PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA MÂNZĂTEŞTI

PROFESOR: ANA-CRISTINA BOARU

DATA:

CLASA: a V-a

DISCIPLINA: Literatura română

SUBIECTUL LECŢIEI: Lumea fabuloasă a basmului ( Prâslea

cel voinic si merele de aur, de Petre Ispirescu )

TIPUL LECŢIEI: de recapitulare a unei notiuni de teorie literara

OBIECTIV DE REFERINŢĂ: să manifeste curiozitate si interes

fata de activitatea de lectura

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

1.OBIECTIVE COGNITIVE: La sfârşitul lecţiei, elevul va fi

capabil:

sa citeasca corect, coerent, fluent si expresiv fragmentul

dat;

sa identifice ordinea corecta a ilustratiilor basmului;

sa povesteasca basmul Praslea cel voinic si merele de aur;

sa recunoasca trasaturile specifice basmului ( schema

generala, formulele specifice, obiecte magice, cifre

magice, ajutoarele, fiinte supranaturale, animale fabuloase

etc. );

sa raspunda corect la intrebarile adresate;

sa identifice trasaturile basmului dintr-un text la prima

vedere;

2. OBIECTIVE AFECTIVE:

sa sesizeze valoarea expresiva a basmului;

sa se cultive sentimentele de pretuire fata de operele literare;

3.OBIECTIVE PSIHOLOGICE:

sa se dezvolte capacitatea de selectie si de sinteza;

sa se dezvolte spiritul creator.

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresivă, conversaţia,

explicaţia, lucrul cu manualul, povestirea, argumentarea unui

punct de vedere, problematizarea.

2. FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: activitatea

frontală şi individuală

3. RESURSE: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele

lor anterioare

4. MATERIALE DIDACTICE: planse ilustrand continutul

basmului studiat, fise de lucru.

5. BIBLIOGRAFIE:

Eftenie, Nicolae, Introducere in metodica studierii limbii si

literaturii romane, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2000

Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu –structuri

didactice deschise, Ed.Paralela 45, Piteşti, 2003

Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii

romane in scoala. Ghid teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, 1999.

*Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi

literatura română ,editat de M.E.C.,2002

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

ORGANIZAREA CLASEI : absente, disciplina, pregatirea pentru lectie.

I. ACTUALIZAREA UNOR CUNOSTINTE SI IMPRESII DE LECTURA

Profesorul verifica tema pentru acasa.Elevii au avut ca tema urmatorul exercitiu si o caligrama.Cititi textul urmator si raspundeti la intrebari:"- Tata, eu il iert si pedeapsa sa o ia de la Dumnezeu. Noi vom iesi la scara palatului si vom arunca fiecare cate o sageata in sus, si Dumnezeu, daca vom fi cineva gresiti, ne va pedepsi."

a) La cine se refera Praslea in acest pasaj? Cum s-a realizat pedepsirea vinovatilor?

b) Ce insusiri ale lui Praslea reies din acest fragment?c) Cum se termina basmul?

Aceasta tema se verifica oral si se corecteaza unde este cazul.Elevii vor primi urmatoarea sarcina de lucru: Scrieti cat mai multe titluri de basme ( timp de lucru- 3 minute ).Pentru crearea unei atmosfere propice desfasurarii eficiente a lectiei, elevii vor avea de ordonat cronologic cateva planse ce reprezinta aspecte semnificative din basm.

II. CAPTAREA ATENTIEI ELEVILOR PENTRU SECVENTA DIDACTICA URMATOARE

Dialogul profesor- elev continua si se va discuta despre subiectul basmului din manual pe baza imaginilor prezentate.

III. ANUNTAREA SUBIECTULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR URMARITE

Profesorul ii anunta pe elevi ca vor povesti basmul cu ajutorul planului de idei invatat si al imaginilor afisate in fata clasei. Apoi, vor preciza trasaturile specifice acestei specii literare.Elevii vor mentiona aceste trasaturi si vor da exemple din textul din manual dar si dintr-un text la prima vedere.

IV. EXPLORAREA TEXTULUI, DIRIJAREA ACESTUI PROCES

Elevii vor povesti lectia si vor preciza trasaturile basmului. De exemplu:

Basmul constituie o lume unde totul este posibil. Intamplarile se petrec pe doua taramuri diferite. Timpul si spatiul sunt imaginare. Este construit dupa o schema asemanatoare, in centrul careia se afla cautarea binelui si aflarea adevarului: situatia initiala, cauza care determina actiunea, peripetiile eroului, depasire situatiei dificile, situatia finala. Basmul are formule initiale, finale si mediane. Apar obiecte magice si cifre magice, personajele au insusiri supranaturale. Aceste trasaturi vor fi completatae cu exemple din text.

Este momentul in care se prezinta caligrama avuta ca tema. Scopul ei este de a fixa mai bine formulele specifice ale basmului.

Profesorul imparte elevilor fisa cuprinzand un fragment din volumul Unde fugim de acasa? de Marin Sorescu.

Fara veste, intrati intr-o poveste.Asa, fara vorbe prea multe, unul dupa altul, cu

mine in frunte.

Luati-o pe poarta pe care scrie "A fost doar odata ca niciodata", care ne asteapta desferecata. I-am spus portarului ca aveti treaba pe-aici, fiindca voi sunteti cei doisprezece pitici. De fapt, sunteti paisprezece ( dac-o sa observe, doi dintre voi spuneti: "Suntem rezerve." ). Si mai spuneti ca sunteti in cautarea Zanei Zanelor, furata de un zmeu din greseala, crezand ca e cine stie ce procopseala.

Atentie! Aici, la fiecare pas, te poti intalni cu primejdia, nas in nas. Uite, parca ne-ar fi auzit, un balaur s-a si ivit. Unul, doua, trei, patru...are capete sapte. Numai ca sa le numeri pierzi o zi si o n oapte. Ca scamatorul sufla foc pe nari. Dca as avea la mine tigari, i-as iesi in intampinare, sufland si eu dintr-o tigare. L-as invalui cu fumul, n-ar mai vedea nimic si noi ne-am lua drumul.

Dar asa, fuga a ramas ultima noastra salvare. Luati-o voi inainte, ca mie mi-e ca fug prea tare.

E pe urmele noastre, care de frica s-au facut stele verzi si albastre. Mirela, runca tu acum o gresie, sa nu-si faca balaurul cine stie ce impresie. Sa stie si el ca noi l-am citit pe Ispirescu Petre si stim ca apar munti inalti, numai daca arunci in urma cu niste pietre. Priviti-i acum, he, he, he! Muntii au si rasarit si-n varful lor sunt oi care behaie. Ce mari sunt, bata-i vina! Eu nu i-as sari nici cu prajina.

Dar balaurul-cu el te pui? Ar mai sari peste inca un munte, dar nu-i. Nu mai ramane decat sa azvarl eu plusul de pantofi, nedespartitul meu plus, ca sa se faca in urma un mare ghetus! Va aluneca pe el si va cadea.

Ha, ha, ha, dac-o sa-si sparga macar un cap tot e ceva! Mi s-a parut, ori l-a trecut si n-a cazut? E langa noi, cum bine vedem. Opriti-va, n-are nici un rost sa

mai fugim, cand nu mai putem. Balaurul s-a oprit si el, la un pas. De ce-o fi stramband din nas?

Zice: -Hei, voi sunteti din povestea Melele de aul? ( e

peltic, un pic).Rasuflam usurati.-Bata-te sa te bata de balaur! Povestea Merelor

de aur e pe aleea cealalta, fratioare. N-ai vazut tablita indicatoare?

In concluzie, bine c-a fost o confuzie.Si uite-asa, mergi si mergi... Zi de vara,

zapuseala. Nici tu troleibuze, care aluneca pe ate, nici tu bunici, sa te ia in brate. Pana cand... ce sclipeste acolo, in departare? Un palat la care nu te poti uita decat cu ochelari de soare. De altfel, in fata se afla si trei stejari, in care sunt agatati tot felul de ochelari. Puneti-va pe nas sticlele astea colorate- cred ca nu-i vreuna lipsa- afumate ca pentru o mare eclipsa.

Uite si-un copac ceva mai maricel. Va dau voie sa va suiti in el. Cat mai sus, care mai de care, poate vedeti ce urmeaza-n continuare.

V. EVALUARE FORMATIVA

Elevii vor citi textul cu voce tare, se vor explica eventualele cuvinte necunoscute si vor raspunde unor cerinte. Elevii vor lucra in echipe de cate patru. Raspunsul va fi dat de liderul grupei respective.

1. Subliniati cu rosu secventele din text care trimit la lumea basmului si cu verde pe acelea care se refera la viata de zi cu zi. Ce efect are imbinarea acestora? ( umoristic, amuzant, ironic, imprevizibil, surprinzator, socant, neplacut, palpitant )

2. Dati cel putin trei argumente care sa demonstreze ca ne aflam in fata unui text de fictiune.

3. Autorul se refera la doua obiecte magice; acestea, fiind aruncate, produc anumite schimbari. Identificati-le, aratand care anume apartine basmului, in mod traditional.

4. Indicati titlul basmelor la care trimit elementele ( personaje, intamplari ) amintite in text.

5. Notati formulele care apar de obicei in basme, pentru urmatoarele constructii utilizate de Marin Sorescu:

"A fost doar odata ca niciodata.""Zi de vara, zapuseala.""Un palat la care nu te poti uita decat cu ochelari de soare."

6. Autorul va considera simpli cititori sau personaje ale propriului text? Explicati.

Se va verifica corectitudinea rezolvarii, se vor face observatii si aprecieri. Elevii se vor autoevalua. VI. ASIGURAREA RETENTIEI SI TRANSFERULUI Ca tema , elevii vor avea de continuat basmul lui Marin Sorescu, intr-o compunere de minim 20 de randuri.

UNDE FUGIM DE ACASA? de Marin SorescuFara veste, intrati intr-o poveste.Asa, fara vorbe prea multe, unul dupa altul, cu mine in frunte.Luati-o pe poarta pe care scrie "A fost doar odata ca

niciodata", care ne asteapta desferecata. I-am spus portarului ca aveti treaba pe-aici, fiindca voi sunteti cei doisprezece pitici. De fapt, sunteti paisprezece ( dac-o sa observe, doi dintre voi spuneti: "Suntem rezerve." ). Si mai spuneti ca sunteti in cautarea Zanei Zanelor, furata de un zmeu din greseala, crezand ca e cine stie ce procopseala.

Atentie! Aici, la fiecare pas, te poti intalni cu primejdia, nas in nas. Uite, parca ne-ar fi auzit, un balaur s-a si ivit. Unul, doua, trei, patru...are capete sapte. Numai ca sa le numeri pierzi o zi si o n oapte. Ca scamatorul sufla foc pe nari. Dca as avea la mine tigari,

i-as iesi in intampinare, sufland si eu dintr-o tigare. L-as invalui cu fumul, n-ar mai vedea nimic si noi ne-am lua drumul.

Dar asa, fuga a ramas ultima noastra salvare. Luati-o voi inainte, ca mie mi-e ca fug prea tare.

E pe urmele noastre, care de frica s-au facut stele verzi si albastre. Mirela, runca tu acum o gresie, sa nu-si faca balaurul cine stie ce impresie. Sa stie si el ca noi l-am citit pe Ispirescu Petre si stim ca apar munti inalti, numai daca arunci in urma cu niste pietre. Priviti-i acum, he, he, he! Muntii au si rasarit si-n varful lor sunt oi care behaie. Ce mari sunt, bata-i vina! Eu nu i-as sari nici cu prajina.

Dar balaurul-cu el te pui? Ar mai sari peste inca un munte, dar nu-i. Nu mai ramane decat sa azvarl eu plusul de pantofi, nedespartitul meu plus, ca sa se faca in urma un mare ghetus! Va aluneca pe el si va cadea.

Ha, ha, ha, dac-o sa-si sparga macar un cap tot e ceva! Mi s-a parut, ori l-a trecut si n-a cazut? E langa noi, cum bine vedem. Opriti-va, n-are nici un rost sa mai fugim, cand nu mai putem. Balaurul s-a oprit si el, la un pas. De ce-o fi stramband din nas?

Zice: -Hei, voi sunteti din povestea Melele de aul? ( e peltic, un

pic).Rasuflam usurati.-Bata-te sa te bata de balaur! Povestea Merelor de aur e pe

aleea cealalta, fratioare. N-ai vazut tablita indicatoare?In concluzie, bine c-a fost o confuzie.Si uite-asa, mergi si mergi... Zi de vara, zapuseala. Nici tu

troleibuze, care aluneca pe ate, nici tu bunici, sa te ia in brate. Pana cand... ce sclipeste acolo, in departare? Un palat la care nu te poti uita decat cu ochelari de soare. De altfel, in fata se afla si trei stejari, in care sunt agatati tot felul de ochelari. Puneti-va pe nas sticlele astea colorate- cred ca nu-i vreuna lipsa- afumate ca pentru o mare eclipsa.

Uite si-un copac ceva mai maricel. Va dau voie sa va suiti in el. Cat mai sus, care mai de care, poate vedeti ce urmeaza-n continuare.

1.Subliniati cu rosu secventele din text care trimit la lumea basmului si cu verde pe acelea care se refera la viata de zi cu zi. Ce efect are imbinarea acestora? ( umoristic, amuzant, ironic, imprevizibil, surprinzator, socant, neplacut, palpitant )

2. Dati cel putin trei argumente care sa demonstreze ca ne aflam in fata unui text de fictiune.

3. Autorul se refera la doua obiecte magice; acestea, fiind aruncate, produc anumite schimbari. Identificati-le, aratand care anume apartine basmului, in mod traditional.4. Indicati titlul basmelor la care trimit elementele ( personaje,

intamplari ) amintite in text.5. Notati formulele care apar de obicei in basme, pentru

urmatoarele constructii utilizate de Marin Sorescu:"A fost doar odata ca niciodata.""Zi de vara, zapuseala.""Un palat la care nu te poti uita decat cu ochelari de soare."

6. Autorul va considera simpli cititori sau personaje ale propriului text? Explicati.