proiect fundatii

Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” IAŞI

Facultatea de Construcţii

Student:ARITON GHEORGHITA Grupa : 3402 Secţia : C.C.I.A

2005-2006

PROIECTUL VA CUPRINDE :

A . Piese scrise

1. Realizarea unui studiu geotehnic.2. Proiectarea unui zid de sprijin.3. Verificarea stabilitatii unui taluz.4. Proiectarea unor fundatii izolate :

a) rigide ; b) elastice .

5. Retele de grinzi de fundare: a) metoda aproximativa ; b) metoda Winkler.

B. Piese desenate

1. Plan general de amplasare a fundatiilor izolate (Sc. 1:100, 1:200).2. Detalii de fundatii.3. Armarea unei grinzi de fundatii continue sub stalpi.

2

I. Intocmirea unui studiu geotehnic

Pe un amplasament corespunzator unui ansamblu industrial urmeaza sa se realizeze o serie de obiective cu scop de productie si locuinte .In vederea precizarii structurii litologice a amplasamentului se cere sa se intocmeasca un studiu geotehnic necesar proiectarii si realizaii constructiei respective . In acest scop s-au realizat : un profil transversal al amplasamentului ; cercetari de teren urmate de incercari de laborator constand in efectuarea unor foraje avand diametre de : - 2 toli ( f 2”); - 12 toli ( f 12”);si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor recoltate .

Cercetarile in situ au constat in executia a trei foraje manuale cu diametrul de 2” si doua foraje mecanice cu diametrul de 12”.

Din forajele de 2” notate f1, f3, f3, s-au recoltat probe tulburate pentru care in laborator s-au determinat caracteristicile care pun in evidenta proprietatile fizice ale pamantului(W,Wl,Wp,,n,e) Forajele de 12” notate F4, F5, au fost recoltate probe netulburate pe care in laborator s-au determinat parametrii de rezistenta la forfecare ai pamantului si modulii de deformatie edometrica .

Forajele sunt pozitionate ca in figura . Datele obtinute din foraje si analiza de laborator sunt precizate pentru fiecare foraj in parte.

Pe langa datele obtinute prin analize directe si analize de laborator cu ajutorul altor indici-geotehnici vom determina alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare.

3

N = 5

Forajul f1 (2”)

se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m se extinde pe o adincime de H1=7m are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m

S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 mS3 argila marnoasa h3=2.6 m

Forajul F4(12”)

se realizeaza la cota teren C2=61+N=66 m la o distanta d= 25 – 0.1N= 24.5 m fata de f1

are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

Se extinde pe o grosime de h1=2.3 - 0.05xN =2.05 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza proba P1 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice: compozitie granulometrica A= 32 – 0.05xN = 29.5 %

P= 28 – 0.05xN = 25.5 % N= 40 + N=45 % limitele de plasticitate WP= 23 – 0.2xN = 22 % WL= 35 + 0.5xN= 37.5 % umiditatea naturala W=19 + 0.2xN = 20 % porozitatea n = 35 + 0.3xN = 36.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S= 26.5 + 0.04xN = 26.7 kN/m3

curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3

parametri de rezistenta la forfecare =21 – 0.2xN = 20o c=23 – 0.2xN = 22 kPa

Stratul S2

Stratul are o grosime de h2=4.5 – 0.1xN = 4 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P2

pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: compozitie granulometrica A= 48 – 0.5xN=45.5 %

N=33 – 0.5xN = 30.5 %P=19 + N = 24 %

limite de plasticitate WP = 21 + 0.2xN = 22 %WL = 54 – 0.5xN = 51.5 %

umiditatea pamintului in stare naturala W = 24 – 0.2xN = 23 % porozitatea pamintului n = 42 – 0.2xN = 41 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.6 + 0.05xN = 26.85 kN/m3

4

curba de compresiune tasare: εp2 = 3 + 0.1xN= 3.5 % moduli edometrici M1-3 = 90 + N = 95 daN/cm M2-3 = 115+ N = 120 daN/cm2

parametri la forfecare = 15 + 0.02xN = 16o

c = 25 – 0.3xN = 23.5 kPaStatul S3

Stratul are o grosime de h3 =3.2 + 0.05xN = 3.45 m , dincare s-a recoltat proba P3 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice: compozitia granulometrica A = 32 – 0.5xN = 29.5 %

P = 45 %N = 28 – 0.5xN = 25.5 %

limite de plasticitate WP = 22 + 0.25xN = 23.25 % WL = 48 + N = 53% umiditatea in stare naturala a pamintului W = 26 – 0.3xN = 24.5 % porozitatea pamintului n = 43 – 0.2xN = 41.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.6 + 0.04xN = 26.8 kN/m3


P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1

parametri de rezistenta la forfecare = 21 + 0.2xN = 22o c = 20 + 0.3xN = 21.5 kPa

Forajul f2 (2”)

s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4

prezinta urmatoarea stratificatie:S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 mS2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 mS3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m

Forajul F5(12”)

se realizeaza la cota teren C5= 61.5 + N = 66.5 m la o distanta d3 = 56 + 0.5xN= 58.5 m fata de f2


Stratul S1

Se extinde pe o grosime de h1=2.0 + 0.05xN = 2.25 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza proba P4 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice: compozitie granulometrica A= 10 + N = 15 %

P= 70 – 0.5xN = 67.5 % N= 20 – 0.5xN= 17.5 %

5

limitele de plasticitate WP= 21 + 0.1xN = 21.5 % WL= 45 - 0.1xN= 40 % umiditatea naturala W=22 - 0.2xN = 21 % porozitatea n = 46 - 0.5xN = 43.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S= 26.5 kN/m3


P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3

parametri de rezistenta la forfecare =20 + 0.3xN = 21.5o c=0.2 + 0.008 = 0.24 daN/m2

Stratul S2

Stratul are o grosime de h2=3.5 + 0.05xN = 3.75 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P5 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: compozitie granulometrica A= 5 %

P=10 %d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %

umiditatea pamintului in stare naturala W = 20 – 0.2xN = 19 % porozitatea pamintului n = 45– 0.2xN = 44 %

nmax = 51 + 0.4xN = 53% nmin = 42 -0.2xN = 41 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.5 + 0.02xN = 26.6 kN/m3

parametri la forfecare = 28 + 0.3xN = 29.5o

c = 0 kPaStatul S3

Stratul are o grosime de h3 =4.5 – 0.1xN = 4 m , dincare s-a recoltat proba P6 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice: CaCO3 > 50% limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 % WL = 50 + 0.5xN = 52.5 % porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 28.2 - 0.04xN = 28 kN/m3

indicele de compresiune Ic = 1.1 – 0.02xN = 1 gradul de saturare Sr = 0.7 + 0.01xN = 0.75 parametri de rezistenta la forfecare = 19 + 0.3xN = 20.5o

c = 25 + 0.4xN = 27 kPa

Forajul f3 (2”)

s-a executat la cota teren C3 = 60.5 + N = 65.5 m se afla la distanta de d4 = 25 + N = 30 m fata de forajul F5

prezinta urmatoarea stratificatie:

6

S1 h1 = 3.2 + 0.1xN = 3.7 mS2 h2 = 4.3 – 0.1xN = 3.8 m

Pentru intocmirea studiului geotehnic, este necesar sa se determine caracteristicile fizico-mecanice specifice fiecarui foraj. Datele vor fi indicate prin:

- diagrama ternara;- curba de compresiune-tasare;- curba granulometrica;- profilul geologic al forajelor f1,F4,F5

f1,F4,f2

- profilul transversal al forajului amplasamentului;- bloc diagram prin forajele existente.

Calculul caracteristicilor geotehnice si mecanice pentru foraje

Forajul f1 (2”)

se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m se extinde pe o adincime de H1=7m are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m

S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 mS3 argila marnoasa h3=2.6 m

Forajul F4

se realizeaza la cota de teren C4 = 66 m la o distanta d1 = 24.5 m fata de f1


Stratul S1

- grosime de h1= 2.05 m ,- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt: compozitie granulometrica A = 29.5% N = 25.5% Praf argilos P = 45% limitele de plasticitate WP = 22%

WL = 37.5% umiditatea naturala W = 20% porozitatea n = 36.5% indicele porilor pamintului in stare naturala

greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.7 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 26.7·(1-0,365) = 16.95 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W)= 20.34 kN/m3

7

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+n∙w = 20.6 kN/m3

greutatea volumica in stare submersata’ = (s-w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 10.6 kN/m3

umiditatea pamintului in stare saturata

Wsat=21.35%

gradul de umiditate al pamintului

, pamant saturat

indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 15.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie

indicele de consistenta

, pamant tare

indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.129

curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3

moduli de deformatie edometrica

daN/cm2

parametri de rezistenta la forfecatre = 20o c = 22 kPa

Stratul S2

- grosime de h2=4 m - caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P2

compozitie granulometrica A = 45.5%N = 30.5% argila

nisipoasaP = 24%

limite de plasticitate WP = 22% WL = 51.5% umiditatea pamintului in stare naturala W = 23% porozitatea pamintului n =41% indicele porilor in stare naturala a pamintului

greutatea specifica a scheletului mineral S = 26,85 kN/m3

8

greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 26,85(1-0,69) = 15.84 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 19.48 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 19.94 kN/m3

greutatea volumica in stare submersata‘ = (s-w)(1-n) = 9.94 kN/m3


Wsat=25.69%


, pamant foarte umed

indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 29.5% , plasticitate mare


, pamant plastic vartos

indicele de lichiditate Ic = 0.033 moduli edometriciM1-3 = 95 daN/cm2 p2 = 3.5%

M2-3 = 120 daN/cm2

-obtinem curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 1 2 3

(%) 2.19 3.5 4.33

parametri la forfecare = 16o c = 23.5 kPa Statul S3

- grosime de h3=3,45 m - caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P3

compozitia granulometrica A = 29.5% N = 25.5% praf argilos P = 45%

limite de plasticitate WP = 23.25% WL = 53% umiditatea in stare naturala a pamintului W = 24.5 % porozitatea pamintului n = 41.5 indicele porilor in stare naturala a pamintului

9

greutatea specifica a scheletului mineral s =26.8 kN/m3


greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 19.52 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 16,53+0,39∙10 = 29.83 kN/m3



Wsat=26.49 %


pamant practic saturat

indicele de plasticitateIp = WL-WP = 29.75% plasticitate mare


pamant plastic vartos

indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 0.042


moduli edometrici

daN/cm2

parametri la forfecare Ф = 22o C = 21.5 kPa

Forajul f2 (2”)

s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4

prezinta urmatoarea stratificatie:S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 mS2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 mS3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1

10

Forajul F5 (12”)

se realizeaza la cota de teren C5 = 66.5 m la o distanta d3 = 58.5 m fata de f2


Stratul S1

- grosime de h1= 2.25 m ,- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt:P4

compozitie granulometrica A = 15% N = 17.5% Praf argilos (Ip=18.5%) P = 67.5% limitele de plasticitate WP = 21.5%

WL = 40% umiditatea naturala W = 21% porozitatea n = 43.5% indicele porilor pamintului in stare naturala


greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 14.97 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W)= 18.11 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+n∙w = 19.32 kN/m3

greutatea volumica in stare submersata’ = (s-w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 9.32 kN/m3


Wsat=29.06%


, pamant umed

indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 18.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie


, pamant tare

indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.027


11

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5

(%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3

moduli de deformatie edometrica

daN/cm2

parametri de rezistenta la forfecatre = 21.5o c = 0.24 daN/cm2

Stratul S2

- grosime de h2=3.75 m - caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P5

nisip praos

compozitie granulometrica A= 5 %P=10 %

d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %

umiditatea pamintului in stare naturala W = 19% porozitatea pamintului n =44% indicele porilor in stare naturala a pamintului



greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 17.73 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 19.3 kN/m3



Wsat=29.7%


12

, pamant umed

, pamant plastic vartos

parametri la forfecare = 29.5o c = 0 kPa Statul S3

- grosime de h3=4 m - caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P6

CaCO3 > 50% limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 % WL = 50 + 0.5xN = 52.5 % porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 % indicele porilor in stare naturala a pamintului

greutatea specifica a scheletului mineral s =28 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 28(1-0,639) = 17.08 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 20.58 kN/m3

greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 16,53+0,39∙10 = 20.98 kN/m3



Wsat=22.8 %


pamant foarte umed

indicele de plasticitateIp = WL-WP = 32% pamant cu plasticitate mare


pamant tare

indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 0

parametri la forfecare Ф = 20.5o C = 27 kPa

Forajul f3 (2”)

13

s-a executat la cota teren C3 =65.5 m se afla la distanta de d4 = 30 m fata de forajul F5

prezinta urmatoarea stratificatie:S1 h1 = 3.7 mS2 argila marnoasa h2 = 3.8 m

II. Proiectarea unui zid de sprijin

Pe ansamblul amplasamentului studiat la etapa anterioara, se va proiecta si executa un zid de sprijin de rezistenta alcatuit din beton armat Proiectarea zidurilor de sprijin se va realiza astfel incit sa fie indeplinite si respectate conditiile de rezistenta si stabilitate pentru astfel de elemente de constructie .

Etapa va cuprinde :

1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka) in ipoteza lui Coulomb.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa pe paramentul zidului de sprijin(calea

analitica)3. Calculul rezultantelor presiunilor active ce actioneaza asupra zidului de sprijin 4. Verificarea zidului de sprijin : verificarea stabilitatii la rasturnare

14

verificarea stabilitatii la lunecare verificarea unei sectiuni de beton verificarea presiunilor pe talpa fundatiei

Stratificatia pe amplasamentul corespunzator zidului de sprijin se va considera stratificatia forajului F4.

Caracteristicile zidului de sprijin : HZ=4.00m

.

2.1. Calculul coeficientilor de impingere activa (K a)

15

Acesti coeficienti sint utilizati pentru determinarea impingerii pamintului asupra elementului de constructie, tinind cont de stratisficatia care este pozitionata in spatele zidului de sprijin.

Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F2 de 2” considerind aceasta stratificatie inclinata cu unghiul =5o.

h =2,65m

Stratul S1

h1=2,05 m 1=98˚ 1=20o 1=1/21=10 o =9o

Stratul S2

h =1,95m 2=98o 2=16o 2=8o =9o

2.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa, Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin

Stabilirea presiunilor active (pa) , cit si a impingerilor totale active (Pa) si se face pe cale analitica . a). Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

Stratul S1

kN/m2

Stratul S2

16

m

kN/m2

b). Calculul rezultantelor presiunilor active

Stratul S1

kN/m

Stratul S2

kN/m

c) Calculul distantelor zi

Z1= m

Z2= m

d). Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active :

kN/m2

kN/m2

2.3. Verificare analitica a zidului de sprijin

Verificarea analitica a zidului de sprijin consta in verificarea la rasturnare si verificarea la lunecare a zidului de sprijin.

a). Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin si ale pamantului

17

Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin ce alcatuiesc zidul de sprijin stiind ca beton=25kN/m2 si se desfasoara pe o lungime de 1m.

kN

kN

kN

b). Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsr al momentelor de stabilitate Mstabilitate si de rasturnare Mrasturnare fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin

c). Verificarea la lunecare a zidului de sprijin

Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsl al sumelor fortelor pe verticala Fv si al fortelor pe orizontala Fh, inmultite cu un coeficient f=0,3(STAS 3300/2-85 pentru argila nisipoasa), indeplinind conditia ca Fsl (1,11,3).

18

In consecinta, inclinam talpa fundatiei sub un unghi α=15˚

Refacand verificarea la rasturnare ajungem la :

d). Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei zidului de sprijin

19

Calculul presiunilor conventionale

Verificarea unei sectiuni de beton

Sectiunea a-a

Z2``=0,69 m

20

A=B

=

e). Calculul armaturii din zidul de beton armat

Sectiunea a-a

Rc=95daN/cm2

Ra=2100 daN/cm2

f). Calculul armaturii din fundatia zidului -sectiunea a-b

21

sectiunea a-c

22

III.Stabilitatea taluzului

Sa se predimensioneze panta unui taluz cand se cunosc inaltimea si caracteristicile pamantului din care este alcatuit masivul .caracteristicile terenului din care este alcatuit taluzul sunt cele existente in forajul F4

Predimensionarea pantei taluzului se face folosind relatia lui Goldstein.

, unde : FS -coeficient de stabilitate;

A,B-coeficienti a caror valoare este functie de panta taluzului Analiza de verificare a stabilitatii taluzului consta in

1 Metoda de predimensionare Goldstein2 Metoda fisiilor (felenius)

1. Metoda Goldstein

Se impune o panta a taluzului 1:m 1:1 m=1

unde:-A, B sint coeficienti adimensionali determinati din tabele A=2,34 B=5,79-, c, sint caracteristicile geotehnice ale taluzului

23

-h inaltimea taluzului h=4,00m

Conditia este ca Fs>(1,5-2,0)

˚

2. Metoda fisiilor

Metoda fisiilor are la baza o serie de observatii determinate pe teren in care suprafata de lunecare este cilindrica circulara.

Stabilirea centrului de lunecare: de la piciorul taluzului pe verticala se ia h=3,60m iar pe orizontala se ia 4,5h=16,2m

obtinindu-se punctul1. se masoara unghiurile 1 si 2 obtinindu-se punctul 2 linia obtinuta 1-2 reprezinta linia centrelor suprafetelor cilidrice se noteaza O1centrul suprafetei cilindrice 1 in punctul 2 obtinut. se imparte in fisii de 1m lungimea taluzului si se numeroteaza cu 1, 2, 3, ... se calculeaza greutatile fiecareai fisii i=1, 2, 3 ...

se determina proiectiile pe verticala si pe orizontala

unde I reprezinta unghiul dintre linia centrelor 1-2 si linia de la centrul O1 la fisia respectiva

Verificarea se face astfel:

Tabel nr 1 R=5,6m

Nbi

(m)

hi

(m)

Gi

(Kn)αi sin αi

Gisin αi

cos αiΔLi=bi/cos αi

ci

(kPa) Ci* ΔLi

-2 0.24 0.1 0.779 -16 -0.276 -0.215 0.961 0.25 23.5 5.88

24

-1 1.0 0.92 17.53 -10 -0.174 -3.05 0.985 1.02 23.5 23.74

0 1.0 2.0 38.57 0 0 0 1 1 23.5 23.5

1 1.0 2.92 57.74 10 0.174 10.05 0.985 1.02 23.5 23.742 1.0 3.66 71.68 20 0.342 24.51 0.94 1.06 23.5 24.913 1.0 3.45 68.09 30 0.5 34.05 0.866 1.15 23.5 27.034 1.0 2.72 53.16 42 0.669 35.56 0.743 1.35 23.5 31.735 1.21 1.54 27.26 57 0.839 22.87 0.545 1.83 22 40.26

123.77

200.79

● se noteaza O2 centrul suprafetei cilindrice 2 la distanta d=0,3·h=0,3·4,00=1,20m fata de O1 pe linia centrelor.

Tabel nr 2 R=6,47m

Nbi

(m)

hi

(m)

Gi

(Kn)αi sin αi

Gisin αi


ci

(kPa) Ci* ΔLi

-1 0.3 0.1 0.779 -6 -0.104 -0.081 0.994 0.302 23.5 7.1

0 1.0 0.83 15.78 0 0 0 1 1 23.5 23.5

1 1.0 1.75 33.7 9 0.156 5.28 0.988 1.01 23.5 23.74

2 1.0 2.52 49.58 18 0.309 15.32 0.951 1.05 23.5 24.683 1.0 3.1 60.33 28 0.469 28.29 0.883 1.13 23.5 26.564 1.0 2.66 52.16 38 0.616 32.13 0.788 1.27 23.5 29.855 1.0 1.36 33.97 54 0.809 27.48 0.588 1.7 22 37.4

108.42

172.83

25

● se noteaza O3 centrul suprafetei cilindrice 3 la distanta d=0,3·h=0,3·4.0=1,2m fata de O2 pe linia centrelor

Tabel nr 3 R=7,15m

Nbi

(m)

hi

(m)

Gi

(Kn)αi sin αi

Gisin αi


ci

(kPa) Ci* ΔLi

0 1.0 0.47 8.77 5 0.087 0.763 0.996 1.00 23.5 23.5

1 1.0 1.3 24.93 14 0.242 6.03 0.970 1.03 23.5 24.21

2 1.0 2.0 39.02 22 0.375 14.63 0.927 1.08 23.5 25.38

3 1.0 2.48 48.98 31 0.515 25.22 0.857 1.17 23.5 27.54 1.0 2.26 44.2 41 0.656 29 0.755 1.32 23.5 31.025 1.24 1.04 22.58 54 0.809 18.27 0.588 2.11 22 46.42

93.91

178.03

26

IV. Proiectarea unei fundatii izolate (rigide,elastice,)

Sa se amplaseze pe acelasi amplasament fundatia unui complex industrial alcatuit din doua hale avand 2 deschideri si 6 travee fiecare cu dimensiunile LD =6m LT =6m si dimensiunile stilpilor de sectiune dreptunghiulara 40x40cm conform shitei alaturate.Structura de rezistenta a halei este din cadre din beton armat monolit .Pe suprafata unui stalp actioneaza o sarcina uniform distribuita p. Caracteristicile terenului de fundare sunt cele existente in forajul F4 . Fundatiile se vor realiza urmatoarele variante: fundatii izolat rigide pentru stilpurile S2 si S4 alcatuite din bloc din beton simplu si cuzinet din beton

armat ; fundatii izolat elastice S1 ,S3 si S5 talpi din beton armat .

Pentru calculul static avem o structura cu un numar de nivele

n=2+N/10=2+5/10=2 nivele

Pentru calculul eforturilor axiale aven o incarcare uniform distribuita

Calculul se va realiza in doua variante in gruparea fundamentala Nf, Mf

ingruparea speciala Ns, Ms

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea fundamentala:

27

Momentele concentrate pentru gruparea fundamentala:

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea speciala:

Momentele concentrate pentru gruparea speciala:

1. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S2

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N2f=853,8kN si un

moment M2f=128,07kNm.

Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:c=22kPa N1=0,51=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66

1.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

Df=Di+10cm+10cm=100+20=120cm

28

1.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie

Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:pefectiv max<1,2ppl

ml=1,4q=Df =1,2·20,34=24,41kN/m2

Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.

Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,60m latimea fundatiei B=2,20m.

1.2.1Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei

incarcarea totala la nivelul talpii

1.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei

1.2.3Verificare

1.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta

In acest calcul intervin incarcarile speciale: N2s =1067,25KN si M2

s=166,49KN

1.3.1 Determinarea incarcarii totale

1.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei

1.3.3 Determinarea presiunii criticeDatorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=1,.375>0,2 atunci vom avea

urmatorii coeficienti de forma:

29

p =γB’N λ+qN λ +cN

Pentru B/L≥0, 2

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

Verificare

1.4.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului

Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile pentru bloc din beton cu o singura treapta

pentru bloc din beton cu doua trepte

Se alege bloc din beton simplu BC150 cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:

Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind

conditia:

se adopta hc=40cm

1.5.Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele doua directii.

30

Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei. Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea de pe talpa cuzinetului.

Pmed

P0 P3 p2

P1

1.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului

1.5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii

31

1.5.3 Armarea cuzinetului

ab=acoperirea de beton

1.5.4.Verificarea procentelor de armare

1.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

32

Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,35m si h2=0,35m

1.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat

1.7. Verificarea unghiului de rigiditate

pe directia x-x :

pe directia y-y:

Pentru

2. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S4

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N4f=853,8KN si un

moment M4f=170,76KNm.

Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici: c=22kPa N1=0,51

=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66


Df=Di+10cm+10cm =100+20=120cm



ml=1,4q=Df


33




2.2.2 Calculul eforturilor de la baza fundatiei

2.2.3Verificare


In acest calcul intervin incarcarile speciale: N4s=1067,25kN si M =221,99kNm

2.3.1 Determinarea incarcarii total e


2.3.3 Determinarea presiunii critice

34


P entru B/L≥0,2

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

Verificare

.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului

Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile pentru bloc din beton cu o singura treapta

pentru bloc din beton cu doua trepte

Se alege bloc din beton simplu cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:

Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind

conditia:

se adopta hc=40cm

2.5.Armarea cuzinetului

Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele doua directii.

Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei. Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea de pe talpa cuzinetului.

35

2.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului


Aria necesara pentru armatura de ancoraj:

2.5.3 Armarea cuzinetului

36


2.5.4 Verificarea procentelor de armare

2.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton

In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.

Pentru Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,4m si h2=0,4m

2.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat

37

2.8. Verificarea unghiului de rigiditate

pe directia x-x :

pe directia y-y:

3. Proiectarea fundatiei izolat elastice a stilpului S1




=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66


Df= 120cm



ml=1,4q=Df


38




3.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei

3.2.3Verificare


In acest calcul intervin incarcarile speciale: N1s =2113,5kNsi M1

s=219,80kNm



3.3.3 Determinarea presiunii criticeDatorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=0,1,5>0,2 atunci vom avea

urmatorii coeficienti de forma:


Pentru B/L≥0,2

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

39

Verificare

3.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei

L=2.0m B=3,0m p<4daN/cm2

3.5.Armarea fundatiei izolat elastica


Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :

,unde λ,μ,η,se determina functie de rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.

Pentru

40

3.5.2.Armarea fundatiei


3.5.3 .Verificarea procentelor de armare

4. Proiectarea fundatiei izolat elastice al stilpului S3




=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66

4.1.Conditiiii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare

41

Df=Di+20cm=120cm



ml=1,4q=Df =24,41 kN/m2



4.2.1.Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei


4.2.2 .Calculul eforturilor de la baza fundatiei

4.2.3Verificare


In acest calcul intervin incarcarile speciale: N3s=544,13kN si M3

s=141,48kNm



42

4.3.3 Determinarea presiunii critice


P entru B/L≥0,2

Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8

Verificare

4.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei

L=1,4m B=1,8m p<4daN/cm2

4.5.Armarea fundatiei izolat elastica

43


Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :

,unde λ,μ,η,se determina functie de rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.

Pentru

4.5.2.Armarea fundatiei


44

4.5.3 .Verificarea procentelor de armare 45

V.Calculul tasarii terenului sub fundatiile F1si F3

1. Calculul tasarii terenului sub fundatia izolata rigida F 1.

1.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei

1.2.Determinare adancimii zonei active z0

-este conditionata de relatia: gzz < , unde:

-σz reprezinta efortul unitar datorita incarcarii fundatiei -σgz reprezinta presiunea geologica la adancimea respectiva

Pe verticala in centrul fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare eforturile unitare verticale datorita presiunii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatia: σz<α0 pn ,in care:

- α0 este coeficientul de distributie a eforturilor verticale(functie de L/B siz/B)- z –adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei- pn-efortul unitar mediu pe talpa fundatiei

Z(m)

KN/m3 n=L/B Z/B z gr=*H 0,2σgz iz

med

0 20,34 1,5 0 1 352,82 24,41 4,88310,04

1 20,34 1,5 0,5 0,7575 267,26 44,75 8,95205,96

2 20,34 1,5 1 0,41 144,66 65,09 13,02114,23

3 20,34 1,5 1,5 0,2375 83,79 85,43 17,0968,36

4 20,34 1,5 2 0,15 52,92 105,77 21,1540,57

5 20,34 1,5 2,5 0,08 28,22 126,11 25,22

6 20,34 1,5 3 0,075 26,46 146,45 29,29 27,34

Se observa ca inegalitatea este indeplinita la cota -6m sub talpa fundatiei.Z0=6m.

46

1.3 Calculul tasarii efective: Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia

-β-coeficient de corectie =0,8

-Ei-modulul de elasticitate

Stratul I:

Stratul II:

2. Calculul tasarii terenului sub fundatia elastica F 3. 2.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei

2.2.Determinare adancimii zonei active z0

Zγ

KN/m3 n=L/B Z/B α0 σz σgr=γ*H 0,2σgz σizmed

0 20,34 1,29 0 1 215,59 24,41 4,88177,86

47

1 20,34 1,29 0,71 0,65 140,13 44,75 8,9598,09

2 20,34 1,29 1,42 0,26 56,05 65,09 13,0244,19

3 20,34 1,29 2,14 0,15 32,33 85,43 17,09

24,254 20,34 1,29 2,86 0,075 16,17 105,77 21,15

Se observa ca inegalitatea z<0,2gz este indeplinita la cota –4m sub talpa fundatiei. Z0=4

Calculul tasarii effective

Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia:

-β-coeficient de corectie =0,8

V.Proiectarea fundatiilor pe retele de grinzi

Se cere sa se proiecteze fudatiile unui bloc de locuinte avand ca regim de inaltime P+10 etaje cu o structura de rezistenta pe cadre de beton armat.Din calcul static efectuat au rezultat momentele incovoietoare si fortele axiale (calculate in gruparea fundamentala) adoptandu-se ca sistem de fundare solutia de fundatii pe retele de grinzi.Dupa repartizarea sarcinilor axiale din noduri pe directie longitudinala si transversala se vor calcula fundatiile pentru o grinda longitudinala si una transversala in ipotezele:

a.Metoda aproximativa-se va calcula grinda longitudinala si transversala incarcata cu forte si momente. b.Ipoteza deformatiilor elastice locale(Winkler)- se va calcula grinda transversala incarcata cu forte si momente si se va face armarea pentru aceasta grinda.Stalpii vor avea sectiunea patrata (40x40)cm2,iar grinzile sectiunea in T.

Date numerice personale: toate grinzile au inaltimea Hg=0,6m grinzile marginale transversale 1-1 si 6-6 au latimea By=1,55m celelalte grinzi transversale interioare 2-2,3-3,4-4,5-5,au latimea By=1,8m

48

grinzile marginale longitudinale A-A si E-E au latimea Bx=1,3m grinzile longitudinale interioare B-B,C-C,D-D au latimea Bx=2,0m coeficientul de rigiditate Ks=1,80m inaltimea talpii h=Hg/3=0,6/3=0,2m latimile inimilor grinzilor bx=ls+10cm=0,4+0,1=0,5m by=bs+10cm=0,4+0,1=0,5m

25 26 27 28 29 30

19 20 21 22 23 24

13 14 15 16 17 18

7 8 9 10 11 12

1 2 3 4 5 6

3,6 3,6 3,6 3,6 3,6

1.Repartizarea pe directia x si y a sarcinilor din noduri ce provin di icarcarile transmise de stalpi.

49

pentru un nod oarecare

pentru un nod de pe grinda marginala transvaersala ,

pentru un nod de pe grinda marginala longitudinala ,

pentru un nod de colt , ,

In care:

, , ,

1.1Calculul momentelor de inertie ale grinzilor

a) pentru grinzile A-A si E-E

b) pentru grinzile 2-2,...,5-5

50

c) pentru grinzile B-B,C-C si D-D

d)pentru grinzile 1-1 si 6-6

1.2.Calculul lungimilor elastice ale grinzilor

a) pentru grinzile A-A si E-E

b) pentru grinzile 2-2,...,5-5

c) pentru grinzile longitudinale B-B,C-C si D-D

d) pentru grinzile 1-1 si 6-6

51

1.3.Calculul incarcarilor in nodurile de colt (1,6,25,30)

, ,l1=l2=1,8m

pentru

pentru

1.4.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile longitudinale marginale(2,3,4,5,26,27,28,29)

,

pentru:

1.5.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile transversale marginale(7,12,13,18,19,24)

52

pentru

1.6.Calculul incarcarilor in nodurile oarecare(8,9,10,11,14,15,16,17,20,21,22,23)

1.Metoda aproximativa pentru grinda longitudinala C-C

53

1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.

1.1.Calculul rezultantei incarcarilor

1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale

1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei

ml=1,4 q=Df Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:

c=19kN/m2 N1=0,61 =22,2o deci N2=3,44 =17,77kN/m3 N3=6,04

2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare

667,4 767 822 822 767 667,4

A 13 14 15 16 17 18 B 1,8 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 1,8

2.1.Calculul fortei taietoare

TA=0T1

st=208,921,8=376,07kNT1

dr= T1st-667,4=376,07-667,4=-291,33kN

T2st= 208,92(1,8+3,6)-667,4=460,77kN

T2dr= T2

st-767=460,77-767=-306,23kNT3

st=208,92(1,8+3,6·2)-667,4-767=445,88kNT3

dr= T3st-822=445,88-822=-376,12kN

T4st=208,92(1,8+3,6·3)-667,4-776-822=375,99kN

T4dr= T4

st-822=375,99-822=-446,01kN

54

T5st=208,92(1,8+3,6·4)-667,4-767-822-822=306,11kN

T5dr= T5

st-767=306,11-767=-460,89T6

st=208,92(3,65+1,8)-667,4-767-822-822-767=291,22kNT6

dr= T6st-667,4=291,22-667,4=-376,18

TB=208,92·21,6-2·667,4-2·767-2·822=-0,128~0

2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor

MA=0M1

st=208,921,82/2=338,45kNmM1

dr=M1st-69,16=338,45-69,16=269,29kNm

M2st=208,92(1,8+3,6)2/2-667,43,6-69,16=574,25kNm

M2dr=M2

st-45,16=574,25-45,16=529,09kNmM3

st=208,92(1,8+3·3,6)2/2-69,16-45,16-667,4·7,2-767·3,6=780,46kNmM3

dr=M3st-39,55=780,46-39,55=740,91kNm

M4st=208,92(1,8+3·3,62)/2-667,410,8-7677,2-8223,6-69,16-45,16-39,55=740,68kNm

M4dr=M4

st+39,55=740,68+39,55=780,23kNmM5

st=208,92(1,8+14,4)2/2-667,414,48-76710,8-8227,2-822·3,6-69,16-45,16=528,6kNmM5

dr=M5st+45,16=528,6+45,16=573,76kNm

M6st=208,92(1,8+18)2/2-667,418-76714,4-82210,8-8227,2-7673,6-69,16=268,73kNm

M6dr=M6

st+69,16=268,73+69,16=337,89kNmMB=208,9221,62/2-667,419,8-76716,2-82212,6-8229-7675,4-667,41,8=-1,38kNm

2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri

Ma=208,923,62/2-667,41,8-69,16=83,32kNmMb=208,927,22/2-667,45,4-7671,8-69,16-45,16=316,33kNmMc=208,9210,82/2-667,479-7675,4-8221,8-69,16-45,16-39,55=402,34kNmMd=208,9214,42/2-667,412,6-7679-8225,4-8221,8-69,16-45,16=315,96kNmMe=208,92182/2-667,416,2-76712,6-8229-8225,4-7678-69,16=82,4kNm

2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor

MA=0M1

st=338,45+(1,8*1,38)/21,6=338,57kNmM1

dr= 269,29+(1,8*1,38)/21,6=269,41kNm

M2st=574,25+(5,4*1,38)/21,6=574,6kNm

M2dr=529,09+5,4*1,38/21,6=529,44 kNm

M3st=780,46+(9*1,38)/21,6=781,04kNm

55

M3dr= 740,91+9*1,38 /21,6=741,49kNm

M4st=740,68+12,6*1,38/21,6=741,72kNm

M4dr= 1409+12,6*1,38/21,6=781,04kNm

M5st=528,6+16,2*1,38/21,6=529,64kNm

M5dr=573,76+16,2*1,38/21,6=574,8kNm

M6st=268,73 +19,8*1,38/21,6=269,99kNm

M6dr= 337,89+19,8*1,38/21,6=339,16kNm

MB=-1,38+21,6*1,38/21,6=0

2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri

Ma=83,32+3,6*1,38/21,6=83,55kNm

Mb=316,33+7,2*1,38/21,6=316,82kNm

Mc=402,34+10,8*1,38/21,6=403,03kNm

Md=315,96+14,4*1,38/21,6=316,82kNm

Me=82,4+18*1,38/21,6=83,55kNm

-

2.Metoda aproximativa pentru grinda transversala 2-2

1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.

1.1.Calculul rezultantei incarcarilor

1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale

1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei

56

ml=1,4q=Df

Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici c=19kN/m2 N1=0,61

=22,2o deci N2=3,44=17,77kN/m3 N3=6,04

2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare

Py2= 745,2 Py8= 813,8 Py14= 703,6 Py20=813,6 Py26=745,2

A 1 2 3 4 5 B 1,8 5,7 3,6 3,6 5,7 1,8

2.1.Calculul fortei taietoare

TA=0T1

st=172,151,8=309,87kNT1

dr= T1st-745,2=309,87-745,2=-435,33kN

T2st= 172,15*7,5-745,2,2=545,93kN

T2dr= T2

st-813,8=545,93-813,8=-267,88kNT3

st=172,15*11,1-745,2-813,8=351,87kNT3

dr= T3st-703,6=351,87-703,6=-351,74kN

57

T4st=172,15*14,7-745,2-813,8-703,6=268,01kN

T4dr= T4

st-813,8=268,01-813,8=-545,8kNT5

st=172,15*14,7-745,2-813,8*2-703,6=435,45kNT5

dr= T5st-745,2=435,45-745,2=-309,74

TB=172,15*22,2-745,2*2-813,8*2-703,6=0,22 0

2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor

MA=0M1

st=172,151,82/2=278,88kNmM1

dr=M1st-94,26=278,88-94,26=184,62kNm

M2st=172,15(1,8+5,7)2/2-745,25,7-94,26=499,82kNm

M2dr=M2

st-20,26=499,82-20,26=479,56kNmM3

st=172,15(1,8+5,7+3,6)2/2-94,26-20,26-745,2·9,5-813,8·3,6=481,7kNmM3

dr=M3st+42,3=481,7+42,3=524kNm

M4st=172,15(1,8+5,7+2·3,6)2 /2-745,212,9-813,87,2-703,63,6-94,26-20,26+42,3=522,33kNm

M4dr=M4

st+20,26=522,33+20,26=542,59kNmM5

st=172,1520,42/2-745,218,6-813,812,9-703,69,3-813,8·5,7-94,26+42,3=228,13kNmM5

dr=M5st+94,26=228,13+94,26=322,39kNm

MB=172,1522,22/2-745,220,4-813,814,7-703,611,1-813,87,5-745,21,8+42,3=43,74kNm

2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri

Ma=172,154,652/2-745,22,85-94,26=-356,92kNmMb=172,159,32/2-745,27,5-813,81,8-94,26-20,26=276,27kNmMc=172,1512,92/2-745,211,1-813,85,4-703,61,8-94,26-20,26+42,3=318,8kNmMd=172,1517,552/2-745,215,75-813,810,05-703,66,45-813,82,85-94,26+42,3=-313,78kNm

2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor

MA=0M1

st=278,88-(1,8*43,7)/22,2=275,34kNmM1

dr= 184,62-(1,8*43,7)/22,2=181,08kNm

M2st=499,82-(7,5*43,7)/22,2=485,06kNm

M2dr=479,56-(7,5*43,7)/22,2=464,8 kNm

M3st=481,4-11,1*43,7/22,2=459,55kNm

M3dr=524-11,1*43,7/22,2=502,15kNm

M4st=522,33-14,7*43,7/22,2=493,39kNm

M4dr=542,59-14,7*43,7/22,2=513,65kNm

58

M5st=228,13-20,4*43,7/22,2=187,97kNm

M5dr=322,39-20,4*43,7/22,2=282,23kNm

MB=43,7-22,2*43,7/22,2=0

2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri

Ma=-356,92-4,65*43,7/22,2=-366,07kNm

Mb=276,27-9,3*43,7/22,2=257,96kNm

Mc=318,8-12,9*43,7/22,2=293,41kNm

Md=-313,78-17,55*43,7/22,2=-348,32kNm

-

59

proiect fundatii

Documents