fondul clasei - [email protected] zzz 1 ilegal, dar …...sului didactic în universitãþi,...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111111 1 1 1 1 1 1 1 1 13 - 13 - 13 - 13 - 13 - 19 sep9 sep9 sep9 sep9 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Amãnunteîn pagina 75

Amãnunte

în pagina

Tudose intrãîn „galeria

promisiunilor“faþã de Ford

































Florian Nicolaescu,Florian Nicolaescu,Florian Nicolaescu,Florian Nicolaescu,Florian Nicolaescu,adminisadminisadminisadminisadministrtrtrtrtratatatatatorororororulululululdepozitului de de-depozitului de de-depozitului de de-depozitului de de-depozitului de de-şeuri în fşeuri în fşeuri în fşeuri în fşeuri în flăcări de lalăcări de lalăcări de lalăcări de lalăcări de laMăldărMăldărMăldărMăldărMăldăreşti-eşti-eşti-eşti-eşti-Vâlcea:Vâlcea:Vâlcea:Vâlcea:Vâlcea:

Rm. Vâlcea:amenzimãritepentru ceicare facmizerie

















Fondulclasei -

ilegal,dar cerut înmulte dintre

ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

Fondulclasei -


ºcolilecraiovene

„Numai un nebunputea aducedeºeuri radioactivela groapa de gunoi”
















„Numai un nebunputea aducedeºeuri radioactivela groapa de gunoi” Detalii

în pag.8-9

3Amãnunte

în pagina

13 - 19 septembrie 2017 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

sã fie introdusã posibilitatea le-galã a angajatorului, societãþicomerciale cu capital integralprivat, de a direcþiona 20% dinimpozitul pe profit cãtre platacelui de-al 13-lea ºi al 14-lea sa-lariu. Soluþia PNL nu este o im-punere, opþiunea fiind lãsatã lalatitudinea angajatorului/patro-nului, dar cu certitudine acestava fi interesat sã-ºi stimulezesuplimentar angajaþii. Beneficia-rii, aproape 4 milioane de anga-jaþi din mediul privat, vor fi în-

Prin dirPrin dirPrin dirPrin dirPrin direcţionarecţionarecţionarecţionarecţionarea a 20% din imea a 20% din imea a 20% din imea a 20% din imea a 20% din impozitul pe prpozitul pe prpozitul pe prpozitul pe prpozitul pe profofofofofititititit

curajaþi sã-ºi pãstreze locul demuncã în þarã ºi sã devinã maiproductivi“, a declarat preºedin-tele PNL Dolj. Instrumente simi-lare celui propus de PNL sunt fo-losite în Germania, Franþa, Spa-nia, Austria, Italia, a mai decla-rat acesta.

Moþiune simplãpe educaþie

La rândul sãu, Mario OvidiuOprea a declarat cã, în data de

12 septembrie, PNL va depunemoþiunea simplã pe educaþie –“România fãrã educaþie de ca-litate este o Românie sãracã”.Potrivit acestuia, România seconfruntã cu o crizã a educaþiei,atingând un record în ceea cepriveºte abandonul ºcolar.„Rata pãrãsirii timpurii a ºcoliieste de 19%, chiar dacã Româ-nia s-a angajat prin strategiaEuropa 2020 sã o reducã la11,3%, lucru imposibil de atinsîn 3 ani. Ne confruntãm cu ocrizã a forþei de muncã, în con-diþiile în care 9 români pleacãdefinitiv din þarã în fiecare zi,iar ºcoala este decuplatã com-plet de la piaþa muncii. Anulºcolar începe fãrã manuale ºifãrã autorizaþii de funcþionarepentru ºcoli. 177.000 de elevide clasa a V-a nu au manualepe bãnci ºi doar 6.500 de uni-tãþi de învãþãmânt din 31.000 auavize ºi autorizaþii de funcþio-

nare“, a declarat Oprea. Sena-torul susþine cã sistemul educa-þional este politizat la maxi-mum, subzistã fãrã bani pentrusalariile profesorilor, fãrã inves-tiþii pentru modernizarea proce-sului didactic în universitãþi,fãrã profesori calificaþi în tim-pul verii, fãrã legislaþie ºi pro-ceduri pentru înfiinþarea uneiºcoli doctorale sau acreditareade noi domenii de doctorat.„Avem de a face cu un atac laautonomia ºi resursele univer-sitãþilor, continuându-se distru-gerea învãþãmântului profesio-nal. Doamna senator Andrones-cu, preºedintele Comisiei deînvãþãmânt din Senat, ar facemai bine sã-i convingã pe sena-torii PSD ºi ALDE sã votezemoþiunea simplã, fiind mai utildecât sã facã lanþ de forþã îm-potriva sindicatelor, care pe 2octombrie vor începe proteste-le“, a concluzionat acesta.

Perdele forestierepentru drumuriledin Dolj

Tot în cadrul conferinþei, Da-niel Drîgnei a dorit sã tragã unsemnal de alarmã referitor lastarea drumurilor judeþene peperioada iernii, în condiþiile încare Consiliul Judeþean Dolj,prin direcþia de specialitate,asistã neputincios la blocareaacestora din cauza viscolului ºia zãpezii. Acesta a anunþat cãgrupul consilierilor judeþeniPNL va iniþia un proiect de ho-tãrâre prin care se solicitã Con-siliului Judeþean Dolj înfiinþa-rea de perdele forestiere de pro-tecþie împotriva înzãpezirii.„Acestea se pot realiza chiar dinaceastã toamnã odatã cu înce-perea campaniei de împãduriridin lunile octombrie ºi noiem-brie“, a precizat Daniel Drîgnei.

Liberalii doljeni, prin vocea preºedintelui filialeiDolj a partidului, ªtefan Stoica, au anunþat, încadrul unei conferinþe de presã, cã susþininiþiativa legislativã a PNL pentru acordareacelui de-al 13-lea ºi al 14-lea salariu în mediulprivat. De aceastã facilitate ar putea beneficiaaproape 4 milioane de români ºi, potrivit lideru-lui PNL Dolj, acest lucru ar putea fi posibil prindirecþionarea a 20% din impozitul pe profitcãtre plata acestor salarii.

ªtefan Stoica: PNL susþineacordarea celui de-al 13-leaºi al 14-lea salariu pentruangajaþii din mediul privat

















de Valentin Zarea

„Iniþiativa legislativã a PNLpentru acordarea celui de-al 13-lea ºi al 14-lea salariu vine însprijinul angajaþilor din mediuprivat ºi, implicit, al angajatori-lor acestora. Spre deosebire dePSD, care a declanºat un rãzboifiscal împotriva mediului privat,atât împotriva firmelor, cât ºiangajaþilor lor, PNL vine cu oviziune care sã stimuleze mun-ca, dezvoltarea economiei depiaþã ºi a capitalului. Soluþia pro-pusã de PNL pleacã de la cadrullegal existent, conform cãruiasocietãþile cu capital privat, careau profit, pot acorda sponsorizãritotale într-un an pânã la maxi-mum 20% din impozitul pe pro-fit datorat statului. PNL solicitã

13 - 19 septembrie 2017www.indiscret.ro

3SPECIAL

Încã din anul 2008,atunci când gigantulFord a preluat fabricade automobile de laCraiova, autoritãþileromâne le-au promisamericanilor cã vorconstrui autostradacãtre Piteºti, o investi-þie vitalã pentru planu-rile de afaceri aleacestora. Dupã aproa-pe un deceniu, Ford s-a ales doar cu o colec-þie impresionantã deminiºtri ºi prim-mi-niºtri care, rând perând, i-au asigurat derealizarea proiectului,în vreme ce autostra-da a rãmas doar lastadiul de promisiune.

de Dan Olteanu

Ultimul episod din tele-novela promisiuniloraruncate în ochii ame-

ricanilor s-a consumat la finalulsãptãmânii trecute, când premie-rul Mihai Tudose, respectând„tradiþia“, s-a întâlnit cu o dele-gaþie a companiei Ford, ocaziecu care ºeful Guvernului a pro-mis cã, pânã la sfârºitul manda-tului, adicã anul 2020, vor fi fi-nalizate Autostrada Piteºti - Si-biu ºi legãtura între Piteºti ºi Cra-iova. Conform unui comunicatde presã al Guvernului, în discu-þiile cu delegaþia Ford, prim-mi-nistrul Tudose s-a referit la in-vestiþiile în infrastructurã, con-text în care a menþionat cã auto-strada Piteºti-Sibiu ºi legãturaîntre Piteºti ºi Craiova sunt prio-ritãþi ale Guvernului, urmând sãfie finalizate pânã la sfârºitulmandatului.

De la Tãriceanula Boc, Pontaºi Grindeanu

În orice altã þarã membrã UE,promisiunea unui premier faþã deun investitor de talia Ford ar fireprezentat, cu siguranþã, garan-þia cã vorbele vor fi transforma-te în realitate. În România, însã,pomisiunile autoritãþilor au ace-laºi grad de credibilitate cu celeale poveºtilor despre moºteniriºi prinþi nigerieni primite în cã-

A A A A Actualul prctualul prctualul prctualul prctualul premier duce mai deparemier duce mai deparemier duce mai deparemier duce mai deparemier duce mai departtttte „tre „tre „tre „tre „tradiţia“ şi îi asigurăadiţia“ şi îi asigurăadiţia“ şi îi asigurăadiţia“ şi îi asigurăadiţia“ şi îi asigurăpe americani că fpe americani că fpe americani că fpe americani că fpe americani că face autace autace autace autace autososososostrtrtrtrtrada Crada Crada Crada Crada Craioaioaioaioaiovvvvva - Pita - Pita - Pita - Pita - Piteştieştieştieştieşti

suþa de spam a mail-ului. O de-monstreazã din plin istoria celoraproape 10 ani în care miniºtri,premieri ºi chiar preºedinþi aupromis sus ºi tare conduceriicompaniei cã vor construiautostrada, devenitã întretimp drum expres, unelement vital în planu-rile de afaceri aleamericanilor. De laTãriceanu la Boc,de la Ponta la Cio-loº ºi Grindeanu,de la miniºtri dedreapta ºi pânã lacei de stânga, cuoprire la teh-nocra tu lS o r i nBuºe, cutoþii au„dat asi-g u r ã r i “reprezen-t a n þ i l o rFord cuprivire laacest sub-iect, dar auplecat dinfuncþii fãrãsã miºtemãcar undeget pentrudemararealucrãrilor.

De doileisperanþã

ªi totuºi,pentru persoa-nele cu ungrad ridicat deoptimism, lacapãtul promi-siunilor legãtu-rii dintre Craio-va ºi Piteºti a rã-sãrit o luminiþã.Asta dupã ce actua-lul Guvern a transmisrecent spre SistemulElectronic de AchiziþiiPublice anunþul de participa-re pentru procedura de achizi-þie publicã destinatã proiectãriiºi executãrii celor patru tronsoa-ne ale drumului expres. Ba maimult, au fost avansate ºi câtevatermene: 3 luni pentru depune-rea ofertelor, 12 luni pentru pro-iectarea tronsoanelor ºi 24 deluni pentru execuþia lor. De la

estimãrile pe hârtie ale autori-tãþilor ºi pânã la aplicarea aces-tora în realitate este un drumlung. Istoria proiectelor majorede infrastructurã începute în is-toria recentã a României ne ara-tã cã aproape niciodatã planul

de acasã nu se potriveºte cu celdin târg. Cel mai elocvent exem-plu este modernizarea drumu-lui Craiova - Calafat, 80 de ki-lometri de drum ce ar fi trebuitsã fie gata în doi ani de la înce-perea lucrãrilor, dar care încã

este departe de finalizare chiarºi dupã ºase ani. Aºadar, estemai mult decât probabil ca pro-misiunea premierului Tudosecãtre Ford sã rãmânã o promi-siune mult dupã ce actualul pre-mier va fi predat ºtafeta!

Tudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de FordTudose intrã în „galeriapromisiunilor“ faþã de Ford


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Senatorul Romulus Bula-cu (foto) a anunþat cãPartidul Naþional Libe-

ral (PNL) a depus la CameraDeputaþilor un proiect de legeprivind posibilitatea acordãriicelui de-al 13-lea ºi al 14-leasalariu angajaþilor din mediulprivat. Potrivit parlamentaruluiliberal, cheltuielile salariale vorfi deductibile din impozitul peprofit:

„Noi propunem acordareacelui de-al 13-lea ºi al 14-leasalariu pentru angajaþii dinmediul privat. Este o lege pen-tru a îmbunãtãþi creºterea pro-ductivitãþii muncii în scopulatragerii angajaþilor în mediulprivat sau, mai degrabã, pentrupãstrarea lor în mediul privat.(...) PSD-ALDE au fãcut unasalt agresiv asupra mediuluiprivat ai cãrui lucrãtori au ne-voie de ajutor”.

Senatorul Bulacu a precizatcã aceastã mãsurã nu este obli-gatorie pentru angajatori, însãa subliniat cã aceºtia nu voravea de suferit dacã o vor puneîn practicã, ci vor fi scutiþi cupânã la 20% din impozitul peprofit: ”La prima vedere, anga-jatorii din sistemul privat ar

avea de suferit dacã le-ar acor-da angajaþilor aceste douã sala-rii. Însã este o mãsurã similarãcelei care prevede ca din limitaa 20% impozit pe profit sã seacorde sponsorizãri în domeniiculturale, pentru ONG-uri, pesãnãtate etc. Practic, va funcþi-ona acelaºi principiu. Mãsuranu este obligatorie pentru anga-

jatori, dar noi am propus caaceste beneficii sã fie acordateastfel. În plus, este ºi o modali-tate de a încerca sã scoatem laluminã profitul”.

Liberalii propun ca al 13-leasalariu sã fie acordat înainte deCrãciun ºi al 14-lea înainte deconcediul de odihnã.

(M.P.)

Senatorul Bulacu:„PNL propune al 13-lea

ºi al 14-lea salariupentru angajaþii

din mediul privat”

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu, a par-

ticipat, luni, 11 septembrie, lafestivitãþile organizate cu prile-jul deschiderii noului an ºcolar2017-2018, la mai multe unitãþide învãþãmânt din judeþul Vâl-cea. La ºcoala din RâmnicuVâlcea la care a fost elev, Rã-dulescu a avut un speech non-conformist, îndemnându-i peelevi sã nu asculte discursuri, cisã fie atenþi la faptele celor carele rostesc: ”Pe mine mã încear-cã o dublã emoþie pentru cã, lo-cuind peste stradã, am fost ele-vul acestei ºcoli. ªi vreau sãvã urez vouã, elevilor, care sun-teþi emoþionaþi - cred cã de-aianici nu aþi urmãrit discursurileºi nici nu trebuie sã urmãriþi dis-cursuri - , sãnãtate deplinã ºisucces în noul an ºcolar! Nutrebuie sã urmãriþi discursuri,important este ca aceia care seaflã în faþa dumneavoastrã sãfacã fapte. Pentru voi, elevii,pentru pãrinþi ºi pentru profe-

Speech nonconfSpeech nonconfSpeech nonconfSpeech nonconfSpeech nonconfororororormismismismismistttttla deschiderla deschiderla deschiderla deschiderla deschiderea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolarea anului şcolar

sori. Iar aceasta este una dintreºcolile în care Primãria ºi Con-siliul Judeþean fac fapte pentrudumneavoastrã. Dragi pãrinþi,sunt unul dintre cei care înþelegfoarte bine cã sunteþi speranþanoastrã pentru a ne ajuta sã pri-vim cu încredere în viitor, pen-tru cã România dãinuie princeea ce creºteþi acasã ºi trimi-teþi la ºcoalã. La fel ºi cadrelordidactice vreau sã le mulþu-mesc, sã mã înclin ºi sã le dauasigurãri cã le voi acorda spri-jinul meu atât cât voi putea încondiþiile legii, pentru a ne aju-ta sã îi educãm ºi sã îi creºtemcum se cuvine pe aceºti copii,în vremuri complicate. Doarîmpreunã vom reuºi sã dãm spe-rana oamenilor, pãrinþilor, co-piilor ºi cadrelor didactice sãprivim cu mai multã încredereîn viitor. Mã bucur tare mult cãs-a þinut o slujbã, pentru cã fãrãDumnezeu nu se poate face ni-mic. O zi frumoasã, sub sem-nul bucuriei!“, a spus preºedin-tele CJ Vâlcea.

Preºedintele CJ Vâlceai-a îndemnat pe elevi

sã nu asculte discursuri


5ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Marielena Popa

Viceprimarul Eusebiu Ve-þeleanu (foto) a declaratpentru Indiscret în Ol-

UUUUUn rn rn rn rn resesesesest de ţigară art de ţigară art de ţigară art de ţigară art de ţigară aruncat pe suncat pe suncat pe suncat pe suncat pe strtrtrtrtradă îl poatadă îl poatadă îl poatadă îl poatadă îl poate cose cose cose cose costttttaaaaape făppe făppe făppe făppe făptttttaş 2.000-2.500 de leiaş 2.000-2.500 de leiaş 2.000-2.500 de leiaş 2.000-2.500 de leiaş 2.000-2.500 de lei

tenia cã oraºul este din ce în cemai murdar, iar municipalitateaa concluzionat cã numai mãsu-rile de coerciþie pot rezolvaaceastã problemã: “La sfârºitul

lunii septembrie, va avea locºedinþa ordinarã a ConsiliuluiLocal Râmnicu Vâlcea, iar unuldintre punctele aflate acum îndezbatere publicã pentru 30 de

zile pe site-ul primãriei, ºi careva fi supus votului consilierilor,este modificarea ºi completareaunor prevederi din HCL 50/2006 privind aprobarea norme-lor de salubrizare ale municipiu-lui Râmnicu Vâlcea. Se va pro-pune introducerea unei noi lite-re la art.1, care va avea urmãto-rul cuprins: „Cetãþenii sã nuarunce resturi de þigãri, bilete decãlãtorie, hârtii, ambalaje, de-ºeuri, menajere etc. pe domeniulpublic. Încãlcarea acestor pre-vederi se pedepseºte cu amen-dã de la 2.000 la 2.500 lei” aprecizat edilul.

Asociaþiilede proprietaricare nu colaboreazã,notificateºi amendate

Viceprimarul Veþeleanu a maisubliniat cã în scopul depistãriicelor care batjocoresc oraºul,aruncând gunoaie inclusiv pelângã ghene, vor fi notificate ºiamendate ºi asociaþiile de pro-prietari: ”Am constatat cã nu-mai cu legi aspre putem sã civi-lizãm acest oraº. Avem foartemari probleme cu aruncatul de-ºeurilor pe lângã ghene. Noi amîncercat sã punem niºte pubelemoderne, sã nu mai poatã intracâinii comunitari, cerºetorii etc.ºi sã nu mai rãscoleascã gunoa-iele. Am fãcut acele þarcuri fru-mos închise cu trape, prin caregunoaiele se pot arunca directîn tomberon. Însã în jurul aces-tor ghene frumoase gãsim roþi,cauciucuri de la maºini, saltele,

fotolii rupte. Dacã au astfel deobiecte de aruncat, se poate în-cheia un contract cu firma careridicã gunoiul din oraº ºi, con-tracost, aceste deºeuri sunt lua-te ºi duse în locurile specialamenajate. Unii preferã sã leaunce noaptea, când nu îi vedenimeni. Vom notifica ºi asocia-þiile de proprietari în acest sensºi vom amenda aceste asociaþiicare trebuie sã colaboreze cunoi ºi sã ne spunã cine sunt ceivinovaþi, iar noi ne vom îndrep-ta împotriva lor. Pânã atunci,vom amenda asociaþiile de pro-prietari pentru cã, încet, încet,trebuie sã scoatem acest oraºdin mizeria în care se aflã”.

Panouride avertizareîn tot oraºul

Conform viceprimarului, ora-ºul va fi ”tapetat” cu panouricare avertizeazã în privinþa pãs-trãrii curãþeniei ºi care anunþãºi ce amenzi vor fi aplicate:”Vom amplasa panouri cu me-saje la toate intrãrile în oraº,astfel încât ºi ce cei care se aflãîn tranzit sã nu arunce pe gea-mul maºinii chiºtoace, peturi,hârtii sau sã scuture scrumiere-le lângã roata maºinii. Oameniitrebuie sã ºtie cã oraºul trebuiesã fie curat. Strãzile ºi parcuriledin Râmnicu Vâlcea nu suntgropi de gunoi. Deci, vom puneastfel de plãcuþe în tot oraºul,în aºa fel încât nimeni sã nu spu-nã cã nu a ºtiut cã trebuie sãpãstreze curãþenia în RâmnicuVâlcea, deºi ar trebui sã ºtie deacasã!”

Râmnicu Vâlcea: Primãriaînãspreºte amenzile pentrucei care fac mizerie

















Cei care vor arunca pe domeniul public al municipiului RâmnicuVâlcea resturi de þigãri, bilete de cãlãtorie, ambalaje, hârtii, deºeurimenajere etc. vor fi amendaþi cu sume cuprinse între 2.000 ºi 2.500de lei. Proiectul de hotãrâre ce vizeazã aceste sancþiuni se aflã îndezbatere publicã pe site-ul Primãriei Râmnicu Vâlcea ºi va fi supusvotului consilierilor în ºedinþa ordinarã de la finalul acestei luni.

de Virgil Dumitrescu

ple spitalele cu specialiºti încancere precum în maghiarãsau în þigãneasca de la Stre-haia. Cu traducãtori mai cevaca din Shakespeare. Aici nuþine cu merge ºi aºa, mai con-sultãm dicþionarele, vã spu-nem mâine de ce a dat colþ pa-cientul. Statul român sã plan-teze în ºcolile, liceele ºi uni-versitãþile din Ardeal dascãlide la Budapesta, gata formaþi.În justiþie, multilingviºti. Însate ºi oraºe, preoþi, poliþiºtisau gardieni, cameriste de ho-tel fâºneþe, dacã mai transfe-rãm de la Deputãþie ºi Senat.Cât priveºte actele oficiale, cesã mai adãugãm? Nu e nevoiede prea multã imaginaþie. M-am uitat peste domeniile deactivitate ale comisiei în careiau decizii majore domnii Sta-tivã ºi Gãinã: raporturile indi-viduale ºi colective de mun-cã, statutul juridic al sindica-telor ºi al organizaþiilor patro-nale, asistenþã socialã, persoa-ne defavorizate etc. Nimic de-spre eforturile seculare ale îna-intaºilor în propãºirea scrisu-lui ºi cititului în limba româ-nã, mãcar cât Badea Cârþan,care s-a revoltat pentru cã laMormântul Mântuitorului nuexistau slujbe ºi în limba ro-mânã. Slujba de astãzi a rãs-popitului Dragnea este, dim-potrivã, de a lovi în limba pã-rinþilor ºi de a o scoate din uz,numãratã de arbitrii care asi-gurã majoritatea parlamenta-rã a coaliþiei de la putere.Aceasta lãsând impresia cã apierdut legãtura cu pãmântul.Cu pãmântul românesc.

Treziþi-l pe Dragnea. Pre-ºedintele PSD altoit cuALDE forþeazã o victo-

rie la mustaþa-i cânepie asupralimbii române. Pentru a asigu-ra majoritatea parlamentarã acoaliþiei ºi sieºi protecþie, te-leormãneanul fugãrit de justi-þie a bãtut palma cu lideriiUDMR pe marginea legii mi-noritãþilor. O palmã otrãvitãcare coboarã pragul utilizãriilimbii materne în comunitãþi-le unde existã cel puþin 10 lasutã minoritari. Legea preve-de un prag de 20 la sutã, ºi aºadestul de indulgent, cu subli-nierea expresã cã efectul legiie ºi una de naturã lingvisticã.Pentru a dezamorsa orice cri-ticabilã ascendenþã etnicã peaceastã temã recurentã, e binede ºtiut cã legea nu vizeazãdoar minoritatea maghiarã, ciorice fel de minoritate care,chipurile, întâmpinã dificultãþiîn a se exprima în limba ofi-cialã prevãzutã de Constituþie,ºi asta (ce chin, ce jale!) desecole. Uite cã vine urmaºullui Ponta (alt încâlcit) pe plan-taþia de roºii din dotare ºi re-zolvã totul pocnind din bici pelângã obedienta Comisie pen-tru muncã ºi protecþie socialã,preponderent PSD-ALDE,care, într-o unitate de granit,a votat igen! Se pregãtesc va-riantele în romanes, tãtarã ºiîn ce ne-o mai aºtepta. Poc-nind din bici, obligând statulsã se conformeze ultimei inep-þii, sperãm, a regizorului defarse guvernamentale. Ce tre-buie sã facã statul, jucãrioarasa de conjuncturã? Pãi sã um-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Atacul lui Dragneala limba românã de Nicuºor Fota

Primãria a lansat recent înSEAP procedura deachiziþie publicã pentru

lucrãri de execuþie la obiectivulde investiþii ”Reabilitare termi-cã parþialã la ºase clãdiri cu des-tinaþia spaþii de învãþãmânt –Izolare termicã a anvelopei clã-dirilor la partea opacã a faþadei”,realizat în cadrul proiectului”Îmbunãtãþirea eficienþei ener-getice în gospodãriile cu veni-turi reduse din România”: -LOT I - ”Reabilitare termicã laGrãdiniþa nr.31 Craiova”, con-form Caietului de sarcini nr.92282/25.07.2017. - LOT II -”Reabilitare termicã la Cãmininternat Colegiul Naþional Fra-þii Buzeºti Craiova”, conformCaietului de sarcini nr. 92266/24.07.2017. - LOT III – ”Rea-bilitare termicã la Grãdiniþa cuProgram Normal nr.15 Craio-va”, conform Caietului de sar-cini nr. 92318/24.07.2017. Au-toritatea contractantã va pune ladispoziþia executantului materi-ale ce vor fi puse în operã, ma-teriale primite cu titlu gratuit dela Programul Naþiunilor Unitepentru Dezvoltare – Biroul Ro-mânia”. Municipalitatea alocãpentru cele trei loturi de lucrãri398.604,55 de lei. Anunþul afost postat în Seap pe 6 septem-brie, firmele interesate avândtermen pânã la data de 25 aacestei luni sã depunã ofertele.

Termenulde finalizare,peste trei ani

Durata execuþiei lucrãriloreste, potrivit fiºei de date a achi-ziþiei, de 37 de luni, începândde la data atribuirii contractu-lui / emiterii ordinelor de înce-pere a lucrãrilor. Documentaþiapostatã în Seap de reprezentan-þii Primãriei Craiova detaliazãºi costul estimat al lucrãrilor dereabilitare termicã la cele treiunitãþi de învãþãmânt, dar ºi cos-tul materialelor puse la dispo-ziþie gratuit prin programulBãncii Mondiale. „Autoritateacontractantã – Municipiul Cra-iova intenþioneazã sã încheie uncontract de achiziþie publicã delucrãri, pentru fiecare lot în par-te, astfel: - Pentru LOT I - ”Rea-bilitare termicã la Grãdiniþanr.31 Craiova”, conform Caie-tului de sarcini nr. 92282/25.07.2017. Valoarea estimatã alucrãrilor, conform Deviz Ge-neral, aprobat prin HCL nr. 98/

InoInoInoInoInovvvvvaţie în taţie în taţie în taţie în taţie în telenoelenoelenoelenoelenovvvvvela rela rela rela rela reabilităriieabilităriieabilităriieabilităriieabilităriitttttererererermice la Crmice la Crmice la Crmice la Crmice la Craioaioaioaioaiovvvvva. De data. De data. De data. De data. De data asa asa asa asa asttttta,a,a,a,a,primăria licitprimăria licitprimăria licitprimăria licitprimăria licitează doar manoperează doar manoperează doar manoperează doar manoperează doar manoperaaaaa

2016, este de 122.252,82 lei(exclusiv TVA). (...) Autoritateacontractantã va pune la dispo-ziþia executantului materiale cevor fi puse în operã, materialeprimite cu titlu gratuit de la Pro-gramul Naþiunilor Unite pentruDezvoltare – Biroul România,valoarea de înregistrare în con-tabilitate a materialelor de con-strucþii fiind de 81.503,02 lei,inclusiv TVA. Pentru LOT II -”Reabilitare termicã la Cãmininternat Colegiul Naþional Fra-þii Buzeºti Craiova”, conformCaietului de sarcini nr. 92266/24.07.2017. Valoarea estimatã alucrãrilor, conform Deviz Ge-neral, aprobat prin HCL nr. 98/2016, este de 198.666,29 lei(exclusiv TVA). Autoritateacontractantã va pune la dispo-ziþia executantului materiale cevor fi puse în operã, materialeprimite cu titlu gratuit de la Pro-gramul Naþiunilor Unite pentru

Municipalitatea craioveanã lanseazã un nouproiect în domeniul reabilitãrii termice, desti-nat, de data aceasta, instituþiilor publice. Dupãoperaþiunea demaratã în mandatul trecut pen-tru blocurile de locuinþe ºi realizatã doar parþialpânã la finalul exerciþiului financiar UE, ediliisparg gheaþa în privinþa unitãþilor publice dinaria de competenþã. ªase clãdiri destinateînvãþãmântului de la trei unitãþi ºcolare dinCraiova vor fi reabilitate printr-un proiect lansatde primãrie în parteneriat cu Banca Mondialã:banca asigurã materialele necesare, iar munici-palitatea finanþeazã executarea lucrãrilor.

Dezvoltare – Biroul România,valoarea de înregistrare în con-tabilitate a materialelor de con-strucþii fiind de 102.753,25 lei,inclusiv TVA. Pentru LOT III –”Reabilitare termicã la Grãdini-þa cu Program Normal nr.15Craiova”, conform Caietului desarcini nr. 92318/24.07.2017.Valoarea estimatã a lucrãrilor,conform Deviz General, apro-bat prin HCL nr. 98/2016, estede 77.685,44 lei (exclusivTVA). Autoritatea contractantãva pune la dispozitia executan-tului materiale ce vor fi puse înoperã, materiale primite cu ti-tlu gratuit de la Programul Na-þiunilor Unite pentru Dezvolta-re – Biroul România, valoareade înregistrare în contabilitatea materialelor de construcþii fi-ind de 46.631,87 lei, inclusivTVA”, se aratã în documentaþiaîntocmitã de funcþionarii Primã-riei Craiova.

Reabilitarecu polistirende la ajutoare


















7ANALIZÃ

de Octavia Hantea

Unde-i lege nu-i toc-mealã, spune o vor-bã din popor. Nu ºi

în cazul fondului clasei. Deºide câþiva ani se încearcã eli-minarea acestui fenomen,dascãlii se gospodãresc dupãcum vor ei. ªi în acest an,primele discuþii dintre cadre-le didactice ºi pãrinþi au de-marat cu aducerea în vederea unui „necesar”. Sunt sãli declasã unde ar fi binevenitã oînlocuire a jaluzelelor verti-cale, a dulapurilor care nusunt viu colorate sau a mul-tifuncþionalei care pe timpulvacanþei a suferit anumiteaccidente. În cazul grãdiniþe-lor, educatoarelor le-ar trebui„pentru o mai bunã activita-te cu micuþii”, dupã cum elespun, un televizor mai perfor-mant în sala de clasã ºi poate„niºte huse pentru saltele”.

„ªtiam ce neaºteaptã”

Contribuþiile din acest ansunt cuprinse între 50 ºi 80de lei/elev, banii strânºi fiind

Existã o legislaþie clarã în care se precizeazã cãnu ar trebui sã se strângã fondul clasei, însã înmajoritatea ºcolilor craiovene aceastã practicãvine la pachet cu începutul anului ºcolar. Listepeste liste, cerinþe indirecte din partea cadrelordidactice ºi decizii luate de cãtre asociaþiile depãrinþi constituite la nivel de ºcoalã, toate vindupã prima discuþie cu educatoarea, învãþãtoa-rea sau diriginta, dupã caz. Nevoile sunt maimici sau mai mari, în funcþie de preferinþeledascãlilor, existând cazuri în care aceºtia cerjaluzele, multifuncþionale sau dulapuri „maiatractive pentru elevi”, dupã cum le numesc ceicare le solicitã.folosiþi pentru a acoperi indo-lenþa autoritãþilor ºi lipsa deimplicare a celor care conducaceste unitãþi de învãþãmânt.„Cum sã nu se strângã bani lafondul clasei?! Deja am stabilitsã dãm câte 60 de lei/elev. Dinprima zi ºtim cum stã treaba. Nuai cum sã nu dai, atâta vremecât cei mai mulþi dintre pãrinþisunt de acord. Ãsta e începutulde an ºcolar. ªtiam ce ne aºteap-tã. Trebuie sã luãm o impriman-tã pentru activitãþile ce se des-fãºoarã în clasã”, a spus unadintre mãmicile ai cãror fii suntelevi la ªcoala „AlexandruMacedonski” din Craiova.

Lenjerii cu eroii dindesene ºi televizoareperformante

Nici pãrinþii ai cãror copiisunt încã preºcolari nu scapã deacest fond al clasei. Huse pen-tru saltele, lenjerii cu diversepersonaje, televizoare perfor-mante, xeroxuri, acestea sunt oparte dintre bunurile fãrã decare micuþii nu-ºi pot derulaactivitatea. Acolo unde cerinþe-le sunt ceva mai mari, suma debani pe care un pãrinte urmea-zã sã o plãteascã sare ºi de 80de lei. ªi ca în fiecare an, dacãeste vorba despre copilul sãu,

niciun pãrinte nu face excepþiede la regulã.

Nici pãrinþii nu duclipsã de idei

Mai mult, acolo unde cadruldidactic se opune acestei cheteilegale, pãrinþii sunt cei care vincu idei. Este suficient ca trei-pa-tru persoane sã considere nece-sare anumite bunuri pentru cla-sã, cã asociaþia de pãrinþi ia ati-tudine. „Doamna învãþãtoare nua adus în discuþie niciun fond,niciun ban strâns. Avem însãpãrinþi care au gãsit cã trebuiefãcut câte ceva. De exemplu,sunt douã mãmici care vãzurãparchetul zgâriat ºi stropit cu la-vabilã prin colþuri ºi venirã cuideea sã îl schimbãm. Este inad-misibil. Acestea sunt doar ifose.Sunt familii foarte înstãrite ºi vincu idei. Sã îºi înscrie copiii laºcoli particulare sau sã lase aces-te pretenþii. Avem noroc cã în-vãþãtoarea gândeºte ºi nu a luatîn discuþie aceste idei. Dacã oluãm aºa din clasa I, înseamnãcã pânã terminãm clasa a VIII-aajungem la concluzia cã trebuiesã renovãm întreaga ºcoala”, aspus o altã mãmicã al cãrei copilva învãþa la ªcoala „Mihai Vi-

teazul” din Craiova.

Câinii latrã,ursul merge

Una peste alta, acest feno-men continuã sã fie o realita-te. Indiferent de sumele co-lectate, directorii ºcolilor dol-jene ar trebui sã ºtie cã das-cãlii produc ilegalitãþi. Ar tre-bui sã cearã socotealã ºi sã in-tervinã vehement acolo undese impune. Nu o vor face,acest lucru este cert! ªi niciInspectoratul ªcolar JudeþeanDolj nu are ce sã facã, atâtavreme cât cei mai mulþi din-tre pãrinþi dau curs invitaþieila platã. Cei care nu au se îm-prumutã ºi e musai sã facãfaþã situaþiei, iar cei care auprea mult considerã cã edu-caþia fiului sau fiicei lor con-stã în a demonstra cât de în-stãritã este familia din careprovin. ªi iatã cum fondulclasei nu va pieri niciodatãdin ºcolile româneºti, atât dincele aflate în mediul urban,cât ºi din cele aflate în me-diul rural. Acolo unde, sã nuuitãm, elevii încã folosesctoaletele din fundul curþii, darau plasme atârnate pe pereþi.

Fondul clasei – ilegal,dar cerut în multedintre ºcolile craiovene


















8INTERVIU

Rândurile de mai jos nufac referire la progra-mul ”ªcoala Altfel”

din timpul anului ºcolar, atuncicând elevii sunt antrenaþi în ac-tivitãþi de tip civic, ecologic,practic etc., menite a le lãrgiorizontul de cunoaºtere ºi de-prinderile.

Aceste rânduri sunt efectulrepetãrii obsedante, în discur-surile de început ºi al acestuian ºcolar, ”de la vlãdicã pânãla opincã”, de la preºedinteleþãrii ºi pânã la directorul ºcoliicomunale a problemelor învã-þãmântului românesc.

Discursuri cu elemente cri-tice peste tot, dar nicio urmãde autocriticã, de o privire co-rectã în oglinda propriilor po-sibilitãþi de a influenþa în binemersul lucrurilor în educaþie.

Preºedintele Iohannis a atrasatenþia asupra celor mai graveprobleme cu care, în opinia sa,se confruntã sistemul de învã-þãmânt românesc: numãrul totmai mare al analfabeþilor func-þional care ies pe porþile ºcoli-lor ºi rata mare a abandonuluiºcolar, una dintre cele mai maridin Uniunea Europeanã. Ana-lizã corectã. O ºtiam.

Dar, domnule preºedinte, detrei ani de zile opinia publicã,mediul educaþional românescsunt anunþate cã de la PalatulCotroceni va pogorî o strate-gie de educaþie cum nu s-a maivãzut ºi care va trebui respec-tatã de cãtre toate guverneleRomâniei. ”O strategie carepropune crearea unui sistemde învãþãmânt aºezat pe unfãgaº predictibil ºi care areelevul în centrul sãu”. Undeeste? Cine o face? Când o dez-

ªcoala, altfel?! Când?...

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

batem? Nici urmã de aºa ceva!Liderii Opoziþiei se întrec în

a anunþa nevoia de 6% din PIBpentru educaþie. Dar niciunuldintre ei, când a fost la putere,nu a reuºit sã impunã acest lu-cru. E la fel de adevãrat cã nicinoi, parlamentarii, nu am reu-ºit sã construim un consenspolitic APLICABIL, de cãtreguvernele pe care le-am sus-þinut / le susþinem, în aceastãdirecþie.

Poate cã în momentul în carevom avea pe masa de lucrunoua lege a educaþiei, vomreuºi într-un final fericit acestlucru. Ce minune absolut ne-cesarã ar fi ca mãcar în anulcentenarului naþiunii noastre sãavem o lege a educaþiei care sãREZISTE ºi care sã facã într-adevar ªcoala Altfel, adaptatãnevoilor viitorului permanent,predictibilã ºi centratã pe elev!

Înþeleg nevoia unei finanþãriadecvate pentru sistemul desecuritate, apãrare etc. Suntangajamente de securitate,sunt provocãri geopolitice cã-rora trebuie sã le facem faþã.Dar viitorul acestei þãri va fisecurizat în primul rând prinmodul în care vom investi îneducaþie. Va trebui sã gãsim unechilibru astfel încât sã facemdin educaþie acea armã redu-tabilã care sã ne ajute sã fa-cem schimbarea pe care ne-odorim cu toþii.

ªi în urma cãreia sã scãpãmprofesori, pãrinþi, elevi, la în-ceputul anului ºcolar, ºi de dis-cursurile blocate în eterneleprobleme legate de finanþareaînvãþãmântului, securitateaclãdirilor ºcolare, lipsa manua-lelor ºi abandonul ºcolar.

Din noaptea de 31 iulie spre 1 august 2017,depozitul imens de gunoi din comuna Mãldã-reºti, judeþul Vâlcea, arde fãrã încetare, cuefecte grave asupra mediului. Eforturile supra-omeneºti ale pompierilor care folosesc metodaapei cu spumã sunt zadarnice, cãci arderea eîntreþinutã de biogazul rezultat din fermentaþiadeºeurilor. La Mãldãreºti, a venit recent ºiministrul mediului, ºi tot ce a putut a fost sãanunþe cã oamenii nu sunt în pericol. Depozi-tul, neconform cu normele UE, ca atâtea dinRomânia, are circa 3 hectare ºi a fost adminis-trat pânã pe 17 iulie, când a fost închis de firmaSACOMET, a omului de afaceri Florian Nicola-escu. Devenit oaia neagrã a judeþului Vâlcea,Nicolaescu spune cã este o victimã, iar focul afost pus în mod intenþionat.

de Marielena Popa

O lucrãturã?Rep.: Domnule Nicolaes-

cu, dumneavoastrã cum cre-deþi cã a luat foc depozitul degunoi, la aceste dimensiuniînspãimântãtoare ºi de neo-prit?

F. Nicolaescu: Focul aapãrut numai pus. Cu o sãp-tãmânã înainte, o persoanãcare se ocupã de animalele dela izlaz, ºi care este manipu-latã de o parte din cei careconduc Primãria Mãldãreºti,i-a spus aºa unui buldozerist:„Dacã nu pun foc aici, sã fiual dracului!” Nu spun cã el

Deputatul Neaþã le-a dãruit rechiziteelevilor din Stoileºti-Vâlcea

În premierã în judeþul Vâl-cea, un parlamentar le-adãruit rechizite elevilor

dintr-o localitate. DeputatulEugen Neaþã a participat la des-chiderea noului an ºcolar în co-muna sa natalã, Stoileºti, oferin-du-le tuturor elevilor din clase-le pregãtitoare (clasa I, clasa aII-a, clasa a III-a ºi clasa a IV-a)necesarul de rechizite pentruacest an ºcolar.

„Cu toþii ne aducem aminteastãzi, de copilãrie, de ziua încare ne pregãteam cu emoþiipentru prima zi de ºcoalã. Amretrãit acele momente la deschi-derea noului an ºcolar împreu-nã cu elevii ºi dascãlii din co-muna mea natalã, Stoileºti. Lemulþumesc învãþãtorilor ºi pro-fesorilor mei pentru cã m-aueducat, m-au învãþat sã fiu ombun ’i m-au îndrumat în viaþã!Copiilor din comuna Stoileºtile-am transmis cu toatã dragos-tea ca acest nou an ºcolar sã fieunul plin de succese ºi rezultatefoarte bune. Numai prin educa-þie ºi învãþãturã ne putem dez-volta ca oameni ºi ajunge acolo

unde ne dorim. Pãrinþilor ºi în-vãþãtorilor le doresc sã rãmânãla fel de buni, de atenþi ºi dedi-

caþi acestor copii minunaþi dinStoileºti”, a declarat deputatulNeaþã cu aceastã ocazie. (M.P.)

Publ

icita

te


9INTERVIU

ar fi fãcut asta, dar e o bãnuia-lã. Nu ºtiu cine este autorul, iareu nu pot lãsa lucrurile aºa. Deaceea, am depus niºte plângerila Poliþie ºi Parchet ºi sper caadevãrul sã iasã la luminã.

Rep.: De ce ar da cineva focunui astfel de depozit?

F.N.: Aici sunt interese la ni-vel înalt, ca sã agite apele, sãînceapã un scandal politic. Vãdcã au început sã dea în prefect,în Consiliul Judeþean, am vãzutcã dau ºi în Poliþie, dau în toþi.Cineva vrea sã agite apele, vorscandal.

Rep.: Dar, în mod ciudat saunu, mai multe astfel de depozi-te de gunoi din þarã au luat foc

ceva la rampa de la Mãldãreºti.Numai mintea bolnavã a unorrãspândaci, a unor instigatori, aunora mai puþin instruiþi, darpuºi de niºte oameni cu carte sãfac asta, a putut coace aºa ceva.Am depus plângere penalã îm-potriva celor care au spus asta,pe posturile TV, pentru cã e oacuzaþie extrem de gravã. În2016, noiembrie, a venit o co-misie de la IGPR, a verificat, nua depistat probleme. Acum avenit altã comisie, cu aparatespeciale. Numai un nebun ar fifãcut aºa ceva. Gunoaiele radi-oactive sunt urmãrite la nivel deþarã. Dacã era aºa, de ce nu m-au arestat? Sã vii dupã 10 ani ºisã spui asta, este o anomalie.Îmi fãceam eu singur rãu? ªtiþicã prin închiderea acestei gropide gunoi, aºezându-l în altã par-te, puteam sã colectez mii detone de PET-uri, de sticle, defier vechi etc.?

Rep.: S-a speculat cã acoloar exista ºi deºeuri medicale,interzise total, într-o astfel degroapã. Ce spuneþi despre asta?

F.N.: Nu existã aºa ceva! Spi-talele au obligaþia de a deþinecontracte ferme cu firme careincinereazã astfel de deºeuri.

Rep.: Aþi fost acuzat cã aþipoluat zona, cã aþi distrus pân-za freaticã, de faptul cã aþi fã-cut dintr-o zonã declaratã deinteres turistic, o imensã ghe-nã. Oamenii care locuiesc aco-lo au protestat. Ce le spuneþi,pe aceastã cale?

F.N.: Groapa nu a fost fãcutãde mine, în primul rând. Eu m-am conformat autorizaþiei demediu sã nu fie niciun fel deproblemã ºi am respectat aceas-tã autorizaþie. Cã sunt infiltra-þii, acestea sunt numai vorbe dela anumite persoane. Nu de-mult, îmi spunea cineva cã aubãut vacile apã ºi au murit. L-am rugat sã îmi dea un exem-plu concret ºi nu a fost în stare.Ei nu aveau nimic cu groapapânã la urmã, au cu mine, cre-

zând cã am prea mulþi bani.

„Eu sunt obligatsã închid groapa,dar nu am avutdocumentaþia”

Rep.: Aþi întocmit documen-taþia în vederea închiderii ºiecologizãrii depozitului?

F.N.: Din punctul meu de ve-dere, am fãcut douã adrese. Unadintre aceste adresa a fost întoc-mitã pe 3 marie 2017, în timpulunei discuþii cu cei de la Gardade Mediu Bucureºti. Au stat lân-gã mine sã fac adresa, am fã-cut-o în faþa lor, pentru cã aveauimpresia cã cochetez cu Gardade Mediu Vâlcea. Am primit unrãspuns evaziv cã groapa nu s-a închis încã, iar directorulAgenþiei pentru Protecþia Me-

diului Vâlcea a spus cã am fã-cut aceastã adresã prea devre-me. Ulterior, am trimis ºi o no-tificare, solicitând, ca urmare aadreselor trimise, obligaþiile demediu ce ne revin ºi totodatãacordul de mediu în vedereaîntocmirii proiectului ºi efectuã-rii lucrãrilor de închidere fina-lã. Eu sunt obligat sã închidgroapa, dar nu am avut docu-mentaþia.

Rep.: Existã un termen pen-tru închiderea ºi ecologizareadepozitului?

F.N.: Legea nu spune ca groa-pa sã fie închisã într-un termenanume, ea e monitorizatã pe 30de ani. Sigur, trebuie închisãîntr-un termen rezonabil: un an,un an ºi jumãtate. Dar nu esteatât de simplu. Înainte se faceun studiu geotehnic, se betonea-zã de jur-împrejur, se introduc

niºte tubulaturi de aeraj pen-tru gazele care se produc, ºimulte altele. Toate acestea nuse fac bãtând din palme. Ci-neva de la Consiliul Judeþeanspunea cã ne lovim de hârtii,dar nu eu am fãcut legile. ªieu îmi doresc sã o închid,acolo vreau sã fac o planta-þie, pãmântul e al meu.

Rep.: Au trecut douã sãp-tãmâni ºi acolo încã arde.Aveþi idee ce ar trebui fãcutpentru stingerea incendiului?

F.N.: Apa întreþine ardereaîn acest caz ºi nici metodapunerii de pãmânt peste focnu va rezolva problema, cãcipãmântul crapã. Eu aº fi pusstaturi mari de gunoi, daracum nu mai pot decide. S-amai întâmplat sã fie foc aco-lo ºi aºa l-am stins. Le mul-þumesc pompierilor, au depuseforturi extraordinare. Dartrebuie un specialist în stin-gerea focului. Eu nu sunt spe-cialist în a stinge focul ºi niciîn a aprinde focul. La mineacasã, dacã este sã aprind fo-cul la centralã, consum o cu-tie de chibrituri.

„SACOMET nu intrãîn insolvenþã,suntem pe profit!”

Rep.: În spaþiul public s-avehiculat scenariul cã, dacãfirma dumneavoastrã ar in-tra în insolvenþã, ar fi exo-neratã de foarte multe res-ponsabilitãþi, iar închidereaºi ecologizarea acestui depo-zit ar trebui fãcute din banulpublic. Care este situaþiaSACOMET?

F.N.: Societatea SACO-MET funcþioneazã foartebine, este pe profit, avem lu-crãri de construcþii, adminis-trãm încãlzirea oraºului Ho-rezu, colectãm gunoi dinGorj, Hunedoara ºi Vâlcea.SACOMET nu va intra nici-odatã în insolvenþã; poatedupã moartea mea. Nu potlãsa lucrurile aºa, pentru cãsunt incriminat. Mã sunã fiulmeu din Australia ºi mã în-treabã ce s-a întâmplat acolo,ce-i cu firma. Cum mã simteu? Mã sunã oameni din toa-tã þara ºi îmi spun cã au aflatcã firma mea este în insolven-þã, dupã ce niºte oameni nein-formaþi sau rãu-voitori au fã-cut aceastã afirmaþie în modpublic. De unde au ei acestargument? Sã facã dovada!

în acelaºi timp.F.N.: Întrebarea se pune de

ce? Nu credeþi cã e ceva lanivel naþional?

Rep.: O certitudine la ni-vel naþional este aceea cãUniunea Europeanã a de-clanºat procedura de infrin-gement împotriva Românieiîn domeniul deºeurilor, iarasta ne costã enorm. Dar ampentru dumneavoastrã o în-trebare grea: când focul ar-dea mai tare, a fost aruncatãºi o” bombã”. Aceea cã larampa de la Mãldãreºti ar fifost depozitate sau tranzita-te, prin anii 90, deºeuri ra-dioactive aduse din portulConstanþa. Informaþia a fostreiteratã de cãtre fostul pre-fect de Vâlcea, Petre Ungu-reanu, care susþine cã ar fiprimit, în acest sens, niºte ra-poarte SRI. Recent, ministrulmediului a afirmat cã mãsu-rãtorile nu indicau radioac-tiviate. Dar ºtiþi cum e, pia-tra a fost aruncatã…

„De ce nu m-auarestat?”

F.N.: Eu administrezaceastã groapã din anul 1991.De atunci, pânã în momen-tul acesta, nu s-a depus aºa

IntIntIntIntInterererererviu cu Florian Nicolaescu, ad-viu cu Florian Nicolaescu, ad-viu cu Florian Nicolaescu, ad-viu cu Florian Nicolaescu, ad-viu cu Florian Nicolaescu, ad-minisminisminisminisministrtrtrtrtratatatatatorororororul depozitului de deşeuriul depozitului de deşeuriul depozitului de deşeuriul depozitului de deşeuriul depozitului de deşeuriîn fîn fîn fîn fîn flăcări de la Măldărlăcări de la Măldărlăcări de la Măldărlăcări de la Măldărlăcări de la Măldăreşti-eşti-eşti-eşti-eşti-VâlceaVâlceaVâlceaVâlceaVâlcea

„Numai un nebunputea aduce deºeuriradioactive la groapade gunoi”


















Posturi vacante laMuzeul Olteniei Craiova

Reprezentanþii Primã-riei Craiova au înche-iat contractul cu firmacare se va ocupa deorganizarea cursurilorde formare profesio-nalã a personaluluiinstituþiei. Câºtigãto-rul licitaþiei este Fax-media Consulting SRLdin oraºul Ploieºti-Prahova.

de Octavia Hantea

Angajaþii Primãriei Craio-va urmeazã sã participela cursuri de instruire ºi

dezvoltare profesionalã organi-zate de cãtre o firmã din Praho-va. Licitaþia în acest sens a luatsfârºit, contractul fiind încheiatcu SC Faxmedia ConsultingSRL. Potrivit consilierului pri-marului municipiului Craiova,Lucian Prejbeanu, încã nu s-astabilit o datã pentru începereaacestor cursuri. „S-a încheiatcontractul. S-a stabilit un câºti-gãtor la licitaþie. Nu s-a dat încão comandã sã se înceapã cursu-rile de formare, dar conform

Muzeul Olteniei Craio-va a scos la concursmai multe posturi,ºanse de a fi angajaþiai instituþiei avândatât persoanele cuexperienþã, cât ºidebutanþii. Concursu-rile vor avea loc laînceputul lunii octom-brie a.c., locurile demuncã adresându-semuzeografilor, gestio-narilor custode, eco-nomiºtilor, restaurato-rilor sau conservatori-lor.

de Octavia Hantea

Potrivit anunþului privindangajãrile, Muzeul Olteniei Craiova are nevo-

ie de doi muzeografi debutanþiîn cadrul Secþiei de etnografie,condiþia fiind ca persoanele in-teresate sã aibã studii superioa-re. De asemenea, instituþia a scos

la concurs ºi douã posturi pen-tru gestionari custode debutanþi- Secþia de istorie-arheologie (secer studii medii). Pentru Secþiaºtiinþele naturii, se cautã restau-rator debutant, studiile superioa-re fiind condiþia de bazã. Cei careau terminat o facultate cu profileconomic pot concura pentrupostul de economist. Tot studiisuperioare se cer ºi pentru postul

caietului de sarcini, acestea sevor face în urma unei comenzidin partea Primãriei Craiova”,a precizat Prejbeanu. Rãmâne

Primãria Craiova a bãtutpalma cu o firmã din Prahovapentru instruirea angajaþilor

de conservator debutant în ca-drul Serviciului de evidenþã,conservare ºi investigaþii ale pa-trimoniului cultural naþional.Concursurile au fost stabilitepentru data de 2 octombrie a.c. -proba scrisã ºi 6 octombrie a.c. -interviul. Mai multe detalii de-spre condiþiile de participare segãsesc pe site-ul Muzeului Ol-teniei Craiova.

de vãzut care sunt localitãþileunde va avea loc aceastã instrui-re ºi în ce perioadã vor fi orga-nizate.

Primãria RâmnicuVâlcea a premiatelevii de nota 10Recent, la sediul Primã-

riei municipiului Râm-nicu Vâlcea, primarul

Mircia Gutãu a oficiat ceremo-nia de premiere a elevilor râm-niceni care au obþinut media 10la examenul de Bacalaureat, se-siunea iunie-iulie 2017, respec-tiv la examenul de Evaluare Na-þionalã pentru clasa a VIII-a deanul acesta. În prezenþa profe-sorilor ºi pãrinþilor, precum ºi areprezentanþilor Inspectoratu-lui ‘colar Judeþean Vâlcea, înbaza prevederilor HotãrâriiConsiliului Local al municipiu-lui Râmnicu Vâlcea nr.351/2017, primarul Râmnicului aoferit celor mai silitori elevi aioraºului, pe lângã diplomele deexcelenþã, premii în cuantum de3.000 lei pentru obþinerea me-diei 10 la examenul de Bacalau-reat, respectiv 1.000 lei pentruobþinerea mediei 10 la exame-nul de Evaluare Naþionalã, fe-telor de nota 10 oferindu-li-setotodatã ºi câte un buchet de flo-ri. Cei 13 elevi care au obþinutnota maximã la examenul deBacalaureat, respectiv Evalua-re Naþionalã, sunt:

1. Nicolae Lorena - Daiana,Colegiul Naþional de Informa-ticã ”Matei Basarab”, pentruobþinerea mediei 10 la exame-nul naþional de Bacalaureat, se-siunea iunie-iulie 2017;

2. Rãban Roxana - Cristina,Colegiul Naþional de Informa-ticã ”Matei Basarab”, pentruobþinerea mediei 10 la exame-nul naþional de Bacalaureat, se-siunea iunie-iulie 2017;

3. Sãvulescu ªtefan - Adrian,Colegiul Naþional de Informa-ticã ”Matei Basarab”, pentruobþinerea mediei 10 la exame-nul naþional de Bacalaureat, se-siunea iunie-iulie 2017;

4. Hogea Cristina - Teodora,Colegiul Naþional ”Mircea celBãtrân” Râmnicu Vâlcea, pen-tru obþinerea mediei 10 la exa-menul naþional de Bacalaureat,

sesiunea iunie-iulie 2017;5. Jianu El. Ioana, ªcoala

Gimnazialã nr. 10, pentru obþi-nerea mediei 10 la examenul deEvaluare Naþionalã pentru cla-sa a VIII-a din anul 2017;

6. Oprea G. Mihai Adrian,ªcoala Gimnazialã nr. 10, pen-tru obþinerea mediei 10 la exa-menul de Evaluare Naþionalãpentru clasa a VIII-a din anul2017;

7. Costin E. Claudia, ªcoalaGimnazialã ”Take Ionescu”,pentru obþinerea mediei 10 laexamenul de Evaluare Naþiona-lã pentru clasa a VIII-a din anul2017;

8. Lascu C. Tudor Andrei,ªcoala Gimnazialã ”Take Iones-cu”, pentru obþinerea mediei 10la examenul de Evaluare Naþi-onalã pentru clasa a VIII-a dinanul 2017;

9. Loghin L. Rãzvan, ªcoalaGimnazialã ”Take Ionescu”,pentru obþinerea mediei 10 laexamenul de Evaluare Naþiona-lã pentru clasa a VIII-a din anul2017;

10. Ogreanu G. Dominique,ªcoala Gimnazialã ”Take Iones-cu”, pentru obþinerea mediei 10la examenul de Evaluare Naþi-onalã pentru clasa a VIII-a dinanul 2017;

11. Pãnescu A. Angelina Ga-briela, ªcoala Gimnazialã ”TakeIonescu”, pentru obþinerea me-diei 10 la examenul de Evalua-re Naþionalã pentru clasa a VIII-a din anul 2017;

12. Tudorin M. Maria Andra-da, ªcoala Gimnazialã ”TakeIonescu”, pentru obþinerea me-diei 10 la examenul de Evalua-re Naþionalã pentru clasa a VIII-a din anul 2017;

13. Uþã M. Daria Rebeca,ªcoala Gimnazialã ”Take Iones-cu”, pentru obþinerea mediei 10la examenul de Evaluare Naþi-onalã pentru clasa a VIII-a dinanul 2017.

(S.I.)

Pag.10


11ACTUALITATE

de Mihaela Bobaru

Un drum scurtprin viaþã

Ionuþ ºi Ioana s-au cãsãtoritîn urmã cu un an. Au fãcut nun-ta, dupã datina strãbunã, în cur-tea pãrinþilor bãiatului din co-muna Movileni. La scurt timp,au revenit la muncã în Germa-nia. Tânãra era asistent medical,în timp ce soþul ei lucra în do-meniul construcþiilor. Cu baniistrânºi sperau sã-ºi poatã des-chide o afacere în þarã, unde in-tenþionau sã revinã. Erau tineri,se iubeau ºi aveau numeroasevise. Nu se gândiserã nicio cli-pã cã drumul lor în doi va fi unulscurt. Cei doi tineri sperau cãnecazurile îi vor ocoli, dar nu afost aºa.

Ultimele clipede fericire

Sâmbãtã, 9 septembrie, soþiiDatcu au mers într-un restaurantunde au sãrbãtorit ziua de naº-tere a lui Ionuþ. Împlinea 34 deani. Erau bucuroºi ºi dornici sãajungã în þarã. Urmau ca pestedouã sãptãmâni sã devinã pã-rinþi spirituali pentru prieteniilor. Îniþial, programaserã sã ple-ce pe 15 septembrie, dar au alessã ajungã mai devreme ºi sã lefacã o surprizã celor dragi. Dinnefericire, nu a fost cea pe careºi-o doreau cu toþii. Destinul lepregãtise o cumpãnã pe care nuau reuºit sã o treacã. Ei s-au aflatprintre cele cinci victime aleulimei tragedii româneºti de peºoselele Europei.

Tragedieromâneascã

Soþii au plecat sâmbãtã dinGermania cu unul din cele douãmicrobuze aparþinând unei fir-me din Satu Mare, care fãceautransport internaþional de per-soane. Din cauza inconºtienþeiunui ºofer tânãr ºi lipsit de ex-perienþã, care gonea cu multpeste viteza legalã, drumul lorspre þarã s-a întrerupt brusc lân-gã Viena, pe Autostrada 21.Impactul extrem de puternic i-a desfigurat într-un aºa hal, în-cât recunoaºterea victimelor nuse poate face decât pe baza pro-

belor ADN. Pânã acum, doarbãrbatul a fost clar identificat pebaza probelor date de o sorã,aflatã ºi ea la muncã în Germa-nia. În vederea identificãrii ti-nerei, un membru al familieisale a plecat la începutul sãptã-mânii spre Austria.

Veste cumplitã,durere fãrã margini

Pãrinþii lui Ionuþ, bãtrâni ºibolnavi, au aflat cumplita vestede la sora bãiatului care locuiaîn comunã ºi nu de la autoritãþi.,,A venit cumnatul meu ºi m-arugat sã merg pânã la el sã-l ajutsã mute ceva. M-am ºi supãratpentru cã lucram la tractor, cãnu mai mergea. A insistat, aºacã nu am avut decât sã mã duc.Sora mea mi-a dat groaznicaveste. Nevastã-mea le-a spusdespre ce s-a întâmplat”, a de-clarat fratele lui Ionuþ. El a aflatde la cealaltã sorã a victimei,care munceºte ºi ea în Germa-

nia. ,,Cumnata mea din Germa-nia a aflat de la televizor de tra-gedie. A încercat sã ia legãturacu ei ºi, constatând cã nu-i rãs-pund, a plecat spre locul trage-diei. Aºa a aflat de tragedia cares-a abãtut asupra noastrã”, a maispus bãrbatul.

O comunitatecutremuratã

Vestea morþii celor doi tineriîn tragedia din Austria a zguduitcomunitatea din Movileni. Toþicei care i-au cunoscut au vãrsatlacrimi de durere ºi regret. Prin-tre cei afectaþi de moartea soþi-lor Datcu se numãrã ºi edilullocalitãþii. ,,Ionuþ ºi Ioana s-aucununat în urmã cu un an. Chiareu i-am cununat. Acum veneauîn þarã pentru cã urmau ca du-minica viitoare sã fie naºi. Ves-tea tragediei a zguduit întreagacomunã. Multora nu le vinã sãcreadã”, a declarat pentru Rea-litatea Oltului primarul comu-

nei Movileni, Sorin Toma.Acesta a mai precizat cã nuexistã niciun grad de rudenieîntre Ionuþ Datcu ºi fosta vice-primãriþã a localitãþii, IoanaDatcu. Cât despre Ioana, edilula susþinut cã ea nu este de feldin localitate, ci de pe undevadin Cãlãraºi.

Se pregãtesc deînmormântare

Familia celor doi tineri a cã-ror viaþã a fost întreruptã bruscse pregãtesc acum de înmormân-tare. Alãturi de pãrinþii lui Ionuþºi de fraþii acestuia, se aflã ºi ceidoi tineri pe care urmau sã-i cu-nune. Ionuþ ªerban ºi viitoarealui soþie au decis, în respect pen-tru cei pe care-i aleseserã sã lefie naºi, sã amâne nunta. ,,Amvorbit cu ei chiar înainte sã ple-ce spre þarã. Se urcaserã în mi-crobuz. Chiar i-am întrebat peunde stau în microbuz ºi mi-auspus cã pe la mijloc. Erau bucu-roºi sã ajungã, sã ne distrãm lanuntã. Noi numãram orele pânãcând urma sã-i îmbrãþiºãm. Ni-

mic nu a prevestit tragedia pecare o trãim acum”, a susþinutIonuþ ªerban, finul celor dispã-ruþi. Cel mai probabil, trupurilecelor doi vor ajunge la Movilenisãptãmâna viitoare, dupã ce au-toritãþile o vor identifica oficialºi pe Ioana.

Vinovaþiisã plãteascã

Ion Datcu, tatãl lui Ionuþ, darºi finul acestuia, Ionuþ ªerban,vor ca firmele de transport in-ternaþional de persoane sã numai angajeze tineri lipsiþi deexperienþã, iar tragedia de du-minicã sã se repete. ,,Firma detransport, care l-a angajat pebãiatul alã de doar 21 de ani,dându-i pe mânã viaþa atâtoroameni, sã plãteascã. Este res-ponsabilã de aceastã tragedie.ªtim cã astfel nu îi vom readu-ce pe copii alãturi de noi, darnu vrem sã mai treacã ºi alþiiprin ceea ce trecem noi. Mãdoare sufletul. Durerea mã do-bora dacã nu venea doamnadoctor sã ne dea ceva medica-mente. Nu doresc nimãnui sãtreacã prin ceea ce trec eu acum.Îmi aºteptam copiii acasã pen-tru petrecere ºi acum mã pregã-tesc de înmormântare. Nu ºtiudacã voi putea rezista când coº-ciugele vor fi aduse acasã”, adeclarat Ion Datcu, tatãl celuidispãrut prematur.

Autoritãþileancheteazãproducereatragediei

Ionuþ ºi Ioana Datcu, de 34 ºi,respectiv, de 30 de ani, au pieritîntr-un grav accident petrecutduminicã dimineaþa pe Autostra-da 21 din Austria. Accidentul aavut loc în nord-estul Austriei,între Mayerling ºi Hinterbruehl,în apropiere de Viena. Microbu-zul în care se aflau opt români aintrat într-un parapet de pe mar-ginea autostrãzii. Din cauza vi-tezei mari, din impact microbu-zul a fost proiectat în piciorulunui pod. Cinci persoane aumurit pe loc. Printre victime senumãrã ºi ºoferul microbuzului.O primã ipotezã a autoritãþilor arfi aceea cã ºoferul a adormit lavolan, a lovit un parapet, iarmaºina a fost aruncatã spre mar-ginea autostrãzii, unde s-a lovitde pilonii de susþinere ai unuipod. Anchetatorii austrieci iau încalcul ºi o posibilã defecþiunesau explozia unui pneu.

Ionuþ ºi Ioana Datcu, de 34 ºi, respectiv, 30 deani, din Movileni, judeþul Olt, se aflã printre celecinci victime ale tragicului accident din Austria.Se aflau în microbuzul morþii, condus de untânãr fãrã experienþã ºi teribilist. Soþii Datculucrau în Germania ºi se întorceau acasã pen-tru a-ºi cununa prietenii. Pãrinþii bãiatului auavut nevoie de asistenþã medicalã la aflareaveºtii. Mai grav este cã ei au aflat despre trage-die de la sora tânãrului ºi nu de la autoritãþi.

DesDesDesDesDestinetinetinetinetinefrântfrântfrântfrântfrânteeeee

O tânãrã familie din Olt,printre victimele

accidentului din Austria


































Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

ÎnaltpreasfinþitulVarsanufie a slujit

la sfinþirea Bisericii„Tuturor Sfinþilor”din Ruse, Bulgaria

Duminicã, 10 septembrie2017, ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Varsanufie, Ar-

hiepiscopul Râmnicului, a par-ticipat, la invitaþia Înaltpreasfin-þitului Pãrinte Neofit, Mitropo-lit de Ruse, la slujba de sfinþirea Bisericii „Tuturor Sfinþilor”din Ruse, Bulgaria.

Noua bisericã din Ruse a fostridicatã pentru comemorareaprigoanei suferitã de cãtre co-munitatea ortodoxã din parteaputerii comuniste în 1975, cânda ºi fost dãrâmatã o importantãbisericã.

Slujba de sfinþire a fost sãvâr-ºitã, în prezenþa PatriarhuluiNeofit al Bugariei, de cãtre unsobor de ierarhi din care au fã-cut parte: Înaltpreasfinþitul Pã-rinte Neofit, Mitropolit de Ruse,Înaltpreasfinþitul Pãrinte Lon-ghin, Mitropolitul de Saratov ºiVolsk, din Biserica OrtodoxãRusã, Înaltpreasfinþitul PãrinteTeodosie, Arhiepiscopul Tomi-

sului, ºi Înaltpreasfinþitul Pãrin-te Varsanufie, ArhiepiscopulRâmnicului, din Biserica Orto-doxã Românã, Preasfinþitul Pã-rinte Tihon, Preasfinþitul Pãrin-te Sionie, Stareþul MãnãstiriiTroianu, Preasfinþitul PãrinteGherasim, Secretarul SfântuluiSinod al Bisericii OrtodoxeBulgare.

În cadrul slujbei de sfinþire,au fost aºezate în piciorul Sfin-tei Mese pãrticele din moaºtelesfinþilor Pantelimon ºi TeodorTiron.

Solemnitatea momentului afost datã ºi de conferirea distinc-þiilor „Sfântul Dimitrie Basara-bov”, precum ºi de cuvintele defelicitare ºi de recunoºtinþãadresate tuturor celor care ausprijinit construirea noii bise-rici, dar ºi participanþilor laacest eveniment.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


13CULTURÃ

Biblioteca Judeþeanã„Alexandru ºi AristiaAman” organizeazãmiercuri, 13 septem-brie, începând cuora10, în Sala „MarinSorescu” (AmericanCorner), conferinþa depresã de lansare aproiectului CRESC laBibliotecã.Proiectul se înscrie înaria tematicã a Educa-þiei prin Culturã ºieste dedicat celebrãriiCentenarului Româ-niei Moderne.

Alãturi de partenerii sãi,bibliotecile judeþene dinBrasov, Caraº-Severin

ºi Sãlaj, Biblioteca Aman îºipropune conºtientizarea unuigrup de 10 copii ºi tineri, cuvârstele cuprinse între 12 ºi 16ani, provenind din medii defa-vorizate, asupra valorilor ºisemnificaþiilor legate de PrimulRãzboi Mondial ºi de MareaUnire din 1918. Participanþiivor beneficia de activitãþi diver-se: ateliere interactive, proiec-þii de film, prezentare de cores-pondenþã etc., prin care, alãturide bibliotecarii specialiºti, vorînvãþa cum pot participa activla marcarea a 100 de ani de lamomentele glorioase înfãptuiteîn 1917-1918.

Întregul proiect a fost gânditºi conceput dintr-o perspectivãinovatoare în ceea ce priveºtepublicul þintã, conþinutul ºi me-todele lui. Activitãþile proiectu-lui vor cuprinde un atelier in-teractiv de istorie, numit “Isto-ria Altfel”, ce include ºi vizio-narea de materiale vizuale lega-te de evenimentele care au in-fluenþat destinul României înperioada Primului Rãzboi Mon-dial. Al doilea atelier, numit “Is-toria Cititã”, constã în studiereacorespondenþei de epocã, adap-tatã specificului local, ºi instrui-rea copiilor în redactarea descrisori, aceºtia fiind încurajaþisã interacþioneze cu grupurileselectate de cãtre parteneri, îm-pãrtãºind experienþa lor din tim-pul atelierelor.

Cea de-a treia activitate esteintitulatã “Istoria de Ieri, Azi”,

atelier în cadrul cãruia copiiivor realiza interviuri cu persoa-ne care vor relata amintirile lordespre evenimentele din pe-rioada Marii Unirii. Mai pre-

cis, este vorba despre surse deistorie oralã, de repovestire aexperienþelor celor care au par-ticipat la Unire de cãtre urma-ºii lor, cei care pãstreazã aces-

te amintiri de viaþã.

Biblioteca, rol activîn comunitate

Proiectul a pornit de la nevo-

ia de servicii culturale oferite debiblioteci audienþei pasive, adi-cã acelor tineri aflaþi în situaþiivulnerabile ºi de risc cauzate desãrãcie ºi acces deficitar la cul-turã. În felul acesta, biblioteci-le publice devin agenþi activi ºiconºtienþi în întãrirea coeziuniisociale a comunitãþilor lor. Im-pactul proiectului vizeazã atâtpublicul þintã, cât ºi nivelul in-stituþional al bibliotecilor publi-ce, care îºi vor diversifica ofer-ta educaþionalã. De asemenea,produsele proiectului – kituleducaþional ºi testimonialele –vor fi diseminate între parteneri,în rândul ºcolilor ºi profesori-lor interesaþi sã preia modelul,precum ºi în instituþiile care ofe-rã servicii culturale ºi sociale.Prin acest proiect, BibliotecaAman îºi propune sã valorificepatrimoniul cultural local, sãsusþinã accesul liber la culturã,sã cinsteascã memoria MariiUniri din 1918, sã promovezediversitatea ºi toleranþa. Prinaderarea la abordarea „minþidiferite, soluþii comune”, biblio-tecile partenere doresc sã încu-rajeze tinerii spre valorificareamoºtenirii istorice ºi spre impli-carea activã în celebrarea iden-titãþii naþionale.

„Proiectul CRESC la biblio-tecã este o bunã oportunitatepentru noi toþi, pentru copii înprincipal, de a ne acomoda cuexperienþele de rãzboi de acum100 de ani. Cum 2017 a fostdeclarat la nivel naþional AnulMãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz,oportunitatea pe care o prezin-tã un asemenea proiect este maipresus de orice echivoc. Este,practic, felul în care înþelegemsã marcãm evenimentele deacum 100 de ani. Este, totoda-tã, prinosul pe care îl aducemunei etape care justificã pe de-plin evenimentele naþionale pe-trecute în 1918. Cele trei atelie-re vor fi coordonate de colegiimei Alexandru Ionicescu, Car-men Ticã ºi Sofia Lavinia Cer-cel ºi sunt convins cã atât acti-vitãþile interactive de istorie, câtºi cele de corespondenþã ºi in-terviu vor fi de un real folospentru fiecare dintre noi. Leurez tuturor mult succes ºi lemulþumesc colegilor de la Bi-bioteca Judeþeanã “George Ba-riþiu” din Braºov pentru cã ne-au oferit oportunitatea de a ieºila rampã cu un proiect cu ade-vãrat folositor”, a declarat Lu-cian Dindiricã, managerul Bi-bliotecii Judeþene “Alexandru ºiAristia Aman”.

Biblioteca Amanlanseazã proiectul„CRESC la bibliotecã”


















14CULTURÃ

Ministrul turismului,Titus Dobre, a readusîn discuþie, cu ocaziavizitei fãcute în Gorj,importanþa promovãriioperelor brâncuºiene.În acest sens, vor fitipãrite broºuri carevor ajunge la târgurilede turism din întreagalume. Deºi la oraactualã existã astfelde pliante, materialeleîn cauzã nu ajutã cunimic, ci, dimpotrivã,aduc dezavantajeîntrucât conþin greºelide exprimare.

de Octavia Hantea

M inistrul turismului,Titus Dobre, a preci-zat faptul cã se impu-

ne o colaborare cu MinisterulCulturii pentru ca promovareaoperelor brâncuºiene sã fie fã-cutã la standarde înalte. „Nueste în zona de resort a Minis-terului Turismului, ci a Minis-terului Culturii. Va fi un proto-col vizavi de obiectivele cultu-rale foarte importante între celedouã ministere. Va exista un

protocol pentru a vedea cumputem promova mai eficientaceste opere. Nu vorbesc numaidespre Brâncuºi, deºi suntemacasã la sculptor, dar nu mã potreferi doar la aceste obiectiveculturale. Noi schimbãm toatebroºurile în acest an. Toate ob-iectivele vor fi introduse în aceabroºurã culturalã. Mai mult nupot face pentru cã aº intra pestecei din Ministerul Culturii”, adeclarat Dobre.

„Broºuri cupeste 75% greºelide exprimare”

Cel mai grav este cã broºurilecare promoveazã România, dinpunct de vedere cultural ºi turis-tic, sunt pline de greºeli de ex-primare. „Nu existã o strategiede promovare. Aceasta se va faceprintr-o hotãrâre de Guvern. Arfi trebuit sã fie realizatã de an-gajaþii Ministerului Turismului.Au termen pânã la data de 1 oc-tombrie a.c. sã iniþieze licitaþiilepentru broºuri. Avem mari pro-bleme. Din 2011 pânã în lunamartie a acestui an, s-au livratbroºuri în toatã lumea, în limba

englezã, cu peste 75% greºeli deexprimare. În spaniolã nu se în-þelegea nimic, în francezã nici

Publ

icita

te

Operele brâncuºiene,promovate la târgurile

de turism din întreaga lume

atât. Dacã nu am fost în stare sãfacem niºte broºuri corecte dinpunct de vedere gramatical, este

grav. Vom avea filmãri cu droneale operelor lui Brâncuºi în noi-le broºuri”, a mai spus Dobre.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

SC APAVIL SA a desfãºuratºi în sãptãmâna 4-8 septembrie2017 o activitate intensã în mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, în co-laborare cu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Aufost executate lucrãri de amena-jare a terenului, prin betonare ºiasfaltare, pe Calea lui Traian,str. Nicolae Iancovescu, Repu-blicii, Constantin Stãnciulescu,Apusului, Dealu Malului, Au-relian Sacerdoeanu, Ostrove-ni ºi Aleea Ciocârliei.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 3 avarii lareþeaua de apã potabilã pe str.Apusului, Aleea Ciocârliei ºi str.Constantin Stãnciulescu nr.10A.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia, Bog-dan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au verificat ºi curãþat ma-nual cãminele de canalizare ºi

gurile de scurgere pe Calea luiTraian, str. Morilor, Argintari,Viilor, 1 Mai, Antim Ivireanu,Dacia, Luceafãrului, I. C. Brã-tianu, Tineretului ºi Ostroveni;

- s-au ridicat la cotã cãminede canalizare pe Calea lui Tra-ian la blocul 22 ºi str. NicolaeBãlcescu intersecþie cu MihaiViteazu;

- s-a montat capac cãmin decanalizare pe strada Morilor nr.43;

- s-au continuat lucrãrile deîntregire reþea apã potabilãD400 mm din bulevardul Nico-lae Bãlcescu, intersecþie cu stra-da Ferdinand, pânã la bulevar-dul Tudor Vladimirescu, inter-secþie cu strada Libertãþii, ºi în-locuire conducte de serviciu;

- s-au continuat lucrãrile deînlocuit reþea apã potabilã ºibranºamente pe Calea lui Tra-ian la blocurile S20, S24, S26 –Grãdinia Oltchim;

- s-au finalizat lucrãrile de în-locuire reþea apã potabilã pestrada Eleodor Constantinescu;

- s-au continuat lucrãrile deexecuþie reþea canalizare mena-jerã ºi racorduri pe strada Cio-

cãneºtilor, prin montarea în pã-mânt a þevilor de canalizare DN250 mm;

- s-au finalizat lucrãrile deextindere reþea apã potabilã ºibranºamente pe strada Alexan-dru Budiºteanu, se continuã cuspãlare reþea apã potabilã ºi ve-rificare presiune;

CÃMINE CURÃÞATE. Aufost curãþate gurile de scurgereºi cãminele de canalizare în maimulte zone din municipiul Rm.Vâlcea:

- Ostroveni (blocurile A9, S2,A17/1, C17, A11/2);

- Centru (strãzile Regina Ma-ria ºi Dan Basarab nr. 7 – 9);

- Nord (strada Nicolae Titu-lescu nr. 11);

- precum ºi pe Calea lui Tra-ian la blocurile 12, N2, 34, S13,str. Posada la Apele Române,Depozitelor ºi Petriºor la bloculP4.

138 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate ºi înlocuite unnumãr de 138 de apometre, fi-ind întocmite ºi un numãr de 18documentaþii tehnice.

la o împingere inteligent târâtãîn careu de Ciprian Deac. Sã nuînþelegeþi greºit, împingãtorulnu era cel având Coloana Infi-nitului pe tricou. Ion Crãciu-nescu ºi Adrian Porumboiu,care au vãzut multe pe terenu-rile de fotbal, s-au exprimat launison despre 11 metri: ”Nicivorbã!” I-a contrazis vehementDan Petrescu (”penalty clar”),acelaºi care, dupã un alt penal-ty clar ºi 1-0 cu Dinamo, tot înGruia, se confesa seniorial: ”Eunu discut arbitrajele”. Acumvine partea cea mai flu-flu a mi-nutului 37. Comãnescu îl aver-tizeazã cu cartonaº galben pe”agresorul” Ferreira, trec niºtesecunde, i se spune ceva în cas-cã ºi stupoare: cartonaº roºu ol-tenaºului! Timp de peste 55 deminute, cu adiþionale, CS Uni-versitatea va evolua cu un ju-cãtor în minus. Perfectã come-die bufã! Centralul va indica încompensaþie ”punctul cu var”,dar fãrã sã mai ”tremure car-nea pe el”, citând din contem-porani. Se fãcuse 2-0 prin lar-ga contribuþie a goalkeeper-ului craiovean, care a scãpatobiectul muncii în picioarelelui Balde. Închipuiþi-vã cã aînscris. Venit dintr-o þarã de 4ori campioanã mondialã ºi de11 ori câºtigãtoare cu echipelede club a Cupei CampionilorEuropeni/Ligii Campionilor,lui Devis Mangia nu i-a rãmasdecât tristeþea de a privi în gol:”Am mulþi prieteni în Româniacare-mi spun anumite lucruri,dar las sã judecaþi voi ce s-aîntâmplat aici”.

Etapa cu numãrul 9 dinLiga lui Gino a mãturatultimele douã zerouri la

rubrica înfrângeri, din dreptulechipelor CS Universitatea ºiFCSB. Mai întâi, FCSB a pier-dut cu 1-0 partida de la Ovidiu.Nu atât scorul a surprins, roº-albaºtrii fiind de departe favo-riþi în disputa cu Viitorul, câtmaniera penibilã în care s-aucomplãcut. ªi asta, dupã douãsãptãmâni de pauzã competiþi-onalã, când fecesebiºtii trebu-iau sã-ºi regleze tirul în contulapropiatei partide din EuropaLeague cu Viktoria Plzen. Tote bine cã i-a prins toamna înUE, dar asta nu scuzã eºecul.Acolo unde oltenii lui Mangiaau învins, lejer, cu 2-0, vedete-le lui Gigi au sucombat. De-alefotbalului. Sub acest etalon acãzut, cu cântec, în Gruia, ºi celde-al doilea zero, apãrat pânãaici de CS Universitatea. Se în-tâlneau ocupantele locurilor 1ºi 2, se anunþa un derby de toa-tã frumuseþea. În ediþia trecu-tã, Bãluþã&Co i-au demolat peviºinii, la ei acasã, 3-0, pentruca, în retur, oaspeþii sã se im-punã, clar, cu 4-1. Cum peºtelede la cap se împute, ComisiaCentralã a Arbitrilor a avutproasta inspiraþie de a-l delegaîn Gruia pe Adrian Comãnes-cu, 43 de ani, din Vâlcea, fãrãecuson FIFA. Adicã bun demenþinut în ograda proprie,fãrã drept de a fi delegat la par-tidele internaþionale. Dar, cândd-l Comãnescu vrea sã fluiere,fluierã! Aºa a dictat penalty-uldin minutul 37, pentru gazde,

Al 9-lea val

Activitate SC Apavil SAîn sãptãmâna 4-8 septembrie 2017

Publ

icita

te

Vinovat ar fi nepotul în vârstã de25 de ani al femeii

Poliþiºtii specializaþi în combaterea criminalitãþii organizate ºi procurorii DIICOT Vâlcea au descoperit o culturã de

canabis în curtea unei bãtrâne din Vâlcea. Aufost ridicate 18 plante de canabis, þigãri con-fecþionate artizanal, fragmente vegetale ºi undispozitiv pentru confecþionat þigãri artizana-le.

În dimineaþa zilei de 12 septembrie a.c., po-liþiºtii Serviciului de combatere a criminalitã-þii organizate Vâlcea ºi procurorii DIICOT –BT Vâlcea, cu suportul de specialitate al Di-recþiei operaþiuni speciale din cadrul PoliþieiRomâne, au efectuat trei percheziþii domicili-are pe raza judeþului Vâlcea, la sediul unei în-treprinderi individuale ºi la locuinþa a douã per-soane. Activitãþile au vizat persoane bãnuitede creºterea ºi dezvoltarea unor culturi de ca-nabis. Din cercetãri a reieºit cã, în cursul anu-lui 2017, un bãrbat de 25 de ani, din judeþulVâlcea, ar fi pus bazele unei culturi de cana-bis, la locuinþa bunicii sale. În urma perchezi-þiilor efectuate au fost ridicate 18 plante de ca-nabis, telefoane mobile, þigãri confecþionate ar-

tizanal, un flacon ce conþinea fragmente vege-tale de culoare verde ºi un dispozitiv pentruconfecþionat þigãri artizanale. La activitãþi auparticipat poliþiºti din cadrul Serviciului pen-tru acþiuni speciale Vâlcea ºi Poliþiei oraºuluiBãlceºti. (M.P.)

Culturã de canabisdescoperitã

în curtea uneibãtrâne din Vâlcea

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

“Dupã prima ediþie deacum douã luni, cândam organizat expozi-þia de fotografieetnograficã, pe 8septembrie 2017, încadrul activitãþilormenite sã dezvoltelatura culturalã alocalitãþii, s-a maifãcut un pas prininiþierea proiectuluide expunere de foto-grafie veche dinlocalitatea Vlãdeºti,proiect ce va fi dez-voltat ºi prezentat înmai multe etape”, adeclarat Adrian Cosac(foto), primarul locali-tãþii Vlãdeºti.

de Marielena Popa

Potrivit primarului, oparte dintre consilieriilocali ºi angajaþi ai

primãriei, precum ºi voluntari,au pregãtit ºi prezentat câtevafotografii ºi obiecte din Vlãdeº-tiul de odinioarã. Edilul mai spu-ne cã îºi doreºte sã fie fãcute cu-noscute o parte din tradiþiile ºiocupaþiile strãvechi ºi propuneca acest proiect sã fie denumit“Zestrea bunicilor”. Aceasta, cuatât mai mult cu cât, recent, Vlã-

deºtiul a fost inclus într-un pro-iect susþinut de Comisia Euro-peanã, care oferã localitãþiiºanse foarte mari de promovareºi genereazã proiecte noi. „Unpas foarte important s-a ’i fãcutprin includerea localitãþii noas-tre pe Ruta Culturalã a Cerami-cii, proiect susinut de ComisiaEuropeanã. În cadrul acestuiproiect de promovare a locali-tãþii, ne propunem o urmãtoareîntâlnire la jumãtatea lunii oc-tombrie, prilej cu care vom pre-zenta, printre altele, un film de-

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Fãrã sinecuricã!Umblã vorba cã marþi, 12

septembrie, eternul ºi fasci-nantul Lucian Tãnãsescu arfi demisionat din Consiliulde Administraþie al APA-VIL. De fapt, Tãnãsescu nuar fi demisionat aºa, din pro-prie voinþã, ci l-ar fi demi-sionat primarul Mircia Gu-tãu. Ce va primi la schimbrãmâne de vãzut, cãci esteaproape exclus ca Lucicã sãrãmânã fãrã sinecuricã.

Sã începemcu începutul!

Primãria Râmnicu Vâlceaanunþã o amplã campanie decurãþenie în oraº, cu amenzide le va sãri basca ãlora carefac mizerie pe domeniulpublic. Superb! Dar cu „pri-vatul” cum rãmâne? Cãcichiar lângã primãrie „rân-jesc”, sfidãtoare, niºte tere-nuri pline de buruieni ºi demizerie.

Doi grei la Apavil?Se zvoneºte cã în CA al

Apavil vor intra douã nume

spre costumul popular din Vlã-deºti. În luna decembrie, voiaduce o expoziþie de la Biblio-teca Naþionalã Bucureºti, expo-ziþie care prezintã în imagini ºitexte momentele pregãtitoareintrãrii României în Primul Rãz-boi Mondial ºi desfãºurarea eve-nimentelor pânã în anul 1917.Este o initiaþivã de celebrare aMarii Uniri de la 1918 – în con-textul în care, la anul, se împli-nesc 100 de ani de la acest eve-niment istoric”, a mai declaratAdrian Cosac.

de forþã: Gheorghe Gogâr-noiu, fostul director al Di-recþiei Finanþelor PubliceVâlcea, ºi Ioan Hrebenciuc,actualul director, care ar fipe cale de a se pensiona.Grei, nu glumã!

Ghiþã, asta daportiþã!

Cicã fostul primar al co-munei Vlãdeºti, Sorin Ghi-þã, ar fi consilierul preºedin-telui CJ Vâlcea pe proble-me de… Parlament. Cumîncã nu am verificat zvonul,nu putem decât sã dãm cupresupusul: sã fie tot un postdin acela cu 82 de milioanepe lunã?

Afarã?Se zvoneºte cã una dintre

ºefele învãþãmântului vâl-cean, despre care se spunecã este mare ºpãgãreasã, arputea fi schimbatã din func-þie. Nu, nu este vorba desprecea mai mare ºefã. DoamnaBica are suficient bãnet, cãcidomnul Bica, deºi nu ai locde el sã te plângi, produce,produce ºi iar produce.

Publ

icita

te

Proiecte culturale deanvergurã în Vlãdeºti-Vâlcea

Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior+1 loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) înRm. Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la stradaprincipalã, închis cu tâmplãrie PVC cu gea-muri termopan ºi dotãri precum încãlzire înpodea, coº ºi tubulaturã pânã deasuprablocului, trase fire pentru panouri solare,alimentare cu apã, canalizare, grupuri sanitaredelimitate, curent electric trifazic, accessecundar, centralã termicã, pretabil pentruorice tip de activitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.

fondul clasei - [email protected] zzz 1 ilegal, dar …...sului didactic în universitãþi,...

Documents