proiect modelare-simulare

8/19/2019 Proiect Modelare-Simulare

1/16

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ -BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ŞI INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂŞI DEZVOLTARE RURALĂ

SPECIALIZAREA: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI

AGROTURISM

Proiec !" Mo#e!"re"-Si$%!"re" Si&e$e!or A'rico!eOptimizarea structurii activitatilor in cadrul uneiexploatatii agricole din judetul Giurgiu, comuna

Calugareni

Student: Druga Andreea

Grupa :841


2/16

Introducere: Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor in cadrul

unei exploatatii agricole

Necesitatea dimensionarii optime a activitatilor in cadrul unei exploatatii agricole vine de

la nevoia in ceea ce priveste decizia pe care trebuie sa o ia managerul pentru a avea o productie

eficienta, si, folosindu-se de planificare, de modele matematice, dar si de tehnica simularii

acesta urmareste sa obtina profitul maxim pentru exploatatia respectiva.

Exploataţiile agricole, sunt forme complexe de organizare a proprietăţii, prin care se pun

în valoare pământul, animalele i celelalte mi!loace de productie, interconectate într-un sistem

unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii i obţinerii eficiente de produse

agricole.

"n sens economic, mărimea #dimensiunea economică$ a unei exploataţii agricole

reprezintă capacitatea sa de producţie, ca premisă a obţinerii rezultatelor economico-financiare,

determinată de resursele materiale, umane i băneti utilizate în procesele de producţie. %ărimea

se exprimă prin indicatori valorici, spre deosebire de dimensiune, careia îi sunt specifice

mărimile fizice.


3/16

Cuprins

Capitolul 1. Mediul în care î i desfă oară activitatea exploata iaș ș ț

&.&.&. 'sezare geografica, date despre clima temperatura medie anuala, precipitatii medii anuale,

tipuri de sol predominante in zona

&.&.(. )aracterizarea profilului agricol al localitatii

&.&.*. )aracterizarea profilului agroturistic

&.&.+. tatutul !uridic si asezare administrativa

&.(. uprafata exploatatiei pe moduri de folosinta

&.(.&. 'ctivitatile exploatatiei

&.*. )aracterizarea activitatilor

&.*.&. )aracterizarea culturilor

&.*.(. )aracterizarea camerelor agroturistice

&.+. ntocmirea asolamentului

Capitolul 1. Mediul în care î i desfă oară activitatea exploata iaș ș ț


4/16

1.1.1. Asezare geografica, date despre clima temperatura medie anuala, precipitatii medii

anuale, tipuri de sol predominante in zona

ude ul se află în sud estul /omâniei, la grani a cu 0ulgaria. 1a o distan ă de 23 4m laț ț ț

sud de capitala0ucure ti. Este situate în lunca 5unării, pe malul stâng al fluviului 5unărea. 5inș punct de vedere teritorial-administrativ, !ude ul 6iurgiu cuprinde municipiul 6iurgiu, ora ulț ș

0olintin-7ale, ora ul %ihăile ti i 3& de comune cu &22 sate. El face parte din cele 8 !ude e careș ș ș ț

alcătuiesc /egiunea ud %untenia.

/e edin a !ude ului este municipiul 6iurgiu, vechi vad comercial la 5unăre al ăriiș ț ț Ț

/omâne ti, situat la 29 4m de capital ării pe drumul european E89 ce leagă vestul Europei deș ț

zona balcanică i de :rientul %i!lociu.ș

Clima

Este temperat continentala de campie, cu influiente climatice de silvostepa cu veri lungi, uscate

sicalduroase si ierni geroase.

;emperatura mediea nuala este de &&,*9). )ea mai scazuta temperatura a fost inregistrata la 2

februarie &


5/16

?recipitatiile totale medii anuale sunt de *39-339 l@m(, sub valoarea care poate asigura maxim de

randament pentru cereale, a caror pondere este de circa 29A din suprafata arabila a !udetului,

ceeace face necesara irigarea. nfluenta maselor de aer, a caror frecventa, durata si intensitate

difera de la o directie la alta. 'stfel, )rivatul ,vant puternic si rece, bate iarna de la nord-est si

determina geruri, ingheturi intense, polei si viscol. 'ustrul este cunoscut ca un vant uscat,

aproape in toate anotimpurile, batanddinspresud-vest. 'ducegeriarnasisecetavara.0altaretul,

vantumed specific baltilor5unarii, bate mai ales toamnasiprimavaradinspresud-est, sprenord-

vest, fiindinsotit de norinegriisigrosi, care aduc o ploaiemaruntasicalda. uhoveiuleste specific

sezonuluicald, bate cu frecventamai mare dinspreest, fiind un vantfierbintesiuscat,

aducandseceta, eroziuneasoluluisifurtuni de praf.

Solurile

n !udetul 6iurgiu se intalnesc * tipuri de soluri care imparte!udetul in * zoneBzona C in sudul!udetului C predominacernoziomulirigat care se intinde de la comuna

6au!ani pana la comunele :grezeni si 6himpatiDzona C partea de mi!loc si de est a !udetului C cernoziom > sol de

tranzitieneirigatintrecomunele1etcaNoua, ingureni, ?rundu, otareleDzona C partea de nord a !udetului C brunroscat > brunroscat de paduregleizat >

podzolit, de la %ihailesti, 0ulbucatapana la 7anatorii%ici.n bazastudiiloragrochimicesipedologice, situatiacalitatiisolurilor cu privire la reactie#?$, fosforsipotasiumobil, azot #dupaindicele de azot$ si humus, se prezintaastfel lanivelul!udetuluiB- solurimoderatsiputernicacide C **.=3< haD- soluri slab siputernicalcaline C &9.+&= haD- soluri cu continutredus de humus C =*.*+3 haD- soluri slab aprovizionate cu azot C &&


6/16

1.1.2. Caracterizarea profilului agricol al localitatii (culturi predominante-suprafetecultivate cu acele culturi, productiile realizate la ha, preturile de vanzare la recolta)

5atoritaresurselor de care dispunezona #fond funciaragricol exceptional, potential tehnic,

resurse de apa$, agricultura!udetului 6iurgiu ocupa o pondereinsemnata in

activitatileeconomice.'gricultura!udetului 6iurgiu realizeaza o mare pondere din

productiaagricola a tarii, fiind o ramura de baza a !udetului. udetul 6iurgiu estesituatintr-o

regiuneagricolabogata, cu preponderentacerealiera, legumicolasiviticola.

uprafataagricola a localitatii)alugarenieste de12300ha, din care intravilanB =99 ha

respective extravilanB &&3=9 ha

n !udetul 6iurgiu, suprafataarabilareprezinta (2&.3(= ha, respectiv


7/16

?roductia ramurii agricultura in !udetul 6iurgiu in perioada (998-(9&*

?roductia medie la hectar la principalele culturi din !udetul 6iurgiu, in anul (9&*

Pro#%c(i" $e#ie !" )ec"r !" *ri+ci*"!e!e c%!%ri ,+"+%! ./0

1'

!ude"ul Giurgiu #otal

din care:proprietatemajoritar$

privat$Gr%u &i secar$ 2/ 2/Orz &i orzoaic$ 3/2 3/2Ov$z //4 //4'orum( (oa(e 04 04)az$re (oa(e /5 /3*asole (oa(e /65 /65C%nep$ pentru +i(r$ - -*loarea soarelui /55/ /55/Soia (oa(e 0.7 0.7S+ecl$ de za$r - -Carto+i /.073 /.6..Carto+i de toamn$ 7370 7370#omate /225 /225Ceap$ uscat$ 7733 7775-arz$ /0452 /0452'epeni verzi &i gal(eni /0//2 /0//2.ucern$/ /522 /522#ri+oi/ - -89 Î+ ec)i"!e+ $"&; er#e

ursaB httpB@@FFF.giurgiu.insse.ro@

http://www.giurgiu.insse.ro/http://www.giurgiu.insse.ro/


8/16

1.1.3. Caracterizarea profilului agroturistic

)omuna )ălugăreni se află în partea centrală a !ude ului 6iurgiu. )omuna se învecineazăBț

-1a sud cu comuna 5aiaD

-1a nord cu comuna 'duna ii)opăceniDț

-1a est cu comuna %ihai0ravuD

-1a vest cu comuna ingureni.

Obiceiuri:

Giua comunei - &*-(* august

;ârg săptămânal în fiecare zi de duminică

Hestivalul C concurs naţional de creaţie literară INichifor )rainicI.

?erioada de desfăurareB martie - aprilie. Hestivalul îi propuneB cunoatereaiaprofundareaoperei scriitorului Nichifor )rainic descoperireaiafirmareacreatorilor de literatură care nu sunt membrii ai Jniunii

criitorilor

publicareaîn volume a celor mai valoroase lucrări.Hestivalul naţional de interpretare a muzicii corale religioase.

?erioada de desfăurareB luna aprilie. copul festivalului este revitalizarea activităţii corale cât i promovarea

repertoriului religios de calitate, asigurarea cadrului de afirmare pentru formaţiilecorale valoroase.


9/16

erbarea câmpenească Iărbătoarea bu!oruluiI

?erioada de desfăurareB luna mai. 1ocul de desfăurare C comuna )omana, pădurea 7lad Kepe. ărbatoarea bu!orului este o serbare câmpenească tradiţională ce marchează

înfloritul bu!orului.Hestivalul I)ăluul ca pe 7lacaI

?erioada de desfăurareB luna iunie copul festivalului este revitalizarea celei mai vechi manifestări folclorice cu

caracter specific !udeţului 6iurgiu i valorificarea acestui obicei cu elementele luicomponenteB muzică, !ociteatru.

Hestivalul concurs internaţional de datini i obiceiuri de iarnă I:, ce veste minunatăLI

?erioada de desfăurareB luna decembrie

copul festivalului este conservarea i valorificarea tradiţiilor folclorice, prin punerea în valoare a frumuseţii i autenticităţii colindelor i urărilor ce au loc în perioada sărbătorilor de iarnă, precum i evidenţierea mătilor i costumelor populare folosite cu acest prile!.

Hestivalul îi propune, de asemenea, revitalizarea cetelor de colindători i urători,stimularea unor intelectuali de la sate, în domeniul recuperării, păstrării ireaducerii în actualitate a diferitelor obiceiuri i datini precumB ?luguorul, )apra,0reaza, emănatul, ienii, orcova, teaua, rozii i )olindatul.

Activitati:

)ultura a cunoscut o înflorire încă din deceniul patru al secolului MM.1a acea vreme, în 6iurgiufiinţa Hundaţia )ulturală /egală ?rincipele )arolO, 'teneul /omân Nicolae 0ălănescuO,ocietatea muzicală )ântarea /omânieiO, ocietatea corală 1iraO i două cinematografe.

"n prezent, principalele instituţii culturale care îi desfăoară activitatea în !udeţul 6iurgiusuntB

• %uzeul udeţean P;eohari 'ntonescuO #cu profil de arheologie, istorie i istoria culturii Cfoto dreapta$, care are i o secţie de etnografie i arte în 6iurgiu i )asa memorială P?etre6helmezO de la 6ogoariD

•

%uzeul ătesc HrătetiD• ;eatrul ;udor 7ianuD• 0iblioteca udeţeană P. '. 0asarabescuOD• bibliotecă orăenească - %ihăiletiD• ** biblioteci comunale.


10/16

ub tutela )onsiliului 1ocal 6iurgiu, activează P)entrul )ultural 1ocal on 7ineaO. "ncadrul acestui centru se desfăoară activităţi de coregrafie, dans modern, dansuri populare ifuncţionează cercuri de pictură, fol4, teatru i canto.

;oate aceste instituţii urmăresc cu consecvenţă integrarea actului cultural în viaţa fiecăreilocalităţi, cultivarea gustului artistic al cetăţeanului, racordarea la cultura naţională i europeană.

Caare:

?e teritoriul !ude ului sunt în prezent &* unită i de cazare turistică, din careB hoteluri *,ț țmoteluri 3, pensiuni urbane &, pensiuni rurale &, spa ii de cazare pe nave *.ț

)apacitatea de cazare a !ude ului se ridică la


11/16

medievale , ?odul 0izetz - primul pod în curbă din Europa, ?ortul /amadan, )analul)ama#Hlorilor sau f. 6heorghe$, 6ara 6iurgiu ud, 6ara fluvială, )ăpitania portului, ?ortul6iurgiu i faleza, /uinele combinatului chimiș

1.1.4. tatutul !uridic si asezare-administrativa

Organizareaadministrativă ateritoriului, la 31 decembrie

ude!ul "iurgiu #$$% #$$& #$$' #$1$ #$11 #$1# #$1( )umărul ora*elor *imunicipiilor 3 3 3 3 3 3

( din care: municipii 1 1 1 1 1 1

( )umărul comunelor +1 +1 +1 +1 +1 +1 +

( )umărul satelor 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1

ursaB httpB@@FFF.giurgiu.insse.ro@

uprafata agricola a !udetului 6iurgiu este de (8=.3&< ha, din care


12/16

b pe si balti $.1 $.#-

c 2eren degradat $.# $.-&

3 TOTAL -#.1 1$$.$$

1.2.2. Activitatile e"ploatatiei

'ctivitatile exploatatiei din comuna zvoarele cu sediul !uridic de ./.1. si suprafata de +9 hasuntB

6rau ?orumb Hloarea-soarelui %azare

1.3. Caracterizarea activitatilor

1.3.1. Caracterizarea culturilor

!"#$% &' (OAMN) *;riticum aestivum #1$, Hamilia 6ramineae$

)erin e fa ă de temperaturăBț ț

;emperatura minimă de germina ieB >&Q)ț ;emperatura optimăB >(9Q)

uma gradelor de temperatură pentru răsărireB &+9Q) uma gradelor de temperatură pentru înfră ireB peste +39Q)ț ;emperatura minimă în timpul ierniiB -(3Q) ;emperaturile maxime peste *9Q) influen ează nefavorabil formarea i umplereaț ș

boabelor i are ca efect apari ia boabelor i tave.ș ț ș ș

)erin e fa ă de umiditateț ț

?entru produc ii minime are nevoie de cel pu in ((3 mm precipita ii iar pentru produc iiț ț ț țmaxime are nevoie de 299 mm precipita ii bine repartizate pe faze de vegeta ie.ț ț

)erin e pentru solț

6râul este preten ios fa ă de sol i preferă soluri cu fertilitate naturală ridicată, cu un regimț ț șaero-hidric favorabil care înmagazinează apa din precipita ii, cu p 2,=-8,+ cum ar fiBțcernoziomuri, soluri bălane, soluri aluviare.

?lante premergătoare Hoarte bune premergătoare sunt considerate leguminoasele anuale i perene, inul, rapi a iș ț ș

cartofii de vară. 0une premergătoareB floarea-soarelui, hibrizii timpurii de porumb. ?lante postmergătoareB ?orumb, floarea-soarelui, leguminoase.


13/16

+O"$M,$% *Gea maRs #1$, Hamilia 6ramineae$

)erin e fa ă de temperaturăț ț

;emperatura minimă de germina ieB &9Q)ț ;emperatura optimăB (3Q) uma unită ilor termice utile de la semănat la recoltare diferă în func ie deț ț

precocitatea hibridului i zona de cultură astfelB pentru hibrizi tardivi S&299,ș pentru hibrizi mi!locii între &(99 i &399 iar pentru timpurii &999-&(99.ș

;empreaturile negative sub -(Q) care apar după răsărire sau în cazul brumelortimpurii distrug plantele.

"n lunile de vară, temperaturile peste *3Q) au ca efect sterilitatea polenului ișapari ia tiule ilor incomplet acoperi i cu boabe.ț ș ț ț

)erin e pentru umiditateț

?orumbul răspunde favorabil în cazul rezervei de apă din sol sau în cazul precipita iilorțrepartizate pe faze de vegeta ie.ț

/epartizarea optimă este următoareaB

- în luna maiB +9-29 mm

- în iunieB 29-=9 mm

- în iulie i augustB =9-&(9 mmș

- în septembrieB +9 mm

)erin e fa ă de solț ț

?referă soluri profunde cu regim aero-hidric favorabil, permeabile, care să permităexplorarea sistemului radicular. )ele mai favorabile sunt solurile aluviale, cernoziomuri,soluri bălane i soluri brun-ro cate de pădure.ș ș

?lante premergătoare Hoarte bune premergătoareB cerealele păioase, leguminoasele, inul, cartofii 0une premergătoareB floarea-soarelui, porumbul anul i , sfecla de zahăr ș ?ostmergătoareB Hloarea soarelui, leguminoase

-%OA"'A OA"'%$I * elianthus annuus #1.$ Hamilia )ompositae$


;emperatura minimă de germina ieB 8Q)ț uma temperaturilor biologic active #S8Q)$ are valori de la &+39 la &299Q) în func ie deț

precocitatea hibridului. )erin e pentru umiditateț


14/16

unt mai reduse decât la porumb deoarece în cazul semănatului în epoca optimăutilizează rezervele acumulate în sol i evadează din seceta de vară.ș

)erin e fa ă de solț ț ?referă soluri fertile profunde, permeabile, cu regim aero-hidric favorabil care permit

exploarea unui volum mare de sol. )ele mai favorabile suntB aluviunile, cernoziomurile iș

solurile brun ro cate cu p-ul 2,( până la 8,2ș

?lante premergătoare

Hoarte bune premergătoareB cerealele păioase 0une premergătoareB porumb ?ostmergătoareB porumb, cereale păioase

MA/A"'A #?isum sativum$ este o plantă ierboasă, cultivată.

Hace parte din familia leguminoaselor,fiind dicotiledonată. /ădăcina sa este pivotantă, cunodozită i. ;ulpina este aeriană,ierboasă i volubilă, însă fără esut de sus inere. Hrunzele suntț ș ț țcompuse i se termină cu cârcei. Hlorile sunt pe tipul 3 pedunculi, 3 sepale verzi, 3 petaleșinegale, < stamine unite i un pistil. Hructul se nume te păstaie.ș ș


6erminaţia începe de la (-*9). ;emperatura optimă este de &3-&89). 1a (-*9), răsărirea se produce în =-&9 zile, iar la

3-89), în 2-8 zile de la semănat. ?lantele tinere suportă temperaturi scăzute de până la minus 3C&99), în funcţie de soi.

)erin e pentru umiditateț

%azărea are cerinţe moderate faţă de apă, dar cu pretenţii mai ridicate în timpulînfloritului i legării păstăilor.

Jmiditatea din sol este optimă pentru valoarea de 89-=9A din capacitatea de câmp

1umina

%azărea este o plantă de zi lungă. "n condiţii de lumină de scurtă durată este stimulatăcreterea vegetativă.

ntensitatea luminii este deosebit de importantă pentru cultura de mazăre. : intensitateredusă a luminii afectează primele eta!e de noduri i ramificarea.

)erin e fa ă de solț ț


15/16

%azărea se cultivă pe soluri cu o bună capacitate de reţinere a apei, un bun drena! i posibilitatea de zvântare rapidă la suprafaţă.

/eacţia solului trebuie să fie uor acidă spre uor bazică #p T 2,3-8,3$.

Elementele nutritive

5atorită perioadei scurte de vegetaţie, mazărea are nevoie de soluri bine aprovizionate înelemente nutritive sub forma compuilor solubili, mai ales de fosfor i potasiu.

'zotul în exces determină o cretere vegetativă prea luxuriantă, întârzie formarearecoltei, sensibilizează plantele la boli etc.Nu suportă fertilizarea cu gunoi de gra!d.

1.3.2. Caracterizarea camerelor agroturistice

)apacitate de cazare a pensiunii agroturistice .). 'ndreea ./.1 este de = camere.;uri tilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprieșsau de la producători autoriza i, dar si posibilitatea de a asista sau participa la activitatile legatețde agricultura. 'mplasarea pensiunii se afla pe un teren &999 mp.

Jnitatea beneficiaza de dotari complete si moderne, camere cu baie proprie si balcon, locde luat masa, living, bucatarie complet echipata, foisor cu gratar si soba, gradina si parcare,telefon la dispozi ia turi tilor, internet.ț ș

1.4. %ntocmirea asolamentului

/otatia care se aplica in teritoriu este grau , porumb, floarea-soarelui, mazare.

'solamentul reprezinta rotaţia culturilor în timp i spatiu.

&.uprafata cultivate cu cereale paioase nu trebuie sa depaseasca !umatate din suprafatatotala cultivata

(.uprafata cultivata cu porumb nu trebuie sa depaseasca o treime din suprafata totalacultivata

*.uprafata cultivata cu floarea soarelui nu terbuie sa depaseasca un sfert din suprafatatotala cultivata

+.uprafata cultivata cu rapita nu trebuie sa depaseasca un sfert din suprafata totalacultivata.

AO%AM'N( & ( * +

'N

'n

6rau ?orumb Hl. %azare

?orumb Hl. %azare 6rau

Hl. %azare 6rau ?orumb

%azare 6rau ?orumb Hl.


16/16

'n

'n 7

Numarul 0a cultivate cu fiecare cultura in parte:

2abel 1.#

)r. Crt Cultura n n n n

1 "rau1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

# 0orumb1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

35l.Soarelui

1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

- 6azare1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

1$ #+4

+ 2otal-$ 1$$4

-$ 1$$4

-$ 1$$4

-$ 1$$4

proiect modelare-simulare

Documents