Cuprins

Capitolul 1. Introducere. Definiție, motivație, istoric

Capitolul 2. Studii și cercetare

Capitolul 3. Proiectarea, amenajarea și organizarea fermei

Capitolul 4. Bibliografie

Timisoara2016

Capitolul 1. Introducere. Definitie, motivatie, istoric

Introducere

Agricutura ecologică promovează sisteme de producţie durabile, diversificate şi echilibrate, în vederea prevenirii poluării recoltei şi mediului. Producţia ecologică în cultura plantelor, fără utilizarea produselor tradiţionale nocive, cunoaşte o preocupare specială de câteva decenii în ţările dezvoltate economic. Interesul pentru produsele şi producţia ecologică este în continuă creştere şi în ţara noastră. Regretabil este faptul că suprafeţele cultivate în condiţii ecologice în ţara noastră sunt încă foarte reduse.

În vederea extinderii sistemului de agricultură ecologică în România, s-au stabilit reglementări legislative naţionale privind producerea, prelucrarea şi valorificarea produselor agroalimentare ecologice, în concordanţă cu normele internaţionale în acest sens. Între acestea, amintim: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, respectiv Legea nr. 38/2001; H.G. nr. 917/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestor reglementări (inclusiv anexele la normele metodologice) etc. Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor acestor reglementări, funcţionează Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice (ANPE), ca serviciu de specialitate în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei, Pădurilor şi Mediului, care asigură respectarea tuturor prevederilor legale specifice şi asigură controlul privind metodele de producţie ecologică a produselor agroalimentare.

Tehnologiile plantelor de câmp sunt elaborate în spiritual acestor reglementări, eficiente economic şi nepoluante, cu prevenirea deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii. Se recomandă amplasarea culturilor în asolament pe parcele convertite la agricultura ecologică, după cele mai bune premergătoare, unele care îmbunătăţesc şi fertilitatea solului (cum sunt plantele leguminoase şi îngrăşămintele verzi), utilizarea numai a îngrăşămintelor admise în agricultura ecologică şi excluderea tuturor pesticidelor care poluează producţia şi mediul. Bolile, dăunătorii şi buruienile în acest sistem de cultură, se combat prin cultivarea celor mai rezistente soiuri/hibrizi, prin asolamente corespunzătoare, procedee mecanice şi fizice de combatere, protejarea entomofaunei utile etc. Soluţiile tehnologice preconizate au la bază cunoaşterea elementelor de biologie ale plantelor, orientând specialistul în aplicarea lor în diferite condiţii de climă şi sol. Sunt evidenţiate condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea sporirii randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile şi punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi.

Plantele incluse în acest ghid asigură o mare parte din produsele necesare alimentaţiei oamenilor şi furajării animalelor, reprezentând şi o importantă sursă de materii prime pentru diferite industrii producătoare de bunuri de consum.

Sisteme de agricultură Agricultura ecologică a apărut ca o alternativă la practica intensivă, convenţională

(industrializată) de agricultură bazată pe maximizarea producţiilor prin folosirea de intranţi, de stimulatori ai producţiei cu caracter energo-intensiv în cantităţi mari, cu scopul creşterii

Timisoara2016

continue a producţiei agricole, pentru o populaţie în continuă creştere, preponderent urbană.

Accentuarea factorilor de intensivizare ca: folosirea în cantităţi mari a îngrăşămintelor chimice de sinteză cu aport şi accesibilitate rapidă asupra plantelor, mobilizarea unor rezerve nutriţionale şi biotice din sol, prin intervenţii drastice asupra solului, introducerea în genomul plantelor de cultură a unor gene de rezistenţă la boli, dăunători şi buruieni prin aşa-numitele organisme modificate genetic (OMG), cu impact asupra biodiversităţii şi echilibrului biotic in sol, apă, atmosferă şi produse agricole au avut consecinţe deosebit de grave prin diminuarea progresivă a conţinutului de materie organică din sol, prin deteriorarea structurii solului, prin creşterea pericolului de eroziune, reducerea numărului de reprezentanţi ai mezofaunei (râme, colembole, carabide s.a.), prin creşterea gradului de compactare şi tasare a solului şi, în final, prin reducerea semnificativă a fertilităţii naturale a acestuia. Asupra mediului s-au adus prejudicii grave prin poluare cu nitriţi şi nitraţi în apele de suprafaţă şi cele freatice, prin acumulări de substanţe toxice în sol, furaje şi produse agricole cu consecinţe grave asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. Ca urmare a penetraţiei toxinelor în circuitul sol-plantă-animal-om s-au produs mutaţii ireversibile asupra faunei micro, mezo şi macrobiotice cu consecinţe asupra echilibrului milenar al mediului şi îndeosebi asupra sănătăţii omului.

Începând cu anul 1980, biologii şi ecologiştii care se ocupau cu ocrotirea naturii sălbatice au tras primul semnal de alarmă arătând că fără o schimbare a mentalităţii şi a modului de a privi resursele naturale, îndeosebi cele regenerabile, acestea vor dispare şi odată cu ele întreaga civilizaţie se va prăbuşi.

Puţin câte puţin, după cecetători şi agricultorii au manifestat un interes crescând pentru practici agricole integrate mai bine în ciclurile naturii. Au început să fie formulate unele concepte şi principii în vedera trecerii la modele alternative de agricultură.

Aşa cum arăta regretatul cercetător N. Staicu, „în acest stadiu de dezvoltare a agriculturii este de interes general de a se armoniza necesităţile imediate cu legile naturii de lungă durată, constituindu-se un agroecosistem integrat în mediul ambiant, apropiat de organizarea şi funcţionarea biosferei şi care să furnizeze produse nutritive diversificate din punct de vedere nutritiv şi calitativ asigurând consumatorilor o alimentaţie echilibrată şi nepoluată”.

În trecerea spre noi alternative de agricultură, a fost reactualizată agricultura biodinamică, lansată cu peste 50 de ani în urmă de Rudolf Steiner, dar s-au căutat şi modele adaptate sfârşitului de mileniu ca sistemul de agricultură integrată în ciclurile naturii, numită durabilă (sustenabilă) s-au alte sisteme ca agricultură organică, biologică, regenerativă, agroecologică, ecoagricolă, naturală sau alte denumiri specifice unor zone geografice, pretabile la adaptări pentru o agricultură mai aproape de nevoile de alimentaţie sanogenă a omului.

Agricultura ecologică (durabilă). Sistemul de agricultură de tip industrial, cu neajunsurile care o însoţesc, tinde să fie înlocuit de "agricultura ecologică" ("agricultura durabilă"). Aceasta a început să capete un contur tot mai clar încă din deceniul trecut şi la noi în ţară. Agricultura a fost de la începuturile sale "ecologică", însă în anii din urmă se caută aplicarea în agricultură a viziunii sistematice şi a tehnologiilor moderne. Agricultura ecologică promovează cultivarea pământului prin acele mijloace care asigură un echilibru între agroecosisteme şi ambianţă (generând "agroclimaxuri specifice") (I. Puia şi V. Soran, 1981). Ea se bazează pe folosirea acelor mijloace şi metode oferite de societate, de cuceririle

Timisoara2016

ştiinţifice şi tehnice care asigură obţinerea unor producţii mari, constante şi de calitate superioară, în condiţiile protecţiei mediului ambiant.

Agricultura ecologică devine de fapt sinonimă cu agricultura anilor care vin, care asigură integritatea biosferei, valorificarea la maximum a capacităţii de producţie a agroecosistemelor şi obţinerea unor produse de bună calitate (Al. Ionescu, 1988). Ea va necesita o muncă mai conştiincioasă şi mai imaginativă şi va asigura o abundenţă de alimente în condiţiile reducerii consumului de energie fosilă, a menţinerii sau sporirii fertilităţii naturale a solurilor, a îmbunătăţirii mediului de viaţă al omului şi protecţiei mediului ambiant în ansamblul său.

Agricultura ecologică, agricultura care se naşte în prezent pentru viitor, este şi trebuie gândită pe scara din ce în ce mai largă, eficientă şi generoasă, asigurând prosperitatea societăţii şi naturii pe toate meridianele globului.

Structura noilor planuri de învăţământ şi a programelor analitice în învăţământul agronomic superior trebuie să răspundă orientărilor privind dezvoltarea agriculturii pe principii ecologice şi în ţara noastră. În temeiul acestei raţiuni, cercetarea ştiinţifică agricolă din ţara noastră trebuie să acţioneze de pe baze sistemice, atât în domeniul creării soiurilor (hibrizilor) de plante şi rase de animale, cât şi în cel al perfecţionării tehnologiilor de cultivare a plantelor şi creşterii animalelor, nepoluante, a protejării florei şi faunei, păstrării echilibrelor ecologice şi a protecţiei mediului înconjurător.

Definiție, motivație. Istoric

În general există mai multe probleme care apar atunci când se încearcă definirea unui concept sau sistem şi în mod deosebit al celui de agricultură organică.

În primul rând, există un număr de concepţii greşite asupra subiectului, care tinde să ofere o imagine prejudicioasă şi distrage atenţia de la principalele probleme pe care le prezintă agricultura organică. Apoi, nomenclatura acesteia variază în diferite părţi ale lumii, provocând confuzii observatorului neiniţiat. În al treilea rînd, mulţi practicieni cred că agricultura organică de succes implică atât o înţelegere conceptuală cât şi angajarea de tehnici practice specifice.

Toate aceste probleme previn încadrarea agriculturii organice într-o definiţie scurtă, clară. Ceea ce fermierii organici fac sau utilizează este cuprins foarte succint în fraza “agricultura organică este agricultura fără chimicale”. Chiar dacă această definiţie are avantajul de a fi clară şi concisă, din nefericire este neadevărată şi îi lipseşte o serie de caracteristici care sunt de importanţă fundamentală.

Această referire asupra neutilizării chimicalelor este una din concepţiile greşite ce se referă la definirea agriculturii organice, deoarece, pe de o parte materialul, viu sau mort, este compus din elemente chimice, iar pe de altă parte agricultura organică utilizează produse chimice. ‘’Chimicalele’’, însă doar cele derivate natural, sunt utilizate direct în fertilizare, protecţia plantelor şi creşterea animalelor.

A doua concepţie greşită este aceea că agricultura organică implică adesea numai substituirea de către inputurile “organice“ a aşa numitelor inputuri “agro-chimice”. O substituire strînsă a NPK ca fertilizant mineral cu NPK ca îngrăşămînt organic ar putea să aibă acelaşi efect asupra calităţii plantei, susceptibilitate la boală şi poluarea mediului. Contrar ideilor îmbrăţişate de către “tradiţionaliştii“ organici, nu este nimic magic în legătură cu folosirea gunoiul de grajd, chiar dacă este strîns într-o grămadă, numit compost şi preparat după anumite reţete.

Timisoara2016

O altă idee greşită despre agricultura organică este că există un venit care revine fermelor, numai din specificul acestui sistem, aşa cum se considera înainte de 1939.

Chiar dacă există o concentrare a atenţiei spre o “creştere a animalelor, bună, sănătoasă“, care implică o rotaţie echilibrată, metode mecanice de control a buruienilor şi a dăunătorilor, agricultura modernă caută să dezvolte pe o bază ştiinţifică unele aspecte cum ar fi: rolul asociaţiilor de micorize şi rhizosferei etc.

A patra concepţie greşită este că agricultura organică necesită o schimbare totală a stilului de viaţă din partea fermei şi a fermierului.

Întorcîndu-ne la problema nomenclaturii, s-a estimat că există aproximativ 16 denumiri diferite folosite în lume asupra ceea ce numim generic agricultură organică. Unele dintre cele mai cunoscute denumiri sunt agricultură biologică, agricultură regenerativă şi agricultură sustenabilă. În multe ţări nu există diferenţe majore între aceste noţiuni. De exemplu, în Marea Britanie, organic şi biologic, înseamnă acelaşi lucru şi sunt noţiuni interschimbabile. Termenul “ biologic” este preferat peste tot în Europa, în timp ce Marea Britanie şi SUA înclină spre folosirea termenului de “organic“. În alte cazuri, totuşi, diferenţa de nume indică o diferenţă conceptuală sau filozofică.

Principiile şi practicile care stau în spatele acestor nume diferite sunt similare şi au fost exprimate concis în documentul standardelor Federaţiei Internaţionale a Mişcării Agriculturii Organice (IFOAM).

Potrivit acestor standarde IFOAM, agricultura organică are rolul:• de a produce hrană de calitate ridicată şi în cantitate suficientă;• de a lucra cu sistemele naturale;• de a încuraja şi de a întări ciclurile biologice din cadrul sistemului de agricultură;• de a menţine şi mări fertilitatea pe termen lung a solurilor;• de a utiliza cât se poate mai mult resurse regenerabile în sistemele agricole;• de a lucra cât mai mult într-un sistem închis;• de a asigura toate condiţiile de viaţă animalelor pentru a le permite să îndeplinească toate aspectele comportamentului lor înăscut;• de a evita toate formele de poluare care pot rezulta din tehnicile agricole;• de a menţine diversitatea genetică a sistemului agricol şi a împrejurimilor sale, inclusiv protecţia plantelor şi a habitatelor sălbatice;• de a permite producătorilor agricoli obţinerea unui venit adecvat şi satisfacţie din munca lor, inclusiv de a asigura un loc de muncă sigur.

Pentru fermierii organici din toată lumea, aceste principii oferă baza practicii de zi cu zi a agriculturii organice. Acestea se referă direct la tehnicile agriculturii organice, cum ar fi: utilizarea rotaţiilor mari care utilizează dejecţii şi bălegar; evitarea fertilizatorilor solubili; interzicerea creşterii animalelor în sistem intensiv; evitarea antibioticelor şi a stimulentelor hormonale; utilizarea metodelor mecanice şi termice de control a buruienilor; accentuarea procesării produselor la fermă şi a vînzării directe la consumator; utilizarea muncii suplimentare atunci cînd este strict necesar.

Capitolul 2. Studii şi cercetare

Asezare geografică

Timisoara2016

Oraşul Sântana este situat în zona de nord-vest a judeţului Arad, la o distanţă de 28 km de municipiul Arad şi la 22 km de oraşul Chişineu-Criş. Întreg teritoriul oraşului se leagă de un element foarte important, „Câmpia Tisei”, în care este aşezată în întregime. Sub raportul întinderii sale, Sântana ocupă 10.714 ha.

Un element foarte important îl constituie faptul că dispune de căi de comunicaţie care îl ajută la dezvoltarea relaţiilor economice cu restul localităţilor şi regiunilor învecinate. Astfel, calea ferată Timişoara–Arad–Oradea care trece prin Sântana se bifurcă spre Brad şi Cermei, şoseaua Arad - Oradea ce trece la 7 km de comună prin drumul judeţean Pâncota–Caporal Alexa–Sântana–Curtici.

Oraşul Sântana este o localitate de şes cu relief plat şi uşor denivelat.

Istorie

De la km 22, un drum lateral dreapta, pe drumul judetean nr. 762, ne conduce la Santana. Actuala comuna a luat fiinta prin unirea a doua localitati, azi legate intre ele, Santana si Comlaus, formand una din cele mai mari asezari rurale ale tarii (15000 loc.). In apropierea garii Santana, la bifurcatia liniilor care duc spre Oradea si Ineu, in anul 1953 s-au gasit urme ale dacilor liberi (sec. III e.n.).

Sapaturile efectuate pe o ridicatura de pamant dreptunghiulara au scos la iveala trei bordeie, dotate cu mult material ceramic specific dacic, alaturi gasindu-se un cimitir cu morminte de incineratie dacica cu cenusa conservata in urne.

In Santana, cele mai importante monumente istorice se gasesc in Piata destinata targurilor care se tineau aici incepand din jurul anului 1770. "Convictul" (azi Liceul de cultura generala) o cladire cu etaj, construita in jurul anului 1778, adapostea una din cele mai vechi scoli medii din aceste parti, infiintata in 1751.

Despre existenta unei biserici ortodoxe nu avem informatii documentare, ceea ce nu inseamna ca nu a si existat inainte de colonizarea din secolul al XVIII-lea a localitatii cu populatie svabeasca. Abia in anul 1926 se reinfiinteaza o parohie ortodoxa in Santana. Pentru inceput, a fost amenajata o capela in cladirea gimnaziului, unde a functionat pana in 1948.

Din acest an si pana in 1974, capela a fost amenajata in case particulare. Inmultindu-se numarul enoriasilor ortodocsi, se simte nevoia edificarii unei biserici. La 14 iunie 1972, episcopul de atunci al Aradului, Teoctist Arapas, actualul patriarh, pune piatra de temelie a viitoarei biserici din Santana.

Dupa numai doi ani de zile, in vara anului 1974, incepe sa se oficieze deja serviciile religioase, in paralel cu definitivarea lucrarilor. Odata inchis santierul, la 18 mai 1980, noul locas de cult cu hramul "Sfantul Mucenic Gheorghe" este sfintit de episcopul Visarion Astileanu.

Dupa 1990, prin infiintarea celui de-al doilea post de preot este amenajata o, o capela, transformata ulterior in biserica. Biserica romano - catolică Sf. Ana, de proporţii monumentale. reconstruită în anul 1868, dupa ce un incendiu mistuise cu 10 ani in urma biserica parohiala ridicata in 1748, a fost cladita dupa modelul catedralelor romanice, avand trei nave. Langa biserica se gaseste cladirea denumita "Urbarial-Haus", resedinta administratiei domeniale, folosita pana la revolutia de la 1848 pentru perceperea si depozitarea produselor provenite din renta feudala.

Timisoara2016

In partea opusa a Pietei Marasesti se gaseste cladirea vechii primarii, in fata careia in anul 1875 alegatorii romani ai cercului electoral Santana s-au adunat in dorinta de a determina alegerea lui Iosif Vulcan (1841-1891), redactorul revistei "Familia" din Oradea. Si Comlausul se mandreste cu bogate traditii istorice. La primaria de odinioara (azi scoala) a functionat pe la 1868 ca ajutor de notar tanarul Ioan Slavici. La 3 noiembrie 1918 masele revoltate pun stapanire pe conducerea comunei, arestand notarul instituit de autoritatile austro-ungare.

Nici fortele de interventie trimise de la Arad nu l-au putut mentine in post. Masele romane din Comlaus au ales unul din primele Consilii Nationale Romane comunale din tot judetul.

Pe str. Micsunelelor nr. 29 a existat casa lui Constantin Popovici; membru al delegatiei de 300 romani, care a prezentat in 1892 "Memorandumul". Tot el l-a gazduit la 25 ianuarie 1897 pe Badea Cartan care si-a dedicat viata raspandirii in Transilvania a publicatiilor din Romania pe care le trece prin "Vama Cucului". Prin aceasta curajoasa activitate el a contribuit la procesul de desavarsire a statului national unitar roman.

Aspectul de azi al Santanei s-a schimbat radical, avand tot mai mult caracter urban, iar localitatea prin realizarile remarcabile obtinute in domeniul agricol a devenit bine cunoscuta in intreaga tara.

Capitolul 3. Proiectare, amenajarea și organizarea fermei

Timisoara2016

Amplasament: Ferma este amplasată pe DJ 791 la 5 km de Orașul Sântana înspre Arad.

Profil de activitate: agrozootehnic

Sectoarea de activitate: • Sectorul vegetal (13 ha)

• Cereale și leguminoase: grâu, porumb, • Plante furajere: lucernă, sfeclă furajeră, porumb siloz, pajiște

• Sector zootehnic• Vaci de lapte (20 capete)

• Sectorul de prelucrare primară a produselor agricole (furaje și alimente)

Dotări necesare• Sectorul vegetal

• Atelier mecanic + remiză utilaje/mașini• Utilaje: tractor 160 CP, plug reversibil, disc, MIG – 12, semănătoare

păioase și prășitoare, cultivator, grape, cositoare, balotieră, greblă, combină cereale și leguminoase, remorci

• Depozit fân, siloz, magazie cereale, bucătărie furajeră• Sectorul zootehnic

• Adăpost bovine (20 capete)• Utilaje speciale

• Construcții pentru prelucrarea produselor: moară, lăptărie, abator, carmangerie, frigorifer

• Construcții administrative și socialeAnexa 1

Structura culturilor și producțiile scontate

Nr. Crt Cultura Suprafața

ha

Producție medie kg/ha

Producție totală to Destinație

1 Grâu 1 3500 7 Furaj + vânzare2 Sfeclă furajeră 1 3500 7 Furaj preparat3 Porumb boabe 1 4500 9 Furaj preparat4 Porumb siloz 1 45000 45 Furaj suculent7 Lucernă (fân) 1,6 8000 16 Furaj preparat8 Pajiște 7,4 20000 140 Furaj fibros

Anexa 2Efectiv de animale și producțiile scontate

Specia Efectiv cap/an Prod medie Prod

totală Destinația

Bovine

Timisoara2016

• Vaci cu lapte 20 4500 l 90 hl Vanzare lapte

Anexa 3Lista utilajelor agricole necesare

Nr. Crt Denumire utilaj Bucăți Valoare estimată

(euro)1 Tractor 160 CP 1 820002 Plug reversibil (PRP 5) 1 20003 Scarificator (4 m) 1 (11800)4 MIG – 12 1 210005 Grapă cu disc (GDP 5) 1 150006 Combinator (6 m) 1 15007 Semănătoare păioase (40 rând = 5 m) 1 (28500)8 Semănătoare prășitoare (8 rând = 5,6 m) 1 (33000)9 Grapă reglabilă 1 8000

10 Sapă rotativă 1 1500011 Cultivator pentru prășinoase 1 1500012 Cositoare purtată 1 1000013 Greblă mecanică 1 1000014 Presă balotat 1 (40000)15 Tocător rest veg. (1 = 4,7 m) 1 2000016 Încărcător frontal 1 1500017 Remorcă (5t + 9t), (furaje + semințe) 1 4000018 Combină recoltat cereale + heder pentru porumb 1 (190000)

Total 286000

Anexa 4Lista echipamentelor zootehnice necesare

Nr. Crt Denumire utilaj Bucăți

Valoare estimată

(euro)1 Adăpători cu bilă 20 90002 Despărțitoare de stand pentru cusete 40 40003 Instalație de muls mecanic 1 400004 Tanc lapte 500 l 1 100005 Echipament evacuare dejecții 1 250006 Remorcă tehnologică furajare 1 400007 Batoză 1 180008 Moară amestec furaj 1 180009 Vidanjă 1 36000

Total 200000

• Necesarul de furaje (Bovine)

Timisoara2016

• fân lucernă 28 to• fân graminee + leguminoase 28 to• siloz de porumb 160 to• pășune cultivată 360 to• amestec de concentrate (25 to vara și 21 to iarna)

Anexa 5• Necesarul de furaje concentrate (Bovine)

Furajul Vară Iarnă% Cantitarea kg % Cantitarea kg

AC1 - 25000 AC2 21000Porumb 62 15500 37 7770

Sare 1 250 1 210Cretă furajeră 1 250 1 210Fosfat dicalcic 1 250 1 210

Total 100 25000 100 21000

Anexa 6• Necesarul de furaje pentru animale ha

Produsul Categoria și efectivul de animale pentru 20 capete vaci cu lapteGrâu 1

Sfeclă furajeră 1Porumb boabe 1Porumb siloz 1Lucernă (fân) 1,6

Pajiște 7,4Total 13

Anexa 7Deviz de lucrării și cheltuieli Cultura: Grâu – 3500 kg/ha (ecologic)Nr. Crt Lucrarea UM Cant Timp Motorină

Ore Litrii1 Dezmiriștit Ha 1 0,6 182 Pregătire pat germinativ Ha 2 0,4 153 Combinator Ha 1 0,5 74 Semănat Ha 1 0,3 35 Grăpat semănătură Ha 1 0,1 2,46 Recoltat Ha 1 0,5 127 Transport recoltă To/Ha 3,5 0,2 48 Balotat paie To/Ha 1 0,2 49 Încărcat și transportat baloți Ha 4 0,2 410 TOTAL Ha 1 3,0 69,4

Anexa 8Deviz de lucrării și cheltuieli

Timisoara2016

Cultura: Porumb boabe – 4500 kg/ha (ecologic)Nr. Crt Lucrarea UM Cant Timp Motorină

Ore Litrii1 Scarificat Ha 1 0,7 122 Transport și adm gunoi de grajd To/Ha 1 0,5 73 Arat Ha 1 0,6 224 Pregătit pat germinativ Ha 1 0,5 75 Combinator Ha 1 0,4 36 Semănat Ha 1 0,5 4,57 Prășit - sapă rotativă Ha 1 0,2 38 Prășit mecanic (2) Ha 2 0,5 89 Recoltat Ha 1 0,7 1410 Transport recoltă Ha 1 0,2 411 TOTAL Ha 1 4,8 84,5

Anexa 9Deviz de lucrării și cheltuieliCultura: Porumb siloz – 45000kg/ha (ecologic)Nr. Crt Lucrarea UM Cant Timp Motorină

Ore Litrii1 Scarificat Ha 1 0,7 122 Transport și adm gunoi de grajd To/Ha 40 0,5 73 Arat Ha 1 0,6 224 Pregătit pat germinativ Ha 1 0,5 75 Combinator Ha 1 0,4 36 Semănat Ha 1 0,5 4,57 Prășit - sapă rotativă Ha 1 0,2 38 Prășit mecanic (2) Ha 2 0,5 89 Recoltat siloz Ha 1 0,7 1410 Transport siloz To/Ha 45 1,0 4,510 Tasat siloz To 45 0,6 4,511 TOTAL Ha 1 4,8 89,5

Anexa 10Deviz de lucrării și cheltuieliCultura: Lucernă – 8000kg/ha (ecologic)Nr. Crt Lucrarea UM Cant Timp Motorină

Ore Litrii1 Arat Ha 1 0,6 222 Nivelat Ha 1 0,2 73 Combinator Ha 1 0,1 34 Tăvălugit Ha 1 0,2 35 Semănat Ha 1 0,3 36 Cosit I + II + III Ha 3 0,9 157 Greblat I + II + III Ha 3 0,6 108 Balotat I + II + III Ha 3 0,6 12

Timisoara2016

9 Transport baloți Ha 3 0,6 1210 TOTAL 4,1 87

Anexa 11Deviz de lucrării și cheltuieliCultura: Pajiște – 20000kg/ha (ecologic)Nr. Crt Lucrarea UM Cant Timp Motorină

Ore Litri1 Transport și adm îngr. org. To/HA 40 0,5 72 Arat Ha 1 0,6 223 Nivelat Ha 1 0,2 74 Combinator Ha 1 0,4 35 Tăvălugit Ha 1 0,2 36 Semănat Ha 1 0,3 37 Total Ha 1 2,2 45

Stabilirea speciilor și a efectivului de animale

Ferma are ca principal obiect de activitate creșterea bovinelor, în special vaci în

lactație .

Stabilirea efectivului de animale

• Necesarul de hrană pentru perioada de iarnă (180 zile):

Cantităţi medii de furaje indicate în hrana taurinelor (kg/100 kg )

(RĂDULESCU Hortensia, Curs Proiectarea amenajărilor ecologice, An IV, IM)

Anexa 12

SpecificareIarna

Fibroase Grosiere Suculente Concentrate

Vaci in lactatie 0,8-1,5 0,3-0,5 4-5 0,3-0,5

Timisoara2016

1 UVM = 500 kg

Stabilirea necesarului de hrană și a suprafeței agricole necesare pentru perioada de

stabulație:

Fibroase:

• fân de lucernă 50000 kg / ha masă verde = 12500 kg / ha masă uscată

1,5 * 5 * 180 = 1350 kg / animal / iarnă

1 ha ................. 12500 kg

x ....................... 1350 kg

x = 0,108 ha

Suculente:

• sfeclă furajeră 60000 kg / ha

2 * 5 * 180 = 1800 kg

1 ha .................. 60000 kg

x ....................... 1800 kg

x = 0,03 ha

• porumb siloz 45000 kg / ha

2 * 5 * 180 = 1800 kg

1 ha .................... 45000 kg

x .......................... 1800 kg

x = 0,04 ha

Concentrate

• porumb boabe 5000 kg / ha

0,5 * 5 * 180 = 450 kg

1 ha ..................... 5000 kg

x .......................... 450 kg

x = 0,09 ha

Grosiere

• paie, șroturi, etc.

• pentru furajele grosiere nu se calculează suprafața, acestea rezultând în urma

recoltării plantei principale.

Timisoara2016

ha / animal / iarnă

• Necesarul de hrană pentru perioada de vară (185 zile):

50 kg * 185 zile = 9250 kg / animal / vară

1 ha ............... 25000 kg (masa verde pajiște)

x ...................... 9250 kg

= 0,37 ha / animal / vară

ha / animal / an

Pentru a stabili numărul de animale aflate în secorul zootehnic, se împarte suprfața

totala a terenului agricol folosit hrana animalelor din complexul zootehnic la suprafața

necesară unui animal.

Suprafața totală: 13/0,64 = 20,3125 = 20 animale

Suprafața agricolă (atât cea cultivată cât și pajiștile) de 13 ha asigură necesarul de

hrană pentru 20 animale.

Raportul teren agricol/arabil

Suprafața de pașune necesară pentru 20 animale = 0,37*20 = 7,4 ha

Suprafața teren arabil = 13 – 7,4 = 5,6 ha

Cantitatea și natura dejecțiilor rezultate

Determinarea cantităţii de NPK extrase odată cu recolta

Timisoara2016

Consumurile specifice pe principalele culturi

(RĂDULESCU Hortensia, Curs Proiectarea amenajărilor ecologice, An IV, IM)

Anexa 13

CulturaConsumul specific (kg/ha)

N P K

Porumb boabe 0,030 0,010 0,020

Porumb masa verde 0,003 0,0015 0,0020

Sfecla nutreţ 0,005 0,0015 0,0045

Lucernă 0,020 0,010 0,020

Calculul recoltei scontate:

• Porumb boabe Rs = 450 kg * 20 animale = 9000 kg

• Porumb siloz Rs = 1800 kg * 20 animale = 36000 kg

• Sfecla furajeră Rs = 1800 kg * 20 animale = 36000 kg

• Lucernă Rs = 1350 kg * 20 animale *4 = 108000 kg

Calculul consumului specific:

• Porumb boabe

• N – 0,030 * 9000 = 270 kg

• P – 0,010 * 9000 = 90 kg

• K – 0,020 * 9000 = 180 kg

• Porumb siloz

• N – 0,003 * 36000 = 108 kg

• P – 0,0015 * 36000 = 54 kg

• K – 0,0020 * 36000 = 72 kg

• Sfeclă furajeră

Timisoara2016

• N – 0,005 * 36000 = 180 kg

• P – 0,0015 * 36000 = 54 kg

• K – 0,0045 * 36000 = 162 kg

• Lucernă

• N – 0,020 * 108000 = 2160 kg

• P – 0,010 * 108000 = 1080 kg

• K – 0,020 * 108000 = 2160 kg

N total = 270 + 108 + 180 + 2160 = 2790 kg N extras

P total = 90 + 54 + 54 + 1080 = 1278 kg P extras

K total = 180 + 72 + 162 + 2160 = 2572 kg K extras

Determinarea cantităţii de NPK conținute în gunoiul de grajd

Cantităţi de gunoi de grajd brute (tone) obţinute de la un animal anual

(RĂDULESCU Hortensia, Curs Proiectarea amenajărilor ecologice, An IV, IM)

Anexa 14

Durata perioadei de stabulatie

Bovine adulte

Cabaline Ovine Suine

220-240 9-10 6-7 0,8-0,9 1,5-2

200-220 8-9 5-6 0,7-0,8 1,2-1,5

180-200 6-8 4-5 0,6-0,7 1-1,2

Sub 150 4-5 2,3-3 0,4-0,5 0,8-1

Compoziţia gunoiului de grajd proaspăt în funcţie de specia de animale

(RĂDULESCU Hortensia, Curs Proiectarea amenajărilor ecologice, An IV, IM)

Timisoara2016

Anexa 15

Specia Apa N P K

Bovine 75 0.45 0.109 0.457

Cabaline 71 0.58 0.122 0.440

Ovine 68 0.85 0.109 0.562

Suine 72 0.45 0.083 0.457

1 animal în perioada de stabulație de 180 zile produce 6 t gunoi de grajd

6t * 20 animale = 120 t = 120000 kg gunoi de grajd

NPK conținut de gunoiul de grajd:

N – (0,45 * 120000) / 100 = 540 kg

P – (0,109 * 120000) / 100 = 130,8 kg

K – (0,457 * 120000) / 100 = 548,4 kg

Deficitul de N = 2790 – 540 = 2250 kg N

Deficitul de P = 1278 – 130,8 = 1147,2 kg P

Deficitul de K = 2572 – 548,4 = 2023,6 kg K

Calculul rezervei de azot din sol

• Azotul provenit din precipitaţiile atmosferice

Solul se aprovizionează cu 2 kg N /ha pentru fiecare 100 mm precipitaţii. Pentru

Brusturi media multianuală a precipitaţiilor este de 585,4 mm.

Np. Kg/ha = Pmm x 0,02

Np = 585,4 x 0,02 = 11,71 kg/ha

• Azotul provenit din activitatea bacteriilor fixatoare de azot nesimbiotice

Acesta se apreciază în primul rând în funcţie de temperatură, sub 8 0C se consideră că

fixarea azotului este foarte redusă iar în cursul zilei cu temperatura medie de peste 8 0C se

Timisoara2016

acumulează în sol 0,2-0,3 kg N/ha. Luând în considerare o perioadă de 60 zile cu

temperatură peste 80C se aplică formula:

Nfn. = Z x 0,25 unde:

Nfn. = 60 x 0,25 = 15 kg/N

c. Azotul provenit din activitatea bacteriilor simbiotice

Acesta depinde de natura plantei. Se consideră că numai 35% din cantitatea totală de

azot rămasă în sol după leguminoase poate fi utilizată în primul an de către plantele care

urmează respectiv 30% din cel de-al doilea an. Pentru lucernă valoarea este de 280

kg/ha/an.

Nfs. = (280 x 35) / 100 = 98 kg/ha, în primul an

Nfs. = (280 x 30) / 100 = 84 kg/ha, în anul doi

d. Azotul rezultat din mineralizarea humusului

Luând în considerare un sol cu conţinutul de humus de 2,5 % şi 3% N, cu o densitate

apreciată în jurul valorii de 1,5 t/m3 şi ţinând cont de literatura de specialitate care foloseşte

un coeficient de mineralizare a humusului de 0,012 (kg N / kg humus), se poate calcula

azotul rezultat din mineralizarea humusului după cum urmează:

Masa solului pe un hectar (20 cm) cu o densitate de 1,5 t/m3 este următoarea:

s = 100 m x 100 m = 10 000 mp

v = 10 000 mp x 0,2 m (20 cm) = 2000 m3

m = 2000 m3 x 1,5 t/m3 = 3000 t

Masa humusului, Mh = (3000 x 2,5) / 100 = 75 t/ha

Coeficientul de mineralizare a humusului reprezintă raportul dintre masa humusului

mineralizat şi masa totală a humusului din sol:

Cm = mhm/mht, adică

Timisoara2016

mHm = Cm x mht = 0,012 x 75 = 0,9 t/ha humus mineralizat

Masa azotului rezultat din mineralizarea humusului este următoarea :

mN = (0,9 x 3) / 100 = 2,7 t/100 = 0,027 t/ha = 0,027 x 1000 kg N/ha

Nmh = 27 kgN/ha

e. Azotul levigat în afara zonei active a rădăcinilor

Acesta este dependent de precipitaţii şi tipul de sol. Are valori medii de 30-45 kg/ha.

În concluzie, rezerva totală de azot a solului este egală cu suma primelor patru tipuri

de azot din care se scade azotul levigat . Astfel rezerva de azot în primul an este de:

( 11,71 kg + 15 kg + 98 kg + 27 kg) – 40 = 111,71 kg N/ha/an , pentru ca în cel de-al

doilea an să se reducă la :

( 11,71 kg + 15 kg + 84 kg + 27 kg) – 40 = 97,71 kg N/ha/an

Se poate constata din aceste calcule dacă rezerva de azot din sol împreună cu azotul

conţinut în îngrăşământul organic administrat sunt în măsură să asigure necesarul nutritiv al

plantelor.

Capitolul 4. Bibliografie

• RĂDULESCU Hortensia, Curs Proiectarea amenajărilor ecologice, An IV, IM

• http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic_ro

Timisoara2016

• http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News & file=article & sid=19 , Agricultura ecologică în România

• http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_12633/Magor- Csibi-Agricultura-ecologica-intre-avantaje-dezavantaje-si-oportunitate-pentru-Romania.html

• http://www.primariasantana.ro/

• http://www.madr.ro/pages/efp/ferma_didactica_agrozootehnica_ecologica_proiect.pdf

Timisoara2016