Cuprins

CuprinsCapitolul I Date generale

1.1 Denumirea si datele de identificare a intreprinderii1.2 Scurt istoric al intreprinderii1.3 Obiecte de activitate ale intreprinderii1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul societatiiCapitolul II Piata si principalii concurenti

2.1 Portofoliu de produse

2.2 Cota de piata pe total sip e domenii de activitate strategica (DAS)2.3 Concurenta

2.3.1 Indicele de concentrare a pietei pe intreprinderi sip e DAS-uri

2.3.2 Pozitia concurentiala

2.3.3 Avantajul concurential

Capitolul III Analiza veniturilor

3.1 Venituri din exploatare3.2 Venituri financiare3.3 Venituri exceptionale3.4 Venituri totaleCapitolul IV- Analiza cheltuielilor

4.1 Cheltuieli de exploatare4.2 Cheltuieli financiare4.3 Cheltuieli exceptionale

4.4 Cheltuieli totale

Capitolul V- Analiza indicatorilor de rentabilitate

5.1 Rezultatul din exploatare

5.2 Rezultatul financiar

5.3 Rezultatul curent

5.4 Rezultatul brut al exploataruii

5.5 Rezultatul net al exercitiului

5.6 Rata rezultatului brut al exercitiului

5.7 Rata rezultatului net

5.8 Rata rezultatului brut la 1leu cifra de afaceri

5.9 Rata rezultatului curent la 1 leu cifra de afaceri

5.10 Analiza rentabilitatii financiareRf=Rn/Rpr(%)

5.11Analiza rentabilitatii comerciale

Rc=Rn/CA(%)5.12Analiza rentabilitatii economice

Re=Rb/At(%)Capitolul VI- Propuneri privind cresterea rentabilitatii firmei

Capitolul VII- Concluzii

Bibliografie.

CAPILOLUL I

1.1 Date generale:

SC.Agricola 96 SA Tiganasi, cu sediul social in comuna Tiganasi,judetul

Iasi. CUI: 9536917, inregistrata la registrul Comertului cu codul de inregistrare: J22/833/1997, avand Cod CAEN: 0111. Capital social subscris si varsat 155085 RON.1.2 Scurt istoric al societatii:

SC Agricola 96 SA Tiganasi, este una dintre firmele representative

pentru agricultura din zona, situandu-se pe pozitii fruntase in cadrul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in achizitionarea de utilaje agricole performante, de peste un million de euro in ultimii ani.

In present annual o suprafata de peste 4000 ha. In toamna anului 2009 au fost insamantate 1326 ha grau, 962 ha rapita de toamna, 734 ha orz, si au fost pregatite 4127 ha ogor care au fost insamantate in primavera cu porumb siloz-817 ha,floarea soarelui-962 ha, poeumb semincier-1213 ha, sfecla-658 ha, soia-383 ha si alte culture-94 ha (mustar,lucerna,mazare,fasole).1.3 Obiecte de activitate:

Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura reprezentata

prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de activitati secundare precum cresterea animalelor si comertul.

O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafetei agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice optime pentru valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de productii ridicate.

Pentru realizarea unor culture superioare calitativ si cantitativ, productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si performante. Cultura cereelelor si a plantelor industriale se realizeaza in cadrul fermei vegetale care exploateaza peste 4000 de hectare de teren agricol, localizate in arealul comunei Tiganasi. Concomitent cu cultura cerealelor,care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea soarelui si soia.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniu:

SC Agricola 96 SA Tiganasi detine bazede receptie si doua silozuri de

cereale cu o capacitate totala de depozitare de peste 50000 tone si o ferma zootehnica.

-Mijloace de productie:-12 tractoare U650,2 tractoare BELARUS. 5 tractoare CLLAS cu puteri intre 120CP si 200CP,3 incarcatoare frontale folosite la stivuit,5 combine CLLAS echipate cu hedere pentru cereale paioase si pentru porump cu adaptoare pentru floarea soarelui.

- Utilaje aferente:

-17 pluguri

-23 grape

-6 cultivatoare

-19 semanatori

-9 masini pentru administrat ingrasaminte

-8 sape rotative

-11 tavalugi inelari

-7 combinatoare

-3 prese balotat

-7 cositoare

-6 masini erbicidat

-12 remorci

Mijloace de transport:

-4 autocamioane marca Mercedes de 20 tone

-5 autoturisme pentru deplasare si transportul materialelor de volum mic

-3 remorci auto

In anul 2003 firma CS Agricola 96 SA Tiganasi a semnat un contract cu firma CLLAS, devenind astfel dealer zonal de utilaje agricole marca CLLAS, totodata putand distribui si utilaje aferente.

Data inceperii activitatii este 25 iunie 1997.

SC Agricola 96 SA Tiganasi este societate pe actiuni,inmatriculata la registrul comertului sub numarul J22/833/1997,codul unic de inregistrare RO 9536917.

CAPITOLUL II

Piata si principalii concurenti

2.1 Portofoliu de produse

Romania, alaturi de Bulgaria are cea ma scazuta productie de cereale la hectar din Uniunea Europeana- 3 tone/ha, iar prognozele arata ca situatia se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii.Conform unui studio al Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene.

In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai moderata decat fusese anticipate in studii anterioare, cu o medie anuala de aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25,UE fara Romania si Bulgaria, va creste cu 2,4 tone/ha in 2006, la 5.1 tone/ha in 2014, mai arata studiul. In 2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state member) va fi de 6,1 tone/ha.

Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania

Avand in vedere recentele cresteri de pret ale carburantilor si prognozele pe viitor se estimeaza produsul intern din sectorul biocombustibililor ca inregistra o crestere de circa 20 de milioane de tone. In present, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone pana in 2014,iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu in Ungaria,Bulgaria si Romania.

Totusi, investitiile in activitatile legate de biocombustibili se materializeaza lent in aceste regiuni, comparetiv cu planurile anuntate in ultimii aniconferm raportului UE.

Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2010,iar in 2011 productia a fost la cel mai slab nivel,stocurile limitate si constrangerea pietelor globale au dus la preturi record.in 2013 se preconizeaza o crestere in termini reali a preturilor datorita cresterii preturilor la carburanti, impozitelor si taxelor si totodata a politicilor aplicate de statul Roman in domeniul agriculturii. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa ajunga la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se asteapta sa ramana relative mare sip e termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa ajunga la 177 euro/tona pana in 2014,in timp ce el va fi de 136 euro/tona in Ungaria,Slovacia,Austria,Cehia Bulgaria si Romania.

In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea privind furajele,in urma restructurarii sectorului zootehnic.

Seceta din Romania a daunat substantial agricultura UE. Contributia Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost cu mult sub potentialul selor doua state, din cauza recoltelor reduse drastic de seceta, situatie in care se va redresa insa, productiile urmand sa revina la normal in anii urmatori.2.2 Cota de piata

Pentru a analiza cota de piata vom utilize 3 idicatori:

-cota de piata absoluta

-cota de piata specifica

-cota de piata relativaCota de piata absoluta:

Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC Agricola 96 SA Tiganasi.Secalculeaza dupa relatia: P= x 100

Cota de piata specifica:

Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de aceasta.

Se calculeaza dupa relatia: P = x 100Cota de piata relativa:

Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii raportat la principalul concurrent.

Se calculeaza dupa relatia: P = x 100

Nr,

crtIndicatori201020112012Indici de evolutie

2011/20102012/2011

1CAi=cifra de afaceri

a intreprinderii11603833947412710623525-18.36%1.12%

2CAr= cifra deafaceri a

ramurei3545650034589600334556000.09%0.96%

3CAm=cifra de afaceri a concurentului

important56879506457600637550013.53%0.98%

4CAs=cifra deafaceri a

segmentului de piata25678000299865002476500016.77%0.82%

5Pi=cota de piata

absoluta32.7227.3931.75-16.28%1.15%

6Pir=cota depiata

relativa204146.71666.30-28.08%11.35%

7Pis=cota depiata

specifica45.1831.5942.89-30.07%1.35%

2.3 Concurenta:

Orice intreprindere isi desfasoara activitatea intr-un mediu determinat,in care intretine relatii cvasi-permanente cu piata, deoarece ea intervine aici atat in calitate de furnizor, cat si de beneficiar. Desigur, eficienta activitatii depinde de modul ei de itegrare in relatiile de piata.unde apar o serie de alti agenti economici cu care intra in competitie pentru obtinerea unor conditii mai bune de productie, desfacere,efectuare a operatiunilor banesti sau a altor activitati, in scopul obtinerii de cat mai multe avantaje. Deoarece concurenta este o lupta permanenta, in care primeaza interesele economice si care se soldeaza intotdeauna cu invinsi si invingatori, fiecare intreprindere trebuie sa cunoasca bine structura si intensitatea concurentei, cauzele succesului concurentilor importanti, formele in care se manifesta, pentru ca pe aceasta baza sa-si evalueze sansele de supravietuire, racordandu-si la realitate obiectivele prioritare si adoptand cele mai potrivite strategii concurentiale.

Complexul legaturilor in care intra un agent economic in lupta pentru crearea, mentinerea sau marirea avantajului sau fata de ceilalti agenti economici cu care isi disputa fie resursele, clientii, fie si una si alta, constituie sistemul relatiilor de concurenta.

Manifestarea concurentei este expresia gradului de dezvoltare si liberalizare economica si de aceea intensitatea ei este diferita de la o etapa la alta, de la un domeniu la altul, in functie de raportul dintre cere si oferta, reflectand in general masura in care societatea este capabila sa stimuleze creativitatea agentilor economici, asigurand functionalitatea normala a sistemului economic. In acest fel, dovedeste ratiunea de a fi, aceea de a deserve consumatorul.

Cel mai evident aspect al relatiilor de concurenta este cel denumit de altfel concurenta propriu zisa,care are loc intre producatori,deci intre intreprinderi in calitatea lor de ofertanti,care isi disputa intaetatea in acapararea consumatorului, fiecare incercand sa satiafaca in cat mai mare masura necesitatile acestuia in conditii de maxima eficienta. In acestscop, fiecare agent economic va folosi o gama larga de forme si mijloace precum: calitatea cat mai buna a produsului, originalitatea lui. Preturi accesibile, prezentare adegvata, placuta, atractiva, promovare discreta, dar permanenta etc.

Trebuie subliniat un fapt important, si anume acela, ca obiectul concurentei nu-l constitue doar pretul,cum apare la prima vedere, ci si produsul, si distributia si promavarea, care constituie elementele mixului de markting.De aceea, specialistii considera, ca de fapt, cauzele succesului unei intreprinri se gasesc in: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi, preturi competitive, avantaje in privinta costului, buna ei localizare, marimea si importanta firmei, dominarea canalelor de distributie, metode de vanzare si distributie, publicitate si promovare, desing etc.

Aspectul cel mai fregvent si vizibil al relatiilor de concurenta este cel ce se desfasoara intre intreprinderile care realizeaza acelasi produs si deci satisfac aceiasi nece sitate, determinand concurenta directa, ele disputandu-si aceiasi clientele. In aceasta situatie, delimitarea se realizeaza prin nivelul calitativ al produsului, originalitatea, nivelul de servire, garantiile ce se acorda post vanzare, reprezentand concurenta orizontala. Relatiile de concurenta apar si intre intreprinderile care realizeaza produse substituibile, cum sunt cele fabricate din materii prime naturale si sintetice, in care un rol essential revine calitatii acestor produse, dar si preturilor, politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a invinge in competitie, Acest gen de concurenta se desfasoara pe verticala si are ca effect extinderea pietii unui producator pe seama concurentilor.

Tot relatii de concurenta, de data aceasta indirecta, apar si intre intreprinderile ce ofera produse total diferite, dar care se adreseaza acelorasi cumparatori si sunt destinate acelorasi utilizatori. De exemplu, pentru furnizorul de cafea, alti furnizori de cafea sunt concurenti directi, dar furnizorii de ceai sunt concurenti indirecti.

In aceiasi categorie de concurenta indirecta intra si intreprinderile care in cadrul pietei, isi disputa acelas venit al cumparatorilor. Vor castiga cei care vor reusi sa-I convinga pe consumatori ca alegand produsul sau serviciul lor isi satisfac cel mai bine una din numeroasele lor necesitati.

Indiferent de situatiaconcurentiala in care se afla intreprinderea, este cert ca ia trebuie sa lupte, sa reziste sis a invinga, trebuie sa obtina un avantaj prin: reducerea cheltuielilor de productie si desfacere, introducerea progresului tehnico-stiintific, extinderea proportilor productiei etc.

Prin urmare, concurenta reprezinta un puternic factor de stimulare pentru agentii economici in directia sporirii si diversificarii ofertei, a adaptarii la necesitatile dinamice ale societatii. In acelasi timp, ea impune stabilirea preturilor la cote reale, dar si alocarea resurselor limitate in asa fel incat sa se asigure satisfacerea maxima a nevoilor mereu in crestere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfasoara o activitate eficienta.

In concluzie, concurenta, ca model de comportament al agentilor economici in sistemul de piata, semnifica o rivalitate intre participantii la actul de vanzare-cumparare, un raport de forta dintre acestia, o opozitie asigurand cale cea mai buna de satisfacere a intereselor tuturor< adica de maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o necessitate obiectiva, iminenta care actioneaza complex si contradictoriu, desemnand anumite structuri de piata: monopol,monopson, oligopson, oligopoly,monopolistica, in functie de:-numarul si puterea agentilor economici participanti

-gradul de diferentiere a produselor

-fluiditatea pietii

-transparenta pietii

-mobilitatea factorilor de productie

O piata caracterizata prin: atomicitate, fluiditate, transparenta, mobilitate, omogenitate ar impune o concurenta perfecta, dar cum aceasta in practica nu poate exista, pentru ca nu se pot intalni simultan cele cinci conditii, in fapt exista doar piata cu concurenta imperfecta, care cunoaste mai multe tipuri in functie de numarul de vanzatori si cumparatori prezenti la un moment dat pe piata.

Oferta/CerereNumar mareNumar micUnicitate

Numar mareConcurenta perfectaOligopolMonopol

Numar micOligopsonOligopol bilateralMonopol contracarat

UnicitateMonopsonMonopson contracaratMonopol bilateral

Tipul de concurenta cel mai fregvent intalnit in viata economica contemporana este cel de oligopoly,in domeniul bunurilor de larg consum current piata monopolistica domina, ceea ce da posibilitatea tuturor cetatenilor, indifferent cat de mici venituri au, sa-si satisfaca necesitatile de subzistenta intrucat pe aceasta piata bunurile se vand la un prt ce oscileaza in jurul pretului de echilibru, prt ce-l avantajeaza sip e consummator, cat si pe producator. Din acest motiv in tarile dezvoltate se pune atat de mare accent pe stimularea si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, pentru ca astfel se asigura existenta unui numar mare de vanzatori si cumparatori.Modalitatile prin care se duce lupta de concurenta sunt extreme de diverse. Alaturi de mijloace economice: reducerea chektuielilor de productie, lansarea de noi produse, imbunatatire calitatii, reclama si publicitatea, conditii avantajoase de vanzare etc, se folosesc si mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurentilor de resurse materiale sau de nunca si altele.In fiecare tara concurenta se desfasoara prin respectarea unor reguli scrise si nescrise, in cadrul legal, admis si chiar stimulat pentru efectele sale benefice asupra evolutiei societatii in ansamblu. Aceasta este denumita concurenta loiala, dar in practica unii agenti economici uzeaza de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurentilor, fapte sanctionate in mai toate tarile prin legi juridice, Ea poarta denumire de concurenta neloiala sau incorecta.

Modalitatile cele mai utilizate de concurenta neloiala sunt:

-denigrarea concurentilor prin vehicularea, mai ales prin mass media, a unor inexactitati cu privire la concurenti

-concurenta parazitara, prin crearea confuziilor-dumping, prin practicarea unor preturi de vanzare mai reduse, in genere mai mici decat pretul de productie

-concurenta ilicita sau frauda fiscala, prin care eludand impozitarea, isi pot permite sa practice preturi mai reduse

Fata de agentii economici care practica concurenta neloiala, trebuie adoptata o atitudine intransigenta, intrucat ei dezechilibreaza mecanismul de functionare a economiei nationale, de regula prin sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate in interes general al comunitatii umane.

2.3.1 Pozitia concurentialaEvaluarea pozitiei concurentiale a firmei se face in functie de un system de factori cheie de success, ce diferentiaza intreprinderile care actioneaza in sectorul alimentar.

Metodologic, evaluarea pozitiei concurentiale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grille este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

-identificarea factorilor cheie ai succesului

-ierarhizarea acestora pe baza unor coieficenti de importanta

-notarea acestor criterii pentru cazul analizat

-evaluarea pozitiei concurentiale a intreprinderii pe baza unei note medii ponderate

Pentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomanda urmatorii pasi:

-pozitia de piata, exprimata prin partea de piata absoluta sau relative si prin dinamicitatea acesteia. Partea de piata relative a firmei SC Agricola 96 SAin raport cu firma SC Agricola Roscani SRL este de 2.07%.-pozitia intreprinderii in producere de cereale. Specialistii sunt la current si folosesc cele mai moderne tehnologii in producerea de cereale si ale aprovizionarii, stocarii, vanzarii etc. minimizand considerabil aceste costuri.-imaginea intreprinderii si implantarea comerciala. Activitatea de marketing la SC Agricola 96 SA a fost puternic dezvoltata. Aexistat o campanie promotionala intensive si continua, unul dintre obiectivele peincipale ale societatii fiind formarea unei imagini positive a societatii.-rentabilitatea si forta financiara. Rentabilitatea prezenta este influentata de actiuni intreprinse in diverse perioade trecute de timp, deci prezinta o recompense pentru avantajele concurentiale obtinute. Analiza bilantului de venituri si cheltuieli scoate in evidenta faptul ca veniturile din vanzari au fost realizate in proportie de 93.1% fata de program. Opinia conform carei maximizarea satisfactiei clientilor va conduce la maximizarea rentabilitatii si a cotei de piataeste reala.

Factori cheie ai

succesuluiCoeficient

de

pondereIntreprindereNota medie ponderata

SC

Agricola

96 SASC

Agricola

Roscani

SRLSC

Agricola

96 SASC

Agricola

Roscani

SRL

1. Cifra de

afaceri 0.25 3 2 0.75 0.5

2. Costul

productie-

distributie 0.20 4 3 0.8 0.6

3. Calitatea

distributiei 0.15 14 3 0.60 0.45

4. Dezvoltareatehnologica 0.10 4 3 0.40 0.30

5. Gestiunearesurselor

umane 0.15 2 2 0.30 0.30

6. Ariageografica 0.05 3 2 0.15 0.10

7.Aprovizionare 0.10 1 1 0.10 0.10

Nota medie 3.15 2.35

SC Agricola Roscani SRL este principalul concurrent al SC Agricola 96 SA din regiune. Din table se remarca pozitia concurentiala favorabila a firmei SC Agricola 96 SA care e mai bine plasata decat SC Agricola Roscani SRL avand un avantaj concurential reprezentat de abaterea notei medii de la 2,35 la 3,15.Avantajul concurential al firmei este asigurat de performantele superioare ale acesteia prin dezvoltarea tehnologica, cifra de afaceri, calitatea distributiei si costul de productie-distributie.

Principalii concurenti:

1. SC Agricola Roscani SRL

2. SC Agricola Popiricani SRL

3. SC Agricola Andrieseni SRL

4. SC AgriMest SRL

5. SC AgroProd SRL

6. SC Agromec Belcesti SRL

Produsele realizate de SC Agricola 96 SA sunt destinate la randul lor unor altor societati prelucratoare.

Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie.

Porumbul si floare soarelui din loturile seminciere sunt comercializate catre fermele din apropiere dar si persoanelor fizice.

Rapita reprezinta materie prima pentru fabricarea de biocombustibil.

Soia si porumbul se folosesc, ca furaje pentru efectivul de animale.

2.3.3 Avantajul concurential

Tehnologia influentiaza avantajul concurential daca detine un rol semnificativ in determinarea pozitiei relative de cost sau a diferentierii.

Deoarece tehnologia este inglobata in fiecare activitate valorica si este implicate in realizarea legaturilor dintre activitati, poate avea un effect considerabil atat asupra costului cat si a diferentierii. Tehnologia va avea effect asupra costului sau asupre diferentierii daca influenteaza factorii determinanti de cost sau de diferentiere ai activitatilor valorice.

Tehnologia care poate fi utilizata intr-o activitate valorica este adesea rezultatul altor factori de cost sau diferentiere, cum ar fi scara, coordonarea in timp sau relatiile de interdependenta. Cu toate acestea, tehnologia utilizata intr-o activitate valorica este fregvent prin ea isasi un factor ce determina avantaj concurential, atunci cand reflecta o decizie de alegere politica luata independent de alti factori.

O firna care poate descoperi o tehnologie mai buna pentru executarea unei activitati, comparative cu concurentii ei, obtine prin aceasta un castig de avantaj concurential.

Pe langa faptul ca influienteza prin ea insasi costul sau diferentierea, tehnologia are effect asupra avantajului concurential prin schimbarea sau influientarea celorlalti factori de cost sau unicitate. Dezvoltarea tehnologica poate sa majoreze sau sa diminuieze economiile de scara, sa faca posibile relatiile de interdependenta acolo unde acestea nu puteau fi create inainte, si sa influienteze aproape fiecare dintre ceilalti factori de cost sau de unicitate.

Un process tehnologic major nu trebuie neaparat sa presupuna descoperiri stiintifice revolutionare, nici macar tehnologiei care nu era disponibile anterior. Schimbari simple aduse modului in care o firma isi executa activitatile sau combina tehnologiile disponibile stau adesea la baza avantajului concurential.

Matricea Boston Consulting Grup (BCG)

Inaite de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar sa precizam modul de evaleare a indicilor.

-indicile de crestere a pietei se masoara in principiu prin cresterea pietei in volum sau in valuare de la un an la altul. Acest indice se bazeaza pe teoria ciclului de viata al produsului. Activitatile in crestere sau in lansare sunt cele mai attractive in sectoarele cu crestere puternica, jocurile nu sunt inca facute si se mai poate penetra piata; in timp ce in activitatile mature, tehnologiile sunt stabile, iar pozitiile concurentiale sunt fixate, fiind foarte greu de atacat.

-partea relative de piata se masoara prin nivelul vanzarilor in raport cu concurentul cel mai bine plasat.

Nr

crt Familia de

Produse

IndicatoriGrau

DAS 1Rapita

DAS 2Porumb

DAS 3Soia

DAS 4Floarea

Soarelui

DAS 5

1Cifra de afaceri 5281540531746404522176077923550

2Rata de crestere a sectorului 18 5 5 10 22

3CAm265432013453601956600150000356500

4Partea de piata relativa 1.98 0.39 0.20 1.17 2.59

Dup ace au fost definite cele doua axe prin combinarea lor se obtin patru tipuri de activitati, asa cum se poate observa in figura de mai jos.

Principalele prescriptii strategice in cazul SC Agricola 96 SA in categoria activitatilor vedeta se incadreaza in DAS 1 si DAS 5.

Vanzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste 65% din cifra de afaceri. In aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai buna. Vazarile se realizeaza in procent de 100% din productia realizata. Comenzile pentru aceste produse sunt foarte mari, iar SC Agricola 96 SA nu le poate onora in totalitate.

- Activitatile vaca de muls sunt reprezentate de DAS 4, el are un ritm de crestere bun si o parte de piata buna. In urma investitiilor facute in sectoarele de productie, calitatea fiind si ea de neegalat, numarul clientilor interni cat si externi a crescut.

- DAS # si DAS 2 se incadreaza in activitatile pietre de moara, datorita concurentei acerbe de pe piata. Desi au redus pretul, clientii sunt orientate mai mult spre seminte de import.2.3.4 Indicile de concentrare al pietei.

Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pitei, respectiv de numarul intreprinderilor existente pe o anumita piata pentru un anumit produs.

Practic,structura concurentiala indica gradul de dispersie a pitei, (piete concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste 90% din piata; piata dispersata inseamna o infinitate de intreprinderi care au cote mici de piata).

Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii factori:

-indicele de concentrare partiala a pietei

-indicele Herfindahl-Hirschmann (HH)

-indicele Hall-Tideman (HT)

Indicele de concentrare partial al pietei (Icp) indica cota de piata medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cuvinte indicele de concentrare partiale este:

Icp = Pi ; unde: n=4,8,12

I=rangul intreprinderii

Pi= partea de piata absoluta

Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele concentrate concurenta este puternica).

Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin insumarea patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.

I = Pi

unde: n=totalitatea intreprinderilor

i=rangul intreprinderii

Pi=partea de piata absoluta.

Indicele HT exprima gradul de concentrare al pietei lund in considerare cota de piata a concurentului dominant, cu cat cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrata.

I =

unde: n=totalitatea intreprinderilor de

pe piata

i=rangul intreprinderii

Pi=partea de piata a intreprinderii de rang i.Rangul intreprinderii COTE=parte de piata absoluta pe piata

Piata graului (A)

DAS 1Pata rapitei (B)

DAS 2Piata porumbului

(C)

DAS 3 Piata soiei

(D)

DAS 4Piata floarea soarelui (E)

DAS 5

1.SC Agricola 96 SA 40 35 25 12 10

2.SC Agricola Roscani SRL 30 25 22 21 15

3.SC Agricola Popricani SRL 20 15 12 19 17

4.SC Agricola andrieseni SRL 10 8 6 17 22

5.SC AgriMest SRL - 7 15 10 25

6.SC AgroProd

SRL - 5 10 10 6

7.SC Agromec Belcesti SRL - 5 10 11 5

Pe piata graului vom avea urmatorii indici:

a) Icp = Piunde: n=4,8,12

i=rangul intreprinderii

Pi=partea de piata absoluta.

Considerand doar 7 firme concurente, vom avea n=4

Icp =0,4+0,3+0,2+0,1 Icp =1

b) I = Pi

unde: n=totalitatea intreprinderilor

i=rangul intreprinderii

Pi=partea de piata absoluta.

I =(0,4)+(0,3)+(0,2)+(0,1)=0,16+0,09+0,04+0,01

I =0,3

c) I = unde: n=totalitatea intrepriderilor de pe piata

i=rangul intreprinderii

Pi=partea de piata a intreprinderii de rang i

I =

I = = I =

Concluzii:

Indicele Icp ia valoare 1 ceea ce indica faptul ca in cadrul pietei graului (A) SC Agricola96 SA detine monopolul pe piata.

Valorile idicelor I = 0,3 si I =0,5 exprima o repartitie inegala a pietei (A) intre firmele concurente.

Pentru piata rapitei (B)

a) Icp = Pi

Icp =0,35+0,25+0,15+0,08

Icp =0,83

b) I = Pi

I =(0,35)+(0,25)+(0,15)+(0,08)+(0,07)+(0,05)+(0,05)

I =0.1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025

I =0,223

c) I =

I =

I =

I =

I =0,308

Concluzii:

Valoarea Icp apropiata de 1 semnifica un grad concentrate de ridicare a pietei, fapt ca aceasta este dominate de catre firme (oligopol)

Valuarea indicelui I si I mai mare ca exprima o repartitie inegala a pietei intre firmele concurente.

Pentru piata porumbului (C).

a) Icp = Pi

Icp =0,25+0,22+0,12+0,06

Icp =0,65

b) I = Pi

I =(0,25)+(0,22)+(0,12)+(0,06)+(0,15)+(0,1)+(0,1)

I =0,0625+0,0484+0,0144+0,036+0,0225+0,01+0,01

I =0,171

c) I =

I =

I =

I =

I =0,149

Concluzii:

Indicele I avand o valuare de 0,65 arata faptul ca gradul de concentrare pe piata (C) este mai scazut.

Valorile indicilor I si I apropiata de exprima o repartitie aproximativ egala a pietei intre firmele concurente.

Pentru piata soiei

a) Icp = Pi

Icp =0,12+0,21+0,19+0,17

Icp =0,69

b) I = Pi

I = (0,12)+(0,21)+(0,19)+(0,17)+(0,1)+(0,1)+(0,11)

I =0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121

I =0,1556

c) I =

I =

I =

I =

I = 0,136

Pentru piata de floarea soarelui

a) Icp = Pi

Icp =0,10+0,15+0,17+0,22Icp =0,64

b) I = Pi

I =(0,10)+(0,15)+(o,17)+(0,22)+(0,25)+(0,06)+(0,05)

I =0,01+0,0225+0,0289+0,0484+0,0625+0,0036+0,0121

I =0,1837

c) I =

I =

I =

I =

I =0,133

CAPITOLUL III

Analiza veniturilor

Venitul reprezinta afluxul global de avantajeeconomice in cursul perioadei de gestiune rezultat in procesul activitatii ordinare a intreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micsorare a datoriilor, care conduc la cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor intreprinderii.Venitul cuprinde numai fluxul global de avantaje economice obtinute sau care urmeaza sa fie obtinute de intreprindere in conturile ei. In componenta venitului nu se include sumele incasate in numele tertilor personae, de exemplu, cum sunt tax ape valuare adaugata, accizele, incasarile globale obtinute de intreprindere din insarcinarea organizatiilor terte, din vanzarea produselor sau marfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al intreprinderii sin u influienteaza capitalul propriu al acesteia,

In functie de sursele de intrare< veniturile se impart in doua grupe:

1. Venituri din activitatea operationala.

2. Venituri din activitati neoperationale.

Veniturile din activitatea operationala cuprind sumele rezultate din activitatea de baza a intreprinderii. Acestea cuprind:- veniturile din vanzari (incasarile din vanzarea produselor, marfurilor, prestarea serviciilor, operatiile de barter, contracte de constructie).

- alte venituri operationale (sumele primate sau de primit din iesirea activelor curente, cu exceptia produselor finite si marfurilor, arenda curenta, precum si sub forma de amenzi, penalitati, depagubiri, recuperari de daune materiale rezultate de modificari ale metodelor de evaluare a activelor curente).

Din veniturile din activitatea neoperationala fac parte sumele primate sau de primit din alte feluri de activitati ale intreprinderii. Acestea cuprind:

- veniturile din activitatea de investitii, in a caror componenta intra sumele rezultate din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii (sume incasate din vanzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe< dividentele calculate< dobanzile, sumele diferentelor din reevaluarea activelor pe termen lung iesite, veniturile din operatiunile cu parti legate).- veniturile din activitatea financiara, care cuprinde sumele rezultate din transmiterea in folosinta altor personae juridice si fizice, pe tremen mai mare de un an, a actelor nemateriale si materiale pe termen lung, valuarea activelor intrate cu titlul gratuity, venituri sub foma de diferente de curs valutar, subventii de stat, prime, premii si sume sponzorizate, sume conform contractelor de neincludere in concurenta etc.

- venituri exceptionale la care se refera sumele primate de la organelle de stat, companiile de asigurari, persoanele juridice si fizice sub forma de recuperare a pierderilor din calamitati, perturbari politice si alte evenimente exceptionale.

Venituri din exploatere

Ve niturile din ecploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia imobilizata, venituri din suventii de exploatare, alte venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma predarii bunurilor catre comparator, la livrarea lor pe baza de factura sau in alte conditii stabilite in contract care atesta transferarea de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor.Venituri financiare

Veniturile financiare cuprind: venituri din participatii, venituri din alte imobilizari, venituri din creante imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi, veniturile din stocurile obisnuite si alte venituri financiare.

Venituri exceptionaleVenituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor active inca neamortizate, despagubiri etc).Alte venituri exceptionale(donatii,salarii neridicate si prescrise)

Venituri totale

Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor.

Comparative cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de afaceri rezultata din urmatoarele activitati ale SC Agricola 96 SA:31.12.201031.12.201131.12.2012

1,Venituri din exploatare122970011095908511526832

2.Venituri financiare188023493963523693

3.Venituri extraordinare594252646854

4.Venituri totale124909661145831312057379

Productia agricola si comecializarea ecesteia:Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la personae fizice si este sintetizara astfel:ProdusulSuprafata cultivate haProductia medie

Kg/haProductia totala

Kg

Grau132640535374278

Rapita107616941822744

Orz73434662544044

Porumb siloz8172743922417663

Fl soarelui96221182037516

Porumb121337544553602

Soia3831303499049

Sfecla6585864138585778

Altele94

Total7263

Veniturile financiare provin din diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din stocurile obtinute de la furnizorii permanenti.201020112012Variatia2011-2010Variatia2012-2011

1.vanzara prod agricole

Grau247623120782052158502-39802680297

Rapita1032600844575956432-188025111857

Orz675686566586595646-10910029060

Porumb siloz141153113207291386592-9080265863

Fl soarelui14444161057455985674-386961-71781

Porumb12697401352391113258182651-228917

Soia336889230225246582-10666416357

Sfecla139153113614981335841-30033-25657

Alte culturi464403565238954-464403302

Total1008506588473168836804-127340-91889

2.vanzari lapte244323522443-91

3.prestari servicii634847831682543148324227

4.vanzari seminte si motorina711127336213526424-374914190211

5.venituri din subventii744157245491524685-498666279224

Total cifra de afaceri1160383395097799972808-2257054381682

Scaderea cifrei de afaceri intre cei trei ani se datoreaza in principal urmatoarelor cause:

-nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavera datorita secetei, concomitant cu scaderea preturilor de valorificare la produsele agricole au dus la o scadere a cifrei de afaceri.-vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o scadere dela 711127 in 2010 la 336213 in 2011 si respective la 526424 in 2012, In 2010 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri, altele decat produsele agricole, reprezentau 68,80% din titalul vanzarilor de marfa ci 15% din valuarea cifrei de afaceri, in timp ce in 2011 acestea nu au mai avit loc iar in 2012 au mai revenit putin datorita schimbarii strategiilor de vanzare.-valuarea suventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2010 era de744157 lei, in timp ce la 31.12.2011 era de 245491 lei, deci in scadere cu 498666 lei, In 2012 la data de 31.12 era de 524685 aproape dublu fata de 2011.

Indicator2010201120122011-20102012-2011

Venituri din exploatare12297001109590851152683289.1199105.1806

Venituri financiare188023493963523693262.7141106.0186

Venituri exceptionale59425264685488.5897130.2051

Venituri totale124909661145831312057379440.4237341.404

Indicator2010201120122011-2010

2012-2011

Cifra de araceri1160383394741271062352581.6465112.1319

Productivitatea exercitiului100850658847316883680487.726999.8811

Valuarea adaugata1518766268111786721412.71232850494

Valuarea adaugata neta1275755265211500525411.9310284.9886

Capitolul IV

Analiza cheltuielilorCheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile excutate si serviciilor prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor,valuarea contabila a activelor cedate,distruse sau disparate.

Analiza costurilor

Tipologia costurilor:

Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor de reducere a costurilor existente in intreprindere.A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe diverse canales au activitati.

Costul- reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de materii prime, materiale, combustibili, energie, masini,utilaje, instalatii, salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite sit axe, ajutor de somaj, CAS, cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu vanzarea marfurilor.

Sursele de informatii in materie de costuri: bugetul de venituri si cheltuieli;

contul de profit si pierdere;

darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia.

Criterii de clasificare a costurilor:

Dimensiunile consumului de resurse:

- costuri totale care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de

intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate;

- costuri unitare acestea se concretizeaza in cheltuiala medie

realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs;

- costuri marginale concretizate in marimea suplimentului de cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o unitate.

Tendinta acestora:

- costuri pe termen scurt costurile inregistrate de intreprindere pe parcursul unei perioade de gestiune, respective pe un an;

- costuri pe termen lung corespund gestiunii strategice a intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca urmare a introducerii progresului ethnic.

Comportamentul costurilor fata de CA:

- costuri fixe costurile care raman invariabile la modificarea productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii; in aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetarea si dezvoltarea, cele cu administratia firmei.

- cheltuieli variabile cheltuieli al caror volum creste relative proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de materii prime, materiale,prestatii catre terti, salariile.

Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere din punct de vedere al starategiei de dezvoltare a acesteia si din punct de vedere al calculului riscului de ezploatare.

Clasificarea pe produse realizate:

- cheltuieli directe se efectuiaza direct in legatura cu realizarea unui produs;

- cheltuieli indirecte privesc administrarea firmei sau altfel spus totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului unitary efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de gestiune a intreprinderii.

Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor:

- cheltuieli controlabile nivelul lor este stability prin program de intreprindere

- cheltuieli necontrolabile nu tin direct de activitatea intreprinderii; ele sunt impuse de legislatia fiscala a statului.

Continutul acestora:

cheltuieli materiale

cheltuieli cu munca vie.

Dupa relatia costuri efecte:

- cheltuieli determinate se reflecta asupra indicatorilor de rezultate din intreprindere;

- cheltuieli discretionare cele care nu pot fi prevazute cu exactitate atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii intreprinderii.Criteriul contabil sau natura cheltuielilor:

- cheltuieli curente cheltuieli de exploatare (necesare realizarii procesului de productie),(impozite, taxe, salarii)

- cheltuieli financiare (pierderi din vanzarea de titluri, dobanzi)

- cheltuieli exceptionale ( determinate de operatiuni de gestiune si capital).

Analiza in dinamica si in structura a costurilor:

Se realizeaza cu o serie de indicatori:

- modificarea absoluta se considera nefavorabila cresterea celor doi indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca effect cresterea rezultatului.Ch = Ch Ch

modificarea relative:

Ch% = Ch-Ch*100

Ch

Se considera nefavorabila cresterea celor doi indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o proportie mai mare.

- nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate cazurile in care se inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna pentru intreprindere:

Nch = Ch*1000

CA

cuantumul variatiei nivelului relative al cheltuielilor:Q = Nch Nch unde Nch reprezinta nivelul relative al cheltuielilor la 1000 lei desfaceri efectiv realizate pentru o perioada curenta sau programat pentru perioada curenta.

- economia sau depasirea de cheltuiala:

E = CA*Q*1/1000

Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza structurala a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere intrucat ofera posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de cheltuieli ce detine ponderea nejustificata.

Intreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura cheltuielilor si ponderea diferitelor categorii de cheltuieli in total.

Exemplu:Intreprindere comerciala cheltuieli materiale 60% - costul marfurilor 70%

cheltuieli salariale 20% - cheltuieli distributie 15%

cheltuieli generale 5% - cheltuieli financiare5%

Intreprindere prestari servicii:

cheltuieli materiale 5%

cheltuieli salariale 80%

cheltuieli generale 5%

Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumului total al cheltuielilor se poate structura dupa criteriul contabil.

Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totale

Analiza cheltuielilor variabile se urmareste studierea indicatorului care se modifica in timp volumul acestora: cheltuiala variabila unitara ramanamd relative constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial volumul se utilizeaza folosind urmatorul model de analiza:Ch = CA*Nch *1/1000 =CA*g nc *1/1000

4.1.Cheltuieli din exploatare.

Cheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau de exploatare, care se identifica cu obiectul de activitate al unei intreprinderi, operatiuni considerate curente sau obisnuite.

Cheltuieli de exploatare, ocazionate, in principal, cu consumarea factorilor fundamentali care faciliteaza desfasurarea unei activitati economice sunt:

cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile

energie si apa

cheltuieli privind marfurile alte cheltuieli materiale

ajustarea valorii imobilizerilor corporale sin e corporale

ajustarea valorii activelor circulante

cheltuieli cu personalul

cheltuieli privind pretatiile externe

cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte assimilate

cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

4.2.Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de pasament, diferente nefavorabile de curs valutar, din operatiuni curente, dobanzi curente aferente imprumuturilor primate, sconturile acordate clienrilor, alte cheltuieli financiare.

Sunt constituite din ajustarea imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante: alte cheltuieli financiare.4.3.Cheltuieli exceptionale

Cheltuielile exceptionele reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la:

-operati de gestiune:

- despagubiri

- amenzi

- penalitati platite

- lipsuri la inventar

- donatii si subventii acordate

- pierderi din debitori diversi

-operatii de capital

- alte cheltuieli exceptionale

4.4. Cheltuieli totale

Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor effectuate de societate. Ele cuprind cheltuielile privind deservirea si gestiunea intreprinderii in ansamblu. A cestea sunt cheltuieli privind uzura,reparatie si intretinerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale cu destinatia generala gospodareasca; intretinerea personalului administrative si de conducere, impozitele,taxe si plati virate in buget potrivit legislatiei, tax ape valuare adaugata ne recuperate, accizele, cheltuieli pentru scopuri de binefacere si sponsorizare; pentru protectia muncii; cheltuieli de reprezentare; cheltuieli pentru cercetare si inovatii; cheltuieli pentru pregatirea si calificarea personalului; cheltuieli aferente angajarii fortei de munca; cheltuieli pentru intretinerea unitatilor de productie, etc.

Alte cheltuieli operationale cuprind sumele cheltuielilor privind vanzarea altor active curente, pentru arenda curenta, cheltuieli sub forma de amenzi, penalitati, depagubiri; cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curenre; consumurile indirecte de productie nerepartizate;lipsuri si pierderi din deterioratea valorilor; cheltuieli aferente produselor rebutate;sumele cheltuielilor aferente anularii comenzilor, etc.Denumire cheltuieli201020112012

I Cheltuieli totale de exploatare736769374598757298611

1. cheltuieli cu materiile prime si materiale158413317562421564331

2.alte cheltuieli materiale237862568722564

3.alte cheltuieli din afara(apa energie)173401184301172521

4. cheltuieli privind marfurile376154538756543725412

5. cheltuieli cu personalul307482326542300246

6. cheltuieli privind amortizarea127065135264125003

7.alte cheltuieli de exploatare139028114035681350328

II Total cheltuieli financiare655982658689653452

8. cheltuieli financiare655982658689653452

III cheltuieli totale exceptionale000

Total802367581185647952063

Capitolul V

Analiza indicatorilor de rentabilitate

Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii.Ata pentru diagnosticul intern cat si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce profit absolute nu este suficient de reprezentativa. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajandu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere al analizei, au o mare capacitate informationala.

Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un system de rate ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest system de rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor.

Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din:

orientare structurii productiei pe produse, ramuri si sub ramuri, in sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile economice se redirectioneaza permanent, imprimand activitatilor economice o dezvoltare inegala. Gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor

Interesul intreprinzatorului pentru diferentierea produselor avand in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate.

Segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale.

In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceiasi inteprindere, comparatii in raport cu standardele elaborate.

Rata rentabilitatii economice

Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice. In literature de specialitate, rata rentabilitatii economice este calculate dupa urmatoarele modele:Re = *100 sau Re = *100 sau Re = *100

Re = *100 sau Re = *100 sau Re = *100

Unde: - Re = rata rentabilitatii economoce

- RBE = rezultatul brut din exploatare

- Rexpl = rezultatul exploatarii

- At = active totale

- Aexpl = active de exploatare

- Kinvestit = capital investit

- Rc = rezultat current

In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numerator a rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictate de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt incluse valuarea bruta a activelor fixe, in nevoia de fond de rulment si disponibilitatile intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului investit in determinarea ratei de rentabilitate economice este destul de controversata in literature de specialitate.Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica este independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatilor extraordinare cat si de politica fiscala.

Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si financiare allocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi. Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea capitalurilor sub forma dividentelor sau a dobanzilor se realizeaza dup ace sunt acoperite investitiile strategice, investitiile de exploatare si investitiile de echilibru.Rentabilitatea economica a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor.Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate in activitatea intreprinderiii, iar pe alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit in intreprindere.Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotarator in stabilireamodalitatii de finantare pe termen lung sis curt. Tot capitalul avansat in activitatea intreprinderii trebuie renunerat dar, spre deosebire de capitalul propriu, capitalul imprumutat trebuie remunerat indiferient de rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce beneficeaza de capital imprumutat, va suporta cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua posibilitatile de autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoita sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobanzii, este posibil si de dorit sa se apeleze la credite. In fapt, prin compararea ratei rentabilitatii economice cu costul capitalului imprumutat, ia nastere efectul de indatorare.Rata rentabilitati economice trebuie apreciata in functie de rata inflatiei. O rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea asigura conservarea substantei economice a intreprinderii si chiar reinoirea si cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cat mai scurta. In realitate, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite, cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii, plus riscul economic si financiar pe care l-au asumat cei care au plasat capitalul in intreprindere. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie si la un nivel de risc economic si financiar asumat de cei care au pus capitalurile la dispozitia societatii, permitand in acelas timp reinoirea si cresterea activelor in cadrul societatii comerciale.In literature de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o intreprindere, pentru a asigura reinoirea activelor sale intr-o perioada cat mai scurta parallel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa inregistreze o rata a rentabilitatii economice in valuare de 25%.

Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in analize externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderi apartinand aceluias sector, indifferent de marimea lor sau forma de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura reinoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinoire care ar trebui sa se realizeze intr-un orizont de timp mediu.Bilant contabil

201020112012

A.Active imobilizate

I.Imobilizari necorporale---

II.Imobilizari corporale---

III.Imobilizari financiare199115215954341655871

Active imobilizate Total199115215954341655871

B.Active circulante

I.Stocuri190542414589951554234

II.Creante462181416469752548621

III.investitifinanciare pet r.scurt---

IV.Casa si conturi la banci85532199703285325

Active circulante Total661277033056734388180

C.Cheltuieli in avans9144-8254

D.Datorii Total694355222886584526892

E.Provizioane pt, risc si cheltuieli---

F.Venituri in avans,subventii424012351138245681

G.Capital si reserve

I.Capital124550222613112625341

II.Prime de capital---

III.Rezerve din reevaluare---

IV.Rezerve207584376885542896

H.Profitul sau pierderea bruta105057611063951358746

I.Profitul exercitiului financiar8679319215861025463

Capitaluri proprii145308626381963168237

Total capitaluri145308626381963168237

5.1.Rezultatul din exploatare

Rezultztul exploatarii se determina ca diferenta intre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic.

RE = VE-ChE AnulVEChERE

20101229700173676934929308

20111095908574598753499210

20121152683272986114228221

5.2.Rezultatul financiar

Este diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu.

RF = VF-ChF

AnulVFChFRF

2010188023655982-467959

2011493963658689-164726

2012523693653452-129759

5.3.Rezultatul current

Reprezinta rezultatul din exploatare +/- rezultatul financiar sau total venituri din exploatare + total venituri financiare total cheltuieli din exploatare total cheltuieli financiare.

RC = RE+/-RF

AnulRERFRC

20104929308-4679594461349

20113499210-1647263334484

20124228221-1297594098462

5.4.Rezultatul exceptional

Reprezinta diferenta dintre veniturile exceptionale ci cheltuielile exceptionele, ca urmare a unor operatii effectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediary de gestiune se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, asfel: venituri exceptionale + venituri exceptionale din provizioane cheltuieli exceptionale cheltuielile exceptionale privind amortizerile si provizioanele = rezultatul exceptional (+/-) marimea rezultatului exceptional.

RExceptional = VExceptional ChExceptional

AnulVExceptionalChExceptionalRExceptional

2010594205942

2011526405264

2012685406854

5.5.Rezultatul brut al exercitiului

Reprezinta rezultatul current +/- rezultatul exceptional

RBE = RC +/- RExceptional

AnulRCRExceptionalRBE

2010446134959424467291

2011333448452643339748

2012409846268544105316

5.6.Rezultatul net al exercitiului

Profit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea di profitul neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine intreprinzatorului. Ca sold intermediar de gestiune, exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu. Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiolui ca urmare a activitatii economice. Se determina pe baza relatiei: rezultatul current(+/-) rezultatul exceptional (+/-) cheltuieli cu impozitul pe profit = rezultatul net al exercitiului(+/-) rezultatul net al exercitiului. Rezultat care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor, dupa caz.Impozitul pe profit = 16% din RBE

AnulRBE16%

20104467291714766.56

20113339748534359.68

20124105316656850.56

RNE = RBE impozit pe profitAnulRBEImpozit profitRNE

20104467291714766.563752524.5

20113339748534359.682805388.4

20124105316656850.563448465.5

5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului

Rrb = (RBE/ChT)*100

AnulRBEChTRrb

20104467291802367555.7

20113339748811856441.3

20124105316795206351.2

5.8.Rata rezultatului net

Rrn = (RNE/ChT)*100

AnulRNEChTRrn

20103752524.5802367546.6

20112805388.4811856434.5

20123448465.5795206343.6

5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu CA

Rrb la 1 leu CA = RBE/CA

AnulRBECARrb la 1 leu

20104467291116038330.3849

2011333974895097790.3511

2012410531699728080.4116

5.10.Rata rezultatului current la 1 leu CA

Rrc la 1 leu CA = RC/CAAnulRCCARrc

20104461349116038330.3844

2011333448495097790.3506

2012409846299728080.4109

5.11.Rentabilitatea financiara

Rf = Rn/Cp %unde: Rn = rezultatul net

Cp = capital propriu

AnulRnCpRf

20103752524.51453086258.2451

20112805388.426381961063.3761

20123448465.53168237108.8449

5.12.Rentabilitatea comerciala

Rc = Rn/CA %

AnulRnCARc

20103752524.51160383332.3386

20112805388.4950977929.5000

20123448465.5997280834.578681

5.13.Rentabilitatea econonica

Re = Rb/At %

unde Rb = rezultatul brut

At = active totale

AnulRbAtRe

20104467291860392251.9215

20113339748490110768.1427

20124105316594405169.0659

Rezultatele finale sunt mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat investiti massive in nodernizarea capacitatilor de productie performante cu ajutorul carora compania va realize produse la un cost mic si deci competitive pe piata.CAPITOLUL VI

Propuneri privind cresterea profitabilitatii firmei

Pentru cresterea profitabilitati firmei,rolul echipei manageriale este hotarator. Pentru aceasta, firma are nevoie de personal calificat care sa faca fata tuturor schimbarilor ce intervin pe piata sis a actioneze in conformitate cu acestea.

Obiectivele care trebuiesc urmarite sunt legate de previzionarea situatiei financiare a firmei.

Analiza ratelor financiare cel putin o data la 6 luni, odata cu intocmirea unui bilant, reprezinta punctual de plecare pentru planificarea actiunilor viitoare si compararea valorilor obtinute de firma cu realizerile altor firme cu acelas obiect de activitate, pentru a sti care este pozitia societatii in raport cu firmele concurente.Principalele lucrari de previziune care trebuie intocmite in cadrul firmei sunt:

-bugetele prin care se planifica veniturile, cheltuielile si rezultatele; ele sunt un excellent instrument de planificare financiara pe termen scurt,permitand permanent compararea indicatorilor planificati cu cei obtinuti.

- planurile financiare, pe termen mediu si lung, care au character strategic, orienteaza activitatea firmei pe termen mai lung si fundamendeaza deciziile de finantare.

- studiile de fezabilitate si planurile de afaceri-lucrari complexe continand importante analize si previziuni financiare.

- fluxurile de numerar lucrari de planificare a incasarilor si platilor effective,intocmite pe termen scurt (1-6 luni).

- imbunatatirea capacitatii firmei de a-si onora obligatiile de plata in viitor.

Pentru imbunatatire lichiditatii firmei trebuie sa se urmareasca:

cresterea si divercificarea portofoliului de clienti.

incheierea de contracte ferme care sa prevada data limita de plata a facturilor si penalitatile ce se vor aplica in cazul neachitarii. Scaderea atoriilor catre furnizori, de preferinta prin operatiuni de compensare

Prioritate a plata datoriilor catre bugetul de stat pentru evitarea penalitatilor.

Reducera nprumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare.

CAPITOLUL VII

Concluzii

SC AGRICOLA 96 SA Tiganasi a realizat in perioada 2010-2012 investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatire suprefetelor funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a reduce costul pe tona de cereale produse.

Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar la nivel European odata cu sporirea productiei si marire constanta a suprafetelor lucrate.

Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitilor dar acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor, costul dar si cantitatea la hectar obtinuta.

Totodata s-a investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile in perioada recoltarii sunt foarte mici sin u renteaza vanzarea intregii productii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus de valuare productiei.

BIBLIOGRAFIE

1. Suport curs Stefan Gavril Analiza Tehnico-Economica 2010.2. Ignat Gabriela, Doina Cojoc Bilantul contabil si reusita economica,Editura PIM iasi 2008.

3. Brezuleanu S.- Sisteme de productie in agricultura, Editura ALFA, Iasi 2008.