PROIECT HOTEL

LANTURILE HOTELIERE

Hotelurile reprezinta forma traditionala de cazare turistica, devenita in zilele noastre, o activitate economica integrate, creatoare de locuri de munca numeroase, directe si indirecte si care reprezinta o sursa importanta de venituri valutatre ( atunci cand este vorba de turism international). Desi in tarile cu industrie turistica dezvoltata, hotelurile detin principala pondere in structura unitatilor de cazare turistica, totusi ponderea in ansamblul mijloacelor de cazare se afla in scadere si cunoaste transformari profunde in ultimii ani.Astfel, hotelurile mici, independente, cu gestiune familiala, sunt in scadere ca pondere, in timp ce lanturile hoteliere se afla in plinaexpansiune.De-a lungul timpului,pe plan mondial s-a consacrat doua forme fundamentale de exploatare (operare) in domeniul hotelier : hotelurile independente si lanturile hoteliere integrate. Independenta se refera la autonomia juridica, financiara si patrimoniala a intreprinderii hoteliere, ca entitate de sine statatoare. Exista doua categorii principale de lanturi hoteliere: a) lanturi voluntare , care grupeaza hoteluri independente ; b) lanturi integrate , constituite din unitati omogene; Hotelurile independente, nevoite sa se adapteze la dinamismul cererii si pentru a contracara existenta lanturilor hoteliere integrate ( care incheie contracte de franciza sau de management chiar cu unele hoteluri independente),Ajung sa se asocieze in lanturi hoteliere voluntare sau prefera sa ramana intr-o forma de exploatare individuala.Un principiu de baza al exploatarii unui hotel, in lume, in perioada contemporana, ca alternativa a societatii unice, este considerat a fi disocierea fondului de comert de patrimoniul imobiliar. Fondul de comert poate fi definit ca un bun mobil preponderent necorporal, care pe langa elementele necorporale ( clientela, vadul comercial, dreptul de inchiriere, licenta, firma – in sensul de denumire sau sub numele sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza ), cuprinde si elemente corporale ( materiale, utilaje, mobilier, amenajari si instalatii ) aflate in legatura cu exercitarea activitatii hotelului. Elementele necorporale sunt cunoscute sub numele de fond comercial. Persoana juridica detinatoare a proprietatii fondului de comert ( societatea de exploatare) este distincta de persoana detinatoare a patrimoniului imobiliar (societate imobiliara) . Controlul, respectiv, proprietatea majoritara asupra celor doua societati il poate avea un investitor unic sau investitori diferiti.

- 2 – De regula, cel care exploateaza de facto un hotel, de exemplu, este proprietarul fondului de comert, iar proprietarul patrimoniului imobiliar este o Entitate interesata de plasamente imobiliare. Intre cele doua persoane juridice se incheie un contract de inchiriere sau de concesionare imobiliara.Pretul chiriei si durata contractului se negociaza intre cele doua parti, iar in cazul contractului de concesiune imobiliara pretul este reprezentat de o redeventa anuala, durata contractului fiind, de regula, de minimum 20 ani.Un astfel de montaj juridic prezinta o serie de avantaje, in special fiscale, pentru ambele parti contractante. Astfel , alaturi de avantajele de ordin fiscal, pot fi avute in vedere si posibilitatile suplimentare de transmitere ulterioara a proprietatii intreprinderii respective. De exemplu, daca o familie are mai multi mostenitori, este posibil ca doar unul singur sa fie interesat de activitatea hoteliera propriu-zisa, urmand sa devina proprietar al fondului de comert, in timp ce restul mostenitorilor pot deveni proprietari ai imobilului.De asemenea, fondul de comert poate fi vandut, daca se doreste renuntarea la exploatarea directa a acesteia, mentinandu-se proprietatea asupra imobilului, dupa cum se poate realiza vanzarea separata a fondului de comert si a patrimoniului imobiliar. Pentru a-si asigura libertatea de gestiune, un investitor unic va apela la surse suplimentare de capital in favoarea societatii imobiliare, caz in care, investitorii atrasi sau creditorii nu vor avea nici un drept de control asupra proprietatii propriu-zise ( de exploatare comerciala) a hotelului, care este desfasurata de activitatea de exploatare. O astfel de schema ( disocierea fondului de comert de patrimoniul imobiliar) este mai usor de aplicat in cazul unui hotel nou cand cele doua societati ( cea de exploatare respectiv cea imobiliara) si pot edifica patrimoniul, fiecare in parte, inca de la inceput, dar aceasta nu inseamna ca nu este aplicabila si in situatia unor hoteluri deja existente.

PROIECT HOTEL

LANTURILE HOTELIERE VOLUNTARE

Incepand cu cel de-al 8-lea deceniu al secolului trecut, a fost inregistrat un avant deosebit in privinta crearii de lanturi hoteliere ( voluntare ( asociatii de hoteluri independente), ca reactie de aparare la extinderea lanturilor hoteliere integrate. Un astfel de lant hotelier voluntar reprezinta o unitate benevola de hotelieriindependenti, care promoveaza si dezvolta o marca unica a grupului, desi produsul hotelier oferit poate fi diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii, dar acesta este relativ omogen din punct de vedere al confortului si al serviciului. De regula , initiativa de a crea un lant voluntar apartine unui grup de hotelieridin aceeasi regiune si carea isi propun sa ofere un produs relativ tipizat, definind un numar de criterii obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca hotelurile aderente. Treptat, lanturile hoteliere respective se pot extinde, primind aderenta dar aceeasi tara sau chiar mai multe tari, capatand astfel un caracter international. Aderentii unui lant voluntar isi pastreaza independenta juridica si financiara . Sunt adaptate si aplicate insa strategii promotionale si comerciale comune.Din acest motiv lanturile hoteliere voluntare au mai fost denumite si lanturi de publicitate.De regula , hotelurile aderente la un lant isi pastreaza numele initial, dar isi adauga, la vedere, noua emblema.La nivelul fiecarui lant voluntar se creeaza o persoana juridica noua ( fie ca societate comerciala, fie ca asociatie fara scop lucrativ ), distincta de fondatori.Un aspect deosebit de important il constituie faptul ca, asa cum pot sa adere noi hoteluri, la fel de bine se poate ca altele sa se retraga din lant, iar altele pot fi excluse, ca urmare a rezultatelor necorespunzatoare constatate in urma controalelor. Aceste controale severe asigura, de fapt, succesul obiectivelor unui lant.Exista destule situatii, in care hotelurile aderente fac parte, concomitent, din mai multe lanturi voluntare.Lanturile cu un numar mai redus de adaerenti au la indemana mijloace mai restranse de actiune, se bucura de o notorietate mai limitata ( ce poate fi, insa, compensata, cel putin partial, de o imagine favorabila ) si de o anumita credibilitate. Exista insa si lanturi voluntare care creeaza produse cu tema Si desfasoara o activitate asemanatoare cu cea a lanturilor hoteliere integrate,

- 2 –

Impun norme oblogatorii, intreprind actiuni de marketing direct, intocmesc si utilizeaza fisiere de clienti, dispun de agenti de vanzari, efectueaza controale riguroase, pun la dispozitia turistilor produse cu sigla proprie a lantului ( sapunuri, alte produse cosmetice etc.).In privinta numarului de aderenti, atunci cand numarul acestora este foarte mare exista riscul ca produsul sa fie mai putin omogen, iar imaginea de marca sa fie Mai putin coerenta. Totusi un numar prea mic de hoteluri aderente vor avea posibilitati de actiune limitatae. Dintre principalele avantaje, respectiv servicii ce pot fi oferite hotelurilor aderente da catre un lant voluntar, pot fi mentionate urmatoarele : - realizarea de campanii promotionale si editarea de ghiduri cuprinzand toateHotelurile aderente, aceste materiale fiind difuzate pe scara larga in hotelurile aderente, aceste materiale fiind difuzate pe scara larga in hotelurile lantului, prin agentii de voiaj etc.- birou de rezervari informatizat;- asocierea la alntul hotelier a unor societati furnizoare de echipamente sau de produse alimentare si obtinerea de preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati; constituirea de liste cu furnizorii agreati;- acordarea de asistenta tehnica si de consultanta de gestiune din partea specialistilor angajati la nivetul lantului.- obtinerea de finantari in conditii maiu avantajoase;- spalarea lenjeriei etc.De altfel , un principiu de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a serviciilor specializate.Promovarea “ spiritului de lant” implica eforturi importante de promovare a marcii din partea fiecarui hotel, in colaborare cu sediul lantului si cu centrala de Rezervari. Practic, hotelierul se angajeaza sa urmeze orientarile si deciziile emise la nivel de lant ca ascest «  spirit de lant «  nu inseamna pierderea identitatii fiecarui hotel aderent, care isi va pastra propria individualitate,Pornind de la ideea de «  diversitate in calitate ».De altfel, sloganul lantului este «  Tous ensemble, tous differents «  ( Toti impreuna , toti diferiti).Un exemplu interesant si deosebit de relevant, de lant hotelier voluntar este lantul Inter Hotel, grupare creata in anul 1968, la initiativa unor hotelieri independenti din sud-vestul Frantei si care, in anul 1996 ajunsese deja la un numar de 174 de hoteluri de 2 si 3 stele .

PROIECT HOTEL

LANTUL INTER HOTEL

Inter Hotel este un lant hotelier voluntar , grupare creata in anul 1968, din initiativa unor hotelieri independenti din sud-vestul Frantei si care , in anul 1996 ajunsese la un numar de 174 de hoteluri de 2 si 3 stele. Desi infiintat ca asociatie fara scop lucrativ, lantul respectiv s-a transformat ulterior(in anul1988)In societate pe actiuni, avand sediul la Paris, acolo unde isi desfasoara activitatea si centrala proprie de rezervari. Lantul are un Consiliu de supraveghere, format din hotelieri alesi, reprezentanti ai regiunilor din Franta de unde provin hotelurile afiliate. Acest Consiliu numeste conducerea executiva a lantului. Conceptul Inter Hotel , legat de imaginea hotelului traditional, are ca elemente – cheie : calitatea, traditia si serviciul personalizat. De altfel,pretentiaLantului respectiv este ca se diferentiaza de lanturile integrate prin oferirea unuiServiciu personalizat in fiecare dintre hotelurile sale amolasate in centrul oraselor sau de-a lungul axelor turistice oferind o primire calduroasa, cu respectarea cartii de identitate proprie lantului.Fiecare hotel aderent are stilul si farmecul sau, specific regiunii unde este amplasat, indiferent ca este vorba de un hotel de sejur sau de tranzit, permanent sau sezonier, de un hotel nou sau de unul renovat. In toate cazurile insa, intretinerea hotelului trebuie sa fie fara cusur.In mod deosebit sunt apreciate dotarile pentru loisir, sport si sanatate, cat si garajul pentru parcarea autocarelor si autoturismelor clientilor. Fiecare camera are telefon direct, iar majoritatea hotelurilor au Sali de reuniuni, dotate cu retroproiector, paper-board etc. Hotelul aderent trebuie sa respecte standardele de calitate impuse de lant. Astfel, pentru a se putea oferi prestatii de calitate sunt definite anumite norme de confort ce trebuie respectate. Motivatia primordiala trebuie sa fie satisfacerea dorintelor clientilor. Promovarea “spiritul de lant “ implica eforturi importante de promovare a marcii din partea fiecarui hotel, in colaborare cu sediul lantului si cu centrala de rezervari. Practic, hotelierul se angajeaza sa urmeze orientarile si deciziile emise la nivel de lant ca acest “ spirit de lant” nu inseamna pierderea identitatii fiecarui hotel aderent, care isi va pastra propria individualitate, pornind de la ideea de «  diversitate de calitate ».Sloganul lantului este « Tous ensemble, tous differents » , toti impreuna , toti diferiti. Lantul isi rezerva dreptul de a realiza controale la hotelurile aderente, pentru a proteja astfel clientela, care va trebui sa fie sigura ca va gasi, in toate hotelurile,dotarile si atentia pe care si le doreste, astfel incat sa fie tentata sa mai revina.

- 2 –De asemenea , un control de calitate « surpriza » este efectuat, anual, de catre un cabinet de specialitate . Rezultatul este ca , din 100 asemenea controale au fost realizate 4 excluderi din lant, astfel incat «  operatiunea zero defecte “ capata un continut cat se poate de concret. Oferta hotelurilor membre ale lantului este variata, permitand adaptarea la clientela si personalizarea ofertei. Pachetele de servicii hoteliere oferite sunt complete acestea adresandu-se atat clientelei individuale, cat si celei de grup, pentru participanti la diferite forme de turism : de circuit, de sejur, de reuniuni etc. Politica tarifara aplicata este relativ uniformizata, fiind aprobata de hotelieri . Mai mult decat atat, 100 dintre hotelurile lantului au acceptat chiar regula tarifului unic, diferentiat pe categorii de confort ( 2 si 3 stele).De asemenea, pentru clientii aflati in deplasare in interes profesional ( de serviciu) sunt oferite pachete de servicii cuprinzand cazare cu mic dejun sau cazare si demipensiune, la preturi speciale, iar acestora li se aproba reduceri de pana la 20% fata de tariful afisat. Activitatile de comunicatie ale lantului Inter Hotel cuprind : publicitatea, promovarea vanzarilor, relatii publice, sponsorizari, manifestari expozitionale. Astfel, lantul editeaza un ghid propriu, cu un tiraj de 250000 de exemplare, cu editie nationala si internationala, jumatate din numarul de exemplare fiind distribuita ade-rentilor, iar cealalta jumatate direct clientilor. In privinta publicitatii prin mass-media, lantul utilizeaza reviste specializate, atat in Franta, cat si in strainatate. De asemenea , publicitatea se mai realizeaza si prin materialele promotionale editate de Maison de la France ( organismul national carese ocupa cu promovarea Frantei ca destinatie turistica) . Lantul are stabilitate o serie de parteneriate : cu o companie aeriana, care asigura promovarea retelei pe linia Paris-Nice , realizand publicitatea pe indicatoarele de orare, si in aeronave, cu o confederatie nationala sindicala, care isi organizeaza toate congresele in parteneriat cu lantul Inter Hotel, precum si cu o firma specializata in servicii de inchiriere de autoturisme ( rent a car). Inter Hotel sponsorizeaza o serie de manifestari sportive : raliuri moto, automobilism, sportuti cu vele. De asemenea, lantul sponsorizeaza jocuri si concursuri televizate, difuzate la ore de maxima audienta, oferind premii constand in sejururi in hotelurile aderente. In domeniul relatiilor publice, serviciul de presa al lantului informeaza marele public si pe specialistii in domeniu despre actiunile lantului si ale aderentilor. Imaginea de marca si notorietatea lantului caruia se realizeaza comunicarea cu aderentii. Participarea activa la cele mai imortante saloane sau targuri de turism din Franta sau din alte tari determina intarirea imaginii omogene si a notorietatiilantului.

- 3 –

Pentru comercializarea serviciilor lantului, la sediul acestuia functioneaza o echipa care realizeaza activitati precum :- elaborarea de studii in teren;- actiuni de marketing, cum ar fi transmiterea de servicii de oferta personalizata;- negocierea, incheierea si urmarirea derularii contractelor cu furnizorii, cu transportorii, cu marile retele de agentii de voiaj ;- inserarea de mesaje privind hotelurile lantului in hotelurile si cataloagele cu Programe turistice ale tour-operatorilor din diferite tari, emitente de turism spre Franta. Centrala de rezervari a lantului lucreaza in timp real, fiind informatizata permitand astfel confirmarea on-line a comenenzilor de rezervare. Exista de asemenea , cate un birou de reprezentare in Germania si in Marea Britanie, care realizeaza activitati de rezervari pentru hotelurile lantului in tarile respective. Rezervarile se pot realiza si direct, la fiecare hotel in parte,la un hotel pentru alt hotel al lantului ( serviciu oferit gratuit, deosebit de util in cazul unui circuit turistic ), pre-cum si pe cale electronica ( informatica) . Numarul mare de hoteluri apartinand lantului reprezinta o putere de cumparare importanta, ceea ce permite obtinerea de reduceri semnificative ale preturilor de achizitie. Centrala de aprovizionare a lantului propune 70 de furnizori agreati, care ofera preturi promotionale. Fiecare hotel aderent primeste un manual de aprovizionare, care cuprinde coordonatele furnizorilor, produsele, preturile si punctele de vanzare ale acestor produse.

PROIECT HOTEL

LANTURILE HOTELIERE INTEGRATE

Acestea au drept scop dezvoltarea si comercializarea unor produse hoteliere coerente si omogene, existand un control direct sau indirect asupra hotelurilor ce poarta firmele ( marcile) lanturilor, fie prin proprietatea totala a hotelurilor componente, fie prin contracte de gestiune sau prin contracte de franciza. Un lant hotelier poate fi definit, in general, ca un ansamblu de unitati operationale ( hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela determinat, sub aceeasi marca si in cadrul unei logistici comerciale comune. O coordonata principala a strategiilor comerciale adoptate de marile grupuri hoteliere o reprezinta segmentarea ofertei, prin care se urmareste satisfacerea mai multor segmente de clientela. Segmentarea ofertei unui grup se materializeaza, practic, in dezvoltarea mai multor lanturi hoteliere integrate, distincte unul fata de celalalte si care propun produse proprii. In functie de specificul lor, precum si de numarul de hoteluri destinate, grupurile hoteliere pot fi impartite in trei mari categorii : a) grupuri hoteliere ce reunesc mai multe lanturi ; b) grupuri hoteliere ce dezvolta un singur lant independent. c) grupuri ce si-au creat o retea de unitati cu activitate hoteliera de tip «  club »(cel mai cunoscut si mai important fiind Club Mediteranee ).Exista si cazuri in care, un lant hotelier cuprinde doua sau mai multe marci, care beneficiaza insa de o logistica unica.Daca lanturile voluntare constituie «  simple » intelegeri intre proprietari independenti de hoteluri, mai mult sau mai putin artizanali, lanturile hoteliereIntegrate ofera un produs coerent si omogen, sub conducerea unui « stat major »Unic, care planifica extinderea lantului, elaboreaza strategia de extindere a acestuia prin infiintarea de noi hoteluri, planifica structura organizatorica, asigura un sistem comun de gestiune si coordoneaza angajarea si pregatirea profesionala a personalului. De altfel, distinctia dintre un lant voluntar si unul integrat porneste,in esenta de la notiunea de strategie : daca strategia comuna se reduce doar la o serie de actiuni concentrate ( in cazul unui lant voluntar) lanturile hoteliere integrate au drept carecteristica adoptarea unei strategii comune, impusa la nivelul grupuli,cumulta strictete de catre centrul unic de decizie.Daca lanturile hoteliere de clasa economica realizeaza o multiplicare “la indigo”a arhitecturii , dar chiar si a capacitatii si a tarifului, care devine astfel o norma de produs, in cazul hotelurilor de clasa superioara se inregistreaza o

- 2 -standardelor rigide, in special in privinta conceptiei arhitecturale si a amenajarii interioare , particularizata pentru fiecare hotel in parte. Ise asigura astfel, o identitate proprie, fiecarui hotel, lantul hotelier devenind mai interesant pentru potentialii asociati,acestia nemaifiind nevoiti sa modifice arhitectura si amenajarea hotelurilor lor. Intre primele 20 de lanturi din clasament celor mai mari lanturi hoteliere integrate, numai Best Western este lant unic in cadrul grupului cu acelasi nume, toate celelalte locuri din acest clasament evidentiind o strategie de segmentare a ofertei din partea grupurilor hoteliere respective. Astfel , Grupul Cedant Corp detine trei lanturi din clasamentul primelor 20 (lanturile Days Inn & Motels si Ramada Hotels) la acestea adaugandu-se si marcile Haward Jonhson ( 50 de mii de camere), Travelodge ( 48 de mii de camere) etc. In Romania , lanturile hoteliere internationale care au deschis deja hoteluri apartin grupurilor Six Continents, Mariott Intl., Accor, Best Western Intl., si Hilton Group. Grupul Six Continents regrupeaza , in present, marcile care au apartinut grupurilor Holidey Hospitality Corporation si Inter- Continental Hotels& Resorts. Din prima categorie fac parte Crowne Plaza ( 49 mii camere, hoteluri de lux, pentru sejururi de afaceri), Holiday Inn ( pentru turisti cu buget mediu destinat calatoriilor), Holiday Inn Select ( pentru calatoriile de afaceri si reuniunile de peste 250 de personae ),Holiday Inn Sunspree Resort- America si Holiday Inn Family Suites Resorts si Staybridge Suits by Holiday Inn ( cu apartamente). Majoritatea acestor marci sunt reunite in cadrul latului hotelier Holiday Inn . In tara noastra, trei hoteluri utilizeaza marci apartinand grupului SIX CON-TINENTS : Inter –Continental Bucuresti, aflat sub contract de franciza, CrownePlaza Bucuresti ( fost Flora) , aflat sub contract de management si Holiday InnResort Sinaia ( fost Mara), sub contract de franciza. In anul 2000, a fost deschis la Bucuresti hotelul Mariott Grand ( prin contract de management) , facand parte din lantul Mariott Hotels Resorts & Swites, principala componenta a grupului Mariott International. Lantul Best Western, aflat pe primul loc in lume, detine si in Europa primul loc cu 72 mii camere ,in 30 de tari. In Romania , prin intermediul unor contracte de franciza, au fost incluse in acest lant hotelurile : Best Western Balvanyos, Parc Bucuresti ( din anul 1999), Savoy Mamaia si Central Arad ( din 2000), precum si Bucovina- Club de munte Gura Humorului (din 2001). Categoria acestor hoteluri trebuie sa fie cel putin 3 stele. Hotelul Athenee Palace Hilton din Bucuresti ( 5 stele) funtioneaza printr-un contract de management cu grupul Hilton Hotels : Hotelul Sofitel Bucuresti 4 stele ,are incheiat in contract de management, din anul 1994, cu lantul Sofitel component al grupului ACCOR.

- 3 - Hotelul Ibis Bucuresti, deschis din iunie 2001 este proprietate a grupului Continental , fara a face parte insa din lant Sofitel component al Grupului ACCOR. Hotelul Ibis Bucuresti este proprietate a Grupului Continental, fara a face parte insa din lantul hotelier IBIS. In anul 2003, fostul hotel Dorobanti din Bucuresti a fost inaugurat sub numele HOWARD JOHNSON PLAZA, ca primul hotel din Romania ( franciza a lantului Howard Johnson) apartinand grupului Cedant Corp cel mai mare grup Hotelier din lume ( 554 mii camere in 6624 hoteluri in anul 2001) .

PROIECT HOTEL

FRANCIZA HOTELIERA

Sistemul de franciza a permis un grad important de reinnoire a capacitatilor hoteliere in special in sectorul hotelurilor de doua stele si chiar o stea, datorita dublului avantaj pe care il prezinta atat pentru francizor, cat si pentru francizat. Astfel, francizorul vine cu normele sale, cu marca ( firma), experienta si reputatia sa. Pentru societatea de franciza hotelierul este atat un client, cat si un asociat . Francizorul aduce francizatului ajutorul sau tehnic si financiar pentru a realiza «  montajul » investitiei . In plus , el ajuta la administrarea hotelului, prin serviciul sau comercial si de rezervare centralizat si informatizat, prin publicitate si consiliere in materie de echipament si gazduire. Francizatul pune la dispozitie capitalul sau propriu necesar investitiei si isi asuma riscul financiar al investitiei hoteliere in ansamblu. Hotelul sau va beneficia de criteriile de standardizare si rentabilizare ale lantului precum si de toate avantajele comerciale si promotionale pe care le acorda lantul.Redeventele sunt cca.2-5% din cifra de afaceri, iar dreptul de intrare de cca. 10% din investitie este cerut in contrapartida serviciilor facute de lant pentru realizarea studiilor de fezabilitate, a studiilor de piata sipentru aranjamentele financiare. Contractul de franciza consta, in esenta, in urmatoarele elemente :- beneficiarul ( francizatul), ca hotel independent si francizorul sunt autonomi din punct de vedere juridic si financiar .- beneficiarul utilizeaza in interesul sau marca apartinand francizorului (inclusiv sigla, sloganul etc.) .- beneficiarul isi desfasoara activitatea pe baza – experientei in domeniu – conceput si verificat de catre furnizor ;- de regula , franciza este insotita de o garantie de neconcurenta ( exclusivitate teritoriala a beneficiarului), ca si de punerea la dispozitie a serviciilor comune specifice la nivel de lant ( promovarea si comercializarea, rezervarea centralizata, coerenta exploatarii si eventual gestiunea complexa, pentru acei investitori care doresc acest lucru.).- remuneratia francizorului consta intr-o taxa de afiliere urmata de cat ( ?) din exploatarea hotelului. Exploatarea fondului de comert se realizeaza de hotelierul independent, pe riscul sau, dar societatea de gestiune a grupului isi rezerva dreptul de supraveghere a calitatii serviciilor si a conformitatii cu imaginea de marca.Astfel, hotelurile francizate beneficiaza de o autonomie superioara celei aferente inchiderii unui contract de management . Francizorul impune un caiet de sarcini, cuprinzand norme ( standarde) de prestare a serviciilor.

- 2 -Procedurile de control sunt riguroase, realizandu-se prin inspectori sub acoperire ( anonimi) sau asa numitele “ vizite- mister “) . De exemplu, pentru hotelurile Inter-Continental, se utilizeaza cca.800 de teme de verificare. Se spune ca “teoria unui lant este data de veriga cea mai slaba “. Este cunoscut exemplul grupului Holiday Inn Worldwide – primul care a utilizat formula francizei , ajungand ca proportia hotelurilor francizate sa fie de 92% .Acest grup a retras, in numai patru ani, dreptul de utilizare a marcii unui numar de 500 hoteluri. Exista diferentieri importante, de la un lant la altul, in privinta serviciilor oferite de franciza si a nivelului renumeratiei platite acestuia.Astfel taxa initiala de afiliere sau de cumparare a licentei reprezinta o suma forfetara sau determinata de numarul de camere, dar in schimbul acestei taxe, francizorul concesioneaza dreptul de utilizare a marcii pentru serviciile hoteliere prevazute in contractul de franciza. Ansamblul serviciilor asigurate de catre franciza hotelului independent (francizat) cuprinde : serviciile de baza, servicii ocazionale si servicii optionale. Serviciile de baza include punerea la dispozitie a experientei in domeniu, asistenta tehnica, actiunile promotionale , consultanta , controalele periodice, exclusivitatea teritoriala . Remuneratia pentru aceste servicii se calculeaza fie ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare sau din cifra de afaceri totala, fie ca suma forfetara/ camera /an . Serviciile ocazionale sunt cele de asistenta pe care hotelul francizat le poate solicita in mod expres ( consultanta pentru publicitate, experti in gestiune, in relatii publice, in mentenanta etc ) . Asemenea servicii se factureaza pe baza salariului orar al consultantului , majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale . Serviciile optionale sunt prestatii a caror organizare este facultativa la nivelullantului .Unele dintre acestea ( publicitatea, rezervarile) sunt percepute tot mai mult ca fiind indispensabile . De regula, serviciile de publicitate la nivelul lantului sunt remunerate cu 1% din cifra de afaceri totala , dar se practica si sistemul platii unei sume forfetare pe camera . In mod asemanator se procedeaza si pentru serviciul de rezervari, plata acestui serviciu fiind calculata ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare, la care se adauga , in unele cazuri , o suma forfetara pentru fiecare camera sau pentru fiecare rezervare in parte . Pentru serviciile de aprovizionare cu marfuri prin societatea de aprovizionare a la ntului se plateste, de regula, un comision de 5% din valoarea marfurilor aprovizionate sau a echipamentelor livrate , iar pentru servicii de formare /perfectionare a personalului ( suplimentare formarii hotelierului, care

este un serviciu de baza) se plateste pe baza tarifelor stabilite de grup pentru fiecare categorie de curs in parte .

-