WruffiffiffiM

N

&.,uaino OSuo

-

F$m*-ttwr.fr.

NTegre

Capitolul 1

Jupuiterutrgi vr6jitearea

Jupuitorii de animale Si lesdtorii de cAnepd ( vagabonzi )trdiesc separali de restul oqmenilor...

Prezenla unui nebun intr-o casd ii apdrd pe locuitorii ei de

*:K.i::;K{::T::kEra o noapte de noiembrie intunecatd qi rece. Vdntul de

nord-vest sufla cu putere gi valuri mari dinspre ocean veneausd se sfbrdme de bancurile de granit care acoperi coastaPempoul. V6rfurile rupte ale stdncilor cdnd dispdreau subvaluri, cdnd se ardtau din intuneric cu o spumd sclipitoare.

intre doud stdnci ce o protejau de sforldrile uraganului, se

ridica o caband cu un aspect mizerubil. Dar.ceea ce ficea sd

apard, din primul moment oribilI qi infect6, era o multitudinede oase, de cadawe de cai qi cdini, de piei insdngerate gi dealte rdmdqi{e care sugerau cd proprietarul acestei cocioabeera ori vagabond, ori jupuitor de animale.

Uga se deschise qi ap6ru o femeie acoperitd de o mantieneagrd care o inviluia in intregime, nelisdndu-gi la vederedecdt chipul galben qi ridat, aproape ascuns dupi quvilelepdrului cdrunt. finea o lamp6 de fier intr-o mdnd,, iar cucealaltd incerca sd pund la addpost flacdra care se zbdtea dincaiza vdntului.

I @.,ug;?na Mue ,

- Pen-Ouet! Pen-Ouet! strigd ea cu un ton de mdnie 9i

reprog, unde egti, copil blestemat? Pe Sfhntul Pavel! nu $tii,ci e ora cdnd desc0ntdtoarele nop{ii vin sd rdtdceascd pe;

pIaJdL? Nu se auzi decdt quierul furtunii care igi intdrea furia.'

- Pen-Ouet! strigd ea incd o dat6. l

Pen-Ouet igi ciuli in sfirqit urechea. Prostdnacul stitealghemuit dupd un morman de oase, cirora el le dddea formele

cele mai variate qi mai bizarc. iqi intoarse capul, se ridicdnemu$umit, ca un copil care igi pdrdsegte jocurile cu regret,l

gi ajunse la caband,. Dar nu frrd a cdra dupd el o frumoasd'

leastd de cal cu oasele albe qi lustruite, la care linea mult, mai

ales cd bigase in ea nigte pietricele care sunau in modul cel'

mai pldcut atunci cdnd Pen-OuEt zg6l16ia acest nou fel de

instrument

- Intrd o datd, blestematule! zise maic6-sa scuturindu-lcu a$a o putere inc6t acesta se lovi cu capul de perete de-i

dddu sdngele. Prostdnacul izbucni in rds, un r6s stupid gi con-

vulsiv, igi qterse rana cu pletele lungi gi negre gi se ghemui

sub placa unui qemineu mare.

- Ivonne, Ivonne! mai bine gAndegte-te la sufletul tdu, inloc sd verqi sdngele fiului tiu! zise jupuitorul, care era ingenunchi gi pdrea absorbit intr-o profundd meditafie. Nuauzi?...

- Aud zgomotul valurilor care se lovesc de stAnci qi

urletul furtunii.

- Sau mai degrab[ glasul celor adormi]i. Pe Sfbntul loan

de Doigt! Azi e ziua mor{ilor, femeie,iar naufragia}ii pe care

ii avem... - ficu o pauzd - ar putea si vind t6rAnd pdnd la uga

noastrd un cariquet-ancour care-gi poartd ceargafurile albe

1. Strigoi (n.t)

Flamuri negre 9

qi lacrimile rogii, rdspunse jupuitorul cu o voce joasl gi

tremurdtoare.

- Aq! De ce sd ne temem? Pen-Ouet e un prostdnac; nuqtii cd duhurile rele nu se apropie niciodatd de acoperigul ce

addposteqte unul ca el? Chiar qi Focul SJkntului loan2 ce se

invdrte tot atdtde repede ca fusul unei babe, ar fugi de vocealui Pen-OuEt, ca un pescirug de vdn[1or. Aga c6, de ce tetemi?

- Atuncio de ce de la ultimutr naufragiu, gtii, de cdnd cuvelierul acela eare-a equat pe !drm, atras de semnalele noas-

tre ingeldtoare... de ce am aqa o fierbinleald gi viseinspdimdntdtoare? Degeaba am biut de trei ori la miezulnopfii apd delafdntdna din Krinoek; degeaba m-am frecat cugrdsimea unui pescdrug omordt intr-o zi de vineri, nimic,nimic n-a putut s5 mi calmeze. Noaptea, mi-e fricd! Ah!femeie, femeie, tu ai vrut-o!

- Eqti un fricos. Nu trebuia sd trdiegti! Starea ta nu-!iarutd oare groaza care e in tot Saint-Po1-u1, iar fardprezice-rile mele unde-am fl ajuns? lntrareain biserici ne este oprit6;abra dacd ne mai vinde pdine vreun brutar. Pen-Ouet nu se

duce o dati in orag fErd sd vind plin de vdndtii, bietulprostdnac. Ei! dac-ar indrdzti, ne-ar alunga ca pe o haitd de

lupi din munlii Arrds; 9i pentru cd strdngdnd algele de pe pla-jele st6ncoase, profitdm gi noi de ce ne trimite Teus's, tuingenunchezideparcd ai fi un ldrcovnic din Plougasnou. EgtigSlbejit ca o fetigcand care, dupd ce-a ieqit de la gezdtoare, ilintdlnegte pe Teus's-Arpoulidl€ cel cu trei capete gi ochii infldcdri!

2. Sdrbdtoarea Sfentului Ioan Botezdtorul de pe 24 iunie, numit qi Smntul Ioan de

vari, este insoffi de focuri mari gi veselie.(n.t)3. Spirit blestemat din folclorul vechi mariniresc.(n.t)

L0 @-,ryne Mw

- Femeie...

- Mai fricos decdt un birbat din Comouailles, ziseIvonne exasperatd.

$i cum cea mai apigd defrimare care i se poate aduceunui L6onais este de a-I comirara cu un locuitor dinCornouailles, jupuitorul igi apuci femeia de gdt.

-Da, zise ea din"nou cu vocea sugrumatd, mai laq decdtun copil de la cdmpie!

Furia jupuitorului nu cunoqtea margini; apuci un topor,dar Ivonne se inarmi qi ea cu un culit. Prostdnacul rddea inhohote, zdngdnind din leasta de cal umpluti cu pietricelecare frcea un zgomot infundat qibizar. Din fericire, atuncibdtu cineva la uga cabanei, cdci se intAmplase o nenorocire.

- Deschidefi, la naiba! deschide{i o datd! E un vdnt afar[de smulge coarnele boilor, se auzi o voce asprb.

Jupuitorul lisd toporul sd-i cad6, iar Ivonne iqi aranjdboneta, in timp ce arunca spre bdrbatul ei o privire incd scdn-teind de mdnie.

- Cine poate fi la ora asta? zise acesta, apoi se inilfd giprivi printr-o fereastrd ingusti.

Flamuri negre t1

Capitolul2Kernok

Got callet deusan Armoriq:(Era un om dur din Armorica.)

Proverb breton

Cel care bdteala uqi era Kernok, un bdrbat de toatd ispra-va, ce mai! Ndscut la Plougasnou, plecd delatatdl sdu pe lavreo cincisprezece ani, urcd la bordul unei nave ce duceasclavi gi acolo iqi incepu educalia marindreascd. Nu exista labordul navei un mus mai agil, un matelot mai priceput, nici-unul nu avea un ochi mai pdtranzdtor care sd zdreascd dedeparte pdmdntul acoperit de cefuri. Nimeni n-ar fi strdns oveld cu mai multd agilitate gi aten{ie. $i ce inimd avea! De-qi uita weun ofiler punga cu bani din nebdgare de seamd,tdnirul Kernok o strdngea cu grijd, dar ii frcea gi pe cama-razii sdi pdrtagi la conlinutul ei; la fel qi cdnd fura rom de lacdprtan, il impir{ea congtiincios cu prietenii.

$i ce suflet mai avea! Atunci cdnd negrii, care erau dugidin Africa in Indiile de Vest, inlepenili de frigul umed qi

pdtrunzdtor din cali, nu mai puteau sd se tdrascd pdni pepunte, Ia aer, pentru sfertul de ceas ce li se acorda, tdndrulKemok ii frcea sd le nddugeascd pielea inghelatd alergdndu-i cu lovituri de funie. Iar domnul Durand, tunar-chirurg-t6m-plar pe bric, remarca foarte atent cd niciun congolezsupravegheat de Kemok nu era atins de acea somnolenli, de

acea toropeald carc ii cuprindea pe ceilalli negri. Dimpotrivd,ai sdi, la vederea ameninJdtorului capdt de funie, erau mereu

12 @,rE?ne Mue

intr-o stare de agitatie, de iritabilitate nervoasd, cum ziceadomnul Durand, o iritabilitate nervoasi chiar salutard.

Astfel, Kernok oblinu curdnd stima qi increderea cdpitan-ului navei, care era, din fericire, capabil sd aprecieze astfelde calitdli rare. Acest cdpitan cumsecade il prefui pe tdn6ru1matelot, ddndu-i gi cdteva lec{ii de teorie, iar intr-o bund ziilfdcu secundul vasului. El se ardti demn de aceasti avansarerapidd prin curajul gi indemdnarea sa; descoperi mai ales unfel de a-i aqeza pe negri pe puntea inferioari a navei aga deavantajos incdt, dacd pdnd, atunci inc[peau doar doud sute,acum incdpeau trei sute, cam inghesuili, ce-i drept. Fiecaretrebuia sd se ageze pe o parte gi nu sd se ldfrie pe spate ca unpa;e, aga le spunea Kernok.

Din acea zi, cdpitanul navei ii prezise protejatului sdu undestin str[lucitor. Dar numai Dumnezeu qtie dacdprezicerease va implini!

Dupd cdfiva ani, intr-o seari cdnd naviga spre coastaafricand,, bravul cdpitan al lui Kernok bduse mai mult rachiudecdt de obicei qi se afla acum intr-o stare de buni dispozilie.Agezat la fereastri, trd"gea din pipa sa lungd qi se amuzaurmdrind direclia inelelor mari de fum pe care le scotea cugravitate. Din cdnd in cdnd urmdrea cu privire fixd ddra deapdldsatd de trecerea rapidd a navei, aqteptdnd cu nerdbdaremomentul cAnd va revedea Franla.

Se gdndea cu drag la frumoasele c0mpii ale Normandieiunde se niscuse; vedea aievea cdsula strdlucind in ultimeleraze de soare, rdul limpede cu apd proaspdtd, mdrul bdtrah.igi vedea femeia, mama qi copilagii care agteptau intoarcereasa, oftdnd pe ldngd pdsirelele cu pene aurii gi lesdturile inculori vii pe care le aducea din lungile sale expedilii. Levedea pe toate aievea, bietul om! Pipa sa 1ung6, pe care tim-

Flamuri negre t3

pul o innegrise ca o aripd de lebddi neagrl,ii cdzuse din guriItrrI sd-gi fi dat seama. Ochii i se umpluserd de lacrimi, iarinima ii bdtea cu putere. incet, incet, imaginafia lui fiind0ndreptati spre acelaqi punct, gi poate qi sub influenla rachi-rului, ii dddurd toate viziunea fantasticd a unei aparente rea-lit61i. Atunci bravul cdpttan, amefit, crezLt cd marea era aceaciimpie veseld atdt de doriti gi ii veni in minte ideea ne-buneascd sd se indrepte spre ea. Dar pentru asta trebui sb se

aplece pe marginea ferestrei gi cizu in ap6.

Unii spun cd l-ar fi impins o mdni nevdnttd" gi ci ddraargintie ldsatd de navd ar fi fost pentru o clipi roqie. Cert este

cd s-a inecat.Cum bricul se afla aproape de insulele Capului Verde,

lrula era puternicd qi briza rece, aga cd matelotul de la cfumdnu avzi nimic.. Dar Kernok, care venise sd dea raportul cdpi-tanului despre drum, trebuia si-gi fi dat seama primul deaccident, de care probabil cd nici nu era striin.

Kernok era una din acele persoane cu sufleful c61it, inac-oesibil celor mai meschine consideralii pe care oamenii slabile numesc recunogtinld sau mil6. Iar el se ardtd pe punte frrIsd se remarce pe fala lui nici cea mai micd emofie.

- Cdpitanul s-a inecat, ii zise cu voce calmi maistrului,pdcat de ddrzenia lui!

Aici Kbrnok addugd un epitet pe care noi ne abfinem sd-lrepetdm, dar care incheie intr-o manierd pitoreascd discursulfunebru pentru cel decedat. O! Kernok era laconic. Apoi se

adresi cdrmaciului:

- Comanda navei imi aparfine de weme ce el suntsecundul; aqa cd vei schimba direcfia. in loc sd navighezispre sud-est, te vei indrepta spre nord-vest, pentru cd vomajunge la Nantes sau la Saint-Malo.

14 @,ug:ene Mua

De fapt, Kernok incercase in zadar s6-l facd pe defunctulcipitan sd renunle la comer,tul cu negri, nu din filantropie, cidintr-un motiv mult mai putemic in ochii unui om rezonabil.

- Cdpitane, ii spunea el mereu, platili in avans ceea ce vdaduce cel mult trei sute la sutd; si fiu eu in locul dumnea-voastrd aq cdqtiga tot atdta, sau chiar mai mult, dar fdrd sdcheltui niciun ban. Bricul dumneavoastrd merge ca o doradi;inarmafi-l gi rdspund eu de echipaj, iar dacd md ldsa{i pemine, veli auzi la fiecare capfird cdntecul corsarului.

Dar elocinla lui Kernok nu zdruncinase niciodatd voinlacdpitanului, cdci el gtia prea bine cd toli cei care imbrdligeazdaceastd nobild profesie ajung mai deweme sau maitdrziu sdatdrne de catarg. Aqa ajunse neinduplecatul cdpitan sd caddin mare din gregeal5.

Nici bine nu se vdzu Kernok stlpdn pe navi, cd se qiintoarse la Nantes pentru a recruta un echipaj potrivit, igiinarmd nava qi se apuci s6-gi pund in aplicare planul.

$i si nu zici cd, nu exist[ m6na destinului! Abia ajuns inFranfa, afld ciAnglia ne-a declarat rdzboi. Obline o scrisoarede acreditare, iese in larg, rtacd o fregatd cu marf5 qi seintoarce cu prada la Saint-Pol-de-L6on.

Ce-aq putea sd spun mai mult? Fericirea a fost mereu departea lui Kernok, pentru cd cerul a fdcut dreptate: i-aprddatbine pe englezi. Profitul pe care-l scotea se ducea repede.printavernele din Saint-Pol. Dar chiar inainte de a pomi din noupe mare ca sd mai batd, monezi, cum spunea el in limbajulsdu naiv, il vedem ajungdnd in sdnul respectabilei familii ajupuitorului de animale.

- La naiba, deschidefi! repeta el zgdlldind zdravdn uqa.Ce stafi pitili ca nigte pescdrugi in crdpdturile stdncilor?

Uga se deschise.