonatis 2.0Mt Mt == 4,1 4,1mpmp== 0,41 0,41A preparat:A preparat:A verificat:A verificat:A eliberat:A eliberat:

Exract uscat(sicca 1:2).Exract uscat(sicca 1:2).

Cu extract uscat se va prepara Cu extract uscat se va prepara pulberea dupț regulile generale.pulberea dupț regulile generale.

Se va tritura la mogar 2,0g de bismut Se va tritura la mogar 2,0g de bismut subnitrat la care se va adăuga 0,2(1:2) subnitrat la care se va adăuga 0,2(1:2) de extract uscat ,se va omogeniza,apoi de extract uscat ,se va omogeniza,apoi la aceasta se adăuga 2,0g de la aceasta se adăuga 2,0g de natr.hidr.Pulberea obținută se amestecă natr.hidr.Pulberea obținută se amestecă bine.bine.

D.v.sD.v.sData N.rData N.r

Bismuthi subnitratis 2,0Bismuthi subnitratis 2,0

Extracti Belladonnae sicci(1:2) 0,2Extracti Belladonnae sicci(1:2) 0,2

Natrii hydrocarbonatis 2,0Natrii hydrocarbonatis 2,0

MtMt== 4,2 4,2

mp mp == 0,42 0,42

Extract fluid (fluida 1:2).Extract fluid (fluida 1:2).

Soluția extractului lichid se măsoară cu Soluția extractului lichid se măsoară cu picătura uniform și se întroduce în picătura uniform și se întroduce în amestec. amestec.

D.V.SD.V.S

Data N.rData N.r

Bismuthi subnitratis 2,0Bismuthi subnitratis 2,0

Extracti Belladonnae fluidi (1:2) 0,2Extracti Belladonnae fluidi (1:2) 0,2

Natrii hydrocarbonatis 2,0Natrii hydrocarbonatis 2,0

Mt Mt ==4,24,2

MpMp== 0,42 0,42

Triturațiile.Triturațiile.

Dacă cantitatea substanței toxice Dacă cantitatea substanței toxice pentru numărul total de pulberi nu pentru numărul total de pulberi nu depășește de 0,05 pentru a ușura depășește de 0,05 pentru a ușura lucrul se vor folosi triturațiile.lucrul se vor folosi triturațiile.

Sunt niște amestecuri dintre sub. activă Sunt niște amestecuri dintre sub. activă și adjuvant.Se prepară în raport 1:10; și adjuvant.Se prepară în raport 1:10; 1:100.Ca diluați se vor folosi: 1:100.Ca diluați se vor folosi: lactoza,zahăr,amidon etc.Se păstrează lactoza,zahăr,amidon etc.Se păstrează lihgă original in safeu.lihgă original in safeu.

Exemplu N 4

Rp: Atropini sulfatis 0,0005

Sacchari 0,25

M.f.p.

D.t.d N 20

S.Intern,cîte o pulbere de 3 ori

în zi.

CALCULE:

Atropin sulfat :0,0005x20=0,01

Mai puţin de 0,05,se va folosi:

Trituraţie de atropin sulfat(1:100)0,01x100=1,0

Zahăr 0,25x20=5,0,cantitatea de zahăr se va micşora cu 1,0 de pe contul tritutaţiei care conţine 0,99g de diluant:5,0-1,0=4,0

Mt=5,0

mp=0,25 N 20

Tehnologia de preparare:

La mojar se cîntăresc 4,0 g de zahăr ,se trece cantitativ pe o capsulă de hîrtie lăsînd undeva 0,2 g.La aceasta se va adăuga 1,0 g de trituraţie de atropin sulfat.În ultimul rînd se va adăuga restul cantităţii de zahăr de pe hîrtie.Amestecul obţinut se omogenizează.Se va divide în 20 de părţi egale a cîte 0,25 fiecare.

D.V.S.data Nr.

Sacchari 4.0 ,,A,,

Trituratio Atropini sulfatis (1:100) 1,0

Mt=5,0

mp=0,25 N 20

Apreparat:

A verificat:

A eliberat: