prolegomene sau introducere in filozofia si sociologia ... sau introducere... · ibnigialdun...

IBNIGIALDUN

PROLEGOMENE

lntroducere in flozofia gi sociologia istorieiuniversale

Traducere din limba arabd,, studiu introductiv qi noteDumitru Chican

Prefa{5Boutheina LABIDI

Arnbasador al Republicii Tunisene in RomAnia

CuvAnt inainteAcad. Ioan-Aurel Pop

a6a.

sau

PROEMA

20t6

IBN I(HALDUN _ PROLEGOMENE

CUPRIl\SPrefald ................. I 1

Modernul Khaldun. ...............13

Studiu introductiv ..................17Grandoarea gi singurdtatea unui filosof al istorei: Ibn Khald[n .........17

Notd asupra edi{iei ................27

Prefala autorului... .................30

Introducere ..........36Virtulile Stiinlei istorice; principiile care trebuie sd-i slujeascddrept reguli; greSeli Si scdpdri care ti ameninld pe istorici,'unele cauze ale qreseIi|or................. ............36

CARTEA ISocietatea umand Sifenomenele pe care aceasta ni le prezintd,precum viala nomadd, via{a sedentard, dominalia, procurarea debunuri, mijloace de subzistenld, artele Si Stiin{ele,cauzele care au dus la apartlia acestora..... ...................51Sec{iunea I Civiliza[ia in general. Discursuri preliminare................51

Primul discurs pre1iminar.... .........51Al doilea discurs preliminar Partea locuitd a Pdmdntului;

clima qi marile fluvii............ ...........................55A1 treilea discurs preliminar Climatele cu temperaturi potrivite

gi cele vecine; felul in care clima influenleazd ctloarea oamenilorqi starea 1or general6.. .................61

Al pakulea discurs preliminar Influen{a aerului asupratemperamentului omenesc.. ........65

Al cincilea discurs preliminar Diversele inr6uriri pe care abundenlale are asupra societdlii umane gi urmele pe care le lasd in spiritgi in moral[.. ..........67

Al qaselea discurs preliminar Oamenii, prin inclinatie tainicdsau prin exerciliul practicii religioase, pot vedea lucruri din lumeaceanevdzutd. Observalii despre natura revelaliilor gi a viselor....... .........71

CARTEA A II-ACivilizalia la nomazi, la populaliile pe jumdtate sdlbatice qi lapopulaliile organizate in triburi. Fenomene, principii generale,ldmuririfelurite. ............ ............89


Secfiunea aIl-aYia[a nomadd qi cea sedentard - stlri conformecu legea naturii .......89

Existenla in lume a rasei arabe este un lucru firesc ...............90Viata la tard a fost mai inainte decdt cea de la tdrg Ea este leagdnul

civilizatiei. Ei, oragele ii datoreazd originea gi populalia .........................92

Jdranii sunt mai pulin corupli decdt tdrgovetrii ...........................................93Oamenii satelor sunt mai de treab[ decdt sunt tdrgovelii...........................94Supugenia fald de cei puternici ii face pe ordqeni fricoqi qi nepriceputi

s5 se apere singuri ......................95Puterea de a vielui in deqert este datd doar celor tari la trup qi la suflet....98Unirea este doar a oamenilor de acelagi sdnge ori legali

prin altceva asem[ndtor... .........100Puritatea rasei nu se gdsegte decdt la arabi gi la alte nalii pe jumdtate

sdlbatice care trdiesc in deqert....... ................101Familiile cu sdnge sublire au o noblele intemeiatd, pe cdnd la altele,

nobletea este doar aparen\d....... ....................102Noblelea ajunge la culmea sa numai dupd patru generatii.......................104Triburile pe jumdtate s[lbatice sunt mai capabile de cuceriri

decdt alte neamuri ....................106Un popor dedat luxurii pi viciului nu poate sd zideascd imperii..............106Cel dlruit cu noblele qi cu virtute va putea sd fie putemic

gi sd domneasc5................ ........107Naliile cele mai pulin civilizate izbdndesc in cuceririle

cele mai intinse.......... .....,.........110Poporul invins gi supus il imit[ pe biruitor in port, in obiceiuri

gi in credin{e ........1 I IO na{ie invins[ gi supusd se stinge repede ......112Arabii nu pot sd fie stdp6ni decdt peste {inuturile de la cdmpie

qi din deqtert ........113O tard ajunsd in m6na arabilor cade numaidecdt in paragind................... I l4Arabii sunt incapabili sf, clddeascd imperii dacd weun profet

sau weun sfdnt nu le porunceqte aceasta cu tiria unei religii........... .....117Dintre toate popoarele, arabii sunt cei mai nepricepuli la cdrmuirea

impdrSliilor gi regatelor... .........118

CARTEA A III-ADinastii, regqte, califat Si rdnduiala dregdtoriilor ln sultanatadicd tn puterea cea temporald. Cuvinte despre ceea ce este bunin toate acestea - principiifundamentale gi tntdmpldri ...................120

O cucerire nu poate fi sSvdrqitd qi nici o dinastie nu se poate clddifbr[ sprijinul gi uniunea poporului. ...............120

Dinastia, odatdintdritd ln putere, igi uitd de cei care au ajutat-o .............121Religia profelit6 sau adus6 de un propoviduitor al Adevlrului

este singura temelie pe care se clf,desc imperiile mari gi ptfiemice.......L22


Dinastia care-qi incepe drumul bizuindu-se pe religie va sporiputerea celor care o ajut6 sd ajungd la tron.......... ..............123

Biruinla unui sentiment religios nu este cu putinld frrd tabereqi partide care s6 o ajute.......... ......................124

O dinastie nu poate sd domneascd decdt peste un num6r micde regate $i 14ri............ .............125

Mdre\ia, intinderea gi viefuirea unui imperiu sunt hotdrdtede num5rul celor care i-au pus temeliile....... .....................127

intr-un imperiu, suveranul igi pdstrazd pentru sine tntreaga putere,ddndu-se luxului, nepls6rii pi 1enei......... ......128

Autocralia gi luxul duc la dec[derea imperiului........................................130Bun[starea poporului face puterea imperiului .....................132Valoarea monumentelor gi a operelor l6sate de dinastii

vin din puterea pe care aceastea o au incf, de la intemeiere....................133Starea clienlilor qi a supuqilor din imperiu.. .........................131Monarhia, adevdrata sa naturA gi felurite feluri de monarhii ...................138Dregitoria califului qi cea a imamului ............140Pdrerile giililor despre institulia imamatului ........................141Jurdmdntuldesupuneregicredintdbay'a........... .................143Dreptul succesoral in institulia imamatului... .......................144Sensul dregitoriilor numite Papi gi Patriarh, la creqtini

gi Cohen, la iudei......... .............146Demnitatea de Amtr Al-Mu'mintn........... ........153

PARTEA A II-A .................157

CARTEA A III-A (urmare)Dregdtoriile Si rangurile din regate Si sultanate. ..,....... 158

Desp6([mdntul banilor, daniilor qi taxelor...... ....................163Divanul pogtelor gi al secretarilor................. ........................164Comandantul flotei.......... ...........170Deosebiri v[dite tntre megtegugul spadei gi cel aIpenei..........................174Emblemele monarhiei qi blazoanele suveranilor... ...............175Maksura qi predica fEcut6 din minbar ............190Rf,zboaie gi rdnduieli militare la diferite popoare ...............192Catzele cregterii qi descreqterii veniturilor la vistieria imperiului...........202Drepturile pe venituri qi pe lucrarea pielei se stabilesc

abia cdnd imperiul ajunge in pragul amurgului .................204Suveranul care face negol pentru punga sa dduneazd supugilor

qi ruineazl averea statului ........205Suveranul gi dregdtorii lui trdiesc in opulen{E qi in luxurd doar atunci

c6nd imperiul se afld la jumdtatea existenfei sale ca stat.......................208O guvemare tiranicd aduce ruina prosperitdtii publice .......211Cum se frri,mileazd imperiul in mai multe state.......................................214


Cdnd prdbuqirea unui imperiu incepe, nimic nu mai poatesI o opreascd .......216

Cum p6trunde neordnduiala in trupul unui regat..... .............217Felul in care se nasc imperiile................... ......221Cdnd imperiul trage s6 moard, oamenii se inmul{esc, ca gi foametea

9i bolile ucigaqe......... ...............223Societatea n-ar exista fErI un guvern care sd lin5 ordinea. ......................225Fatimizii. Ce s-a zis despre ei gi care este adevdrul adevdrat,

cum il gtim in zita se a2i............ ...................235Proorociri privind dinastiile qi popoarele. predicJii

Si ma\ahim...............243

CARTEA A IV-ASate, oraSe, cetdli Si alte locuri cu populalie aSezatd,.starea acestora. .......................250

ObservaJii preliminare qi suplimentare in care se aratd cdintemeierea oragelor vine dupd na$terea imperiilor gi regatelor .............250

Neamul care cucere$te un imperiu se va stabili in oraqe......... .................252Lucrurile de care trebuie si se tinl seama inainte de a purcede la

intemeierea unui orag qi neajunsurile pe care nesocotirea acestorale poate pricinui......... ...............253

Moscheile qi ldcagurile de rugdciune cele mai faimoasedin cdte se afld in univers......... .....................256

Marile edificii clddite de musulmani nu au mdre\ia celor ziditede alte popoare gi sunt mai umile dec6t cele l6sate de inaintagi ............264

Cea mai mare parte a zidtrilor arabe au cdzut curepeziciune?n ruine qi praf ........... ...............265

Prelul m5rfurilor de la ora$.............. ................265Cdnd un mare numir de constructii gi multe p6m6nturi mdnoase

sunt stdpdnite doar de o mdad de oameni..... ......................267Bunistarea marilor oraqe qi a populaJiei sedentare se datoreazd"

dinastiilor domnitoare. cu c6t acestea sunt mai puternice qi trainice,cu atdt mai inflorit[ va fi gi civilizalia .........26g

Graiurile arabe care se vorbesc la orag........... ......................270

CARTEA A V-ACum se obtrin cele trebuincioase traiului, arteleSi indeletnicirile cerute pentru aceasta ......273Rdspuns la nedumeririle pe care acest subiectar putea sd le nascd ..................273

Adevdratul inleles al cuvintelor rizk qi kasb ........................273Feluritele cdi de cdqtigare a traiului. ...............275Faima gi puterea aduc bogdlie .........................216Nego{ul, cu intelesurile, c6ile qi felurile sale gtiute..... .........27jExporturile... ..........27gcine poate sd fac[ negot gi cine trebuie s6-gi vad6 de alte trebi..............279


Pentru a deprinde o meserie, este nevoie de un magistru................. .......280Statornicia gi durata artelor gi meseriilor depinde de stabilitatea

qi vechimea civilizaliei din cetate. ................281Printre seminliile lumii, arabii sunt cei mai pulin inclinali

cf,tre arte gi meserii ..................282Artele qi meseriile de prim rang............. .........284Agricultura... ..........285Arta construcliilor ............ ..........285

fesdtorii qi croitorii ....................287Megtequgul mogitului .................288Arta medicinei, ca megtequg trebuincios pentru societitile sedentare,

dar aproape neluat in seamd de cdtre nomazi .....................291Arta scrisului, indeletnicire a rasei umane ......293Librdria .................298Artele cdntecului .............. ..........301Artele gi, mai ales, cele ale scrisului qi matematicilor dezvoltd

inteligenla celor care le practicd ...................308

CARTEA A VI-A$tiintrele S i felurile ace stora ; invdtrdmdnt, metodele

Si cerinlele sa\e............ ............310G6ndirea ................310Neputinta intelectului de a cuprinde toate categoriile

fbrS ajutorul reflectiei....... ........311Inteligenla experimentald qi felul in care se na$1e........ ........313Natura cunogtintelor umane gi a cunogtinlelor ingeregti .....315Omul este ignorant prin natura sa.

^ Tot ce qtie sunt cunoqtinlele dobAndite .........317

InvS{SmAntul caartd ...................319Cunoqtinlele (sau gtiinlele) nu se inmultesc decdt acolo unde

civiliza[ia gi rdnduielile vielii sedentare se dezvolti mai mult ...............325Feluritele arte gi megtequguri ale civilizatiei musulmane ........................326

$tiintrele coranice; interpretare qi 1ectur6...... ........................329Interpretarea textului coranic .....330

$tiinlele care au drept obiect studierea traditiilor ................334

PARTEA A III-A..... ...........337

CARTEA A VI-A (urmare)Jurisprudenla gi dreptul succesoral care ti este parte .....................338

$tiinla imp[4fuii moqtenirilor. .........................342Bazele jurisprudenlei gi ale dialecticii................. .................344Dialectica ..............348Dogmatica .............350

$tiinta numitd a tSlmdcirii viselor ...................359


$tiinlele intelectuale sau filosofice gi diferitele lor categorisiri...............363$tiinlele privitoare la numdr....... .....................368Arta socotelilor sau aritmetica aplicatd........ ........................369Algebra........ ..........3i0$tiinfele geometrice... .................371Geometria speciald a corpurilor sferice gi conice ................372Geometria practicd"(masaha) .........................r i rOptica ....................3j3Astronomia.. ..........374Tablele astronomice ...................375$tiinta care se cheamd Logicd......... ................376Fi2ica........... ..........379Medicina...... ..........380Agricultura... ..........381Metafrzica.... ..........382$tiin{a talismanelor qi magie ......384Prin ea tnsdqi, filosofia este o Stl::irldzadarnic6 qi daunitoare ..................389Deqertdciunea astrologiei, gubrezenia principiilor pe care este cldditd

qi urmirile primejdioase ale acestora.. ..........394Prea multe lucrdri despre acelagi subiect ddmeazd ptiinlei tratate............399Dintre toli oamenii, savanlii sunt cel mai pulin pricepuli

in treburile politice......... ..........400Mai toti musulmanii savan{i au fost de stirpe strdind ..........401$tiinJele legate de limba arabd ........................4C,4Gramatica ..............405Lexicologia.. ..........407Retorica sau arta discursului .....409Adab sau arta literaturii .................. ....,...........41ILimbajul este o deprindere care se invatl asemenea tuturor artelor

gi megtequgurilor............... .......413Studiile gramaticale in Spania musulmand .....415Discursul qi formele sale: discursul poetic gi discursul in pro2d........ ......416Arta poeticd gi felurile in care poate fi invd[atd ...................417

10


CARTEA ISocietuteu umand Sifenomenele pe care ocessta ni le

prezintd, precum vialu nomadd, viala sedenturd,dominulia, procuroreu de banuri, mijlouce de

subzistenld, artele Si Stiinlele, cauzele care au dus lauparilia acestora

Sec{iunea ICiviliza{ia, in general. Discursuri preliminare

Primul discurs preliminar

Aceastl dizertalie iEi propune sI demonstreze cI adunareala un loc a indivizilor pentru a forma o societate este rezultat alunei necesit5li, fapt pe care filosofii l-au exprimat prin,,rrvintele urmitoare: ,,Prin natura s&, omul este o fiinli

_ cn,,citadinS'"" care vor sI spunl cI individul uman nu ar putea sIe.xiste qi sI se dezvolte in afara comunitSlii sociale. in limbajul:ilosofal, termenul de ,,societate" este inlocuit prin acela de

-cetate", ,,oraq". Iar termenul de ,,civiliza7ie"3t exprim5 aceeaEi:dee. IatI ce dovadl aduc filosofii in acest sens: Dumnezeu.\totputernicul l-a fdcut pe om qi i-a dat o forml care nu poateexista f5r5. hran5, ceea ce inseamnl c[ Domnul a vrut ca omulcreat si iqi caute singur proviziile, prin impuls instinctiv qi prinruterea care i-a fost datl de Creator. Dar puterea unui individ:zolat ar fi insuficient[ pentru obtrinerea cantitetii de alimentede care acesta are nevoie pentru a se menline in viali. Saadmitem, printr-o presupozilie moderatS, cI omul ar putea sI

in limba arabf,, citadin ( madaniy) are, pe 16ng[ sensul de "oriqean", de la orag",''civil" 9i pe acela de "civiliza(ie", pe care Ibn Khald[n il red[ prin cuv6ntul 'umrdn,

construclie gi, prin extensie, loc plin de construclii, teritoriu locuit de o comunitatesociald avdnd o culturd 9i o civiliza{ie proprie.in arab4 madaniya, derivat din madlna, oraq. intr-o perioad[ mai apropiat[ demodemitate, ideea de civilizafie este exprimat[ gi prin cuvAntul hadara, derivat din)utdr, cu sensul de populalie sedentard, dezvoltatd (n.t.)

51


procure destul grAu pentru a se hrlni o singurl zi, dar aceastatot nu ar fi deajuns, cSci grlunlele vor trebui m[cinate spre aobline flin5, iar aceasta, la rAndul ei, trebuie dospitl qi apoicoapti. Fiecare dintre aceste opera(ii necesiti existenla unorscule qi instrumente care nu se pot fabrica fdi5 ajutoruldiferitelor me$te$uguri Ei meserii- cea a fierarului, a brutaruluisau zidarului. Mai mult, sI presupunem ci omul ar mAnca grAulnemlcinat qi neprelucrat. Ei bine, aceasta cere instrumente qi

mai complicate, precum semlnatul boabelor in plmAnt,seceratul gi bltutul pentm ca grlunla sI fie scoasl din pleavaei. Or este cu neputin!5 ca un om sI facl toatl aceastlcorvoadl de unul singur, el are nevoie de ajutorul unui marenumlr de semeni, iar rezultatul muncii este acela ci asigurlhrana pentru un numlr cu mult mai mare de indivizi.

La fel stau lucrurile qi in ce priveqte apS.rarea vielii: fiecareom are nevoie de ajutorul Ei sprijinul semenilor din spitra sa.

Clci Atotputernicul, fdcAnd animalele, le-a dat putere qi fo4acare, la unele, este cu mult mai mare decit a omului. Calul este,bun5oar[, mai vAnjos, dupl cum mai puternici decAt omul suntcatArul Ei taurul. Ce sI mai vorbim, deci, despre leu qi despreelefant?

$i, tot ca in lumea animalelor care se rlzboiesc qi se

infruntl unele cu altele, Dumnezeu a dat acestora un membruspecial flcut pentru ca ele s[ se apere de duqmani. in loculacestuia, omul a primit inteligenla qi mAna. Aceastl mAn5,supusl inteligen{ei este mereu gata sI se dedea la felurite arte qi

meqte$uguri care, la rAndul lor, fabricl armele care inlocuiescmembrele animalelor destinate pentru apirare. Astfel, lanceainlocuieqte coarnele cu care animalul impunge, spada (ine locde gheare care rlnesc, scuturile inlocuiesc pielea groasl qi

rezistent[, spre a nu mai vorbi de alte instrumente pe care legdsim in tratatul lui Galenus despre folosirea qi foloaselemembrelor. Omul singur n-ar putea sI infrunte puterea unuisingur animal, mai ales dacd acesta face parte din familiacarnasierelor qi nu ar avea niciodati forla si il resping5. Pe dealtl parte, nu existl at1tea instrumente pentru fabricareaarmelor de atac, care sunt atAt de nu*.roase. in toate

52

IBN I(HAIDUN _ PROLEGOMENE

imprejurlrile pomenite, omul este nevoit sI se bizuie pe ajutordin partea semenilor fir[ de care nu ar putea s[ se hrineascl qi

s5-qi apere via1a. FIrI arme, ar cldea pradd animalelorflSminzite, iar o moarte timpurie ar pune in primefdie chiarexistenta spelei umane. AtAta vreme cAt oamenii se vor ajutaintre ei, hrana qi armele nu le vor lipsi niciodatS. in chipulacesta Dumnezeu iqi indeplineqte voinla in ce priveqte aplrareaqi perpetuarea fiinlei umane. Iar oamenii sunt, deci, silitri s[trliascd in societatea flrd de care nu ar putea nici sI se

hrlneasc5, nici si implineasc[ voinla Creatorului lor care i-apus in lume ca si o stlpAneascl qi s5 fie supuqii Lui.

Aceasta este civilizalia care face obiectul qtiinlei de care neocuplm.

In cele mai dinainte scrise, am vdzuL, ca si zicem aqa, cIaceast1 civilizalie este, intr-adev5r, obiectul qtiinlei despre carevom trata mai departe. Dar ea nu este, cu necesitate, oobligalie pentru cel care se ocupl de o anumitl ramurd a.-unoaEterii. Logica ne spune ci un om ocupat cu o $tiinlianume nu este obligat s[ se preocupe gi de altceva care nu facein mod evident obiect clar al acestei qtiinle. Obiectul geometriei3ste cantitatea, cel al medicinei este corpul uman, cel alastronomiei sunt corpurile cere$ti. Dar nici geometrul, nicirredicul qi nici astronomul nu sunt obligali s5 demonstreze cd.,

Je pild5, cantitatea, forma corpului uman sau corpurile cereEtisunt obiecte ale Etiinlei lui, clci, cum spune Aristotel, existd:rincipii a cf,ror existen{5 nu trebuie demonstratS.Demonstra(ia, in acest caz, este permisd, dar nu qi obligatorie.

Adunarea oamenilor in societlli se face in chipul pe care-am ar[tat iar specia umanl s-a inmullit Ei a umplut p[mAntul,-iea ce adus Ia aparitria unei alte trebuintre - aceea a unui-:'ntrol puternic care sI ii apere pe unii impotriva altora, c[ci:rul, fiind qi el un animal, este impins prin natura sa cltre

-:smf,nie qi violen@. Armele pe care el Ie foloseqte impotriva-:.orlalte dobitoace nu mai sunt de ajuns sI il apere de ceilalli.:neni care au qi ei aceleaqi arme. Se impune, deci, un alt

-'.iloc de impiedicare a atacurilor qi dugmdniilor reciproce. Un::.menea intermediar nu va fi aflat printre celelalte animale

53


care sunt departe de a avea aceleaqi perceplii qi inspiratrii pe

care le are fiintra uman5. Prin urmare, moderatorul va trebuiaflat tot inlduntrul spilei umane, iar acesta va fi indeaiuns de

puternic, hotlrAt Ei autoritar pentru a-i impiedica pe al1ii sI se

atace reciproc. Iar aceste calit[tri alcltuiesc suveranitatea.Vedem, in lumina observaliilor flcute, cI suveranitatea

este o institulie aparte generatS de societatea uman5, potrivitcu legea naturii ale clrei canoane Ei legi sunt indispensabile. OintAlnim, dacl ar fi sI dlm crezare unor filosofi, chiar laanumite specii de vieluitoare cum sunt albinele qi licustele, lacare a fost identificatl o autoritate superioarl qi un com-

portament bazat pe supunerea Ei ata$amentul fali de unconducltor, la fel ca toate celelalte gAng5nii, dar mai mare lacorp. Dar in acest caz, lucrul existl datorit[ unei formeprimitive de asociere qi datoritS poruncii divine qi nu deriv5,

precum la om, din reflectrie qi intenlie de organizare. Allah a datla toate fiintrele o natur[ aparte, apoi le-a pus sub conducerea

Lui (Coran, XX:52).Filosofilor le place mult sl brodeze pe marginea acestui

argument atunci cAnd vor sd stabileasc[, pe baza probeloroferite de raliune, existenla harului profeliei la om ca datuumnatural al fiinlei acestuia. Un argument pe care acei filosofi ilduc plnd la limitele sale extreme, in incercarea de a dovedi Ei

demonstra cI oamenii au nevoie de o autoritate capabilS sI iicontroleze qi c5 aceastl autoritate nu ar exista decAt in virtuteaunei legi emanate de la Divinitate Ei acordatl unui individpreferat al voinlei acestei Sacralit[1i Ei care are dreptul s[ cearlcelorlalli deplin[ supunere Ei credin!5 in cuvintele lui pAn[cflnd aceastl autoritate exercitat[ printre fiinqele omene$ti Ei

asupra acestora nu va mai afla pe nimeni care si i se

impotriveascS.Este o concluzie pe care nu toati lumea o implrtlqeqte,

pentru c[ inainte de profetism, existentra speciei omene$ti era

deja un fapt implinit Ei sigur Ei ea se mentinea sub influentraunei autoritSli superioare care, trlgAndu-qi puterea din sine

insuqi sau de la o asocia(ie care il sustrine, avea Ei mijloacele de

54

IBN IGIALDUN _ PROLEGOMENE

a-i constrAnge pe oameni sI i se supunl qi sI mearg[ pe caleaarltatl de aceastl autoritate puternicS.

Oamenii care sunt apropiali clrtrilor revelate qi cei careurmeazl. inv5liturile profetismului sunt prea putini la numlr incomparalie cu popoarele plgine care nu posedi nici o revelaliescrisl qi care formeazl cea mai mare parte a populaliei lumii.Cu toate acestea, qi p[gAnii au avut dinastiile qi regatele lor, ne-au l5.sat dovezi qi monumente istorice ale puterii pe care aua\.ut-o qi, in ultiml instan15, au avantajul de a fi existat. Chiar5i in zrlele noastre, ei au regate qi principatele lor inplmAnturile cele indepirtate de la Miazdnoapte qi Miazdzi.Putem, deci, inlelege cAt de firavl este strldania de a ne face s5credem in profetrie pe baza argumentelor furnizate de raliune.Functriile unui profet se reduc la elaborarea de legi, aqa cumchiar vechii doctori ai Islamului au recunoscut. Dar calea ceadreapti nu poate fi arltat[ decAt de Atotputernicul Dumnezeu.

Al doilea discurs preliminarPartea locuitl a PlmAntului; clima qi marile fluviiin cd4ile filosofice care qi-au f[cut din Univers obiect de

studiu qi cercetare, citim ci P5mAntul este intocmit in forml desrer5, cA pluteqte pe valurile unui ocean asemenea bobului desrrugure pe fap apei dintr-un pocal, ci prin unele p[4i ale sale,apele s-au retras, pentru cI Dumnezeu vroia sI zlmisleasclrietali trlitoare pe plmAntul uscat Ei sf, creeze flptura umanlca s[ fie pdzitor qi plstor al acestor necuvAntltoare.

Mai apoi, altrii au zis cum cI apa se afl[ sub p5mAnt, iaradevlratul dedesubt se afl[ in mijlocul lf,untric al sferei cStre:are tot ce existl coboarl din pricina greut[lii. Celelalte p5rli.,e sferei Ei mlrile inconjurltoare formeazS. ceea ce numim-deasupra". Deci, dacf,, vorbind despre o parte a p[mAntului::cAnd c[ este asezald,,dedesubt", inseamnl cI acea parte este.sa in raport cu o alt[ parlue a lumii.

Partea plmAntului pe care apele au l5sat-o descoperitl:".--up5 jumdtate din suprafala globului nostru Ei, fiind in formlJ: cerc, este inconjurati de elementul lichid, adicl de o mare

55

prolegomene sau introducere in filozofia si sociologia ... sau introducere... · ibnigialdun...

Documents