Dezastre ecologice

Profesor:Voinea Constanța Elev:Crișan Daniel Cls a XI-a B

Accidentul nuclear de la Cernobîl

A fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl pe data de 26 aprilie 1986 care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.De atunci, mii de copii au fost diagnosticați cu cancer de tiroidă și peste 30 de km din jurul centralei sunt încă închiși.

Accidentul de la Seveso

Accidentul de la Seveso a fost un accident industrial de mare amploare, care a avut loc, la 10 iulie 1976, la un reactor chimic din incinta unei fabrici de pesticide din nordul Italiei.

A fost eliberat în atmosferă un nor de dioxină, o substanță cunoscută pentru efectele ei cancerigene.

37.000 de persoane au intrat în contact cu aerul contaminat, au fost găsite mii de animale moarte, iar solul a fost contaminat. Zona afectată (circa 18 km2) cuprindea în special orașul Seveso, aflat la 15 km de Milano, oraș care ulterior a fost evacuat.

Catastrofa de la Bhopal

Catastrofa de la Bhopal este numele sub care este cunoscut unul dintre cele mai grave accidente industriale din lume și care s-a soldat cu peste 15.000 de victime și cu peste 500.000 de persoane afectate în mod direct. Evenimentul s-a petrecut în noaptea de 2 spre 3 decembrie 1984 în apropierea orașului Bhopal și a constat în eliberarea în atmosferă a peste 45 de tone de derivat gazos de cianură din incinta uzinei Union Carbide India.Efectele catastrofei continuă să se manifeste la mulți ani după accident: s-au născut sute de copii cu deficiențe neuro-motorii, orbi sau cu alte dizabilități și malformații, mai ales la nivelul sistemului osos sau sistemului muscular.

Dezastrul de la Kîștîm

Dezastrul de la Kîștîm a fost un accident de contaminare cu radiații în stația nucleară Maiak din orașul Oziorsk din URSS. A primit gradul 6 din 7 pe Scala Internațională Nucleară, făcându-l al treilea cel mai puternic accident nuclear din istorie.. Explozia a fost estimată ca având puterea a 70-100 de tone de tnt a aruncat baza de beton ce cântărea 160 de tone în aer. În urma exploziei nu a fost nicio victimă, dar a eliberat 70-150PBQ(peta becquerel). În următoarele 10-11 ore norul radioactiv s-a mișcat spre ne, atingând 300-350 de km de la uzină. După prăbușirea norului, 800 de km pătrați au fost contaminați pe termen lung cu cesiu-137 și stronțiu-90.

Incendierile de petrol din Kuweit

Incendierile de petrol din Kuweit este numele sub care este cunoscut dezastrul ecologic din 1991, cauzat de trupele militare irakiene care se retrăgeau din Kuweit în cadrul Războiului din Golf.

Decizia distructivă a fost adoptată de Saddam Hussein care, conștient de înfrângere, dorea ca nimeni să nu mai poată beneficia de zăcămintele de petrol din zonă. Au fost incendiate peste 600 de puțuri de petrol, iar flăcările au ars timp de câteva luni producând pagube considerabile, în special în cadrul ecosistemului. Astfel, au apărut adevărate lacuri de petrol, au început să cadă ploi negre și au murit multe animale din cauza atmosferei infestate cu vapori petrolieri. Toată zona Golfului Persic a fost acoperită de un amestec de gaze toxice acide (dioxid de carbon și hidrogen sulfurat, toate asociate cu afecțiuni respiratorii și cancer), funingine și cenușă.

Kuweitul a cheltuit 1,5 miliarde de dolari pentru a stopa incendiile, iar industria petrolieră a pierdut peste 5 miliarde de dolari, pe lângă peste un milion de barili de petrol mistuit de flăcări.

Marele Smog din 1952

Marele smog din 1952 a fost un fenomen sever de poluare a aerului, care a avut loc la Londra între 5 și 9 decembrie 1952. Dezastrul ecologic s-a datorat faptului că încălzirea locuințelor în metropola britanică se baza în special pe cărbune. Gazele de ardere au format împreună cu ceața un strat de smog cu efecte negative asupra populației. Efectul a fost amplificat de fenomenul de inversiune meteo cauzat de un anticiclon și prin care aerul rece poluat a fost blocat aproape de nivelul solului de un strat de aer cald.

Bibliografie

ro.wikipedia.orgwww.historia.ro