dezvoltarea unei ferme viticole

7/31/2019 Dezvoltarea Unei Ferme Viticole

1/20

PRIMARIA COMUNA CALUGARENI-JUD.PRAHOVA

PROPUNERE DE INVESTITIEIn comuna Calugareni, din Judetul Prahova

Infiintarea unei ferme viticole

1

PRIMARIA CALUGARENI


2/20


1.1 PREZENTARE GENERALA

Numele: Comuna Calugareni

Cod fiscal: 2845656

Adresa: Comuna Calugareni, Jud. Prahova

Tel: 0723210292; 0244/44 86 68

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Obiectivele generale in dezvoltarea localitatii Calugareni, pe termen lung si mediu sunt:

dezvoltarea infrastructurii de baza;

cresterea potentialului economic;

imbunatatirea calitatii vietii;

crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie,investitii si in special in

pomicultura si viticultura

stimularea spiritului intreprinzator.

protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural;

Internet

0,1%

Gaz

NU

CabluTV

NU

Telefon

100%

Drum asfaltat

15 %

Canalizare

NU

Electricitate

100%

Apa potabila

10%

Comuna

Calugareni

2


3/20


4/20


Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei

rurale;

Construirea, dezvoltarea si modernizarea suprafetelor viticole in concordanta cu

tendintele pe plan international;

Crearea de noi locuri de munca;

Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli pentru infiintarea de adevarate

exploatatii agricole si de organizatii profesionale; Imbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima in folosirea

conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si

pentru cresterea profitabilitatii agricultorilor;

Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare in concordanta cu regulile de

protectie a mediului inconjurator;

Imbunatatirea legislatiei pentru atragere, in mai mare masura, a investitorilor

straini;

Atingerea treptata, dar in ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, pe

piata Uniunii Europene.

Viticultura in Romania are o importanta economica si sociala deosebita, participand lavalorificarea eficienta a conditiilor naturale de clima si sol, ocupand si asigurand, in acelasi timp,

traiul unei insemnate parti din populatia activa a tarii.

1.4 PIATA ACTUALA

Producatorii de struguri din Romania sustin ca productia din 2006 a fost mult mai bunaatat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, comparativ cu anul 2005, datorita temperaturilor

ridicate care au favorizat dezvoltarea acestor culturi. Producatorii de vinuri spun ca 2006 a fost

Anul vinului romanesc. Ei sunt convinsi ca vinul are o calitate mult mai buna decat in anii

trecuti si ca vor produce pe viitor mai mult vin bun.

Potrivit datelor furnizate de MAPDR, in anul 2005 s-au recoltat 271.000 tone de struguri,

din care 39,3 mii de tone de struguri de masa si 231,7 mii de tone de struguri de vin.

Productia totala de struguri

54.4

97.5

86.2

2003 2004 2005

Sursa : MAPDR

4


5/20


Anul 2005 a reprezentat un an mai putin bun pentru intreaga tara, atat din punct de vedere

social, cat si economic. Grindina, ploile extrem de abundente si furtunile au cauzat viticulturii

pierderi la nivel national de peste 50 % din potentialul culturii, astfel incat pentru a avea o

prognoza pentru 2005 trebuie in principiu doar sa injumatatim cifrele de anul 2004.

In anul 2004 s-au inregistrat urmatoarele date (sursa INS):

- vii pe rod: 178.500 ha, din care cca. 100.000 ha vie nobila;

- productie struguri: 963.200 tone, din care 540.900 tone struguri din vie nobila si cu o productiemedie de 5.396 kg/ha;

- suprafata cultivata cu struguri de masa 13.300 ha;

- productie struguri de masa: 97.000 tone, cu o productie medie de 7.308 kg/ha;

- productie vin: 6.000.000 hl, din care peste 3.000.000 hl vin nobil.

Murfatlar, unul dintre cei mai mari jucatori de piata locala a producatorilor de vin, are

pentru anul 2006 o cifra de afaceri de (28,5-1,7 mil. euro), in crestere cu 20% fata de anul trecut.

Datorita vremii favorabile si faptului ca si-a marit podgoria la peste 3.000 de hectare,

Murfatlar a avut in 2006 o productie de 25 de mii de tone de struguri in comparatie cu 18 mii de

tone, cat a inregistrat pe tot anul 2005, adica mai mult cu aproape 40%.

Statisticile internationale plaseaza Romania printre primele 10 puteri viticole ale lumii. O

astfel de clasare are in vedere, dimensiunea funciara a patrimoniului viticol, dar mai ales calitateadeosebita a vinurilor realizate, inca, in principalele podgorii ale Romaniei. Cu toate acestea, in

ultimii ani (1990-2000), in Romania sectorul productiei viti-vinicole a suferit un declin progresiv,

determinat de aparitia unor noi conditii de exploatare a viilor si de prelucrare si valorificare a

recoltelor, in care considerentele de ordin economic si tehnic au actionat haotic si totusi hotarator.

Productia de vin si produse din vin a evoluat in stransa dependenta cu productia de

struguri, inregistrand o crestere semnificativa (cu 41%, respectiv 8.425 mii hectolitrii) in 1994 fata

de 1992. Acest trend ascendent insa nu s-a pastrat in anii urmatori, in perioada 1995-1998

productia de vin inregistrand oscilatii, ajungind in 1998 la 5.133 mii hectolitri, cu 14% mai putin

fata de anul 1992. Aceasta scadere a productiei a fost pusa pe seama lipsei si/sau a calitatii

inferioare a materiei prime.

Productia de struguri pe regiuni viticole (tone)

regiunea 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 1061266 801870 885608 1028900

Moldova 413893 270689 394349 418560 418980

Dobrogea 63914 67531 64009 103568 82895

Muntenia 321787 222118 100105 261955 269400

Oltenia 180686 173296 145439 157393 166400

Banat 7425 9741 7778 12177 12211

Crisana-Maramures

31264 34383 40338 26995 28818

Transilvania 42297 23152 33590 47735 51200

Sursa MAPAN si INS

Importul de vin a inregistrat, in ultimii ani, 1992-1998 o serie de fluctuatii, ori cresteri

foarte mari (1993) ori scaderi foarte mari (1997).

Acest lucru nu s-a datorat cresterii/scaderii productiei interne, ci in special facilitatilor sau

piedicilor puse de catre cei care se ocupau de reglementarea acestor importuri. Se previzioneaza o

crestere a importurilor in perioada 2001, pe baza scaderii productiei interne de vin.

In cazul exportului de vin, se poate identifica un trend crescator pana in anul 1997, dar

care in anii imediat urmatori 1998-1999 inregistreaza o scadere. Datele previzionate arata o

5


6/20


mentinere a acestei scaderi si in anul 2001. Scaderea exporturilor se poate pune pe seama scaderii

productiei de vin.

Productia de vin pe regiuni viticole in Romania (tone)

Regiunea 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 6688000 5001900 6054000 6200000 5089800

Moldova 2861700 1940780 2450000 2500000 2035500

Dobrogea 482028 413440 613700 621000 400800

Muntenia 1912330 1542510 1859720 1600000 1530000

Oltenia 985400 715960 783700 954000 492200

Banat 56310 64050 35840 73000 57700

Crisana-

Maramures

161110 178330 298700 162000 261300

Transilvania 229070 146830 112340 290000 312300

Sursa MAPAN si INS

Sectorul comunitar al vinului cuprinde peste 1,5 milioane exploatatii si 3,4 milioane ha

(circa 2% din suprafata agricola a UE-25), producand 5,4% din valoarea productiei agricole

comunitare. Producatorii de vin comunitari se confrunta cu probleme dificile din cauza reducerii

consumului de vin in UE (s-au acumulat stocuri importante de peste 15 mil. hl care reprezinta

8,4% din productia UE-27) si presiunii importurilor.

Ca urmare, ajutoarele pentru distilarea vinului in alcool au crescut de la an la an si au fost

extinse si la vinul de calitate, nu doar la cel de masa, atingand circa 0,5 miliarde in 2005.

Suprafata viticola a Romaniei in anii 1998-2002(ha)

2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 255.030 250.030 249.170 247.635 242.700

Prin exeprienta practica a generatiilor de cultivatori s-au alcatuit in timp sortimente proprii

ale fiecarei podgorii. Faima podgoriilor romanesti a crescut de-a lungul secolelor, atat prin

calitatea strugurilor, dar mai ales prin finetea vinurilor obtinute, fiind cunoscute si apreciate la

multe Curtii Europene ale timpului.

In acest sens, vom exemplifica doar cateva podgorii vechi romanesti, impreuna cu soiurile

lor cultivate traditional.

Ordinea prezentarii este pe regiuni geografice :-Tarnave se caracterizeaza prin vinuri albe de calitate deosebita. De asemenea, aceasta podgorie

are si vocatia de producere a vinurilor spumante. De notat ca aici s-a nascut Feteasca regala

unul dintre cele mai renumite soiuri romanesti. In podgorie mai intalnim Feteasca alba si Iordana.

-Alba podgorie cu vocatie pentru producerea vinurilor albe de calitate si a vinurilor spumante.

Sa nu uitam ca de aici a plecat soiul Grasa devenit celebru la Cotnari. Mai intalnim Feteasca

alba, Feteasca regala si Iordana.

-Cotnari este singura podgorie din Romania care si-a pastrat sortimentul traditional format din

Grasa, Feteasca alba, Francuse si Tamaioasa romaneasca, fiecare dintre aceste soiuri contribuind

ca vinul de Cotnari sa aiba caracter de unicitate in Romania. Grasa da dulceata, Francuse

aciditatea, Tamaioasa romaneasca da aroma si Feteasca alba da finetea. Unii autori mai denumesc

podgoria Cotnari rezervatia viticola nationala.

6


7/20


-Iasi- pe aceste locuri, pe teritoriul actualului centru viticol Uricani, s-a lansat, din timpuri

stravechi, soiul dacic Feteasca neagra, cel mai reputat soi romanesc pentru vinuri rosii. In

podgorie se mai intalnesc si alte soiuri romanesti: Tamaioasa romaneasca, Feteasca alba, Feteasca

regala, Babeasca neagra si Tamaioasa de Bohotin.

-Husi patria soiurilor Zghihara si Tamaioasa de Bohotin, doua soiuri vechi romanesti,

devenite celebre ca si podgoria. La Husi mai intalnim cultivate Tamaioasa romaneasca, Feteasca

alba si Babeasca neagra.-Nicoresti podgorie plina de istorie si legende, ca si soiul Babeasca neagra. Intre cele doua

nume a existat intotdeauna o legatura demna de invidiat. Babeasca neagra a creat podgoria

Nicoresti, iar Nicoresti a lansat vinul Babeasca neagra. In podgorie se mai intalnesc soiurile:

Feteasca alba, Feteasca regala si Feteasca neagra.

-Panciu. Pe acest teritoriu, cuprins intre raurile Putna si Trotus, avea sa se desfasoare unele

dintre cele mai glorioase batalii ale neamului romanesc Marasti si Marasesti. De aceea, poetic

vorbind, vinurile obtinute in podgoria Panciu au parca si un iz de istorie. In general podgoria are

vocatie atat pentru obtinerea vinurilor albe si rosii de calitate, cat si pentru peparrea vinurilor

spumante. Sortimentul traditional al podgoriei era format din Plavaie (soi majoritar), Om rau

(cunoscut si sub numele de Verdea), Galbena de Odobesti, Negru moale, Negru vartos si Babeasca

neagra.-Odobesti. Deja cand pronunti numele acestei podgorii te gandesti la soiul Galbena de Odobesti

soi dacic care a facut celebra aceasta podgorie. Ca soiuri cultivate mai intalnim: Plavaie,

Francuse, Feteasca alba, Feteasca regala, Babeasca neagra, Feteasca neagra.

-Dealu Mare podgorie de referinta in Romania, in special pentru vinuri rosii si aromate. Din

timpuri stravechi, in aceasta podgorie sortimentul de soiuri pentru vinuri albe era format din

Basicata, Gordin, Tamaioasa romaneasca. Pentru vinuri rosii sortimentul era compus din

Negru vartos, Negru moale.

-Dragasani podgorie voievodala a banilor Olteniei, cum le placea sa o numeasca nobilimea

acestor locuri, este una dintre cele mai faimoase si mai reputate podgorii romanesti. Sortimentul

traditional al acestei podgorii era format din Cramposie, Braghina si Gordan. De aceea, in

popor a ramas zicala: Cramposia da taria, Braghina aduce spuma, iar Gordanul umple butea. Tot

la Dragasani a fot cultivat pe mari suprafete si soiul Tamaioasa romaneasca, devenind in timp de-

al casei.

-Plaiurile Drancei. Sortimentul traditional al acestei podgorii era format Negru vartos,

Negru moale si Berbecel. Negru vartos dadea corpul si taria, Negru moale apa, iar

Berbecelul dulceata, spuneau localnicii. De fapt, aici este patria soiurilor Negru moale si Negru

vartos.

-Banat. In aceasta regiune se intalnesc doua soiuri romanesti foarte vechi si foarte apreciate.

Soiul Majarca alba si soiul Creata, numita si Creata de Banat, din care se obtin vinuri albe cu

multa prospetime si fructuozitate.

Plantatiile de viata-de-vie sunt dispersate pe intreaga suprafata a tarii (dupa cum se vedemai sus) in areale ce prezinta deosebiri din punct de vedere ecoclimatic si ecopedologic, ele fiind

din ce in ce mai reunite in mod sintetic sub genericul terroir.

1.5INFORMATII FINANCIARE SI TEHNICE

Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale:

Cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri ridicate, mai multe locuri demunca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste;

7


8/20


Cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin

nevoile de baza ale vietii ;

Cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si

natiunilor.

Pentru Comuna Calugareni o oportunitate economica o reprezinta realizarea unei ferme

viticole. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare :

Pregatirea terenuluiPregatirea terenului in vederea plantarii vitei de vie presupune executarea urmatoarelor

secvente tehnologice: defrisarea vegetatiei precedente, nivelarea terenului. Asigurarea perioadei

de odihna a solului, fertilizarea de baza, desfundarea terenului si pichetarea.

-defrisarea este o lucrare prin care se elimina vegetatia lemnoasa de pe terenul destinat plantarii

vitei de vie. Se executa cu atentie pentru a indeparta din teren toate resturile lemnoase care pot

provoca deteriorari ale masinilor si utilajelor folosite in viitoarea plantatie.

-nivelarea terenului este obligatorie, se executa dupa defrisare si inainte de desfundare cu mijloace

mecanice. Se urmareste sa nu se deplaseze un volum mare de sol, de aceea se executa in functie de

conditiile geografice si de modul de organizare a terenului. Prin nivelare se urmareste aplatizarea

ridicaturilor din pamant.

-asigurarea perioadei de odihna a solului este necesara in cazul inlocuirii unei plantatii vechi cuuna noua, pentru a evita fenomenul de oboseala a solului. Pe terenurile respective se pot cultiva

leguminoase sau graminee.

-fertlizareade baza a terenului e necesara deoarece vita de vie este cultivata in general pe terenuri

cu o fertilitate scazuta (in panta sau nisipoase) considerate improprii unei culturi. Un alt motiv il

reprezinta faptul ca o cultura de vita de vie ocupa spatiul pentru o lunga perioada de timp, si

datorita volumului mare de productie consuma o mare cantitate de elemente nutritive.

-desfundarea terenului consta in mobilizarea solului pana la 60-70 cm adincime, cu amestecarea si

inversarea orizonturilor. Prin inversarea straturilor de sol si introducerea in adincime a stratului

arabil fertil, se influenteaza dezvoltarea in profunzime a radacinilor vitei de vie, protejindu-le

astfel de ger si seceta. Prin desfundare se asigura o inmagazinare mai buna a apei si caldurii in sol,

se imbunatateste regimul de aeratie a solului favorizind activitatea biologica a acestuia.

Eficienta desfundatului creste daca ascest proces este facut cu cel putin 3-4 luni inainte de

plantare.

-pichetarea terenului este lucrarea prin care se stabileste locul unde va fi plantata fiecare vita,

marimea si forma spatiului de nutritie rezervat.

Inainte de a incepe pichetarea este necesar sa se cunoasca distantele de plantare orientarea

rindurilor si metoda de pichetat.

-plantarea vitei de vie este o lucrare complexa, de maxima importanta pentru realizarea prinderii

si ulterior a vigorii, productivitatii si longevitatii butucilor.

Perioada de plantare difera in functie de conditiile pedo-climatice. La noi in tara este generalizata

plantarea in primavara, perioada optima fiind luniile martie aprilie, cand temperaturiile solului inzona de plasare a radacinilor este de 8-10 grade.

Pe solurile grele cu exces de umiditate care se incalzesc mai greu, plantarea se realizeaza

mai tarziu (aprilie-mai). In zonele sudice, mai secetoase, pe terenuri bine drenate plantarea vitei de

vie se poate realiza din toamna (noiembrie) dar trebuie incheiata pana la venirea inghetului.

-plantarea viteloreste realizata mecanizat, cu masini de plantat cu ghidaj leser, cu o mare

capacitate in timp (8000 - 9000 plante plantate / zi), ceea ce duce la o reducerea considerabila a

cheltuielilor si nu in ultimul rind la o mai buna siguranta a calitatii plantarii.

Plantarea stalpilor si realizarea sistemului de sustinere

Sustinerea vitei de vie se face cu suporti artificiali: araci, spalieri de diferite tipuri sau

material. Aracii constituie mijlocul de sustinere cu mare raspindire in trecut in cultura vitei de vie.

Din punct de vedere economic nu este rentabil datorita durabilitatii lor reduse. Un alt dezavantajeste reprezentat de faptul ca nu permite o distribuire rationala a coardelor in spatiu. In general se

8


9/20


recomanda folosirea spalierului cu sarme duble, de o parte si de alta a stalpilor, pentru a usura

operatia de dirijare a lastarilor in cursul perioadei de vegetatie (acestia autosustinindu-se cu

ajutorul carceilor). Sistemul de sustinere se realizeaza mecanizat, cu ajutorul masinii de plantat

stalpi, asigurandu-se o eficienta si calitate maxima.

Calendarul lucrarilor la vit a de-vie.

Ianuarie- se procura materialele necesare pentru plantarea vitei de vie, ca: araci, sarma, etc;

- se repara principalele unelte necesare lucrarilor viticole;

- se desfunda terenul pentru plantarile din primavara;

- se procura ingrasamintele chimice necesare pentru plantarea viei.

Februarie

- se face controlul viabilitatilor ochilor in viile roditoare si celelalte lucrari din luna ianuarie care

nu s-au facut.

Martie

- daca timpul permite, se face dezgropatul timpuriu, dezmusuroitul sau debilonatul butucilor;

- se verifica spalierul, aracii, etc.;

- se controleaza starea de viabilitate a mugurilor la cultura vitei de vie in forma joasa si inalta;- se incepe taiatul si copcitul vitei de vie;

- se incepe dirijarea si legatul coardelor taiate;

- se face completarea golurilor din plantatiile de vita de vie;

- se asigura mranita necesara pentru plantatul vitelor de vie;

- se aplica ingrasamintele organice si chimice de baza;

- se executa aratura adanca sau sapa mare.

Aprilie

- se planteaza vita de vie altoita si nealtoita in locul definitiv;

- se termina taiatul si copcitul vitei, dupa care se executa aratul sau sapa mare;

- se face controlul saptamanal al musuroaielor de la vita de vie plantata in primavara si se intretin

pana la aparitia tuturor lastarilor.

Mai

- se continua controlul musuroaielor si spargerea crustei in plantatiile nou infiintate;

- se face plivitul lastarilor de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor;

- se executa primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de struguri. In

anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de prevenire se executa

saptamanal (cand se termina un tratament, incepe celalalt);

- se sapa pamantul si se administreaza ingrasamintele chimice azotoase inainte de inflorire;

- se face prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm;

- se aplica ciupitul lastarilor in preajma infloritului.

Iunie- se continua tratamentul impotriva manei si fainarii;

- incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu dupa inflorire si legare;

- se face primul copcit inplantatiile tinere;

- se face legatul al 2-lea al lastarilor;

- realizarea prasilelor, pe rand si intre randuri, cu administrarea faziala a ingrasamintelor chimice;

- se continua cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor;

- se aplica primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze);

- se poate executa prima ingrasare foliara.

Iulie

- se continua legarea lastarilor;

- se continua tratamentele impotriva manei, a fainarii, a putregaiului cenusiu, a moliilor si acelorlalti daunatori;

9


10/20


- carnitul la soiurile de masa cu coacere timpurie si extratimpurie;

- repetarea prasilelor de vara;

- copcitul al 2-lea la viile tinere;

- se continua copcitul;

- se aplica a 2-a si a 3-a ingrasare extraradiculare (foliara);

- incepe recoltatul strugurilor la soiurile de masa extratimpurii.

August- se aplica ultimele tratamente in plantatiile de vii;

- se executa ultimele prasile;

- se efectueaza ultimul legat;

- se face carnitul viilor roditoare prin indepartarea varfului cu 8-10 frunze;

- se face al 3-lea copcit in plantatiile tinere, copca ramanand deschisa;

- se executa desfrunzitul partial al soiurilor de masa;

- se recolteaza strugurii de masa la soiurile cu coacere mijlocie;

- se pregateste inventarul pentru culegerea strugurilor si pentru prelucrarea lor;

- se desfunda terenul pentru noile plantatii de vita de vie.

Septembrie

- se continua recoltarea strugurilor de masa si incepe culesul celor de vin;- soiurile de struguri rosii se culeg la circa 10-15 zile dupa cele albe, iar cele aromate se culeg cu

circa 10 zile mai tarziu decat cele rosii;

- culegerea strugurilor se face pe timp frumos si uscat, dupa ce s-a ridicat roua, separandu-se

strugurii sanatosi de cei stricati.

Octombrie

- se aplica aratura de toamna sau sapa mare si ingrasarea de baza cu ingrasaminte organice si cu

superfosfat si sare fosfatica;

- se desprind coardele de pe araci sau spaliere si se ingroasa butucii la cultura clasica, ca si

coardele de pe cepii de siguranta la butucii condusi pe forme semiinalte si inalte.

Noiembrie

- se executa aratura de toamna sau sapa mare, cu administrarea concomitenta a ingrasamintelor

organice si chimice;

- se termina ingropatul, musuroitul sau bilonatul butucilor;

- se face plantarea de toamna a vitei de vie.

Decembrie

- se transporta aracii, stalpii, sarmele pentru instalarea mijloacelor de sustinere si, eventual, se

planteaza stalpii si ancorele;

- se continua transportul gunoiului de grajd.

Ce trebuie sa cunoasca cultivatorii de vita de vie?

Romania este o tara cu traditie in viticultura, tara noastra ocupand in Europa locul 5, dupa

suprafata agricola si locul 6, dupa productia de struguri si vin.In Uniunea Europeana productia de vin, plantarile de vita de vie si defrisarile sunt strict

controlate, iar piata vinului este reglementata unitar

De aceea, odata cu intrarea noastra in Uniunea Europeana va trebui sa ne adaptam si sa respectam

noile reguli.

In urma procesului de negociere cu Uniunea Europeana, Romania a obtinut recunoasterea

intregii suprafete plantate cu vie (inclusa in Registrul Viticol in anul 2006) si drepturi de

replantare pentru soiurile hibride interzise in UE- pe o suprafata de 30.000 ha.

Unele studii realizate in UE au relevat faptul ca vinul obtinut din hibrizi este slab calitativ

si afecteaza sanatatea consumatorilor.

Ca urmare, infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata mai mare de 0,1 ha se face numai cu

soiuri recomandate si autorizate, in limita dreptului de plantare de rezerva existenta la nivel de

10


11/20


comuna si numai in urma aprobarii cererii de acordare a unui drept de plantare (cerere depusa la

Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - DADR).

De altfel, incepand cu 2003, dupa aprobarea modelului Registrului plantatiilor viticole, fiecare

persoana, fizica sau juridica, detinatoare a unei suprafete mai mari de 0,1 ha (100 mp) de vie are

obligatie de a se adresa DADR pentru a intocmi cate o declaratie de sortiment viticol

Incepand cu anul 2007 vor putea fi comercializate doar vinurile obtinute din soiuri nobile.

Cum am mai spus, pana la finele anului 2014, soiurile hibride, interzise in UE si plantate inprezent in Romania pe 30.000 ha, vor trebui defrisate si inlocuite cu vite nobile.

Aceasta este perioada de tranzitie obtinuta de Romania in negocierile cu UE. Cultivatorii

de capsunica si zaibar pot fi linistiti: viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0,1 ha nu

trebuie inlocuite, daca vinul se produce pentru consum familial si nu este destinat comercializarii.

Soiurile de vita aflate in prezent in cultura se clasifica in urmatoarele grupe:

recomandate cele care valorifica cel mai bine conditiile de mediu, calitate si

productivitate-; acestea sunt avizate cu precadere la replantare si la extinderea plantatiilor;

autorizate - cele care au un potentialul sub al celor recomandate, dar care pot fi extinse

complementar, alaturi de cele recomandate;

autorizate temporar cele aflate in cultura, dar care se comporta mai putin satisfacator sau

nesatisfacator, fata de soiurile recomandate sau autorizate;

interzise hibrizii direct producatori HDP-, care prin insusirile lor

biologice sau tehnologice, influenteaza negativ calitatea produselor viti-vinicole;

Suprafetele plantate cu soiuri interzise, respectiv HDP (soiurile Noah, Othello, Isabelle,

Jacquez, Clinton, Hebermont), situate in arealele viticole si in extravilanul localitatilor din afara

arealelor viticole, se supun defrisarii pana la 31 decembrie 2014, dupa un grafic bine stabilit,

urmand a fi replantate cu soiuri nobile recomandate si autorizate.

Programele de sprijinire de reinfiintare a plantatiilor sunt aprobate de Ministerul

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Infiintarea plantatiilor de vita de vie in suprafata de

peste 0,1 ha de agent economic sau familie, precum si extinderea acestora peste aceasta suprafata

se fac numai cu soiuri recomandate si autorizate. Pentru suprafetele plantate cu hibrizi direct producatori situate in arealele viticole

delimitate, MAPDR a adoptat cadrul legal care prevede posibilitatea de a pune gratuit la dispozitia

producatorilor viticoli materialul saditor din soiuri recomandate si autorizate pentru replantare.

In 2006, de la bugetul de stat, pentru infiintarea plantatiilor viticole, cu soiuri nobile pentru

struguri de masa si de vin, admise in cultura s-a acordat sprijin financiar de de 5.540 RON/ha.

Ce trebuie sa mai retina producatorii de struguri si vin?

- pentru infiintarea unei plantatii in suprafata mai mare de 3 ha este necesara prezentarea de catre

solicitant a unui proiect de infiintare a plantatiei, avizat de statiunea de cercetari vitivinicole din

zona;

-detinatorii unei suprafete mai mari de 0,5 ha de familie trebuie sa intocmeasca anual o declaratie

de recolta si productie, (dupa caz) pana la 15 decembrie si o declaratie de stocuri, pana la 15august, ambele depuse atat la primaria comunei pe raza careia se afla plantatia, cat si la DADR

judeteana;

-plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativa la boli, pe o suprafata de cel mult 0,1 ha de

familie poate fi facuta numai in intravilanul localitatilor situate in afara arealelor viticole si numai

pentru asigurarea consumului familial;

-defrisarea plantatiilor de vita de vie cu o suprafata mai mare de 0,1 ha de agent economic sau

familie se face pe baza unei autorizatii vizate de DADR;

-pentru defrisarea (abandonul definitiv) al suprafetelor cu hibrizi direct producatori interzisi se

acorda prime de abandon;

-drepturile de replantare (pe cele 30.000 ha) pot fi folosite doar pana la 31 decembrie 2014- data

limita pentru perioada de tranzitie de 8 ani, negociata de Romania;

11


12/20


Restructurarea plantatiilor viticole, respectiv ameliorarea tehnologiei de cultura de vita de

vie se face prin:

- marirea distantelor de plantare intre randuri

- inlocuirea mijloacelor de sustinere a plantatiilor viticole (sarme, spalieri) uzate si dublarea

sarmelor de sustinere a lastarilor vitei de vie

- ridicarea scaunului butucului pentru cultura vitei de vie pe tulpina semiinalta sau inalta

- imbunatatirea densitatii initiale a butucilor din plantatiile viticole prin plantarea de vite altoite ingoluri

Reconversia soiurilor de vita se face prin :

- defrisare/replantare

- supraaltoire cu un alt soi de struguri de vin

Nerespectarea prevederilor legii 244/2002 (legea vinului) are drept consecinta, pe langa

sanctionarea cu amenda contraventionala si defrisarea plantatiei.

Vinurile din hibrizi direct producatori sau de hibrizi interspecifici sunt destinate numai

consumului familial, fiind interzise la comercializare.

Transportul de vinuri nobile, pentru cantitati mai mari de 60 litri, sa face in baza unui

document de insotire, avizat de inspectia vitivinicola teritoriala.

Statul sprijina infiintarea organizatiilor de producatori si a filierelor pe produs prin legispeciale taxe suplimentare la stat

Alcoolul destinat comercializarii va fi supus accizelor.

La o investitie de 250000 euro, (pentru cca.50ha) cost ce cuprinde :

- achizitionare material saditor ; utilaje si echipamente, pregatirea si modelarea terenului, lucrarile

de plantat si intretinere.

- la 1 ha avem nevoie de cca. 4000- 5000 butasi;

- la 1 ha de vie obtinem in jur 7500 kg struguri;

- la 1 tona de struguri obtinem cca. 600 l de vin;

(La calcularea indicatorilor s-a luat in considerare cursul valutar: 1 = 3.4 ron

Prognoza vanzari

INDICATORI 2008 2009 2010

Total vanzari(l) 184500 193725 203411

Tamaioasa de Bohotin 75000 78750 82688

Feteasca Neagra 109500 114975 120724

Total vanzari(kg) 34850 39375 41344

Struguri de masa 67500 70875 74419

Pret mediu l/kg

Tamaioasa de Bohotin 8.45 8.45 8.45Feteasca Neagra 2.40 2.40 2.40

Struguri de masa 1.25 1.25 1.25

Total incasari din vanzari 880125 924131 970338

Tamaioasa de Bohotin 633750 665438 698709

Feteasca Neagra 162000 170100 178605

Struguri de masa 84375 88594 93023

Alte venituri din activitate 150 1050 5000

Venit net din activitate 880275 925181 975338

Alte cheltuieli 126728 133064 139717

Cheltuieli privind dobanzile 250 263 276

12


13/20


Venit net pana la impozitare 753298 791855 835345

Impozit pe venit 105633 111022 117041

Profit net 647665 680833 718305

Prognoza altor cheltuieli si venituriIndicatori 2008 2009 2010

Cheltuieli salarii si taxe 63789 70168 77185

Cheltuieli marketing si publicitate 5000 5500 6050

Cheltuieli cu dobanzile bancare 250 263 276

Alte cheltuieli 10% din vanzari 88013 92413 97034

Alte venituri 250 700 1350

Prognoza fluxului mijloacelor banesti

INDICATORI Total pe

an,Sold initial 250000

Plata obligatiilor

- dobanda spre plata 350

- impozit spre plata 105633

- dividende spre plata 0

Dobanda primita din investitii 250

Salarii si contributii sociale 63789

Total incasari 880125

Plati la creditori, din care : 250000

- masini, ,echipamente 55000

- amenajare teren, butasi etc 195000

Alte cheltuieli 10 % 88013

Cheltuieli cu marketing si publicitate

5000

Dividende intermediare 10000

Prognoza balantei la sfarsit de perioada 607591

Prognoza profit si pierdereIndicatori 2008 2009 2010

Total vanzari 880275 925181 975338

Alte venituri 150 700 1350

Total venituri 880425 925881 976688

Cost direct vanzari 272450 286179 300326

Cheltuieli salarii si taxe 63789 66978 70327

Cheltuieli cu marketing si publicitate 5000 5250 5513

Cheltuieli cu dobanzile bancare 350 368 386

Dividende 1000010500 11025

Alte cheltuieli 10 % 88028 92518 97534

13


14/20


Total cheltuieli 439617 461793 485111

Venit inainte de impozitare 440809 464088 491577

Impozit profit 105651 111106 117203

Profit net 335158 352982 374375

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2008 2009 2010

Situatia veniturilor si cheltuielilor

profit cheltuieli venituri

1.6 CONCLUZII

Asa cum rezulta din analize, localitatea Calugareniprezinta un potential agricol ridicat

pentru infiintarea unei ferme viticole, (pomicultura se preteaza in zona, legumicultura o gasim

doar la populatie), iar primaria ofera spre concesionare cca. 100 ha teren pentru viticultura+ C.A.P

300 mp si siloz 200 mp.

Investitia initiala pentru realizarea fermei viticole este in suma de 250000 euro,

recuperarea investitie depinzand de politica de amortizare a viitoarei ferme.

Avantajele construirii unei ferme viticole in localitatea Calugareni:

cresterea economica a zonei;

dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe; creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca;

contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului;

imbunatatirea fertilitatii solului;

calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor;

14


15/20


ANEXE:

LEGEA NUMAR: 21 DIN 17/12/71 viei si vinului

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALAAPARUTA IN Monitorul oficial nr. 156 DIN 17/12/71CAP. 1

Productia viticola

ART. 1

In Republica Socialista Romania viticultura se dezvolta

potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat.Aceasta dezvoltare se face in conditiile asigurarii unei

productii ridicate si de buna calitate, indeosebi in zonacolinara, precum si a valorificarii cit mai eficiente aterenurilor improprii pentru alte culturi.ART. 2

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii siApelor, cu consultarea organelor centrale interesate si a

comitetelor executive ale consiliilor populare judetene,organizeaza efectuarea delimitarii teritoriale a culturii vitei de

vie si a arealelor de producere a principalelor categorii devinuri, pe podgorii si centre viticole, cu precizarea directiilor

de dezvoltare a productiei, a soiurilor si sortimentelor desoiuri, precum si a sistemelor de cultura pentru fiecare

podgorie si centru viticol, conform traditiei si rezultatelorcercetarilor de specialitate.

Fac obiectul delimitarii teritoriale prevazute la acest articol:a) terenurile ocupate cu plantatii de vii roditoare si pepiniere

viticole;b) terenurile din podgorii, rezultate in urma defrisarii viilor,

aflate in perioada de pregatire pentru plantari noi, acele care

fac trup comun, completeaza sau unesc masivele viticoleexistente.De asemenea, pot fi destinate pentru infiintarea de noi

plantatii terenurile in panta, cele nisipoase, precum si alteterenuri care, ca urmare a conditiilor naturale, nu pot fivalorificate corespunzator decit prin cultura vitei de vie.ART. 3

Plantatiile de vii situate in afara perimetrului delimitat alpodgoriilor si centrelor viticole sint considerate "vii razlete".ART. 4Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si

Apelor, cu consultarea organelor centrale si a comitetelorexecutive ale consiliilor populare judetene interesate,

stabileste podgoriile si centrele viticole, in cadrul carora se

produc vinuri cu denumiri de origine, eliberind producatorilorcertificate de atestare a acestui drept.ART. 5

Rezultatele lucrarilor privind delimitarea teritoriala a culturiivitei de vie si de atribuire a denumirii de origine sint aduse la

cunostinta celor interesati, dupa caz, prin comunicare scrisaunitatilor socialiste sau prin afisarea la sediul consiliului

popular comunal, orasenesc sau municipal, celorlalti posesoride vii.

In termen de 30 de zile de la comunicare sau afisare, ceiinteresati pot face intimpinare la comitetul executiv alconsiliului popular judetean privind delimitarea si atribuirea

denumirii de origine.Intimpinarea va fi rezolvata de catre organele de specialitatede pe linga consiliul popular judetean, in termen de 30 de zile

de la depunere. Cei nemultumiti se pot adresa, in termen de15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei

Alimentare, Silviculturii si Apelor, care, prin organele sale despecialitate, va rezolva plingerea in termen de cel mult 60 de

zile de la depunere.Lucrarile de delimitare teritoriala si atribuire a denumirii de

origine devin obligatorii daca intimpinarea nu a fost introdusain termen sau daca ea nu a fost rezolvata in favoarea

solicitantului.ART. 6

Lucrarile definitive de delimitare teritoriala a podgoriilor sicentrelor viticole, precum si cele privind atestarea dreptului ladenumire de origine se evidentiaza distinct in cadastrul

financiar.ART. 7

Pentru aplicarea masurilor privind folosirea rationala a

fondului funciar viticol, Ministerul Agriculturii, IndustrieiAlimentare, Silviculturii si Apelor organizeaza introducerea

registrului viticol, obligatoriu pentru toti detinatorii de vii, incare vor fi trecute suprafetele cultivate pe categorii de vii,

sortimente si soiuri.ART. 8

Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul decercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunile

experimentale, precum si catedrele de specialitate dininvatamintul superior agricol raspund de crearea de noi soiuri

si selectii clonale valoroase de struguri pentru masa si vin,mai productive si cu insusiri calitative si tehnologice

superioare.

ART. 9Se considera material saditor viticol in sensul prezentei legi:- coardele de vita nobila destinate altoirii sau

nradacinarii;- butasii de vita portaltoi destinati altoirii sinradacinarii;- vitele altoite;

-vitele nobile pe radacini proprii;- butasii portaltoi inradacinati.ART. 10

Producerea materialului saditor viticol se realizeaza pe baza

planului stabilit de Ministerul Agriculturii, IndustrieiAlimentare, Silviculturii si Apelor, numai in pepinierele

unitatilor agricole socialiste, autorizate in acest scop.

Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prin Institutul decercetari pentru viticultura si vinificatie si statiunileexperimentale, va produce vite altoite din categoria elita

pentru infiintarea plantatiilor mama, precum si materialsaditor selectionat pentru plantatiile de productie. De

asemenea, va elabora tehnologii imbunatatite de producere abutasilor portaltoi, vitelor altoite si pe radacini proprii si va

asigura indrumarea tehnica a unitatilor pepinieristice.Unitatile agricole de stat vor produce material saditor

selectionat si autentic, atit pentru nevoile proprii cit si pentruunitatile cooperatiste si export.Cooperativele agricole de productie vor produce vite altoite

autentice si selectionate si coarde-altoi autentice, in structurade soiuri prevazuta si in cantitatile solicitate de beneficiari.ART. 11

Autorizatia de infiintare si functionare a pepinierei seelibereaza de catre Ministerul Agriculturii, Industriei

15


16/20


Alimentare, Silviculturii si Apelor numai acelor unitati careindeplinesc conditiile prevazute in normele tehnice, elaboratede catre acesta.

Unitatile producatoare garanteaza si raspund de categoria sipuritatea biologica a soiurilor, de calitatea si starea de

sanatate a materialului saditor viticol produs.In cazul in care se constata ca unele unitati de producere a

materialului saditor viticol nu-si realizeaza sarcinile calitative

si de structura a soiurilor prevazute prin plan, MinisterulAgriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor vaaplica sanctiuni celor vinovati si le va retrage autorizatia de

functionare.ART. 12

Controlul categoriei si puritatii biologice se efectueaza si secertifica anual de organele de specialitate ale Ministerului

Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.Materialul saditor viticol care nu indeplineste conditiile de

sanatate prevazute in standardele de stat sau normele interne,este distrus de catre unitatile producatoare, in prezenta

organelor de control ale Ministerului Agriculturii, IndustrieiAlimentare, Silviculturii si Apelor.ART. 13

Comercializarea materialului saditor viticol se efectueaza prin

unitatile de specialitate ale Ministerului Agriculturii,Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, pe baza planului

stabilit de catre acesta.Livrarea si transportul de material saditor viticol se fac pe

baza certificatului de garantare a categoriei si a puritatiibiologice, precum si a buletinului de libera circulatie

fitosanitara, eliberate de catre organele de specialitate.ART. 14

Importul si exportul de vite altoite, coarde-altoi si butasiportaltoi se vor face numai de catre intreprinderile de comert

exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, IndustrieiAlimentare, Silviculturii si Apelor.ART. 15

In vederea satisfacerii cererii de consum a populatiei si a

pietei externe cu struguri si vin, soiurile folosite la infiintareaplantatiilor vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) pentru strugurii de masa:- sa alcatuiasca un sortiment bogat cu coacerea esalonata intimp;

- sa fie de calitate superioara, cu insusiri gustative deosebite,boabe uniforme ca marime, intr-o gama variata de culori siforme si, pe cit posibil, fara seminte;

- sa asigure un procent ridicat de struguri-marfa si sa fierezistente la transport si pastrare indelungata in depozite.

b) pentru strugurii de vin:- sa corespunda directiilor de productie stabilite pentru fiecare

podgorie si centru viticol;- sa contribuie la cresterea ponderii sortimentului pentru

vinuri usoare, de consum curent;- sa favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri de

calitate superioara, albe, rosii si aromate;- sa asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri

spumante, vinuri aromatizate si distilate.ART. 16

Plantatiile de vii si de portaltoi vor putea fi infiintate numaipe baza autorizatiei de plantare, eliberata de catre directia

generala judeteana pentru agricultura, industrie alimentara,silvicultura si ape. Infiintarea se face pe baza de proiect curespectarea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii

solului, a normelor tehnice de plantare si a asigurariiconditiilor de mecanizare, a soiurilor si sortimentelor stabiliteprin programul de dezvoltare a viticulturii.ART. 17

Infiintarea plantatiilor de hibrizi direct producatori, precum sifolosirea materialului saditor provenit din vite de hibrizi

direct producatori la completarea golurilor din plantatiile devii altoite si indigene, sint interzise.ART. 18

Defrisarea oricaror suprafete de vii roditoare sau de portaltoise poate face numai pe baza de autorizatie eliberata de

directia generala judeteana pentru agricultura, industriealimentara, silvicultura si ape, potrivit planului si normelor

tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei

Alimentare, Silviculturii si Apelor.ART. 19

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si

Apelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prinInstitutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si

statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitatedin invatamintul superior agricol, pe baza rezultatelor

obtinute in cercetare si productie, vor elabora tehnologiidiferentiate de cultura pentru strugurii de masa si vin, in

functie de directiile de productie, de potentialul plantatiilor,de particularitatile biologice ale soiurilor si conditiile naturale

ale fiecarei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea inpractica a rezultatelor stiintifice obtinute, vor acorda asistentatehnica tuturor unitatilor producatoare, din raza lor deactivitate.

ART. 20

Unitatile socialiste detinatoare de vii, plantatii portaltoi sau

scoli de vita si persoanele care poseda vii roditoare sintobligate sa execute lucrarile de intretinere pentru a asigura

cresterea normala a vitei de vie si obtinerea de productiicorespunzatoare potentialului cantitativ si calitativ al soiurilor

si podgoriei, cu respectarea tehnologiilor de cultura.Se va acorda o grija deosebita asigurarii densitatii plantatiilor,

prin completarea golurilor din viile tinere cit si din cele aflatein productie.CAP. 2

Productia vinicolaART. 21

Vinurile, in functie de calitatea si insusirile lor tehnologice,

pot fi: de consum curent, de calitate superioara si speciale.a) Vinurile de consum curent sint acelea care se obtin din

soiuri sau sortimente de soiuri de mare productie, in podgoriisau centre viticole specializate in aceasta directie deproductie. Din aceasta categorie fac parte si vinurile ce se

obtin din viile razlete.Taria alcoolica minima a vinurilor de consum curent este de8% in volume.

b) Vinurile de calitate superioara sint cele care se obtin dinsoiuri sau sortimente de soiuri cu insusiri tehnologice

deosebite, in podgorii sau centre viticole specializate inaceasta directie de productie si dupa o tehnologie anume

stabilita.Taria alcoolica a acestor vinuri este de cel putin 10,5% in

volume.Unele din aceste vinuri, care se disting prin originalitatea

insusirilor si caracteristicilor, imprimate de locul deproducere delimitat, de soiul sau sortimentul de soiuri, de

modul de cultura, de nivelul productiei si de tehnologiaconsacrata, se vor numi vinuri de calitate superioara cu

denumiri de origine.Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara se face

cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sausortimentului de soiuri, iar la vinurile de calitate superioaracu denumire de origine se va indica si locul de producere

delimitat in acest scop, precum si anul de recolta.Vinurile produse in podgorii si centre viticole, dar care nuindeplinesc conditiile pentru vinuri de calitate superioara, vor

fi trecute in categoria vinurilor de consum curent si

valorificate ca atare.c) Vinurile speciale sint cele obtinute din musturi sau vinurisupuse unor tratamente autorizate, in cursul prelucrarii sau

16


17/20


dupa aceea si ale caror caracteristici sint determinate deinsusirile tehnologice ale materiei prime si de tehnologiaaplicata la prelucrare.

Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante,vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile cu adaos de

zahar, de must concentrat, de mistel sau alcool alimentar, cucaracteristicile tehnologice prevazute in normele tehnice de

calitate.

ART. 22Vinul de hibrizi se obtine din strugurii de hibrizi directproducatori si este destinat, in principal, pentru obtinerea

alcoolului de vin si otetului.Vinul de hibrizi poate fi pus in consum ca atare, cu conditia

sa fie valorificat sub denumirea de "vin de hibrizi".Amestecul de struguri sau de vin provenit de la vitele altoite

si indigene, cu cel de hibrizi direct producatori, in scopulvalorificarii este interzis. In cazul in care se produce un

asemenea amestec, vinul rezultat este considerat "vin dehibrizi" si va fi valorificat in conditiile prevazute la alineatul

precedent.ART. 23

Vinurile proprii consumului sint cele care au fost realizateprin practici si tratamente autorizate si se incadreaza sub

raportul insusirilor organoleptice si al compozitiei chimice inlimitele stabilite prin normele tehnice.ART. 24

Vinurile care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 23

sint improprii consumului. Ele sint destinate industrializariipentru fabricarea alcoolului din vin sau otetului, fie direct, fie

dupa o prelucrare corespunzatoare.ART. 25

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii siApelor, cu consultarea organelor centrale si a comitetelor

executive ale consiliilor populare judetene interesate,stabileste pentru fiecare podgorie si centru viticol tipurile de

vin si de produse pe baza de must sau vin, precum sitehnologia de producere a acestora.

ART. 26Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, in

functie de perioada de recoltare a strugurilor, se vor puteaincadra in urmatoarele trepte de calitate: cules la maturitatedeplina, la supramaturare si la stafidire.

Denumirea de origine va putea fi purtata si de unele vinurispeciale, de produsele obtinute din distilate de vin invechite,precum si de alte produse vinicole care vor indeplini

conditiile prevazute la art. 21 lit. b alin. 3.ART. 27

Obtinerea, maturarea, conditionarea si imbutelierea vinurilorde calitate superioara, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin

invechite, precum si a altor produse vinicole, care poartadenumire de origine, se vor efectua in arealul de producere

delimitat si in conditiile stabilite prin normele tehnice.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si

Apelor va autoriza, in cazuri cu totul exceptionale si subcontrol special, ca maturarea, conditionarea si imbutelierea

vinurilor si a produselor pe baza de vin, care poarta denumirede origine, sa se efectueze in intreprinderi specializate din

afara arealului de provenienta. In acest caz, pe eticheta vafigura, in mod obligatoriu, si denumirea intreprinderii care

efectueaza imbutelierea.ART. 28

Pentru satisfacerea cerintelor si exigentelor consumatorilor,

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii siApelor si Academia de Stiinte Agricole si Silvice, prinInstitutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie si

statiunile experimentale, precum si catedrele de specialitate

din invatamintul superior agricol vor stabili masuri tehnice siorganizatorice menite sa asigure imbunatatirea tehnologiilorde obtinere a vinurilor si diversificarea gamei de produse pe

baza de must si vin, potrivit potentialului natural alpodgoriilor din tara noastra.ART. 29

Producerea vinurilor se face in interiorul podgoriei saucentrului viticol, de catre intreprinderile si organizatiile

socialiste care au sarcini de plan, iar de ceilalti cultivatorinumai pentru strugurii din productia proprie.ART. 30

Producerea vinurilor speciale, cum sint cele spumante,spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin sia altor bauturi pe baza de struguri, de must sau de vin, se face

numai in intreprinderi sau unitati autorizate de catreMinisterul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si

Apelor.ART. 31

Tratamentele aplicate strugurilor la prelucrare, mustului siproduselor pe baza de must si vin, permise in practica de

vinificare si conservare, sint cele stabilite prin normeletehnice, emise de catre Ministerul Agriculturii, Industriei

Alimentare, Silviculturii si Apelor, cu avizul MinisteruluiSanatatii.ART. 32

Sint interzise urmatoarele practici in producerea vinurilor:

a) adaugirea in must sau vin a alcoolului, distilatelor alcoolicede orice fel, mustului concentrat, zaharului si produselor

aromatizante sau colorante alimentare;b) adaugirea in must sau vin a apei, substantelor indulcitoare

si a altor produse care modifica compozitia si insusirileorganoleptice;

c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite si de categoriidiferite, in afara celor admise in baza normelor tehnice;

d) amestecarea vinurilor sanatoase cu cele impropriiconsumului;

e) tratarea mustului si vinului cu produse si materialeneautorizate;

f) alte practici, in afara celor stabilite prin normele tehnice.Sint exceptate de la prevederile acestui articol lit. a vinurile

speciale de la art. 21 alin. 1 lit. c.In anii cu conditii nefavorabile pentru acumularea zaharului

in struguri, in mod exceptional, Ministerul Agriculturii,Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, la propunereaorganelor de specialitate, va putea autoriza, dupa caz,

adaugirea a cel mult 30g zahar la litrul de must, cu conditia cavinul obtinut sa nu contina zahar nefermentat. Aceste vinurinu vor putea purta denumire de origine.ART. 33

Obtinerea bauturilor fermentate din stafide sau din alte

materii prime decit struguri ca: mere, coacaze, agrise sau altefructe, in scopul comercializarii, este permisa numai cu

aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare,Silviculturii si Apelor. Aceste bauturi nu pot fi denumite

vinuri.ART. 34

Unitatile producatoare de vin de consum curent si de calitate

superioara, precum si cele care depoziteaza, conditioneaza oriimbuteliaza aceste vinuri, nu au dreptul sa tina in acelasi local

musturi concentrate, misteluri, distilate si alcool de orice fel,zahar si solutii zaharoase, bauturi si sucuri care nu provin din

struguri sau derivate ale acestora, substante colorante siaromatizante.ART. 35

Comercializarea vinurilor si a celorlalte produse vinicoleconstituie monopol de stat si se realizeaza prin organizatiieconomice de specialitate.

Exportul vinului si al produselor pe baza de must si vin se va

face prin unitatile specializate ale Ministerului Agriculturii,Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.Cooperativele agricole de productie pot valorifica, in

17


18/20


conditiile legii, cantitatile ramase disponibile dupa achitareaobligatiilor catre stat. Membrii cooperatori si producatoriiindividuali pot valorifica cantitatile destinate consumului

propriu daca achita taxele legale si le vind direct dingospodarie consumatorilor.ART. 36

Transportul vinurilor si al celorlalte bauturi obtinute pe baza

de struguri si vin, de la unitatile in care s-au produs catre

unitatile de depozitare, maturare, conditionare, imbutelieresau comercializare, precum si catre cele de industrializare, vafi insotit de buletinul de analiza si de buletinul de atestare a

denumirii de origine pentru produsele indreptatite a purtaaceasta denumire.ART. 37

Vinurile si celelalte bauturi pe baza de vin, cu denumire de

origine, destinate consumului intern, vor fi comercializate, inmod obligatoriu, numai imbuteliate.ART. 38

Calitatea vinurilor si a celorlalte bauturi provenite din must si

vin, importate, trebuie sa fie dovedita prin certificate eliberatede laboratoare recunoscute in tara de origine. Certificatul vacontine, in masura in care conventia dintre state nu prevedealtfel, indicatii asupra provenientei, compozitiei chimice si

confirmarea ca acestea corespund prevederilor legii din tarade origine.ART. 39

Vinurile si celelalte bauturi provenite din must si din vin,

importate fara a fi imbuteliate, vor fi comercializate subdenumirea cu care au fost importate; cele care se imbuteliaza

in tara vor purta pe eticheta mentiunea "imbuteliat inRomania".

CAP. 3

Organele de indrumare si controlART. 40

In cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare,Silviculturii si Apelor ve functiona Oficiul national al viei si

vinului, avind urmatoarele atributii:- ia parte la principalele actiuni privind dezvoltarea

viticulturii si la aplicarea prevederilor din prezenta lege;- avizeaza propunerile de delimitare a plantatiilor viticole incare se produc vinuri si produse pe baza de vin cu dreptul de

a purta denumire de origine;- propune organizarea de manifestari nationale siinternationale cu caracter viticol si vinicol.

Componenta Oficiului national al viei si vinului se stabilesteprin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare,

silviculturii si apelor.ART. 41

Pentru exercitarea controlului cu privire la indeplinireaprevederilor legii viei si vinului, in cadrul Ministerului

Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, vafunctiona Inspectia de stat viti-vinicola, care va urmari:

respectarea legislatiei privind infiintarea plantatiilor de vii, deportaltoi si pepinierelor viticole;

- aplicarea masurilor agrotehnice, diferentiat pe podgorii,centre viticole si directii de productie, precum si a schemelor

tehnologice pentru fiecare tip de vin si produse pe baza demust si vin;

- pastrarea, transportul, circulatia si desfacerea produselorviticole si vinicole potrivit normelor in vigoare.CAP. 4

Dispozitii finaleART. 42

Definitiile privind categoriile biologice de material saditor,

strugurii, produsele obtinute din struguri si din vin, precum sibauturile alcoolice casnice sint cele precizate in anexa, careface parte integranta din prezenta lege.

ART. 43

Conditiile de delimitare teritoriala a culturii vitei de vie;modul si conditiile de eliberare a autorizatiei de infiintare a

plantatiilor de vii si a pepinierelor, amplasarea si functionareaacestora; conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

localurile si vinurile proprii consumului;conditiile de atribuire a denumirii de origine si conditiile de

obtinere, maturare, conditionare a acestor vinuri; tratamentele

ce se aplica mustului si vinului; clasarea vinurilor;modalitatile de exercitare a controlului si constatariiabaterilor, precum si alte masuri de aplicare a prezentei legi

se stabilesc prin normele tehnice emise de catre MinisterulAgriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.ART. 44

Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage, dupa caz,

raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civilasau penala.

Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 si art. 35 alin. 1 sepedepseste potrivit art. 295 lit. a din Codul penal;

nerespectarea cu stiinta sau din neglijenta a prevederilor art.22 alin. 2 si 3, precum si punerea in consum a vinurilorimproprii se pedepseste, dupa caz, potrivit art. 248 si 249 dinCodul penal; nerespectarea cu stiinta a prevederilor art. 32

alin. 1 se pedepseste potrivit art. 297 din Codul penal.Incalcarea prevederilor art. 7, 10 alin. 1, art. 11, 13 alin. 2,

art.14, 16, 17, 18, 20, 21 lit. a si b, art. 27, 29, 30, 33, 34, 36,37, 38 si 39 din prezenta lege, precum si savirsirea de alte

fapte ce vor fi stabilite si sanctionate prin hotarire aConsiliului de Ministri, constituie contraventie.

Dispozitiile Legii nr. 2/1970 privind asigurarea si controlulcalitatii produselor sint aplicabile in activitatea viticola si

vinicola, in masura in care prezenta lege nu prevede altfel.Constatarea infractiunilor savirsite la prezenta lege se face de

catre organele de urmarire penala si de specialisti anumeimputerniciti de Ministerul Agriculturii, Industriei

Alimentare, Silviculturii si Apelor.ART. 45

In vederea orientarii de viitor a viticulturii tarii si a stabiliriisarcinilor de plan de perspectiva, Ministerul Agriculturii,

Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va organizaperiodic recensamintul patrimoniului viticol.ART. 46

Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii ei.

ANEXA 1 Cuprinzind definitii privind categoriile biologice

de material saditor viticol, strugurii, productia obtinuta dinstruguri, must si vin, precum si bauturile alcoolice casnice1. Material saditor elita este cel rezultat din plantatiile desoiuri noi si de cloni omologati, obtinuti in urma unui proces

de ameliorare.2. Material saditor selectionat este cel obtinut din plantatiile-

mama de coarde-altoi si butasi portaltoi infiintate cu materialelita, precum si cel rezultat in urma aplicarii selectiei in masa

timp de minimum 3 ani in plantatiile furnizoare de coarde-altoi si de butasi portaltoi.3. Material saditor autentic este acela care intruneste, intotalitate, caracterele si insusirile morfologice si biologice

proprii soiului respectiv.4. Strugurii de vin sint acei care datorita caracteristicilor lor

tehnologice se folosesc, in principal, la vinificare cu mijloaceobisnuite si genereaza in mod spontan o fermentatiealcoolica.5. Strugurii de masa sint acei care datorita caracteristicilor lorsint destinati, in principal, consumului in stare proaspata si seobtin din soiuri de vita specializate in aceasta directie de

productie.

6. Stafidele sint boabe de struguri - cu sau fara seminte -obtinute din soiurile cultivate in acest scop, deshidratate si

18
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=29266http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=29266


19/20


20/20


Cuprins:

1.1 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI

1.2 OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

1.3 PREZENTARE PROIECT

1.4 PIATA ACTUALA

1.5 INFORMATII FINANCIARE

1.6 CONCLUZII

ANEXE

20

dezvoltarea unei ferme viticole

Documents