8/17/2019 proiect psihologie sociala

1/4

http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs22.pdf

PG 5/1

https://alinga!reliuc."les.wordpress.com/2#1#/1#/adrian$neculau$psihologie$sociala1.pdf

pg 5% si pg &%'

https://alinga!reliuc."les.wordpress.com/2#1#/1#/doisemugn($psihologie$sociala$e)perimentala.pdf

pg 1*+

& feluri de conceptii despre sine: cea reala, cea dorita si cea pe care credem ca o aualtii despre noi. -ltima re ulta din comparatia sociala o po a funn( cu 0cum ma!ede cum ma !ede

3iferenta dintre realitatea " ica si realitatea sociala

http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs22.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/adrian-neculau-psihologie-sociala1.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/adrian-neculau-psihologie-sociala1.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/doisemugny-psihologie-sociala-experimentala.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/doisemugny-psihologie-sociala-experimentala.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/adrian-neculau-psihologie-sociala1.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/adrian-neculau-psihologie-sociala1.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/doisemugny-psihologie-sociala-experimentala.pdfhttps://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/doisemugny-psihologie-sociala-experimentala.pdfhttp://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs22.pdf

8/17/2019 proiect psihologie sociala

2/4

Cunoa4terea de sine este imaginea ului 6n oglinda social7. 3in trebuin8a de adescoperi care sunt i !oarele form7rii concep8iei despre sine psihosociologii auconturat urm7toarele surse:

a prima surs7 a autocunoa4terii este considerat7 dinamica succeselor 4ie4ecurilor proprii. 9uccesele ridic7 ni!elul autoaprecierii, e4ecurile 6l coboar7.

b a doua surs7 a cunoa4terii de sine o constituie compara8ia cu altul 4isituarea 6n repere oferite de conte)tul social.

c a treia surs7 a autocunoa4terii o constituie opinia grupului $pre8uireasau dispre8ul colecti! $

3atele pro!enite din diferite surse sunt supuse unor mecanisme de re ectaresocial7, de comparare 4i diferen8iere social7, de ap7rare sau men8inere a imaginii

de sine.

Po a cu !ra;eala aia

Compararea sociala si defnirea de sine: antecedentele invidiei si alegeloziei

9alo!e( si

8/17/2019 proiect psihologie sociala

3/4

)periment:

9il!er si 9abini au testat astfel de ipote e, cerand subiectilor sa urmareascainregistrari !ideo cu diade de actori ce$si descriu succesul sau esecul la admitereala facultatea de medicina. Cate!a !ersiuni ale scenariului au fost construite in asa

fel incat unul din actori are succes, iar celalalt esuea a. 3upa ce urmareau "lmul,subiectii trebuiau sa complete e un chestionar, raspun and la intrebari cu pri!ire lasentimentele actorilor unul fata de celalalt. ?n toate conditiile, subiectii au apreciatca actorul care esuase il !a in!idia pe cel care reusise.

b. Relevanta pentru eul persoanei a domeniului de eedback

?ndi!i ii prefera comparatii cu altii pe dimensiuni rele!ante sau centrale pentrude"nitia lor de sine, desi aparitia in!idiei sau a gelo iei de!ine in acest caprobabila. >estinger 1+5* a obser!at ca dimensiunile de comparatie pot !ariadupa importanta lor pentru indi!id si ca dorinta de a obtine autoe!aluari precise !a" resimtita mai acut pe dimensiuni importante

@braham Aesser a de !oltat un model in care e!aluarea de sine po iti!a este !a utaca o moti!atie fundamentala a indi!idului. a este de obicei reali ata prin douaprocese: re ectarea si compararea.

$

8/17/2019 proiect psihologie sociala

4/4

i au facut ipote a ca situatia de competitie si, probabil, in!idia apare atunci candindi!i ii sunt apro)imati! similari in ceea ce pri!este abilitatea si cand unul din eiare mai mult succes in sarcina decat celalalt.

)periment: 9ubiectilor li se cerea sa e!olue e cate doi intr$o sarcina in care se

masura timpul de reactie si in care se ofereau feedbac=$uri false pri!ind succesulsau esecul participantilor. @sa cum se anticipase, tendintele competiti!e au fostlegate de similaritatea perceputa a abilitatii. Competitia a fost mai intensa intresubiectii apropiate ca ni!el al capacitatii. 3e asemenea, a aparut o tendinta sprecompetitie cand subiectii s$au comparat cu altii ce le erau superiori.

0Competitia este mai mare cand P si sunt similari, iar P pierdeB

Cercetarile din acest domeniu au cautat sa stabileasca daca compararea socialaeste moti!ata de dorinta de a " similar altora sau de a$? intrece. Potri!it lu >estinger,indi!i ii nu numai ca incearca sa se auto$e!alue e prin comparatii, dar cauta si sa$?depaseasca pe altii. @stfel, teoreticienii fac distinctia dintre pi mD si in!idie.

Pi ma este dorinta intensa de a a!ea ce au altii similari.

?n in!idie, resentimentul ca are ce!a anume se combina cu dorinta de a a!ea lucrulsau ad;ecti!ul respecti! pentru sine, dar si cu dorinta ca celalalt sa piarda ce are.

Conditiile în care apare invidia:

$ ?nformatia negati!a despre sine$