psihologie experimentala - grile

7/28/2019 PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA - GRILE

1/61

2009_2010

Psihologie Experimentala

1.

Domeniul psiholo iei experimentale il constituie:

1) stu iu mecanismelor Iziologice prin care se realizeaza comportamentele umane si animale.2) teoria si practica experimentului ca metoda de cercetare activa si eficienta.

3) utilizarea de instrumente psihologice pentru tratarea unei maladii mentale, inadaptari sau tulburari

psihosomatice.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS:

2.

Dupa Nicolae Lungu psihologia experimentala reprezinta:

-

1) ansamblul principiilor, normelor si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii experimentului

in psihologie, cu scopul obtinerii de date verificate asupra realitatii psihice.

2) suma de cunostinte achizitionate in psihologie prin utilizarea metodei expeimentale

3) 0 disciplina care se ocupa in primul rand de modul corect de conducere a unor studii sociale.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS:

3.

Mihai Anitei considera ca psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa In primul rand de modul

corect de co'nducere a un or studii experimentale. Care din enunturile de mai jos nu corespund domeniuluicircumscrlS e a Irma a (J'-e-m-al-s-u-s-:---- .----=...-

1. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de identificarea problemelor din realitate,

2. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care se dezvolta ipoteze,

3. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care se organizeaza experimentul

pentru a verifica ipotezele,

4. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de felul in care adunam datele,

5. psihologia experimentala este 0 disciplina care se ocupa de acordarea asistentei de natura psihologica si

pedagogica si urmareste abilitarea persoanei pentru a-si asigura functionarea optima prin realizarea unor

schimburi evolutive ori de eate ori situatia 0 cere.

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: E

4.

Printre rimele contributii si anticipari in diferite ram uri ale stiintei - realizand numeroase experimente

de meca::-'n~i~ca=.'-'h""ic::d"_r=_ot.::e:..:h:..:n:.:i.=:ca::!,:..:0:lp:.:t.::ic:..:a:!..,-=c::.os:.:m:::.:o.:o~g:.:i.:e:..:,a:.:n~a:.:t:.:o.:..:m:.:.:i:.:e.:..,b:;.o:::.t::a:.:.n:.:.i.::ca~-.::le:..-.::a..:a:.v:...ut:-----


2/61

1) Gordon Allport

2) R. B. Cattell

3) Leonardo Da Vinci

a.1

b. 2

c. 3

ANS: C

5 .

Bressel, un astronom german, in 1820, si-a dat seama ca perioada de latenta variaza de la individ la individ

sTajW1ge la ideea unei:

1) combinatii singulare a ansamblului genelor continute de ADN

2) "ecuatii personale"

3) "ecuatii de rangul 2"

a.1

b. 2

c. 3

ANS: B

6.

srenologia lui GALLse refera la:

1) Modificarea sistematica a performantelor unei persoane

2) Eroare sistematica ce suscita in medie estimari superioare sau inferioare fata de valoarea

parametrului

3) Facultatile unui individ care ar putea fi apreciate in functie de forma creierului sau

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

7.

Cel care a stabilit faptul ca piciorul celei de a treia circumvolutii frontale a emisferei stangi constituie

centrullimba'ului a fost:

1. F.J.Gall

2. P.Broca

3. Galileo Galilei4. Leonardo Da Vinci

a . 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: B

8.

Care a fost contributia lui Ernst Weber:.

1) in domeniul geneticii


3/61

2) in domeniul pragurilor diferentiale

3) cercetari asupra atentiei si memoriei

4) alternantelor functionale

5) in sfera cognitivismului

a. 1

b. 2c. 3

d. 4

e. 5

ANS: B

9. "Principii de psihofiziologie", lucrarea pe care Boring a considera drept cea mai

importanta carte din istoria psihoJogiei experimentale a fast scrisa de:

1. Helmholtz

2. Ebbinghaus

3. Wundt

a. 1

b. 2c. 3

ANS: e

10.

l~ ce an a fast infiintat primullaborator de p. iholo

1) 1929

2) 1879

3) 1800

4) 1780

5) 16795

a. 1b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: B

erimentala din lume?

11. Wundt ramane' ist . rin:

1. lucrarea "Despre memorie" aparuta In 1885.

2.lnfiintarea primului laborator de psihologie experimentala In 18791a Leipzig

3. Infiintarea Asociatiei psihologilor

a. 1

b. 2c. 3

ANS: B

12. e,el care a infiintat primullaborartor de psihologie experimentala din lume a fast:

1) Ebbinghaus

2) Wundt

3) Weber

a. 1

b. 2

c. 3


4/61

ANS: B

13 .

In ce an se infiinteaza primullaborator de psihologie experimentala din Romania de la lasi:

1)- 19292) 1879

3) 1893

4) 1700

5) 1945

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: C

14. Cine a infiintat laboratorul de psihologie experimentala de la lasi:

1) Gh. Zapan

2) W.Wundt

3) Eduard Gruber

4) N. Marginean

5) G. Allport

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: C

15.Cine a infiintat primullaborator de psihologie experimentala al Universitatii din Bucuresti.

1) Nicolae Marginean

2) Constantin Radulescu-Motru

3) Jean Piaget

4) Gh. Zapan

5) W. Wundt

a . 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: B

16.

In ce an s-a Infiintat Laboratorul de psihologie experimentaH'i al Universitatii din Bucures!!}

a. 1906


5/61

b. 1893

c. 1879

ANS: A

17.Florian Stefanescu-Goan a fost elevullui:

1 J . Pontalis

2) W. Wundt

3) Ctin Radulescu - Motru

4) J . Piaget

5) Weber

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: B

1) Madrid

2) Bucuresti

3) Paris

a. 1

b. 2c. 3

ANS: B

1) "Babes-Bolyai" din Cluj -Napoca,

2) De Vest din Timisoara

3) AI. I . Cuza lasi

4) Calgary5) "Spiru Haret" Brasov

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: A

20. Paul Popescu-Neveanu defineste experimentul ca fiind:


6/61

1) metoda fundamentala de cercetare stiintifica avand ca operatie centrala disocierea factorilor:

"separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia

asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei

aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului ".

2) 0"metoda fundamentala prin care cunoasterea este probabila si devine din ipoteza - adevar verificat

ceea ce permite progresul stiintific"

3) "analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Intr-o situatie controlata,cu scopul verificarii ipotezelor cauzale" .

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

21 .

Leon Festinger onsidera ca experimentul consta In:

1. ana iza e ectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente Int-o situatie controlata,cu scopul verificarii ipotezelor cauzale

2.separarea factorilor care conditioneaza aparitia unui fenomen dat si studierea consecintelor fiecaruia

asupra respectivului fenomen prin neutralizarea celorlalti, astfel discriminandu-se Intre factorii reali si cei

aparenti, ajungandu-se la esenta fenomenului.

3.observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor

dependente Intr-o situatie In care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa

laminimum.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

22.

Septimiu Chelcea)considera ca ex erimentul sihosociolo ic in stiintele socio-umane consta in:

1) Ansamblul de evenimente care exercita asupra individului uman sau animal 0 influenta durabila, daca

nu ireversibila

2) Analiza efectelor unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie controlata,

cu scopul verificarii ipotezelor cauzale

3) Ansamblul de parcursuri efectuate in scopul cunoasterii, in timpul carora un organism viu isi utilizeaza

capacitatile de observatie asupra mediului.

a.1

b. 2

c. 3

ANS: 8

23.

Criteriile pentru delimitarea tipurilor de experimente in psihologie sunt:

i) dupa mediul in care se realizeaza experimentul

2) dupa modul de manipulare a variabilelor

3) dupa vechimea instrumentelor folosite in experiment

4) dupa numarul grupelor experimentale


7/61

a. 1+2+3

b. 1+3+4

c. 2+3+4

d. 1+2+4

AN S: D

24.

Dupa numarul grupelor experimentale pot exista:

1) experimente necontrolate, ex-post-facto, experimente sub observalJie controlata

2) experimente cu un singur grup, doua, trei sau patru grupuri etc ..

3) natural, teren sau de laborator;

a. 1

b. 2c. 3

AN S: B

25.

Dupa modul de manipulare a variabilelor, experimentele pot fi:

1) naturale

2) necontrolate

3) ex-post-facto,

4) sub observatie controlata

5) de teren

a. 1+2+5

b. 2+3+4

c. 2+3+5

d. 1+4+5

e. 2+4+5

AN S: B

26.

Dupa mediul In care se realizeaza experimentul acesta poate fi:

1)sub observatie controlata

2) de teren3) de laborator

4) ex-post-facto

5) natural

a. 2+4+5

b. 1+2+4

c. 1+2+5

d. 2+3+5

e. 1+4+5


8/61

A NS: D

27.

Experimentul de confirmare (provocat) este un experiment clasic in care:

1) se urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final

relatia functionala dintre acestea

2) variabila independenta nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste situatiicercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului organismului uman, mediului

3) fenomenele sunt provocate in conditii controlate pentru a verifica ipoteza de cercetare, actionandu-se

in mod deliberat asupra elementului studiat

a. 1

b. 2

c. 3

AN S: C

28. Experimentul de laborator se desfasoara:

1) in conditH de laborator 2) in conditii naturale

3) in conditii de teren

a. 1

b. 2

c. 3

AN S: A

29. E.xperimentul natural are loc:

1) in conditii de laborator

2) acolo unde participantii la experiment isi desfasoara de obicei activitatea3) doar in clasa de elevi

a. 1

b. 2

c. 3

AN S: B

30.

o varianta a experimentului natural este experimentul:

1) functional

2) ex-post-facto3) psihopedagogic

4) factorial

5) de confirmare

a . 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

AN S: C


9/61

31 .

Avantajele experimentului de laborator e care Ie enumera Elliot Aronson si J . Merrill Carlsmith sunt:

1 posibilitatea de a pune In evidenta fara ambiguitate cauzalitatea

2) un mai bun control asupra variabilelor externe

3) permite cercetatorului sa observe situatia Inainte si dupa producerea unei schimbari determinate

de aparitia unui factor natural accidental sau de 0 combinatie specifica de factori obisnuiti

4) posibilitatea de explorare a dimensiunilor si parametrilor variabilelor complexe5) experimentatorul nu inf1uenteaza prin prezenta sa situatia experimentala

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 3+4+5

d. 1+2+4

e. 1+3+5

ANS: 0

32. Punctul forte al experimentului natural este dat de:

1) sansa de a asigura un control riguros al variabilelor implicate In experiment.2) sansa de a realiza 0 cercetare Intr-un mediu natural, In care omului nu ise impun conditii artificiale, ci

doar i se cere consimtamantul de a fi actor In cadrul experimentului.

3) introducerea unui factor experimental In situatia sociala pe care 0 studiaza experimentatorul

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

33. lli,fectul pygmalionhe refera la faptul ca:

1)asteptarile profesorilor fata de elevi inf1uenteaza modulln care sunt apreciati (mai degraba dupa

eticheta ce le-a fost atribuita deeat dupa comportamentullor efectiv).

2) asteptarile elevilor sunt inf1uentate de experimentator

3) asteptarile experimentatorului sunt inf1uentate de asteptarile subiectilor

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

34. Experimentul de teren pastreaza0

caracteristica definitorie numita:1) " manevrarea subiectului"

2) "manevrarea variabilelor"

3) "manevrarea instrumentelor"

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

35. Experimentul invocat (ex. post-facto) este:


10/61

1) un experiment clasic In care fenomenele sunt provocate In conditii controlate pentru a veri fica

ipoteza de cercetare, actionandu-se In mod deliberat asupra elementului studiat

2) acel experiment in care variabila independenta nu este provocata de cercetator (este non-

experimentala) si in aceste situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului,

organismului uman, mediului etc.

3) acel experimnet care urmareste covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea

dependenta stabilind In final relatia functionala dintre acestea

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

36.

Experimentele invocate (ex-post-facto) au fost divizate In doua categorii:

1) ex-post-facto cauza-efect

2) ex-post-facto efect-cauza

3) ex-post-facto factor-functie4) ex-post-facto functie-factor

a. 1+4

b. 2+3

c. 3+4

d. 1+2

ANS: D

37. Experimentul functional urmareste:

1) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste

situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman,mediului etc.

2) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si investigeaza efectul acestora asupra

variabilei dependente.

3) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia

functionala dintre acestea.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

38. ~xperimentul factorial presupune:1) Alegerea a doar doua valori ale variabilei independente si urmareste efectul acestora asupra variabilei

dependente. Relatia este factoriala pentru ca identifica factorul care influenteaza comportamentul

participantului la experiment.

2) Covariatia sistematica dintre variabila independenta si cea dependenta stabilind in final relatia

functionala dintre acestea.

3) Variabila independenta care nu este provocata de cercetator (este non-experimentala) si in aceste

situatii cercetatorul studiaza doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman,

mediului etc.

a . 1

b. 2

c. 3


11/61

ANS: A

39. Experimentatorul comite uneori erori de observare, alteori falsifidi, prin omiterea unor

date, rezultatele experimentelor si modifica raspunsurile subiectilor, obtinand un comportament conform

cu ipotezele sale. Acest fenomen este cunoscut sub numele de:1) efectul Piajet

2) efectul Allport

3) efectul Rosenthal

4) efectul Zimbardo

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: C

40. @upa Reber lipoteza este:

1) Proprietatea de a fi a unui element dintr-o multime

2) Grice afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa in explicarea anumitor fapte

3) Un sistem de reguli interiorizat de catre un subiect, care ii permite sa produca un numar infinit de fraze.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

41. [Dupa Richellehpoteza este:1) 0propozitie supusa verificarii prin proba faptelor", 0 etapa initiala a demersului stiintific care

declanseaza proceduri specifice de cautare (observatie sau experiment).

2) 0 III strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema.

3) 0 atitudine individual a care determina sensul unei alegeri

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

42. Din perspectiva cognitivista,0

ipoteza este:

1) si 0 afirmatie, propozitie sau presupunere care serveste drept tentativa In explicarea anumitor fapte

2) si 0propozitie sup usa verificarii prin proba faptelor

3) si 0 strategie adoptata cu scopul de a rezolva 0 anumita problema.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C


12/61

Ipoteze de cercetare

Ipoteze parcimonioase

Ipoteze verosimile

43.

(Houserldentifica trei surse ale ipotezelor:

1) experienta personala

2) cercetarile anterioare

3) metonimia

4) parafazia5) teoria stiintifica

a. 1+3+5

b. 1+2+5

c. 2+4+5

d . 3+4+5

e. 2+3+4

AN S: B

44.

In formularea ipotezelor se parcurg mai multe etap!;:1) In prima etapa se emit ipoteze generale,

2) Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul trebuie sa Ie operapionalizeze

pentru a deveni ipoteze de cercetare,

3) 0 a treia etapa este cea In care ipotezele de cercetare sunt puse la proba prin intermediul aparatului

statistic

a. 1

b. 2

c. 3

d. toate

A NS: 0

45.

Pentru ca 0 ipoteza sa fie considerata buna, ea trebuie sa respecte anumite cerinte:

i) sa fie verificabila, testabila;2) sa fie exprimata sub forma cantitativa sau sa fie susceptibila de 0cuantificare convenabila;

3) sa fie economica

4) sa vizeze 0posibilitate mai mare de consecinte, 0generaliazare mai larga a datelor si concluziilor

obtinute.

5) sa fie verosimila.

a. 1+2+3+4+5

b. 1+2+3+4

c. 1+3+4+5

d. 2+3+4+5

e. 1+2+3

A NS: A

46.

Deoarece ipotezele generale nu sunt direct verificabile, cercetatorul trebuie sa Ie operationalizeze pentru a

deveni:

~2)

3)


13/61

a. 1

b. 2

e. 3

A NS: A

47.

o ipoteza trebuie sa fie verosimila, adiea:.

1) dintre doua ipoteze de aeeeasi valoare explieativa este preferabila ipoteza eea mai simpla

2) in armonie eu alte ipoteze din aeelasi domeniu si sa tina seama de eunostintele deja dobandite

3) sa vizeze 0posibilitate mai mare de eonsecinte, 0generalizare mai larga a datelor si eoncluziilor

obtinute

a. 1

b. 2

e. 3

AN S: B

48.

o ipoteza trebuie sa fie parcimonioasa, adiea:1) verifieabila ...

2) eeonomiea

3) verosimila

a. 1

b. 2

e. 3

A NS: B

49.

Faetorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui eomportament experimental (modelat)

eompun: -

n-- Variabila dependenta2) Variabila independenta sau stimul (eonditia de stimulare)

3) Variabila etieheta

a. 1

b. 2

e. 3

ANS: B

50.

Printre modalitatile de manipulare a variabilei independente se regasese:

1) manipularea stimulului

2) manipularea eontextului

3) manipularea eonsemnului

4) folosirea "eomplieilor"

5) manipularea unor indieatori fiziologiei

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3+4+5


14/61

c. 2+3+4+5

d. 1+3+4+5

e. 2+4+5

ANS: B

51 .

Pot fi utilizati In conditia de stimulare:

1) diferiti excitanti senzoriali si modifidirile parametrilor fizici ai acestora

2) stimuli simbolici

3) stimuli cu semnificatie sociala

a. 1

b. 2

c. 3

d. toate

ANS: D

52.

Variabila independenta (V.I.) mai este denumita:

1) variabila dependenta

2) variabila straina

3) variabila stimul

4) variabila eticheta

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: C

53.

Variabila dependenta este alcatuita din:

1) Factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament experimental

(modelat)

2) Intreaga gama de raspunsuri ale subiectului la variatiile (modificarile) conditiei de stimulare

(variabilei independente).

3) Diferiti excitanti senzoriali si modificarile parametrilor fizici ai acestora

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

54.

Un bun experiment presupune ca variabila dependenta sa satisfaca anumite conditii:

1) Sa fie 0valoare care reflecta caracteristicile naturale ale subiectilor

2) Sa fie sensibila la variatiile variabilei independente.

3) Sa fie bine definita.

4) Sa fie usor de masurat sau de determinat (pentru ca ea poate fi cantitativa sau calitativa).


15/61

5) Sa fie fiabila, adica efectele ei sa fie statornice in timp si nu episodice, fluctuante.

a. 1+2+3+4

b. 1+3+4+5

c. 1+2+4+5

d. 2+3+4+5

e. 1+3+4+5

ANS: D

55.

Cea mai importanta caracteristica a variabilei dependente este, dupa Anitei:

1) eontinutul

2) forma

3) marimea

4) stabilitatea

a. 1

b. 2c. 3

d. 4

ANS: D

56. Controlul variabilei dependente trebuie sa ne asi ure ca:

1) raspunsurile subiectu ui reflecta experienta subiectului si influenta experimentatorului.

2) raspunsurile subiectului reflecta variabila independenta si nu experienta subiectului, influentele

mediului sau ale experimentatorului.

3) raspunsurile subiectului reflecta influentele mediului si ale expeimentatorului

a. 1

b. 2c. 3

ANS: B

57.

Printre procedeele de eliminare si control al variabilelor straine (parazite) se numara si:

1) Izolarea subiectuJui in incaperi speciale,

2) Mentinerea constanta a variabilelor straine identificate (daca nu au putut fi eliminate)

3) Balansarea efectelor variabilelor straine pentru a avea efecte similare

4) Contrabalansarea sau rotatia se foloseste pentru neutralizarea ordinii de prezentare.

5) Seleetia intamplatoare a subiectilor

a. 1+2+3

b. 1+2+3+4

c. 2+3+4+5

d. 2+4+5

e. 1+2+3+4+5

ANS: E

58.

Controlul "variabilei experimentator" se poate face prin:


16/61

1) oferirea a cat mai putine indicii subiecpilor,

2) prezentare cat mai neutra, amabila, dar distanta a informatiilor,

3) prezentarea fara aprecieri valorice,

4) construirea de experimente realmente interesante, care sa absoarba intreaga atentie a

participantilor.

a.1+3

b. 1+2+3+4

c. 1+2

d. 1+3+4

e. 2+4

ANS: 8

59.

o categorie distincta de V.l. sunt cele legate de subiect numite variabile invocate sau:

1) auto tone

2) eticheta

3) paraziti4) constitutive

5) albe

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

e. 5

ANS: 8

60.Variabilele straine sunt:

1) factorii determinati de conditia de stimulare si vizati de experiment

2) acele variabile, factori care s-ar putea sa influenteze, sa denatureze variabila dependenta

3) factorii manipulati de experimentator pentru determinarea unui comportament

experimental (modelat)

a . 1

b. 2

c. 3

ANS: 8

61. Ii~'psihofarmacologie se folosesc experimentele Rlacebo{ Metoda "simplu orb", resupune:

1) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face fara stirea subiectilor si fara stirea

medicului sau a farmacistului

2) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face fara stirea subiectilor

3) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face tara stirea farmacistului

a. 1

b. 2

c. 3


17/61

ANS: B

62.

In psihofarmacologie se folosesc experimentele placebo Metoda "dublu orb" resupune:

1) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea subiectilor si fara stireamedicului sau a farmacistului

2) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea subiectilor

3) repartizarea substantei active si a substantei placebo se face rara stirea farmacistului

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

63.

Contrabalansarea mai este numita si:

1 : design2. izolarea subiectilor3. rotatie

a . 1

b. 2

c. 3

ANS: C

64. Ca mijloc de control a variabilelor se foloseste si contrabalansarea sau rotatia. Scopul

acesteia este acela de:

1) A scadea nivelul de stres a subiectului

2) Neutralizare a ordinii de prezentare

3) Izolare a subiectului In Incaperi speciale

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

65.Design-ul cercetarii poate fi vazut ca:

1) Structura a cercetarii

2) Scala de partitie

3) Scala Likert

4) Ca un liant al variatelor elemente presupuse de un proiect de cercetare.

5) Scala ordinala

a. 2+3

b. 1+5

c. 1+4

d. 3+4

e. 1+2


18/61

ANS: C

66.

Fiecare investigape necesita cativa pa~i:

legerea problemel.

2) Planificarea design-ului cercetarii3) Executia propriu-zisa (aplicare)

4) lnterpretarea datelor obtinute

5) Concluziile

a. 1+2+3+4+5

b. 2+3+4+5

c. 1+3+4+5

d. 2+4+5

e. 1+2+4

ANS: A

67.

Cand alegem 0problema este bine sa luam in calcul cateva aspecte:

1) limita de timp,

2) dificultatea proiectului.

3) faptul de a avea sau nu subiecti pentru experiment.

4) daca avem echipamentul necesar

5) relevanta datelor obtinute.

a. 2+3+4+5

b. 1+2+3+4+5

c. 1+3+4+5

d. 2+4+5e. 1+2+3

ANS: 8

68. instrumentarea experimentala in~:

1) Variabilele dependente.

2) Toate mijloacele tehnice de realizare a experimentului.

3) Variabilele independente.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: 8

69.

Un design de cercetare trebuie sa includa urmatoarele elemente:

1) Observatii sau masuratori (simbolizate prin ,,0")

2) interventii sau programe (simbolizate prin "X")

3) Grupuri

4) Experimentatori

5) Timpul

a. 1+2+3+4

b. 2+3+4+5


19/61

c. 2+4+5

d. 1+2

e. 1+2+3+5

ANS: E

70.

Intrebarile pe baza carora putem cIasifica tipurile de design (utiIizand 0 schema arborescenta) sunt:

1) "Este folosita selectia aleatoare?"

2) "Exista un grup de control sau masurari multiple?"

3) "Ce fenomen au produs variabilele parazite? "

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

ANS: A

71.

Exista trei grupuri de design-uri de baza ce pot fi extinse la forme mai complexe pentru un singur grup.

1) Design-ul de tip pretest-posttest. .--

2) Design-ul corelational.

3) Desingn-ul careu latin.

4) Desingn-ul Guttman.

5) Design-ul de tip serii intrerupte.

a. 1+3+4

b. 1+2+5

c. 2+3+4

d. 1+2+3

e. 2+4+5

ANS: B

72.

Ce tip de design este urmatorul: 0 1 X 0 2

1) design de tip pretest-posttest.2) design factorial.

3) design de tip Solomon

a. 1

b. 2c. 3

ANS: A

73.

Ce tip de design este u rmatorul: 01 0 2 0 3 X 04 0 5 0 6

l]"'Design pretest cu postest multiplu

2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori

3) Design Solomon

a. 1


20/61

b. 2

c. 3

ANS: 8

74.Ce tip de design e ste urmatorul: 0 1 X 02 03 04

l)"Design pretest cu postest multrplu

2) Design pre-posttest cu mai mult de doua masuratori

3) Design Solomon

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

75.

Design-ul corelational este un design:

1) De tip onzontal

2) De tip Solomon

3) Pur observational in care investigatorul nu intervine in nici un fel si nu manipuleza nici 0

variabila.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

76.

D~ign-ul cross-sectional presupune:

1) Pretest cu posttest multiplu

2) Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data

3) Doua masuratori ale variabilei independente

a. 1

b. 2

c . 3

ANS: 8

7 7 .

Designullongitudinal cu masurari multiple implica:

1) Ca toate masuratorile sunt luate in acelasi moment, 0 singura data.

2) Doua sau mai multe masuratori ale variabilelor intr-un studiu asupra aceluiasi grup de subiecti.

3) 0 scala de tip Solomon.

a . 1

b. 2


21/61

c. 3

ANS: B

78.

C~ tip de design este urmatorul:R X 0

R 0

1) Design experimental cu doua grupuri

2) Design de cross-sectional

3) Design de tip serii intrerupte

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

79.

Ce ti de design este urmatorul:

R Xl 01

R X2 01

R Xn 01

1) Design de tip serii intrerupte

2) Design experimental cu mai multe grupuri

3) Design cross-sectional

a. 1

b. 2c. 3

ANS: B

80.

Ce ti de design est~u[maJ:orl!L

R 01 X 02

R 01 02

R X 0

R 0

1) Design de tip Likert2) Design de tip Solomon

3) Design de tip Thurstone.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

81.

ee ti de design este urmatorul:

R 0 X 0 0


22/61

R 0 o x o

Desi

1)

2)

3)

a. 1

b. 2e. 3

1) Design eorelational

2) Design eu sehimbarea grupurilor

3) Design de tip Solomon

a. 1b. 2

e. 3

ANS: B

82.

n-ul eu sehimbarea grupurilor este eonsiderat:

Unul dintre eele mai slabe design-uri evasi-experimentale

Un design de tip non - experimental

Unul dintre eele mai puterniee design-uri experimentale

ANS: C

83.

Printre earaeteristieile unui bun design experimeI1Jal se reg~ses.f.:-

fj Experimentul trebuie sa faeiliteze estimarea eoreeta a erorilor experimentale la nivelul unitatilorexperimentului.

2) Trebuie utilizat un numar adeevat de repetari,

3) Unitatile experimentale trebuie sa fie grupate pentru a eontrola sau balansa sursele de variatie

exterioara.

4) Design-ul experimental trebuie sa fie dit mai simplu In raport cu obieetivele studiului.5) Resursele disponibile pentru realizarea unui studiu experimental trebuie utilizate efieient.

a. 1+2

b. 2+3

e. 1+3+4

d. 1+2+3+4+5

ANS: D

84.

Datele obtinute in urma preluerarii eantitative a rezulta_teloLexperimentale vor fi prezentate in eadrul

raQortului de eereetare sub forma:1) Enumerarilor

2) Grafieelor si figurilor

3) Eseului

a. 1

b. 2

e. 3

ANS: B

85.


23/61

ITipul de elaborare analitic,6n prelucrarea calitativa a datelor) resupune:, I

1) prezentarea aspectelor negative / pozitive

2) identificarea lanturilor explicative

3) descompunerea in subprobleme

4) prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

AN S: C

86. i(~ipul de ~laborare bazat pe opozitie (in prelucrarea calitativa a datelor) presupune:


2) identificarea lanturilor explicative3) descompunerea in subprobleme


a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: A

8 7 . \

ul de elaborare bazat pe rationament cauz Iin prelucrarea calitativa a datelor) presupune:prezentarea aspectelor negative / pozitive - ----.I.

identificarea lanturilor explicative

descompunerea in subprobleme

prezentarea de la generalla particular sau de la particular la general

fTi1)

2)

3)

4)

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

A NS: B

88.

I i ul de elaborare bazat pe rationament deductiv

presupune:



3) descompunerea in subprobleme


a. 1

b. 2


24/61

c. 3

d. 4

A N S: D

~89 .. Tipul de elaborare bazat pe reducere la absurd In prelucrarea calitativa a datelor) presupune:


2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat

3) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general

4) descompunerea In subprobleme

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

A N S : B

9

I~e elaborare bazat pe ~tionamentul dialectic, in prelucrarea calitativa a datelor) presupun~:


2) relevarea consecintelor inexistentei elementului analizat

3) teza, care vizeaza aspectele pozitive / antiteza, care trateaza aspectele negative / sinteza, prin care

cercetatorul are 0contributie originala, evaluand fenomenul studiat

4) un rationament de la generalla particular sau de la particular la general

5) descompunerea In subprobleme

a. 1

b. 2

c. 3d. 4

e. 5

A N S: C

91. In constructia graficelor e bine sa urmam nurmatoarele recomandari:

1) Citirea gI;ficelor se face de la stanga la dreapta. Pe scala orizontala, valoriletrebuie sa creasca de

la stanga spre dreapta, iar pe scala verticala de jos in sus. La intersectia axelor se afla valoarea 0 (zero).

2) Reperele scalelor se fixeaza arbitrar. Din punct de vedere estetic, se recomanda ca raportul

Inaltime -latime sa fie de 3/5.3) Cele doua axe rectangulare vor purta rate 0eticheta, denumirea a ceea ce reprezinta;

4) Graficele vor fi numerotate si vor purta rate un titlu In partea de jos. In caz de nevoie se poateinsera si 0 legenda cu explicatii suplimentare.

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3+4

d. 3+4

A N S : C

92.

~rintre regulile generale de alcatuire a tabelelor se numara si urmatoarele:


25/61

1) Tabelele trebuie sa contina in partea stanga sus un numar de identificare ~iun titlu de prezentare,

dar, sintetic, precis.

2) In caz de nevoie explicatiile suplimentare se trec imediat sub titlu sau la subsolul tabelului.

3) Liniile si coloanele tabelului trebuie asezate in ordine logica pentru a facilita efectuarea de

comparatii.

4) Daca cifrele de prezentat in tabele sunt foarte lungi, se recomanda gruparea lor.

5) Tabelele se vor inghesui sau, dimpotriva, se vor lasa spatii excesive.

a. 1+2+3+4+5

b. 2+3+4+5

c. 3+4+5

d. 1+2+3+4

e. 1+2+3+5

ANS: D

93.

Atunci cand consultam literatura de specialitate pentru realizarea unei cercetari trebuie sa avem in vedere

urmatoare e aspecte:

1. Sa identificam si sa discutam studiile cele mai relevante in legatura cu tema ce ne preocupa;

2. Sa indudem cat mai multe materiale de ultima ora;

3. Sa acordam atentie detaliilor;

4. Sa incercam sa fim reflexivi;

5. Sa nu fim analitici, evaluativi si critici fata de literatura consultata;

a. 1+2+3+5

b. 1+3+4+5

c. 2+3+4+5

d. 1+2+3+4

e. 1+2+3+4+5

ANS: D

94.

Intrebarile la care trebuie sa raspunda 0buna introducere a unui raport de cercetare sunt:

1) Care este pro ema studiata?2) Care sunt ipotezele referitoare la aceasta problema?

3) Ce implicatii teoretice are studiul realizat si cum va influenta el cunoasterea in domeniu?

4) Care sunt enunturile testate si cum au fost derivate conduziile?

a. 1+2

b. 1+3+4

c. 1+2+3+4d. 2+3+4

ANS: C

95. Conform standardelor de redactare jJrecizate de catre editor, rezumatul unei cercetari

trebuie sa aiba in 'ur de:

1) 50-100 de cuvinte

2) 100-120 de cuvinte.




26/61

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS:B

96.

In cadrul raportului de cercetare un bun rezumat trebuie sa fie:

1) exact

2) suficient de cuprinzator

3) coerent

4) sa aiba 200-220 de cuvinte

a. 1+2+4

b. 1+2+3

c. 1+3+4

d. 1+2+3+4

ANS: B

97. ~n ccpitol imp-ortant in raportul de cercetare este cel de analiza datelor. Acesta:

1) constituie cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare,

2) constituie cea mai mica parte dintr-un raport de cercetare,

3) eo parte egala cu toate celelalte capitole.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

98.

De regula, cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare, ca si dintr-un studiu publicat intr-o publicatie

stiintifica revine:

1) introducerii;

2) analizei datelor;

3) descrierii perspectivelor de cercetare.

a. 1

b. 2c. 3

ANS: B

99.

Componentele unui raport de cercetare (formatul APA) sunt in numar de:

1) 5

2) 6

3)7

a . 1

b. 2


27/61

c. 3

A N S: C

100.

In schema de organizare a lucrarii gasim urmatorii pasi obJigatorii:1) a introducere, In care se prezinta stadiul de cunoastere a problemei investigate;2) Trecerea In revista a Jiteraturii de speciaJitate cu referire la tema cercetata;

3) Descrierea design-ului si a modului de desfasurare a investigatiei. incluzand informatiile utile

pentru verificarea rezultatelor printr-o noua cercetare;

4) Prezentarea datelor, a metodelor care au condus la rezultatele studiului;

5) a discutie asupra datelor relevante In cercetare, interpretarea teoretica a rezultatelor.

a. 1+2+3

b. 1+3+5

c. 3+4+5

d. 1+2+3+4+5

e. 2+3+4+5

A N S: D

10l.

Introducerea metodei experimentale In studiul activitatii psihice a pus bazele:

1) introspectionismului;

2) psihanalizei;

3) scientizarii psihologiei;

a. 1+2

b. 2

c. 3

A N S: C

102. Inceputurile psihologiei experimentale lsi au radacinile In:

a. Incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

dinamica a personalitatii

b. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura fizico-

energetica a stimulentilor.

c. incercarile fiziologilor de a raporta datele de fiziologie a organelor de simt la structura

designu-lui instructional.

A N S: B

103.

captare este:

Psihologul se va limita la inregistrarea unor varia bile psihofiziologoce a caror tehnica de

a. doar putin traumatizanta pentru participantulla experiment

b. direct proportionala cu marimea variabilei independente introduse in experiment.


28/61

c. netraumatizanta pentru participantulla experiment.

A N S: C

104.

Experimentul urmareste variatiile sistematice ale comportamentului ca efect al modificarii:

a. variabilei dependente

b. variabilei stimul (independente).

c. variabilei statistice.

A N S: B

105. 0 cercetarea experimentala are precizie ~i consisten~a ridicata daca:

a. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile de temperatura

din laboratorb. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile mediului

c. modificarile parametrilor neurovegetativi sunt pu~i In corela~ie cu variapile

comportamentale

A N S: C

106.

Electroencefalograma este a tehnica ce se bazeaza pe:

a. producerea de poten~iale electrice de catre cord

b. produce rea de poten~iale electrice de catre creier

c. producerea de poten~iale electrice de catre muschi

A N S: B

107.

In mod obi~nuit, encefalograma are la am patru tipuri de unde:

a. alfa, beta, teta, sigma

b. alfa, beta, teta, delta

c. alfa, omega, teta, sigma

A N S: B

108.

Electromiograma eviden~iaza regimul de func~ionare al:

a. inimii

b. mu~chilor stria~i

c. encefalului

d. mu~chilor orbiculari

A N S: B

109.


29/61

Electrocardiograma permite Inregistrarea biopoten~ialelor generate de:

a. plamani

b. cerebel

c. encefal

d. pulsatiile inimii.

A N S: D

110.

Pneumografia este 0 masura simpla, accesibila ~i utila a:

a. biocurentilor cu care este asociata activitatea musculara

b. biopotentialelor creierului

c. ratei respiratiei

A N S: C

l1I.

Tahipneea este 0 stare care:

a. arata 0 stare de alerta, chiar de panica sau alarma si semnaleaza un dezechilibru

neurovegetativ amplu, ce se poate rezolva printr-un aport crescut de oxigen

b. arata 0 stare de incetinire a ritmului respirator si semnaleaza un dezechilibru neurovegetativ

amplu, ce se poate rezolva printr-un aport scazut de oxigen

A N S: A

112. Tahipneea indica un ritm respirator de:

a. 16-18 respira~iifminut

b. peste 20 respira~iifminut

c. 19-20 respira~ii/minut

A N S: B

113.

Pulsul (ritmul cardiac) poate fj determinat u~or prin intermediul aparatelor electronice ce masoara

simultan tensiunea arteriala ~i pulsul, dar toto data se poate masura ~i cu mana apasand:

a. artera carotida

b. 0 artera femurala

c. 0 artera la nivelullncheieturii mainii.

A N S: C

114.

Un numar de 60-80 pulsatiifminut ne indica:

1.0activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-

afectiv si psihologic al persoanei;


30/61

2. un regim de functionare foarte modificat, aratand fie activism psihofiziologic crescut, fie disfunctii ale

aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament

medicamentos si igieno-dietetic specific.

3. valoarea pulsului normal, cu echilibru Intre principalele componente (neurovegetative, afective si

somatice);

a. 1b. 2

c. 3

A N S: C

115.

Un puis mai mic de 60 pulsatiijminut ne indica:

1.0activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-



aparatului cardiac In sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratamentmedicamentos si igieno-dietetic specific.


somatice);

a . 1

b. 2

c. 3

A N S: A

116.

"Un puis Intre 80-100 pulsatiijminut ne indica:

1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indicand emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau

labilitate neurovegetativa;





somatice);

a. 1

b. 2

c. 3

A N S: A

117.

Un numar de 100-160 pulsatiijminut ne indica:

1. 0 activitate cardiaca lenta, sub medie, reflectand echilibrul neurovegetativ bun, ca si cel emotional-






31/61

3. valoarea pulsului normal, cu echilibru intre principalele componente (neurovegetative, afective si

somatice);

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

118.

Variatiile mari ale ritmului cardiac se asociaza nu numai cu labilitatea si instabilitatea emotionala, ci si cu:

1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidlnd sensibilitate la factori stresanti sau labilitate

neurovegetativa;

2. activism fiziologic scazut;

3. mari fluctuatii ale dispozitiilor interne, generate de emotii

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

119.

Un puis peste 160 de pulsatii/minut ne indica:

1. tendinta de accelerare a activitatii cardiace, indidind emotivitate, sensibilitate la factori stresanti sau

labilitate neurovegetativa;


aparatului cardiac in sine, fiind absolut necesare investigatii de specialitate si instituirea unui tratament


3. poate aparea fie in cardiopatii cronice, fie la persoane extrem de emotive, aflate in stare de socemotional, sau cu un nivel de anxietate foarte ridicat (atacul de panid).

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

120.

Reactia electrodermaHi (RED) este:

a. un raspuns al pielii la 0manifestare neurovegetativa a ramurii femurale a sistemului nervos

autonomb. un raspuns al pielii la 0manifestare neurovegetativa a ramurii simpatice a sistemului nervos

autonom

c. un raspuns al pieHi la 0manifestare neurovegetativa a ramurii parasimpatice a sistemului

nervos autonom

ANS: B

121.

Mihai Anitei precizeaza semnificatia psihologica a RED (reactia electrodermala):


32/61

a. Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos parasimpatic ~iIn mod particular

un indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile de relaxare);

b. Este un indicator al activitapi generale a sistemului nervos simpatic ~i In mod particular un

indice al conduitei emo~ionale (In special pentru starile de tensiune, surpriza, frica);

ANS: B

122.

Temperatura pielii este:

a. 0 rezultanta a activitatii hepatice

b. 0 rezultanta a activitatii renale

c. 0 rezultanta a metabolismului bazal

ANS: C

123. Ca instrumente de masurare a T.R. (timp de reactie) se folosesc:

a. cronofage

b. cronoscoapele

c. dexterimetre

ANS: B

124.

Motilitatea gastro-intestinala este un bun indicator al:1) presiunii sistolice si diastolice

2) motivatiei si atentiei

3) emotiei si stresului

4) aptitudinilor si caracterului

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: C

125.

Amplitudinea - unul din cei mai importanti indicatori ai RED - exprima:

1) valoarea maxima obtinuta dupa aplicarea excitatiei;

2) nivelul de revenire, apreciat dupa aceleasi unitati de masura, dupa ce curba s-a stabilizat;

3) suprafata, masurata In centimetri patrati, este un indicator cu 0mare valoare psihodiagnostica;

4) timpul necesar stabilizarii curbei

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4


33/61

ANS: A

126.

Printre cei mai importanti indicatori ai RED se numara:

1) amplitudinea

2) nivelul de revenire

3) timbrul

4) suprafata

5) durata

a. 1+2+3

b. 2+3+4+5

c. 1+2+4+5

d. 1+2+3+4

e.1+2+3+4+5

ANS: C

127. Timpul de reactie poate fi complex atunci dind:

1) d'md exista 0singura modalitate de reactie la un stimu1.

2) subiectul trebuie sa selecteze raspunsul din mai multe posibile sau sa dea mai multe raspunsuri,

potrivit cu sarcina data.

3) subiectul are un nivel de anxietate foarte scazut

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

128. Timpul de reactie poate fi:

1) Agreabil / Dezagreabil

2) Simplu / Complex

3) Primar / Secundar

4) Stimulator / Inhibitor

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: B

129.

Larousse, Marele dictionar al psihologiei, define~te senzapa ca:

a. proces psihic complex care rezulta din transformarea informatiei In sistemul nervos simpatic

In urma unei stimulari a unui organ de simt

b. eveniment psihic elementar care rezulta din prelucrarea informatiei In sistemul nervos


34/61

central In urma unei stimulari a unui organ de simt

A N S: B

130. In practica experimentala operam cu urmatoarele tipuri de praguri senzoriale:

a. pragul absolut inferior (minimal), pragul absolut superior (maximal) ~i pragul diferential.

b. pragul absolut intern, pragul absolut extern ~i pragul critic.

A N S: A

131. Pragul absolut inferior este exprimat de valoarea:

a. cea mai mare a unui excitant capabi! sa genereze 0senzatie specifica.

b. diferentiala a unui excitant capabi! sa genereze 0 senzatie specifica.

c. cea mai mica a unui excitant capabi! sa genereze 0 senzatie specifica.

A N S: C

132.

Pragul absolut superior este dat de:

a. valoarea minima a excitantului care mai genereaza 0senzatie specifica.

b. valoarea maxima a excitantului care mai genereaza 0senzatie specifica.

c. valoarea critica a excitantului care mai genereaza 0senzatie specifica.

A N S: B

133.

Pragul reprezinta 0masura:

1) egala a sensibilitatii, deoarece intre valoarea energetica a excitantului si sensibi!itate exista un raport

egal.

2) inversa a sensibilitatii, deoarece Intre valoarea energetica a excitantului si sensibilitate exista un raport

invers proportional.

a. 1

b. 2

A N S: B

134. Pragul diferential exprima:

1) cea mai mare diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul 0poate sesiza.

2) cea mai mica diferenta dintre doi excitanti pe care subiectul 0poate sesiza.

a . 1

b. 2

A N S: B


35/61

135.

Pragul diferential reprezinta:

a. valoarea cea mai mica de excitatie, care, adaugata excitatiei initiale, determina 0 noua

calitate a senzatiei.

b. limita de toleranta psihofiziologica a unui analizator.

c. punctul de tranzitie dintre stimulii prea slabi pentru a putea sa provoace un raspuns.

ANS: A

136.

Cu cat pragul senzorial este mai sdizut:

1) cu atat sensibilitatea este mai mica si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea este

mai ridicata.

2) cu atat sensibilitatea este mai mare si invers: cu cat pragul este mai ridicat, cu atat sensibilitatea estemai scazuta.

a. 1

b. 2

ANS: B

137.

Excitantul specific pentru analizatorul vizual IIconstituie lumina, undele electromagnetice cu lungimea

intre:

a. 10 - 159 milimicronib. 396 -760 milimicroni

c. 196 - 296 milimicroni

ANS: B

138.

Segmentul periferic al analizatorului vizualla om, ochiul, este format din trei elemente principale:

1) Globul ocular, In care se afla aparatele de refractie si organul terminal. Aparatul de protectie alcatuit din

membrane si sistemul glandular. Aparatul motor, alcatuit din sase muschi.

2) Globul ocular, In care se afla cei sase muschi. Aparatul de protectie alcatuit din aparatele de refractie si

organul terminal. Aparatul motor, alcatuit din membrane si sistemul glandular.

a. 1

b. 2

ANS: A

139.

Globul ocular are forma sferica si e format din trei membrane - dispuse concentric:

1) Coroida; irisul; cristalinul.

2) Membrana fotosensibila; membrana celulelor granulate; membrana neuronilor multipolari.

3) Sclerotica; coroida; retina.


36/61

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

140.

Acuitatea vizuala este data de:

a. precizia cu care sunt percepute formele obiectelor marL

b. precizia cu care sunt percepute detaliile ~i contururile ~i, din acest punct de vedere, constituie

baza perceptei vizuale a obiectelor.

c. capacitatea de adaptare a ochiului uman la trecerea de la intuneric la lumina.

ANS: B

141.

Acuitatea vizuala este:

1) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care

subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura sau doua puncte negre In loc de unul.

2) capacitatea ochiului omenesc de a diferentia distantele mari dintre obiecte sau distanta maxima la care

subiectul distinge 0 "pata" de lumina, In loc de doua sau un punct negru In loc de doua.

a. 1

b. 2

ANS: A

142. Daca acuitatea vizuala e scazuta:

1) detaliile grosiere ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze

2) detaliile cromatice sunt foarte pregnanate

3) detaliile fine ale obiectelor realitatii apar estompate, difuze

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

143.

Ca teste pentru masurarea acuitatii vizuale se folosesc diferite:

1) planse,

2) figuri geometrice,

3) olfactometre,

4) puncte sau linii foarte fine ce pot fi suprapuse sau diferentiate,

5) orificii iluminate,

a. 1+2+3


37/61

b. 1+2+3+4

c. 1+2+3+5

d. 2+3+4+5

e. 1+2+4+5

ANS: E

144.

Testul folosit In practica oftalmologidi II reprezinta cunoscutul:

1) Olfactometru

2) Nictaloscop

3) Optotip

4) Hemeraloscop

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: C

145.

Optotipul a fost propus de:

1) Radoslawow (1898) si presupune suprapunerea a doua ecrane mobile

2) Snellen (1876) si trebuie sa fie citit de la distanta de 6 m pentru fiecare ochi separat

3) Landolt (1950) si este prevazut cu niste inele

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

146.

Pentru a putea obtine 0 senzatie vizuaUi, e necesar ca:

a. receptorii olfactivi sub forma de bastona~e, inclavate in masa de epite!iu pigmentar sa fie

excitati un timp suficient de lumina.

b. raza luminoasa ce patrunde la retina sa posede suficienta energie ~i sa actioneze timp

suficient pentru a putea sa excite fotoreceptorii.

ANS: B

147.

Nictalopia presupune urmatoarele:

1) vederea diurna scade ca!itativ In mod progresiv

2) adaptarea la Intuneric este mult redusa

3) tulburari In procesul de adaptare,din !ipsa vitaminei K.

a. 1

b. 2


38/61

c. 3

ANS: B

148. Nictalopia este 0 tulburare de adaptare cunocuta sub numele de:

1) "orbul de zi"2) "orbul gainilor"

3) "orbul retinian"

4) "orbul conurilor"

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: B

149. Hemeralopia este0

tulburare de adaptare cunocuta sub numele de:

1) "orbirea de zi"

2) "orbul gainilor"

3) "orbul retinian"

4) "orbul conurilor"

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: A

150.

Hemeralopia presupune urmatoarele:

1) vederea diurna scade caJitativ In mod progresiv

2) adaptarea la Intuneric este mult redusa

3) tulburari In procesul de adaptare,din Jipsa vitaminei K.

a . 1

b. 2

c. 3

ANS: A

151.

Pentru cercetarea procesului de adaptare, s-au folosit diferite proceduri experimentale. Unele din aceste

proceduri au In vedere si aparate speciale, construite dupa urmatoarele principii:

1. Sa asigure izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fata de inf1uenta luminii naturale sau

artificiale (camere obscure).

2. Sa ofere posibiJitatea prezentarii diferitilor excitanti vizuaJi (Iumini, obiecte, figuri geometrice etc.) si

masurarii intensitatii de iluminatie a acestora.

3. Sa existe posibiJitatea varierii intensitatii excitantilor.

a. 1+3

b. 2+3


39/61

c. 1+2+3

ANS: C

152.

Aparatele folosite la studiul adaptarii vizuale se numesc in general:1) olfactometre

2) audiometre

3) adaptometre.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

153.

Aparatul auditiv, eel care asigura receMionarea varietarii infinite a sunetelor din ambianra in scopulorientarii in mediul sonor, face parte din categoria:

a. telereceptorilor

b. termoreceptorilor

c. fotoreceptorilor

ANS: A

154.

Analizatorul auditiv este constituit din trei parti:

1) Urechea extrema.

2) Urechea mijlocie.3) Urechea interna.

4) Urechea externa.

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 1+3+4

d. 1+2+4

ANS: B

155.

Printre tipurile de surditate regasim:

1. Surditatea de conducere

2. Surditatea nervoasa ( de perceptie)

3. Surditate cognitiva

4. Surditatea centrala

5. Surditate volitiva

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 1+3+5

d. 3+4+5

e. 1+2+4


40/61

ANS: E

156.

Surditatea nervoasa (de perceptie):

1) afecteaza traseul de patrundere a oscilatiilor sonore in urechea interna. Ea nu este niciodata totala

intrucat se pastreaza conducerea sunetelor prin oasele craniului.

2) este datorata unui proces de degenerare a celulelor senzoriale din urechea interna, tumori ale nervului

auditivetc.

3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali ai

analizatorului auditiv.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

157. Sistemul osicular din camera timpanica este format dintr-un lant de oscioare numite:

1) utricula, sacul a, canalele semicirculare

2) ciocanelul, nicovala si scarita

3) oglinda ovala, oglinda ratunda, timpanul

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: B

158.

Utricula, sacul a si canalele semicirculare formeaza aparatul vestibular, care, cum se stie, este:

1) organul auzului

2) organul olfactiei

3) organul tactil

4) organul echilibrului

5) organul gustativ

a. 1

b. 2

c . 3

d. 4

e. 5

ANS: D

159. Aparatul receptor al analizatorului auditiv este:

1) retina

2) papila gustativa

3) melcul

4) corpusculul incapsulat Pacini

a. 1


41/61

b. 2

c. 3

d. 4

ANS: C

160.

Surditatea de conducere:




auditivetc.

3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corticali ai

analizatorului auditiv.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: A

161.

Surditatea centrala:




auditivetc.3) este datorata dereglarilor de pe caile supraotice si, In mod special, afectiunilor din nucleii corti cali

ai analizatorului auditiv.

a. 1

b. 2

c. 3

ANS: C

162.

Zgomotele industriale pot avea doua tipuri de efecte:

1) imediate, cum ar fi disfunctionalitati la nivelul comunicarii

2) efecte la distanta cu scaderea capacitatii de munca datorita oboselii sau instalarea surditatii

profesionale.3) este afectata capacitatea de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care

subiectul distinge doua "pete" de lumina, In loc de una singura

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3

ANS: B

163.

Pentru atenuarea efectului zgomotelor, psihologia experimentala industriala preconizeaza cateva masuri,

cum sunt:


42/61

1) constructia unor masini si agregate silentioase Inca din faza de proiectare a lor;

2) atenuarea surselor de zgomot deja existente prin masuri de protejare antifonica a agregatelor si a

personalului.

3) metoda parfumerilor

4) meloterapie

5) natura

a. 2+3+4+5

b. 1+3+4+5

c. 1+2+4+5

ANS: C

164.

Se cunosc mai multe submodalitati gustative de baza:

1) dulce

2) sarat

3) amar

4) acru sau acid

a. 1+2

b. 1+2+3

c. 1+2+3+4

ANS: C

165.

Printre procedeele pentru determinarea sensibilitatii gustative se regaseste si:

a. Izolarea absoluta a ambilor ochi sau numai a unuia fa~a de inf1uenta luminii naturale sau

artificiale.

b. Excitarea cu un curent electric a unor puncte de pe Iimba ~i varierea frecventei ~i intensitatii

impulsurilor care pot da senzatii gustative diferite.

c. Variind cantitatea de substanta odoranta din solutia la care este expus participantulla

experiment.

ANS: 8

166.

De-a lungul anilor s-au prop us diverse metode pentru determinarea pragurilor olfactive. de identificare a

mirosurilor sau de mixare a lor. Printre acestea pot fi enumerate:

a. cutia inodora

b. cutia opaca

c. cutia Pandorei

ANS: A

167. In urma cercetarilor efectuate asupra pielii (marcata in mm patrati, cu un gratar special ~i

explorata sistematic cu diferite obiecte mici) s-a constatat ca sensibilitatea cutanata este:


43/61

a. lamelara

b. ectodermica

c. punctiforma

ANS: C

168. Receptorii senzatiilor kinestezice (terminatii nervoase libere, corpusculii incapsulati

Pacini etc.) se afla in:

a. analizatorul auditiv.

b. muschi, tendoane si articulatii.

c. analizatorul vizual.

ANS: B

169.

Senzatiile statice (de echilibru) reflecta:

a. modificarile pozipei corpului in raport cu centrul de greutate, pozitia ~i directia mi~carilor

capului, precum ~i accelerarea pozitiva sau negativa a mi~carii pe verticala (de exemplu, in

cazul deplasari cu liftul).

b. reflecta mi~carea (directia, viteza,localizarea ~i amplitudinea) pe care 0efectueaza un anum it

segment corporal, sau corpul in intregime.

ANS: A

170.

Receptorii care capteaza impulsurile aferente pentru senzatiile statice ~i de acceleratie se gasesc in:

a. tendinte si articulatii.

b. mu~chii (ce asigura reactiile statice locale ~i segmentare) si labirintul (aparatul vestibular)

ANS: B

171.

lnformatiile asupra modificarilor din interiorul organismului sunt receptate ~i transmise scoartei

cerebrale de numero~i analizatori interni, ai caror receptori se gasesc in:

a. mucoasa olfactiva sub forma de bastona~e, inclavate intr-o masa de epiteliu pigmentar, care

de mucoasei 0 culoare galbuie.

b. aparatul vesticular.

c. peretii vaselor de sange ~i ai diferitelor organe ~itesuturi interne.

d. corpusculii gustativi care sunt niste structuri ovoide, fiind distribuiti pe limba, palat, stalpii

amigdalieni anteriori, faringe ~i laringe.


44/61

ANS: C

172.

a definipe descriptiva a senza1:iilor de foame ar fi dupa Goetze apud Lungu, 2000:

a. preferin1:a pentru mancare, 0 dorin1:a,0a~teptare sau 0pofta pentru ceva deosebit de

dezirabil

b. un complex de procese care duc la ingerarea hranei

ANS: B

173.

Senzatiile de sete reflecta:

a. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin

intermediul nervilor trigemen si femural.

b. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin

intermediul nervilor glosofaringian si vag.

c. starea de uscaciune a gatului ce Inso1:e~te deshidratarea. Informa1:iile sunt culese prin

intermediul nervilor biceps si abducens.

ANS: B

174.

Pirozisul:

a. este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale des crise de pacien1:i ca 0 senza1:ie

fierbinte, arzatoare.

b. este defapt denumirea unei dureri Insopta de senza1:ii de furnicaturi, amor1:eli, In1:epaturi etc.

c. este defapt denumirea unei dureri la nivelul nervilor periferici (mai frecventa pe nervii

trigemen, sciatic, intercostali).

ANS: A

175.

Nevralgia este:

a. este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul [antomii" ~i consta din dureri ~i parestezii

(pseudosenza1:ii) resim1:ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).

b. 0 irita1:ie a nervilor periferici In care predomina senzapa dureroasa (mai frecventa pe nervii


c. sau popular "arsura la stomac" - este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale descris

de pacien1:i ca 0 senzape fierbinte, arzatoare.


45/61

AN S: B

176. Parestezia este:

a. denumirea unei dureri gastrointestinale descris de pacienp ca a senza~ie fierbinte, arzatoare.

b. este cunoscuta ~i sub denumirea de "membrul jantomii" ~i consta din dureri ~i parestezii

(pseudosenza~ii) resim~ite In zona membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).

c. inso~ita de senzapi de furnicaturi, amor~eli, In~epaturi etc. Factorii care a pot determina sunt

diferite forme de inflamape a nervului (nevrite, reumatism etc.)

AN S: C

177.

Durerea fantoma este cunoscuta ~i sub denumirea de:

a. "pirozis" si este defapt denumirea unei dureri gastrointestinale descris de pacienti ca a

senzatie fierbinte, arzatoare.

b. "membrul fantoma" si consta din dureri si parestezii (pseudosenzatii) resimtite In zona

membrului absent (amputat sau pierdut Intr-un accident).

c. "iritatie a nervilor periferici" In care predomina senzatia dureroasa (mai frecventa pe nervii


A NS: B

178.

Larousse, Marele Dicponar al Psihologiei defineste perceppa ca:

a. un proces psihic elementar-senzorial ~i cu un con~inut obiectual realizand reflectarea

indirecta ~i unitara a ansamblului Insu~irilor ~i structurii obiectelor ~i fenomenelor, In forma

imaginilor primare sau a perceptelor.

b. ansamblul de mecanisme ~i procese prin care organismul ia cuno~tin~a de lumea

Inconjuratoare pe baza informa~iilor elaborate prin sim~uri.

AN S: B

179.

In reflectarea marimii obiectelor, a importan~a deosebita revine:

a. ochilor, intrucat nucleul analizatorului kinestezic se gase~te in circumvolutia centrala

ascendenta.

b. ochilor, intrucat pe retina se proiecteaza imaginea lucrurilor lumii reale.

c. ochilor, intrucat in aparatul vestibular se proiecteaza imaginea lucrurilor lumii reale.

AN S: B


46/61

180. In dezvaluirea mecanismului percep~iei marimii obiectului, trebuie sa luam in

consideratie ~i:

a. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chiul cardiac

b. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chii striati

c. impulsurile kinestezice provenind de la mu~chii ciliari ~i ai globului ocular care participa la

fenomenele de acomodare ~i convergen~a.

ANS: C

181.

E. Rubin (1921) a stabilit cateva legita~i ale desprinderii obiectului de fond, printre care si urmatoarea:

a. figura poseda unele caracteristici obiectuale in timp ce fondul pare sa fie inform.

b. constanta perceptiva a marimii este dependenta de caracterul obiectului perceput.

c. imaginea fizica a obiectelor de pe retina variaza cu distan~a, imaginea subiectiva a acestora

ramane constanta.

ANS: A

182. Una dintre metodele folosite in camuflaje este aceea a:

a. manipularii obiectelor

b. constantei perceptive

c. figurilor duble

d. deformarii contururilor

ANS: D

183.

Stereoperceptia se formeaza in cursul ontogenezei prin stabilirea de:

a. legaturi conditionate intre gust si miros.

b. legaturi conditionate intre diferitii analizatori, dar mai ales intre componentele retiniene si

kinestezice ale analizatorului vizual ~i cele tactil-kinestezice (palparea reliefului).

ANS: B

184. Prin orientarea in spatiu intelegem:

a. capacitatea omului de a diferentia distantele mici dintre obiecte sau distanta minima la care

subiectul distinge doua"pete" de lumina, in lac de una singura sau doua puncte negre in lac de

unul sau doua linii orizontale in lac de una singura.

b. capacitatea omului de a se orienta foarte bine in spatii unidimensionale.

c. capacitatea omului, in baza insu~irilor spa~iale ale obiectelor ~ifenomenelor (dimensiune,

forma, adancime etc.), de a-~i putea determina propria pozitie fa~a de acestea, sau pozi~ia

acestora in raport cu sine.

ANS: C

185.

Timpul psihologic este definit prin:


47/61

a. aprecierea obiectiva a timpului universal.

b. aprecierea subiectiva a timpului universal.

c. aprecierea timpului universal cu ajutorul unitatilor timpului cosmic.

A N S: B

186.

La perce perea succesiunii timpului participa 0serie de factori, printre care si factori fizici precum:

a. ordinea evenimentelor (de exemplu, fulgerul precede tunetul, deoarece viteza de propagare a

luminii este mai mare decat a sunetului);

b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile

c. nivelul ridicat de vigilenta, care determina cre~terea performantelor individului in detectia

stimulilor.

A N S: A

187.

La perceperea succesiunii participa 0serie de factori, printre care si factorii biologici precum:


luminii este mai mare decat a sunetului).

b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile.

c. nivelul ridicat de vigilenta, care determina cre~terea performantelor de detectie a stimulilor.

A N S: B

188.

La perce perea succesiunii participa 0serie de factori, printre care si factorii psihologici precum:


luminii este mai mare decat a sunetului.

b. distanta dintre receptor ~i cortex, factor important in special in stimularile tactile.

c. nivelul ridicat de vigilenta, subiectul atent percepe mai rapid stimulii.

A N S: C

189. In general, durateIe scurte de timp sunt:

a. apreciate corect

b. subestimate

c. supra estimate

A N S: C

190.


48/61

In general, duratele lungi de timp sunt:

a. apreciate corect

b. subestimate

c. supra estimate

ANS: B

191.

Printre metodele de cercetare a perceptiei timpului se numara si:

a. evaluarea nosologica

b. evaluarea nonverbala

c. timp vid si timp plin

ANS: C

192.

In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin reproducere":

a. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon) ~i cere

subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face

media lor.

b. experimentatorul cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in

prealabil.

c. subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale

(timp plin sau timp goI), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii

ca atare

ANS: A

193.

In metoda de cercetare a perceptiei timpului "evaluarea prin producere":

a. subiectul este autorizat sa evalueze timpul scurs la una din cele doua variante experimentale

(timp plin sau timp gol), fie calitativ (secunde, minute), fie cantitativ, prin aprecierea sarcinii

ca atare

b. se cere subiectului sa semnaleze sfar~itul unei durate de timp, fixate in prealabil de

experimentator.

c. experimentatorul fixeaza 0 durata de timp oarecare, de ordinul secundelor (etalon), ~i cere

subiectului sa 0 reproduca. Se noteaza abaterile de subestimare sau supraestimare ~i se face

media lor.

ANS: B

194. In fapt, perceptia miscarii, vizeaza:


49/61

a. 0disparare de imagini pe retina ~i perceperea obiectului longiform

b. capacitatea de percepere a spatiului strabatut de un obiect (mobil) in unitatea de timp

ANS: B

195.

Iluziile perceptive, erorile perceptive pot aparea in aproape toate modalitatile senzoriale de reflectare. Ele

sunt datorate:

a. unor prototipuri, modele functionale considerate in ceea ce au ele definitoriu ca 0constelatie

de raporturi fara a se face referinta la continut.

b. unor substante organice a caror inoculare duce la activarea fortelor asimilatoare sau

defensive ale organismului.

c. atat unor limite functionale ale aparatelor senzoriale, cat mai ales ciocnirii dintre un sistem de

legaturi conditionate bine fixat ~i un altul nou, similar cu primul in ansamblu, dar deosebit in

unele amanunte.

ANS: C

196.

Printre tipurile de iluzii perceptive se numara si:

a. iluzia alloplastica (Piaget)

b. iluzia de scalare (Guttman)

c. iluzia pseudomnezica (deja vu)

d. iluzia de greutate (Charpentier)

ANS: D

197. Dupa Cosmovici (1996) gandirea este:

a. procesul psihic elementar-senzorial care construie~te prin operatiile sale coord onate In

actiuni mintale, informapi despre Insu~irile generale ale claselor de obiecte ~i fenomene sau

despre relatiile dintre ele, sub forma de notiuni, judecati sau raponamente.

b. 0succesiune de operapi care duc la dezvaluirea un or aspecte importante ale realitatii ~ila

rezolvarea anumitor probleme.

ANS: B

198.

Dupa Cocorada ~i Niculescu (1999) notiunea (de la latinescul "nota" care Insemna calitate) este:

a. 0forma perceputa ca un tot

b. produsul de baza al gandirii care reune~te pe plan mintallnsu~irile caracteristice ale unei

clase de obiecte sau fenomene

c. 0suma de comportamente caracteristice pentru 0specie


50/61

ANS: B

199.

Printre metodele privind insu~irea notiunilor se numara si:

a. Metoda cu oponent

b. Metoda eliptica

c. Metoda definpei

d. Metoda "fata in fata"

e. Metoda reproducerii

ANS: C

200. Lungu prezinta cateva probe ce pot fi utilizate pentru cercetarea operapilor de analiza ~i

sinteza. Ordonarea noriunilor in succesiune logica se refera la:

a. masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca

bine materialuI.

b. sirul de cuvinte trebuie ordonat de subiect in succesiunea cauzala a evenimentelor.

c. sirul de cuvinte trebuie incadrat intr-o c1asa.

ANS: B

201. Analogia este:

a. un proces de formare a propriei personalitati

b. 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor dintre lucruri

c. 0 asimilare activa de informatie

d. 0 forma a memoriei

ANS: B

202. Generalizarea

a. separarea mintala a c1aselor de obiecte si fenomene ce au insu~iri comune.

b. eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenriale

c. unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune.

ANS: C

203. Abstractizarea:

a. eliminarea aspectelor neesenriale dintr-un grup de obiecte ~i retinerea celor esenpale.

b. unificarea mintala a obiectelor ~i fenomenelor ce au insu~iri comune.

c. 0 forma a comparariei care are in vedere redarea raporturilor dintre lucruri.

ANS: A

204. 0 proba folosita in cercetarea generalizarii ~i abstractizarii 0 constituie:


51/61

a. proba ajutorului (anticipapei)

b. metoda elementelor retinute

c. interpretarea de fabule

ANS: C

205. 0proba folosita cu elevii pentru gasirea esentialului este

a. schimbarea textului unei scrisori in portofoliu

b. schimbarea textului unei scrisori intr-un eseu

c. schimbarea textului unei scrisori in referat

d. schimbarea textului unei scrisori in telegrama

e. schimbarea textului unei scrisori in compunere

ANS: D

206. Dupa demersurile subiectului pentru gasirea solutiei de rezolvare a problemei se pot

urmari 0serie de parametri de definire a gandirii, printre care si:

a. capacitatea mnezica ~i durata retentiei

b. capacitatea volitiva ~i puterea acesteia

c. capacitatea si ritmul de intelegere (perspicacitatea)

ANS: C

207. Fixitatea functionala a gandirii, spore~te daca:

a. subiectullucreaza in mai multe directii cu obiectul, intarindu-i astfel functionalitatea.

b. subiectullucreaza intr-o singura directie cu obiectul, intarindu-i astfel restrictiv

functionalitatea, fata de cazul cand doar il observa.

c. obiectul este plurifunctional utilizat.

ANS: B

208.

Dupa Popescu-Neveanu limbajul este definit ca:

a. activitate de comuniune realizata printr-un sistem de semne

b. un sistem ~i0activitate de comunicare cu ajutorullimbii

c. activitate de comunicare verbala si paravertebrala

ANS: B

209. Intre limba ~i conduitele verbale exista 0stransa relape, fapt ce i-a facut pe multi autori

sa vorbeasca des pre termenii unui nou domeniu de cercetare numit:


52/61

a. psihoimagistica

b. psihologie transcedentala

c. psiholingvistica

d. psihologie diferentiala

e. psihologie functionala

ANS: C

210.

Prima dintre conditiile de desIa~urare a experimentului asociativ - verbal (dupa Lungu) este:


53/61

c. se cere subiectului sa dea un antonim sau sinonim (libertatea de alegere e restransa).

ANS: B

214.

Clasificarea raspunsurilor subiectilor la experimentul asociativ-verbal se face dupa anumite criterii.

Printre acestea se numara si: (7"0-----_

a. asociatii verbale inferioare echolalice

b. asociatii nonverbale

c. asociatii verbale postprandiale

ANS: A

215. Dicponarul de psihologie allui Popescu-Neveanu define~te memoria astfel:

a. proces psihic de modificare sistematica, relativ permanenta In conduita, In modul de a

raspunde la 0 situatie, ca rezultat al practicii, al indeplinirii acelora~i sarcini

b. proces psihic senzorial de stocare a informapei

c. proces psihic de stocare ~i destocare a informatiei, de acumulare ~i utilizare a experientei

cognitive

ANS: C

216. Din punct de vedere fiziologic, memoria se bazeaza pe:

a. fenomenele de implozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

b. fenomenele de remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

c. fenomenele de explozie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

d. fenomenele de diseminare ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

e. fenomenele de remanenta ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale.

ANS: E

217.Metoda Intinderii sau de determinare a capacitatii de reproducere imediata (sau memoria imediata)

consta din:

a. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa mai multe prezentari ale

materialului.

b. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa 0 singura prezentare.

c. determinarea cantitatii de material care poate fi reprodus dupa criteriul "stapanirii

materialului".

ANS: B

218.

J Caracteristica metodei elementelor retinute (in investigarea memoriei) este aceea ca:


54/61

a. volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate.

b. volumul de elemente date spre memorare nu depa~e~te capacitatea memoriei imediate.

c. volumul de elemente date spre memorare este foarte mic.

ANS: A

219.

Metoda timpului de achizi~ie, denumita ~i metoda memorizarii complete consta din:

a. volumul de elemente date spre memorare depa~e~te capacitatea memoriei imediate.

b. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca

bine materialul. Criteriul "stapanirii materialului" se ia dupa prima reproducere absolut

corecta.

c. determinarea cantitapi de material care poate fi reprodus dupa 0singura prezentare.

ANS: 8

220 .

.2 . . In investigarea memoriei, metoda ajutorului (anticipa~i:2 consta din:

a. dupa cateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul

are grija sa corecteze subiectul ori de cate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se

poticne~te pana ce ajunge sa stapaneasca bine materialul.

b. masurarea timpului sau numarului de incercari pan a ce subiectul izbute~te sa stapaneasca


core eta.

c. determinarea cantita~ii de material care poate fj rep rod us dupa 0 singura prezentare.

ANS: A

221.

. .3 In investigarea memoriei, metoda economiei consta din:

a. dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-l reproduca. Experimentatorul

are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se


b. se prezinta subiecplor spre memorare 0 lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i,

dupa un anumit interval de timp, Ii se cere 5-0 reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectii

nu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata ini~ial. Se cere subiectilor sa

memoreze din nou materialul respectiv pana ajung sa-l stapaneasca bine. Se face 0

compara~ie intre timpul sau numarul de repe~ii care au fost necesare la memorarea ini~iala ~i

cele necesare rememorarii.

c. masurarea timpului sau numarului de incercari pana ce subiectul izbute~te sa stapaneasca


corecta.

ANS: 8

222.

1 In investigarea memoriei, metoda perechilor asociate sau asociapilor corecte (asocia~ii1or de sprijin)consta din:


55/61

a. dupa eateva prezentari ale materialului, se cere subiectului sa-I reproduca. Experimentatorul

are grija sa corecteze subiectul ori de eate ori gre~e~te ~i sa-i "sufle" ori de eate ori se


b. se prezinta subiecplor spre memorare 0lista de date, cuvinte, silabe fara sau cu sens etc. ~i,

dupa un anumit interval de timp, li se cere s-o reproduca. Fire~te ca, datorita uitarii, subiectiinu mai sunt in stare sa reproduca in intregime lista prezentata initial. Se cere subiectilor sa

memoreze din nou materialul respectiv pan a ajung sa-I stapaneasca bine. Se face 0

com para tie intre timpul sau numarul de repettii care au fost necesare la memorarea initiala ~i

cele necesare rememorarii.

c. Cuvintele care se prezinta subiectului vor fi asociate fie intre ele, fie cu cifre, figuri etc., in a~a

fel ca pe lista apar perechi de elemente mnemice. Cand se cere subiectului sa reproduca

elementele repnute, i se prezinta unul din membrii perechii (cuplului), subiectul urmand a-I

reproduce pe celalalt.

A N S: C

223. Dupa Rosca invatarea este definita ca:

a. 0modificare sistematica, relativ permanenta in conduita, in modul de a raspunde la 0 situape,

ca rezultat al practicii, al indeplinirii acelora~i sarcini.

b. 0modificare permanenta in conduita ce se pastreaza datorita practicii, indeplinirii unor

sarcini variate.

c. procesul psihic de fixare, pastrare si reactualizare a experientei cognitive, afective si volitive.

A N S: A

224.

Din punct de vedere fiziologic invatarea inseamna:

a. elaborarea de noi legaturi permanente in emisferele cerebrale

b. elaborarea de noi legaturi temporare in scoarta cerebrala ~i consolidarea legaturilor formate.

c. elaborarea de noi legaturi de remisie ce au loc la nivelul celulelor nervoase corticale

A N S : B

225. Conditionarea este procesul prin care:

a. anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumiti stimuli a caror semnificatie (sau functie

semnalizatoare) s-a constituit in urma unei coincidente, de obicei repetate, cu stimuli

necondionati sau cu alti stimuli care si-au ea~tigat 0 semnificatie stabilizata, bine consolidata

b. anumite reacpi ajung sa fie declan~ate de stimulii a caror semnificatie (sau funcpe

semnalizatoare) s-a constituit in urma unei expuneri unice, intamplatoare

c. anumite reactii ajung sa fie declan~ate de anumip stimuli a caror semnificatie (sau functie

semnalizatoare) s-a constituit in urma expunerilor rare.

A N S: A


56/61

226.

Stimulii sau excitantii (denumiti agentii mediului ambiant) ee intervin In proeesul formarii unui reflex

eonditionat, aetionand asupra organelor senzoriale sunt de

psihologie experimentala - grile

Documents