presentation1 experimentala

20

Click here to load reader

Upload: marius-andrei-harmanescu

Post on 17-Sep-2015

57 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

prezentare psihologie experimentala, tema seminar, proiect, psihologie anul 2

TRANSCRIPT

  • Fericirea si nefericirea in Est si Vest:Teme si variatii Happiness and Unhappiness in East and West:Themes and Variations

  • Abstract:

    Modelele culturale de fericire si nefericire sunt predispuse sa aiba barieri importante in cognitia sociala si comportamentul social.In prezent oricum putin este cunoscut despre natura acestor modele.Aici,autorii au analizat sistematic descrierile spontane de produse de participantii americani si japonezi a acelor doua emotii si au observat cum s-a prezis ca in timp ce americanii asociau experienta pozitiva de fericire cu reusitele personale ,japonezii o asociau cu armonia sociala.Mai mult,japonezii erau mai predispusi decat americanii sa mentioneze atat ruptura sociala si reconsiderare sociala transcedentala ca trasatura a fericii.Cum a fost prezis,contrar fericirii descrierea nefericirii a inclus diverse culturi specifice copiind actiuni:pe cand americanii se axau pe exteriorizarea comportamentului(furie,agresivitate),japonezii subliniau reconsiderarea transcedentala si autodepasirea .Implicatiile pentru cercetare si emotii sunt discutate.

  • Fericire=Stare de mulumire sufleteasc intens i deplin .

    Nefericire=Starea, situaia celui nefericit; nenorocire; ntmplare, mprejurare care aduce cuiva suferin, necaz, nenorocire.

    Cultura=Totalitatea valorilor materiale i spirituale create de omenire i a instituiilor necesare pentru comunicarea acestor valori .

    Sine=El nsui .

    Emotii=Stare afectiv intens, de durat relativ scurt, provocat de factori externi i caracterizat printr-o brusc perturbaie fizic i psihic

  • Problema de cercetare : In ce masura fericirea si nefericirea reprezinta o stare generala psihologica inalta care variaza in dezirabilitate,oamenii din toate culturile avand valori mai inalte in fericire dacat in nefericire? In studiul prezent autorii au folosit o abordare empirica mai sistematica. Scopul propus a fost acela :sa exploram ce cunosc oamenii despre fericire si nefercire in doua culturi diferite ale Japoniei si SUA.

  • Ipotezele cercetarii :

    Mai intai ,modelele ar varia in termeni de grad in care fericirea este vazuta ca personala sau sociala.In timp ce modelul american al fericirii subliniaza aspectele personale ale fericirii, modelul asiatic subliniaza aspectul social .

    In al doilea rand ei ar varia de asemenea in termeni de extindere in care parti negative ale fericirii sunt vazute ca inerente in fericirea insasi.Modelul asiatic este mai probabil inclusiv,cuprinzator si holistic fata de modelul american.

  • Variabilele studiului 1:Variabilele studiului 2:Variabile independenteVariabile dependenteVariabile independenteVariabile dependente

  • Ca o pornire in plus de la literatura existenta am anticipat ca intelegerea completa a modelelor culturale de fericire pot cere in aceeasi masura o analiza comprehensiva a modelelor culturale de nefericire.Din aceasta cauza am elaborat doua studii centrate pe fericire(studiu 1)si nefericire(studiu2).Datele ambelor studii au venit din descrieri libere a fericirii si nefericirii,care au fost stranse de la un singur grup de participanti americani si japonezi.Datele au fost suplimentate cu un set de la un grup separat de noi participanti. In studiul 1,am aplicat aceasta strategie de cercetare in investigarea diferentelor si similaritatilor cros-culturale in modelele culturale ale fericirii.Asteptarile noastre au fost: In comparatie cu modelul american ,modelul japonez va fi mult mai ambivalent sau holistic. Intrucat modelul american descrie fericirea ca fiind personala , modelul japonez o descrie ca fiind mai mult sociala.

  • STUDIUL 1Fericirea in SUA si Japonia Metoda:

    Atat studiul 1, cat si 2 au fost impartite in trei parti diferite.

    In partea 1 descrierile libere despre fericire au fost colectate.In partea a doua ,aceste descrieri au fost analizate sistematic intr-o analiza MDS(scala multidimensioanala,metoda care identifica dimensiuni consensuale disponibile inductive pentru masurarea fericirii si nefericirii).In partea a treia,descrierile colectate in partea intai au fost codate sistematic cu o schema de codare care este dezvoltata inductiv in partea doi.

  • Prima parte a ambelor studii implica acelasi grup de 95 de americani liceeni (49baieti,46fete)a universitatii Michigan si 73 liceeni japonezi (45baieti ,28fete)ai universitatii Kyoto. Ambele grupuri au castigat credite partiale la curs. Nu a fost nicio diferenta de varsta intre cele doua grupuri(18-22ani). Participanti :

  • Procedura:

    Participantilor li s-a dat o foaie de hartie cu 5 linii.Pe fiecare linie au fost rugati sa scrie diferite aspecte ,trasaturi,efecte ale fericirii sau nefericirii.Participantii trebuiau sa produca maxim 5 astfel de caracteristici ale emotiei.Dupa sarcina ,participantii au fost rugati sa aranjeze fiecare caracteristica in termeni de dezirabilitate folosind o scala in 5 dimensiuni(1=foarte indezirabil;5=foarte dezirabil).Ulterior,li s-a dat o alta foaie de hartie si au fost rugati sa faca acelasi lucru pentru cealalta emotie.Ordinea celor doua emotii a fost contrabalansata. In partea a doua, relatiile similare dintre descrierile generale au fost determinate , ulterior ,aceste informatii au fost folosite pentru obtinerea mapei mentale a fericirii dpdv al MDS.Grupuri separate de 20 de liceeni americani(5baieti,15fete)si 15liceeni japonezi(7baieti,8fete cu varste cuprinse intre 18-23)au participat la partea a 2-a.Toti americanii erau caucazieni.

  • Pentru a face sarcina usor de manuit am folosit un subset a descrierilor colectate in partea 1. Pentru a ne asigura ca subsetul a fost reprezentativ si,mai tarziu,sa minimalizam redundanta descrierilor ,am folosit urmatorii pasi :Am folosit toate descrierile generate randomizat prin alegerea a 30 participanti americani si 30 japonezi in prima parte. In al doilea rand am identificat descrieri echivalente semantic . Descrierile redundante au fost inlocuite cu noi descrieri care au fost alese randomizat din restul participantilor partii 1.Procedura s-a folosit de descrierile a 95 americani si 95 japonezi.Descrierile au fost printate pe diferite planse.Participantilor li s-a dat cateva planse din cultura proprie si li s-a cerut sa le sorteze in grupuri cu inteles, formand 10-20 grupuri.Apoi li s-a cerut sa combine grupurile similare pentru a forma unitati superordinare .Li s-a permis sa imparta fiecare grup in unitati subordonate mai mici.Singura restrictie a fost ca, grupurile cu nivel scazut au trebuit sa fie subsumate intr-o singura unitate de nivel ridicat.Participantilor li s-a permis sa creeze cate nivele au avut nevoie. In partea 3 in mod inductiv am codat o schema pentru descrierile libere ale fericirii in cele doua tari,au folosit ca sa codeze toate descrierile colectate in partea 1 si am comparat frecventele relative intre cele doua tari.

  • - analiza MDS(scala multidimensioanala,metoda care identifica dimensiuni consensuale disponibile inductive pentru masurarea fericirii si nefericirii) ; - scala in 5 dimensiuni(1=foarte indezirabil;5=foarte dezirabil). Instrumente:Rezultate si discutii: Descrieri libere ale fericirii:In partea 1 americanii au generat un numar semnificativ mai mare de trasaturi ale fericirii fata de japonezi.In plus,a fost un principal efect al genului.In general femeile au produs mult mai multe trasaturi decat barbatii.Dezirabilitatea perceputa a variat in grupuri.In medie dezirabilitatea perceputa a trasaturilor fericirii a fost mai mare la americani decat la japonezi,si la femei decat la barbati.Aproape toate descrierile americane, 98,19% au fost raportate ca fiind pozitive,aratand in mod clar ca fericirea este in mod neegal pozitiva.In contrast ,doar 66,67% din descrierile japoneze au fost raportate ca fiind pozitive.Acesta este primul indicator ca modelul din popor japonez al fericirii este mai degraba ambivalent si holistic.

  • Spatiul semantic al fericirii :

    Am folosit datele sortate de la partea 2 pentru reconstructia spatiului semantic al fericirii in cele 2 culturi.Pentru fiecare participant am idntificat mai intai nivelul cel mai mic si cel mai mare.Am asociat un scor de 1 perechilor care au fost incluse la un nivel mai scazut al grupului;un scor de 2 perechilor care nu au fost limitate celui mai scazut nivel al grupului dar care au fost incluse in urmatorul cel mai mic nivel de grup;un scor de 3 ,perechilor care nu au fost limitate primelor celor mai mic 2 nivele,etc . Pentru a standardiza similaritatea scorurilor ,le-am impartit dupa numerele nivelelor folosite de fiecare participant.Dupa aceea am inversat scorurile in asa fel incat cele mai mari similaritati sa fie indicate de cele mai ridicate scoruri.

    S-au obtinut 2 dimensiuni de masurare a fericirii, aplicabile pe ambele culturi: Astfel, solutia americana este ilustrata in prima figura. Dimensiunea orizontala este definita prin trasaturi positive(ex:bucurie, prietenie) la un capat, iar la celalalt, de cativa itemi care sunt relativ neutri (ex:a intra in posesie cu forta). Aceasta, prin urmare, este dimensiunea valentei. De observant este ca americanii s-au gandit rareori la trasaturi negative. Dimensiunea verticala este definita de trasaturi personale (ex:stima de sine) la un capat, si de trasaturi sociale (ex: a face o pers sa-ti fie prietena) la celatalt.

  • Solutia japoneza este ilustrata in cea de-a doua figura. Ca si in cazul American, dimensiunea orizontala pare sa reprezinte valente cu itemi pozitivi (ex:a deveni dragut cu altii) la un capat, si itemi negative la celalalt(ex: nu de lunga durata, invidie).Dimensiunea verticala poate fi interpretata in mod clar ca fiind de orientare sociala. Ea este definita de trasaturi personale ale fericirii la un capat (ax:sa obtin ce vreau, a nu-mi face griji pentru..) si caracteristici sociale la celalalt capat.Examinand cele 2 spatii interculutrale este posibil sa notam cateva asemanari si diferente.

    In primul rand, atat americanii cat si japonezii au produs un numar de trasaturi pozitive pentru fericire. Acest lucru nu este surprinzator. Ce este de remarcat insa, este faptul ca o proportie substantiala de trasaturi generate de japonezi nu erau pozitive( reevaluarea transcedentala) sau chiar negative (ruptura sociala). Datele americanilor contineau doar cativa itemi ai reevaluarii transcedentale sau ai rupturii sociale, ceea ce a aratat ca aproape toti americanii privesc fericirea ca un raspuns la o serie de factori pozitivi (realizare personala, experienta pozitiva, armonie sociala).In al doilea rand, in ambele state, experienta hedonica pozitiva a fost plasata intre reusita personala si armonia sociala. Aceasta subliniaza faptul ca experienta pozitiva poate lua nastere din celelalte doua in ambele culturi. In suportul ipotezei ca americanii au un factor al fericirii predominant personal si japonezii vad fericirea ca fiind sociala, experienta pozitiva hedonica apare ca fiind mult mai apropiata de realizarea personala in SUA si mult mai apropiata de armonia sociala in Japonia.

  • STUDIUL 2Nefericirea in Statele Unite si Japonia Metoda:

    Studiul 2 are 3 parti.

    Participanti:

    In prima parte, acelasi grup din primul studiu,93 de studenti americani si 73 de studenti japonezi.In a doua parte, grupe separate de 15 studenti americani (7 barbati si 8 femei de la Universitatea din Michigan) si 15 studenti japonezi(7 barbati si 8 femei de la Universitatea Kyoto),studentii care au participat avand varste cuprise intre 18 si 23 de ani.In a treia parte, am codat descrieierile din prima parte astfel ca niciun participant nou nu a fost implicat.

  • Procedura:

    Asa cum am obsevat mai devreme, participantii care au generat carateristici pentru fericire in studiul 1 au aratat descrieri pentru nefericire.De asemenea s-au evaluat fiecare caracteristica utilizand o scala foarmata din 5 puncte(1=foarte nedorit 5=foarte dorit); In prima parte, au fost culese descrieri despre fericire;in a doua parte aceste descrieri au fost analizate sistematic pentru a produce un spatiu semantic al nefericirii din cele doua culture.In In a doua parte a studiului 181 de descrieri despre nefericire dintre care 91 de decrieri realizate de catre americani si 90 de descrieri realizate de catre japonezi.A fost urmarita aceeasi procedura ca in studiul 1. Descrieirile au fost afisate pe diferite cartonase. Participantilor li s-au oferit a stack of cards din propria lor cultura.Ca in studiul 1, participantilor li s-au cerut sa le sorteze dupa similaritate. In a treia parte a studiului, le-am oferit inductiv o schema codata pentru 3 descrieri ale nefericirii din cele 2 tari, utilizand toate descrierile colectate din prima parte a studiului, fiind comparate frecventele relative ale celor doua tari.

  • Rezultate si discutii:Descrierile despre nefericire:In prima parte americanii au generat un numar mai mare de caracteristici ale nefericirii decat au facut-o japonezii.(M=4,14 vs. 3,18), F(1,64)=27,99, p
  • Dimensiunea orizontala poate fi interpretata ca un contrast al experientei inedit al nefericirii impotriva comportamentului de adaptare.Dimensiunea verticala este definite de experienta negative hedonica si de comportamentul experiorizat la cel mai scazut sfarsit si evaluari cognitive ! Discutii generale:

    Este fericirea dor fericire si nefericirea doar nefericire?

    La prima vedere intelesul acestor emotii pare asa transparent intrucat intrebarile apar banale si fara inteles.Cea mai importanta contributie a muncii curente este sa aratam ca modelele autentice, populare ale acestor emotii poarta o semnatura culturala.Printr-o analiza amanuntita asupra fericirii si nefericirii, noi dezvoltam o masura de similaritate intre descrierile percepute utilizate si apoi folosim o analiza MSD pentru a testa anumite ipoteze specifice privind natura modelelor populare de fericire si nefericire in cele doua culture.

  • Dimensiuni ale fericirii si nefericirii:

    Cat de similara sau de diferita este fericirea fata de nefericire?

    Studiul ne furnizeaza cateva idei folositoare. Aceste 2 stari emotionale sunt similar in termenii prezentei componentelor hedonice (de altfel valenta difera in mod clar intre fericire si nefericire.). Cele doua sunt similar si in sensul in care ambele motive, atat personale cat si sociale sunt recunoscute pentru starile emotionale si sociale. Din aceste puncte de vedere, nefericirea apare a fi o imagine in oglinda a fericirii.

  • In concluzie, dorim sa subliniem faptul ca rezultatele noastre nu ar trebui intelese in sensul in care japonezii si americanii nu pot sa-si inteleaga versiunile de intelegere ale fericirii sau nefericirii. Metodele folosite descrierea libera si sortarea, urmate de MSD-se potrivesc doar explorarii resurselor simbolice ale culturilor care sunt in mod sigur accesibile. Folosind aceste metode am obtinut dovezi clare ca americanii si japonezii sunt similari in ceea ce priveste anumite teme comune care constituie modelele comune ale fericirii si nefericirii ,dar si diferiti in ceea ce priveste felul in care aceste teme sunt raspandite in contextul lor cultural!CONCLUZIE: