Download - proiect fundatii
Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” IAŞI
Facultatea de Construcţii
Student:ARITON GHEORGHITA Grupa : 3402 Secţia : C.C.I.A
2005-2006
PROIECTUL VA CUPRINDE :
A . Piese scrise
1. Realizarea unui studiu geotehnic.2. Proiectarea unui zid de sprijin.3. Verificarea stabilitatii unui taluz.4. Proiectarea unor fundatii izolate :
a) rigide ; b) elastice .
5. Retele de grinzi de fundare: a) metoda aproximativa ; b) metoda Winkler.
B. Piese desenate
1. Plan general de amplasare a fundatiilor izolate (Sc. 1:100, 1:200).2. Detalii de fundatii.3. Armarea unei grinzi de fundatii continue sub stalpi.
2
I. Intocmirea unui studiu geotehnic
Pe un amplasament corespunzator unui ansamblu industrial urmeaza sa se realizeze o serie de obiective cu scop de productie si locuinte .In vederea precizarii structurii litologice a amplasamentului se cere sa se intocmeasca un studiu geotehnic necesar proiectarii si realizaii constructiei respective . In acest scop s-au realizat : un profil transversal al amplasamentului ; cercetari de teren urmate de incercari de laborator constand in efectuarea unor foraje avand diametre de : - 2 toli ( f 2”); - 12 toli ( f 12”);si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor recoltate .
Cercetarile in situ au constat in executia a trei foraje manuale cu diametrul de 2” si doua foraje mecanice cu diametrul de 12”.
Din forajele de 2” notate f1, f3, f3, s-au recoltat probe tulburate pentru care in laborator s-au determinat caracteristicile care pun in evidenta proprietatile fizice ale pamantului(W,Wl,Wp,,n,e) Forajele de 12” notate F4, F5, au fost recoltate probe netulburate pe care in laborator s-au determinat parametrii de rezistenta la forfecare ai pamantului si modulii de deformatie edometrica .
Forajele sunt pozitionate ca in figura . Datele obtinute din foraje si analiza de laborator sunt precizate pentru fiecare foraj in parte.
Pe langa datele obtinute prin analize directe si analize de laborator cu ajutorul altor indici-geotehnici vom determina alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare.
3
N = 5
Forajul f1 (2”)
se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m se extinde pe o adincime de H1=7m are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m
S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 mS3 argila marnoasa h3=2.6 m
Forajul F4(12”)
se realizeaza la cota teren C2=61+N=66 m la o distanta d= 25 – 0.1N= 24.5 m fata de f1
are urmatoarea stratificatie:
Stratul S1
Se extinde pe o grosime de h1=2.3 - 0.05xN =2.05 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza proba P1 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice: compozitie granulometrica A= 32 – 0.05xN = 29.5 %
P= 28 – 0.05xN = 25.5 % N= 40 + N=45 % limitele de plasticitate WP= 23 – 0.2xN = 22 % WL= 35 + 0.5xN= 37.5 % umiditatea naturala W=19 + 0.2xN = 20 % porozitatea n = 35 + 0.3xN = 36.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S= 26.5 + 0.04xN = 26.7 kN/m3
curba de compresiune tasare :
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3
parametri de rezistenta la forfecare =21 – 0.2xN = 20o c=23 – 0.2xN = 22 kPa
Stratul S2
Stratul are o grosime de h2=4.5 – 0.1xN = 4 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P2
pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: compozitie granulometrica A= 48 – 0.5xN=45.5 %
N=33 – 0.5xN = 30.5 %P=19 + N = 24 %
limite de plasticitate WP = 21 + 0.2xN = 22 %WL = 54 – 0.5xN = 51.5 %
umiditatea pamintului in stare naturala W = 24 – 0.2xN = 23 % porozitatea pamintului n = 42 – 0.2xN = 41 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.6 + 0.05xN = 26.85 kN/m3
4
curba de compresiune tasare: εp2 = 3 + 0.1xN= 3.5 % moduli edometrici M1-3 = 90 + N = 95 daN/cm M2-3 = 115+ N = 120 daN/cm2
parametri la forfecare = 15 + 0.02xN = 16o
c = 25 – 0.3xN = 23.5 kPaStatul S3
Stratul are o grosime de h3 =3.2 + 0.05xN = 3.45 m , dincare s-a recoltat proba P3 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice: compozitia granulometrica A = 32 – 0.5xN = 29.5 %
P = 45 %N = 28 – 0.5xN = 25.5 %
limite de plasticitate WP = 22 + 0.25xN = 23.25 % WL = 48 + N = 53% umiditatea in stare naturala a pamintului W = 26 – 0.3xN = 24.5 % porozitatea pamintului n = 43 – 0.2xN = 41.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.6 + 0.04xN = 26.8 kN/m3
curba de compresiune tasare :
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1
parametri de rezistenta la forfecare = 21 + 0.2xN = 22o c = 20 + 0.3xN = 21.5 kPa
Forajul f2 (2”)
s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4
prezinta urmatoarea stratificatie:S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 mS2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 mS3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m
Forajul F5(12”)
se realizeaza la cota teren C5= 61.5 + N = 66.5 m la o distanta d3 = 56 + 0.5xN= 58.5 m fata de f2
are urmatoarea stratificatie:
Stratul S1
Se extinde pe o grosime de h1=2.0 + 0.05xN = 2.25 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza proba P4 cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice: compozitie granulometrica A= 10 + N = 15 %
P= 70 – 0.5xN = 67.5 % N= 20 – 0.5xN= 17.5 %
5
limitele de plasticitate WP= 21 + 0.1xN = 21.5 % WL= 45 - 0.1xN= 40 % umiditatea naturala W=22 - 0.2xN = 21 % porozitatea n = 46 - 0.5xN = 43.5 % greutatea specifica a scheletului mineral S= 26.5 kN/m3
curba de compresiune tasare :
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3
parametri de rezistenta la forfecare =20 + 0.3xN = 21.5o c=0.2 + 0.008 = 0.24 daN/m2
Stratul S2
Stratul are o grosime de h2=3.5 + 0.05xN = 3.75 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P5 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: compozitie granulometrica A= 5 %
P=10 %d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %
umiditatea pamintului in stare naturala W = 20 – 0.2xN = 19 % porozitatea pamintului n = 45– 0.2xN = 44 %
nmax = 51 + 0.4xN = 53% nmin = 42 -0.2xN = 41 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.5 + 0.02xN = 26.6 kN/m3
parametri la forfecare = 28 + 0.3xN = 29.5o
c = 0 kPaStatul S3
Stratul are o grosime de h3 =4.5 – 0.1xN = 4 m , dincare s-a recoltat proba P6 pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice: CaCO3 > 50% limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 % WL = 50 + 0.5xN = 52.5 % porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 % greutatea specifica a scheletului mineral S = 28.2 - 0.04xN = 28 kN/m3
indicele de compresiune Ic = 1.1 – 0.02xN = 1 gradul de saturare Sr = 0.7 + 0.01xN = 0.75 parametri de rezistenta la forfecare = 19 + 0.3xN = 20.5o
c = 25 + 0.4xN = 27 kPa
Forajul f3 (2”)
s-a executat la cota teren C3 = 60.5 + N = 65.5 m se afla la distanta de d4 = 25 + N = 30 m fata de forajul F5
prezinta urmatoarea stratificatie:
6
S1 h1 = 3.2 + 0.1xN = 3.7 mS2 h2 = 4.3 – 0.1xN = 3.8 m
Pentru intocmirea studiului geotehnic, este necesar sa se determine caracteristicile fizico-mecanice specifice fiecarui foraj. Datele vor fi indicate prin:
- diagrama ternara;- curba de compresiune-tasare;- curba granulometrica;- profilul geologic al forajelor f1,F4,F5
f1,F4,f2
- profilul transversal al forajului amplasamentului;- bloc diagram prin forajele existente.
Calculul caracteristicilor geotehnice si mecanice pentru foraje
Forajul f1 (2”)
se realizeaza la cota teren C1= 60+N = 60+5 = 65 m se extinde pe o adincime de H1=7m are stratificatia: S1 argila prafoasa h1=2.4 – 0.05xN = 2.15 m
S2 argila grasa h2=3.0 + 0.05xN = 3.25 mS3 argila marnoasa h3=2.6 m
Forajul F4
se realizeaza la cota de teren C4 = 66 m la o distanta d1 = 24.5 m fata de f1
are urmatoarea stratificatie:
Stratul S1
- grosime de h1= 2.05 m ,- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt: compozitie granulometrica A = 29.5% N = 25.5% Praf argilos P = 45% limitele de plasticitate WP = 22%
WL = 37.5% umiditatea naturala W = 20% porozitatea n = 36.5% indicele porilor pamintului in stare naturala
greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.7 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 26.7·(1-0,365) = 16.95 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W)= 20.34 kN/m3
7
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+n∙w = 20.6 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata’ = (s-w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 10.6 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=21.35%
gradul de umiditate al pamintului
, pamant saturat
indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 15.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie
indicele de consistenta
, pamant tare
indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.129
curba de compresiune tasare
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.25 1.4 2.1 2.9 3.9 5.3
moduli de deformatie edometrica
daN/cm2
parametri de rezistenta la forfecatre = 20o c = 22 kPa
Stratul S2
- grosime de h2=4 m - caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P2
compozitie granulometrica A = 45.5%N = 30.5% argila
nisipoasaP = 24%
limite de plasticitate WP = 22% WL = 51.5% umiditatea pamintului in stare naturala W = 23% porozitatea pamintului n =41% indicele porilor in stare naturala a pamintului
greutatea specifica a scheletului mineral S = 26,85 kN/m3
8
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 26,85(1-0,69) = 15.84 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 19.48 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 19.94 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata‘ = (s-w)(1-n) = 9.94 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=25.69%
gradul de umiditate al pamintului
, pamant foarte umed
indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 29.5% , plasticitate mare
indicele de consistenta
, pamant plastic vartos
indicele de lichiditate Ic = 0.033 moduli edometriciM1-3 = 95 daN/cm2 p2 = 3.5%
M2-3 = 120 daN/cm2
-obtinem curba de compresiune tasare
P (daN/cm2) 1 2 3
(%) 2.19 3.5 4.33
parametri la forfecare = 16o c = 23.5 kPa Statul S3
- grosime de h3=3,45 m - caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P3
compozitia granulometrica A = 29.5% N = 25.5% praf argilos P = 45%
limite de plasticitate WP = 23.25% WL = 53% umiditatea in stare naturala a pamintului W = 24.5 % porozitatea pamintului n = 41.5 indicele porilor in stare naturala a pamintului
9
greutatea specifica a scheletului mineral s =26.8 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 27,1(1-0,39) = 15.68 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 19.52 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 16,53+0,39∙10 = 29.83 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata‘ = (s-w)(1-n) = 9.83 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=26.49 %
gradul de umiditate al pamintului
pamant practic saturat
indicele de plasticitateIp = WL-WP = 29.75% plasticitate mare
indicele de consistenta
pamant plastic vartos
indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 0.042
curba de compresiune tasare
moduli edometrici
daN/cm2
parametri la forfecare Ф = 22o C = 21.5 kPa
Forajul f2 (2”)
s-a executat la cota teren C2 =62 + N = 67 m se extinde pe o grosime de H2 = 6.0 m se afla la distanta de d2 = 24 + N = 29 m fata de forajul F4
prezinta urmatoarea stratificatie:S1 praf argilos h1 = 2.3 – 0.05xN = 2.05 mS2 argila prafoasa h2 = 3.3 – 0.05xN = 3.05 mS3 argila grasa h3 = 0.4 + 0.1xN = 0.9 m
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.45 1.5 2.3 3.5 4.1 5.1
10
Forajul F5 (12”)
se realizeaza la cota de teren C5 = 66.5 m la o distanta d3 = 58.5 m fata de f2
are urmatoarea stratificatie:
Stratul S1
- grosime de h1= 2.25 m ,- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt:P4
compozitie granulometrica A = 15% N = 17.5% Praf argilos (Ip=18.5%) P = 67.5% limitele de plasticitate WP = 21.5%
WL = 40% umiditatea naturala W = 21% porozitatea n = 43.5% indicele porilor pamintului in stare naturala
greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.5 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 14.97 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W)= 18.11 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+n∙w = 19.32 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata’ = (s-w)(1-n) = (26.7-10)(1-0,365) = 9.32 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=29.06%
gradul de umiditate al pamintului
, pamant umed
indicele de plasticitateIp = WL-Wp = 18.5 %, pamant cu plasticitate mijlocie
indicele de consistenta
, pamant tare
indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 1 – 1.129 = -0.027
curba de compresiune tasare
11
P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
(%) 0.45 1.5 2.7 4.3 5.7 7.3
moduli de deformatie edometrica
daN/cm2
parametri de rezistenta la forfecatre = 21.5o c = 0.24 daN/cm2
Stratul S2
- grosime de h2=3.75 m - caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P5
nisip praos
compozitie granulometrica A= 5 %P=10 %
d(0.05-0.10)mm N=28 + 0.5xN = 30.5 %d(0.1-0.25)mm N=21 – 0.4xN = 19 %d(0.25-0.5)mm N=28 – 0.6xN = 25 %d(0.5-2.0)mm N=8 + 0.5xN = 10.5 %
umiditatea pamintului in stare naturala W = 19% porozitatea pamintului n =44% indicele porilor in stare naturala a pamintului
greutatea specifica a scheletului mineral S = 26.6 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 26,6(1-0,79) = 14.9 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 17.73 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 19.3 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata‘ = (s-w)(1-n) = 9.3 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=29.7%
gradul de umiditate al pamintului
12
, pamant umed
, pamant plastic vartos
parametri la forfecare = 29.5o c = 0 kPa Statul S3
- grosime de h3=4 m - caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P6
CaCO3 > 50% limite de plasticitate WP = 18 + 0.5xN = 20.5 % WL = 50 + 0.5xN = 52.5 % porozitatea pamintului n = 40 – 0.2xN = 39 % indicele porilor in stare naturala a pamintului
greutatea specifica a scheletului mineral s =28 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare uscatad = S(1-n) = 28(1-0,639) = 17.08 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare naturala = d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 20.58 kN/m3
greutatea volumica a pamintului in stare saturatasat = d+nw = 16,53+0,39∙10 = 20.98 kN/m3
greutatea volumica in stare submersata‘ = (s-w)(1-n) = 10.98 kN/m3
umiditatea pamintului in stare saturata
Wsat=22.8 %
gradul de umiditate al pamintului
pamant foarte umed
indicele de plasticitateIp = WL-WP = 32% pamant cu plasticitate mare
indicele de consistenta
pamant tare
indicele de lichiditate Il = 1 – Ic = 0
parametri la forfecare Ф = 20.5o C = 27 kPa
Forajul f3 (2”)
13
s-a executat la cota teren C3 =65.5 m se afla la distanta de d4 = 30 m fata de forajul F5
prezinta urmatoarea stratificatie:S1 h1 = 3.7 mS2 argila marnoasa h2 = 3.8 m
II. Proiectarea unui zid de sprijin
Pe ansamblul amplasamentului studiat la etapa anterioara, se va proiecta si executa un zid de sprijin de rezistenta alcatuit din beton armat Proiectarea zidurilor de sprijin se va realiza astfel incit sa fie indeplinite si respectate conditiile de rezistenta si stabilitate pentru astfel de elemente de constructie .
Etapa va cuprinde :
1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka) in ipoteza lui Coulomb.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa pe paramentul zidului de sprijin(calea
analitica)3. Calculul rezultantelor presiunilor active ce actioneaza asupra zidului de sprijin 4. Verificarea zidului de sprijin : verificarea stabilitatii la rasturnare
14
verificarea stabilitatii la lunecare verificarea unei sectiuni de beton verificarea presiunilor pe talpa fundatiei
Stratificatia pe amplasamentul corespunzator zidului de sprijin se va considera stratificatia forajului F4.
Caracteristicile zidului de sprijin : HZ=4.00m
.
2.1. Calculul coeficientilor de impingere activa (K a)
15
Acesti coeficienti sint utilizati pentru determinarea impingerii pamintului asupra elementului de constructie, tinind cont de stratisficatia care este pozitionata in spatele zidului de sprijin.
Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F2 de 2” considerind aceasta stratificatie inclinata cu unghiul =5o.
h =2,65m
Stratul S1
h1=2,05 m 1=98˚ 1=20o 1=1/21=10 o =9o
Stratul S2
h =1,95m 2=98o 2=16o 2=8o =9o
2.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa, Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin
Stabilirea presiunilor active (pa) , cit si a impingerilor totale active (Pa) si se face pe cale analitica . a). Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa
Stratul S1
kN/m2
Stratul S2
16
m
kN/m2
b). Calculul rezultantelor presiunilor active
Stratul S1
kN/m
Stratul S2
kN/m
c) Calculul distantelor zi
Z1= m
Z2= m
d). Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active :
kN/m2
kN/m2
2.3. Verificare analitica a zidului de sprijin
Verificarea analitica a zidului de sprijin consta in verificarea la rasturnare si verificarea la lunecare a zidului de sprijin.
a). Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin si ale pamantului
17
Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin ce alcatuiesc zidul de sprijin stiind ca beton=25kN/m2 si se desfasoara pe o lungime de 1m.
kN
kN
kN
b). Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsr al momentelor de stabilitate Mstabilitate si de rasturnare Mrasturnare fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin
c). Verificarea la lunecare a zidului de sprijin
Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fsl al sumelor fortelor pe verticala Fv si al fortelor pe orizontala Fh, inmultite cu un coeficient f=0,3(STAS 3300/2-85 pentru argila nisipoasa), indeplinind conditia ca Fsl (1,11,3).
18
In consecinta, inclinam talpa fundatiei sub un unghi α=15˚
Refacand verificarea la rasturnare ajungem la :
d). Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei zidului de sprijin
19
Calculul presiunilor conventionale
Verificarea unei sectiuni de beton
Sectiunea a-a
Z2``=0,69 m
20
A=B
=
e). Calculul armaturii din zidul de beton armat
Sectiunea a-a
Rc=95daN/cm2
Ra=2100 daN/cm2
f). Calculul armaturii din fundatia zidului -sectiunea a-b
21
sectiunea a-c
22
III.Stabilitatea taluzului
Sa se predimensioneze panta unui taluz cand se cunosc inaltimea si caracteristicile pamantului din care este alcatuit masivul .caracteristicile terenului din care este alcatuit taluzul sunt cele existente in forajul F4
Predimensionarea pantei taluzului se face folosind relatia lui Goldstein.
, unde : FS -coeficient de stabilitate;
A,B-coeficienti a caror valoare este functie de panta taluzului Analiza de verificare a stabilitatii taluzului consta in
1 Metoda de predimensionare Goldstein2 Metoda fisiilor (felenius)
1. Metoda Goldstein
Se impune o panta a taluzului 1:m 1:1 m=1
unde:-A, B sint coeficienti adimensionali determinati din tabele A=2,34 B=5,79-, c, sint caracteristicile geotehnice ale taluzului
23
-h inaltimea taluzului h=4,00m
Conditia este ca Fs>(1,5-2,0)
˚
2. Metoda fisiilor
Metoda fisiilor are la baza o serie de observatii determinate pe teren in care suprafata de lunecare este cilindrica circulara.
Stabilirea centrului de lunecare: de la piciorul taluzului pe verticala se ia h=3,60m iar pe orizontala se ia 4,5h=16,2m
obtinindu-se punctul1. se masoara unghiurile 1 si 2 obtinindu-se punctul 2 linia obtinuta 1-2 reprezinta linia centrelor suprafetelor cilidrice se noteaza O1centrul suprafetei cilindrice 1 in punctul 2 obtinut. se imparte in fisii de 1m lungimea taluzului si se numeroteaza cu 1, 2, 3, ... se calculeaza greutatile fiecareai fisii i=1, 2, 3 ...
se determina proiectiile pe verticala si pe orizontala
unde I reprezinta unghiul dintre linia centrelor 1-2 si linia de la centrul O1 la fisia respectiva
Verificarea se face astfel:
Tabel nr 1 R=5,6m
Nbi
(m)
hi
(m)
Gi
(Kn)αi sin αi
Gisin αi
cos αiΔLi=bi/cos αi
ci
(kPa) Ci* ΔLi
-2 0.24 0.1 0.779 -16 -0.276 -0.215 0.961 0.25 23.5 5.88
24
-1 1.0 0.92 17.53 -10 -0.174 -3.05 0.985 1.02 23.5 23.74
0 1.0 2.0 38.57 0 0 0 1 1 23.5 23.5
1 1.0 2.92 57.74 10 0.174 10.05 0.985 1.02 23.5 23.742 1.0 3.66 71.68 20 0.342 24.51 0.94 1.06 23.5 24.913 1.0 3.45 68.09 30 0.5 34.05 0.866 1.15 23.5 27.034 1.0 2.72 53.16 42 0.669 35.56 0.743 1.35 23.5 31.735 1.21 1.54 27.26 57 0.839 22.87 0.545 1.83 22 40.26
123.77
200.79
● se noteaza O2 centrul suprafetei cilindrice 2 la distanta d=0,3·h=0,3·4,00=1,20m fata de O1 pe linia centrelor.
Tabel nr 2 R=6,47m
Nbi
(m)
hi
(m)
Gi
(Kn)αi sin αi
Gisin αi
cos αiΔLi=bi/cos αi
ci
(kPa) Ci* ΔLi
-1 0.3 0.1 0.779 -6 -0.104 -0.081 0.994 0.302 23.5 7.1
0 1.0 0.83 15.78 0 0 0 1 1 23.5 23.5
1 1.0 1.75 33.7 9 0.156 5.28 0.988 1.01 23.5 23.74
2 1.0 2.52 49.58 18 0.309 15.32 0.951 1.05 23.5 24.683 1.0 3.1 60.33 28 0.469 28.29 0.883 1.13 23.5 26.564 1.0 2.66 52.16 38 0.616 32.13 0.788 1.27 23.5 29.855 1.0 1.36 33.97 54 0.809 27.48 0.588 1.7 22 37.4
108.42
172.83
25
● se noteaza O3 centrul suprafetei cilindrice 3 la distanta d=0,3·h=0,3·4.0=1,2m fata de O2 pe linia centrelor
Tabel nr 3 R=7,15m
Nbi
(m)
hi
(m)
Gi
(Kn)αi sin αi
Gisin αi
cos αiΔLi=bi/cos αi
ci
(kPa) Ci* ΔLi
0 1.0 0.47 8.77 5 0.087 0.763 0.996 1.00 23.5 23.5
1 1.0 1.3 24.93 14 0.242 6.03 0.970 1.03 23.5 24.21
2 1.0 2.0 39.02 22 0.375 14.63 0.927 1.08 23.5 25.38
3 1.0 2.48 48.98 31 0.515 25.22 0.857 1.17 23.5 27.54 1.0 2.26 44.2 41 0.656 29 0.755 1.32 23.5 31.025 1.24 1.04 22.58 54 0.809 18.27 0.588 2.11 22 46.42
93.91
178.03
26
IV. Proiectarea unei fundatii izolate (rigide,elastice,)
Sa se amplaseze pe acelasi amplasament fundatia unui complex industrial alcatuit din doua hale avand 2 deschideri si 6 travee fiecare cu dimensiunile LD =6m LT =6m si dimensiunile stilpilor de sectiune dreptunghiulara 40x40cm conform shitei alaturate.Structura de rezistenta a halei este din cadre din beton armat monolit .Pe suprafata unui stalp actioneaza o sarcina uniform distribuita p. Caracteristicile terenului de fundare sunt cele existente in forajul F4 . Fundatiile se vor realiza urmatoarele variante: fundatii izolat rigide pentru stilpurile S2 si S4 alcatuite din bloc din beton simplu si cuzinet din beton
armat ; fundatii izolat elastice S1 ,S3 si S5 talpi din beton armat .
Pentru calculul static avem o structura cu un numar de nivele
n=2+N/10=2+5/10=2 nivele
Pentru calculul eforturilor axiale aven o incarcare uniform distribuita
Calculul se va realiza in doua variante in gruparea fundamentala Nf, Mf
ingruparea speciala Ns, Ms
Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea fundamentala:
27
Momentele concentrate pentru gruparea fundamentala:
Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea speciala:
Momentele concentrate pentru gruparea speciala:
1. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S2
Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N2f=853,8kN si un
moment M2f=128,07kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:c=22kPa N1=0,51=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66
1.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare
Df=Di+10cm+10cm=100+20=120cm
28
1.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:pefectiv max<1,2ppl
ml=1,4q=Df =1,2·20,34=24,41kN/m2
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,60m latimea fundatiei B=2,20m.
1.2.1Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei
incarcarea totala la nivelul talpii
1.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei
1.2.3Verificare
1.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta
In acest calcul intervin incarcarile speciale: N2s =1067,25KN si M2
s=166,49KN
1.3.1 Determinarea incarcarii totale
1.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei
1.3.3 Determinarea presiunii criticeDatorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=1,.375>0,2 atunci vom avea
urmatorii coeficienti de forma:
29
p =γB’N λ+qN λ +cN
Pentru B/L≥0, 2
Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8
Verificare
1.4.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului
Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile pentru bloc din beton cu o singura treapta
pentru bloc din beton cu doua trepte
Se alege bloc din beton simplu BC150 cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
conditia:
se adopta hc=40cm
1.5.Armarea cuzinetului
Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele doua directii.
30
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei. Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea de pe talpa cuzinetului.
Pmed
P0 P3 p2
P1
1.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului
1.5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii
31
1.5.3 Armarea cuzinetului
ab=acoperirea de beton
1.5.4.Verificarea procentelor de armare
1.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton
In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.
32
Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,35m si h2=0,35m
1.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat
1.7. Verificarea unghiului de rigiditate
pe directia x-x :
pe directia y-y:
Pentru
2. Proiectarea fundatiei izolat rigide al stilpului S4
Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N4f=853,8KN si un
moment M4f=170,76KNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici: c=22kPa N1=0,51
=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66
2.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare
Df=Di+10cm+10cm =100+20=120cm
2.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:pefectiv max<1,2ppl
ml=1,4q=Df
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.
33
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,6m latimea fundatiei B=2,4m.
2.2.1Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei
incarcarea totala la nivelul talpii
2.2.2 Calculul eforturilor de la baza fundatiei
2.2.3Verificare
2.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta
In acest calcul intervin incarcarile speciale: N4s=1067,25kN si M =221,99kNm
2.3.1 Determinarea incarcarii total e
2.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei
2.3.3 Determinarea presiunii critice
34
p =γB’N λ+qN λ +cN
P entru B/L≥0,2
Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8
Verificare
.Stabilirea dimensiuniloc cuzinetului
Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din considerente economice, dupa conditiile pentru bloc din beton cu o singura treapta
pentru bloc din beton cu doua trepte
Se alege bloc din beton simplu cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
Inaltimea cuzinetului se alege astfel incit sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
conditia:
se adopta hc=40cm
2.5.Armarea cuzinetului
Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata de axele fundatiei. Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea de pe talpa cuzinetului.
35
2.5.1 Calculul presiunilorde la baza cuzinetului
2.5.2 Calculul momentelor de pe cele 2 directii
Aria necesara pentru armatura de ancoraj:
2.5.3 Armarea cuzinetului
36
ab=acoperirea de beton
2.5.4 Verificarea procentelor de armare
2.6. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton
In cazul fundatiei rigide trebuie respectate anumite valori pentru unghiul de rigiditate.
Pentru Blocul de fundare se va realiza in doua trepte de inaltimi h1=0,4m si h2=0,4m
2.7 Verificarea la compresiune locala sub cuzinetul din beton armat
37
2.8. Verificarea unghiului de rigiditate
pe directia x-x :
pe directia y-y:
3. Proiectarea fundatiei izolat elastice a stilpului S1
Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N1f=1690,8kN si un
moment M1f=169,08kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici: c=22kPa N1=0,41
=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66
3.1 Conditii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare
Df= 120cm
3.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:pefectiv max<1,2ppl
ml=1,4q=Df
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.
38
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,00m latimea fundatiei B=3,0m.
3.2.1Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei
incarcarea totala la nivelul talpii
3.2.2. Calculul eforturilor de la baza fundatiei
3.2.3Verificare
3.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta
In acest calcul intervin incarcarile speciale: N1s =2113,5kNsi M1
s=219,80kNm
3.3.1 Determinarea incarcarii totale
3.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei
3.3.3 Determinarea presiunii criticeDatorita formei dreptunghiulare a bazei fundatiei si raportul B/L=0,1,5>0,2 atunci vom avea
urmatorii coeficienti de forma:
p =γB’N λ+qN λ +cN
Pentru B/L≥0,2
Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8
39
Verificare
3.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei
L=2.0m B=3,0m p<4daN/cm2
3.5.Armarea fundatiei izolat elastica
3.5.1 Calculul momentelor de pe cele 2 directii
Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :
,unde λ,μ,η,se determina functie de rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.
Pentru
40
3.5.2.Armarea fundatiei
ab=acoperirea de beton
3.5.3 .Verificarea procentelor de armare
4. Proiectarea fundatiei izolat elastice al stilpului S3
Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala N3f=453,3kN si un
moment M3f=108,83kNm.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici: c=22kPa N1=0,51
=20o deci N2=3,06=20,34kN/m3 N3=5,66
4.1.Conditiiii pentru stabilirea adincimii de fundare adincimea de fundare sa fie maimare decit 10cm fata de adincimeade inghet talpa fundatiei sa patrunda cel putin 10cm in terenul de fundare
41
Df=Di+20cm=120cm
4.2. Calculul terenului la starea limita de deformatie
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:pefectiv max<1,2ppl
ml=1,4q=Df =24,41 kN/m2
Pentru predimensionare se neglijeaza valoare bazei fundatiei B.
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=1,4m latimea fundatiei B=1,80m.
4.2.1.Determinarea caracteristicilor: greutatea fundatiei
incarcarea totala la nivelul talpii
4.2.2 .Calculul eforturilor de la baza fundatiei
4.2.3Verificare
4.3. Calculul terenului la starea limita de capacitate portanta
In acest calcul intervin incarcarile speciale: N3s=544,13kN si M3
s=141,48kNm
4.3.1 Determinarea incarcarii totale
4.3.2.Determinarea dimensiunilor reduse ale talpii fundatiei
42
4.3.3 Determinarea presiunii critice
p =γB’N λ+qN λ +cN
P entru B/L≥0,2
Pentru ф=20○ Nγ=1,8 Nq=6,4 Nc=14,8
Verificare
4.4.Stabilirea dimensiunilor fundatiei
L=1,4m B=1,8m p<4daN/cm2
4.5.Armarea fundatiei izolat elastica
43
4.5.1 Calculul momentelor de pe cele 2 directii
Calculam presiunea pe talpa fundatiei datorata greutatii sale proprii :
,unde λ,μ,η,se determina functie de rapaortele:B/L , ls/L , bs/B.
Pentru
4.5.2.Armarea fundatiei
ab=acoperirea de beton
44
4.5.3 .Verificarea procentelor de armare 45
V.Calculul tasarii terenului sub fundatiile F1si F3
1. Calculul tasarii terenului sub fundatia izolata rigida F 1.
1.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei
1.2.Determinare adancimii zonei active z0
-este conditionata de relatia: gzz < , unde:
-σz reprezinta efortul unitar datorita incarcarii fundatiei -σgz reprezinta presiunea geologica la adancimea respectiva
Pe verticala in centrul fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare eforturile unitare verticale datorita presiunii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu relatia: σz<α0 pn ,in care:
- α0 este coeficientul de distributie a eforturilor verticale(functie de L/B siz/B)- z –adancimea planului de separatie al stratului elementar fata de nivelul talpii fundatiei- pn-efortul unitar mediu pe talpa fundatiei
Z(m)
KN/m3 n=L/B Z/B z gr=*H 0,2σgz iz
med
0 20,34 1,5 0 1 352,82 24,41 4,88310,04
1 20,34 1,5 0,5 0,7575 267,26 44,75 8,95205,96
2 20,34 1,5 1 0,41 144,66 65,09 13,02114,23
3 20,34 1,5 1,5 0,2375 83,79 85,43 17,0968,36
4 20,34 1,5 2 0,15 52,92 105,77 21,1540,57
5 20,34 1,5 2,5 0,08 28,22 126,11 25,22
6 20,34 1,5 3 0,075 26,46 146,45 29,29 27,34
Se observa ca inegalitatea este indeplinita la cota -6m sub talpa fundatiei.Z0=6m.
46
1.3 Calculul tasarii efective: Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia
-β-coeficient de corectie =0,8
-Ei-modulul de elasticitate
Stratul I:
Stratul II:
2. Calculul tasarii terenului sub fundatia elastica F 3. 2.1 Calculul presiunii nete la nivelul talpii fundatiei
2.2.Determinare adancimii zonei active z0
Zγ
KN/m3 n=L/B Z/B α0 σz σgr=γ*H 0,2σgz σizmed
0 20,34 1,29 0 1 215,59 24,41 4,88177,86
47
1 20,34 1,29 0,71 0,65 140,13 44,75 8,9598,09
2 20,34 1,29 1,42 0,26 56,05 65,09 13,0244,19
3 20,34 1,29 2,14 0,15 32,33 85,43 17,09
24,254 20,34 1,29 2,86 0,075 16,17 105,77 21,15
Se observa ca inegalitatea z<0,2gz este indeplinita la cota –4m sub talpa fundatiei. Z0=4
Calculul tasarii effective
Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia:
-β-coeficient de corectie =0,8
V.Proiectarea fundatiilor pe retele de grinzi
Se cere sa se proiecteze fudatiile unui bloc de locuinte avand ca regim de inaltime P+10 etaje cu o structura de rezistenta pe cadre de beton armat.Din calcul static efectuat au rezultat momentele incovoietoare si fortele axiale (calculate in gruparea fundamentala) adoptandu-se ca sistem de fundare solutia de fundatii pe retele de grinzi.Dupa repartizarea sarcinilor axiale din noduri pe directie longitudinala si transversala se vor calcula fundatiile pentru o grinda longitudinala si una transversala in ipotezele:
a.Metoda aproximativa-se va calcula grinda longitudinala si transversala incarcata cu forte si momente. b.Ipoteza deformatiilor elastice locale(Winkler)- se va calcula grinda transversala incarcata cu forte si momente si se va face armarea pentru aceasta grinda.Stalpii vor avea sectiunea patrata (40x40)cm2,iar grinzile sectiunea in T.
Date numerice personale: toate grinzile au inaltimea Hg=0,6m grinzile marginale transversale 1-1 si 6-6 au latimea By=1,55m celelalte grinzi transversale interioare 2-2,3-3,4-4,5-5,au latimea By=1,8m
48
grinzile marginale longitudinale A-A si E-E au latimea Bx=1,3m grinzile longitudinale interioare B-B,C-C,D-D au latimea Bx=2,0m coeficientul de rigiditate Ks=1,80m inaltimea talpii h=Hg/3=0,6/3=0,2m latimile inimilor grinzilor bx=ls+10cm=0,4+0,1=0,5m by=bs+10cm=0,4+0,1=0,5m
25 26 27 28 29 30
19 20 21 22 23 24
13 14 15 16 17 18
7 8 9 10 11 12
1 2 3 4 5 6
3,6 3,6 3,6 3,6 3,6
1.Repartizarea pe directia x si y a sarcinilor din noduri ce provin di icarcarile transmise de stalpi.
49
pentru un nod oarecare
pentru un nod de pe grinda marginala transvaersala ,
pentru un nod de pe grinda marginala longitudinala ,
pentru un nod de colt , ,
In care:
, , ,
1.1Calculul momentelor de inertie ale grinzilor
a) pentru grinzile A-A si E-E
b) pentru grinzile 2-2,...,5-5
50
c) pentru grinzile B-B,C-C si D-D
d)pentru grinzile 1-1 si 6-6
1.2.Calculul lungimilor elastice ale grinzilor
a) pentru grinzile A-A si E-E
b) pentru grinzile 2-2,...,5-5
c) pentru grinzile longitudinale B-B,C-C si D-D
d) pentru grinzile 1-1 si 6-6
51
1.3.Calculul incarcarilor in nodurile de colt (1,6,25,30)
, ,l1=l2=1,8m
pentru
pentru
1.4.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile longitudinale marginale(2,3,4,5,26,27,28,29)
,
pentru:
1.5.Calculul incarcarilor in nodurile de pe grinzile transversale marginale(7,12,13,18,19,24)
52
pentru
1.6.Calculul incarcarilor in nodurile oarecare(8,9,10,11,14,15,16,17,20,21,22,23)
1.Metoda aproximativa pentru grinda longitudinala C-C
53
1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.
1.1.Calculul rezultantei incarcarilor
1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale
1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei
ml=1,4 q=Df Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
c=19kN/m2 N1=0,61 =22,2o deci N2=3,44 =17,77kN/m3 N3=6,04
2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare
667,4 767 822 822 767 667,4
A 13 14 15 16 17 18 B 1,8 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 1,8
2.1.Calculul fortei taietoare
TA=0T1
st=208,921,8=376,07kNT1
dr= T1st-667,4=376,07-667,4=-291,33kN
T2st= 208,92(1,8+3,6)-667,4=460,77kN
T2dr= T2
st-767=460,77-767=-306,23kNT3
st=208,92(1,8+3,6·2)-667,4-767=445,88kNT3
dr= T3st-822=445,88-822=-376,12kN
T4st=208,92(1,8+3,6·3)-667,4-776-822=375,99kN
T4dr= T4
st-822=375,99-822=-446,01kN
54
T5st=208,92(1,8+3,6·4)-667,4-767-822-822=306,11kN
T5dr= T5
st-767=306,11-767=-460,89T6
st=208,92(3,65+1,8)-667,4-767-822-822-767=291,22kNT6
dr= T6st-667,4=291,22-667,4=-376,18
TB=208,92·21,6-2·667,4-2·767-2·822=-0,128~0
2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor
MA=0M1
st=208,921,82/2=338,45kNmM1
dr=M1st-69,16=338,45-69,16=269,29kNm
M2st=208,92(1,8+3,6)2/2-667,43,6-69,16=574,25kNm
M2dr=M2
st-45,16=574,25-45,16=529,09kNmM3
st=208,92(1,8+3·3,6)2/2-69,16-45,16-667,4·7,2-767·3,6=780,46kNmM3
dr=M3st-39,55=780,46-39,55=740,91kNm
M4st=208,92(1,8+3·3,62)/2-667,410,8-7677,2-8223,6-69,16-45,16-39,55=740,68kNm
M4dr=M4
st+39,55=740,68+39,55=780,23kNmM5
st=208,92(1,8+14,4)2/2-667,414,48-76710,8-8227,2-822·3,6-69,16-45,16=528,6kNmM5
dr=M5st+45,16=528,6+45,16=573,76kNm
M6st=208,92(1,8+18)2/2-667,418-76714,4-82210,8-8227,2-7673,6-69,16=268,73kNm
M6dr=M6
st+69,16=268,73+69,16=337,89kNmMB=208,9221,62/2-667,419,8-76716,2-82212,6-8229-7675,4-667,41,8=-1,38kNm
2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri
Ma=208,923,62/2-667,41,8-69,16=83,32kNmMb=208,927,22/2-667,45,4-7671,8-69,16-45,16=316,33kNmMc=208,9210,82/2-667,479-7675,4-8221,8-69,16-45,16-39,55=402,34kNmMd=208,9214,42/2-667,412,6-7679-8225,4-8221,8-69,16-45,16=315,96kNmMe=208,92182/2-667,416,2-76712,6-8229-8225,4-7678-69,16=82,4kNm
2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor
MA=0M1
st=338,45+(1,8*1,38)/21,6=338,57kNmM1
dr= 269,29+(1,8*1,38)/21,6=269,41kNm
M2st=574,25+(5,4*1,38)/21,6=574,6kNm
M2dr=529,09+5,4*1,38/21,6=529,44 kNm
M3st=780,46+(9*1,38)/21,6=781,04kNm
55
M3dr= 740,91+9*1,38 /21,6=741,49kNm
M4st=740,68+12,6*1,38/21,6=741,72kNm
M4dr= 1409+12,6*1,38/21,6=781,04kNm
M5st=528,6+16,2*1,38/21,6=529,64kNm
M5dr=573,76+16,2*1,38/21,6=574,8kNm
M6st=268,73 +19,8*1,38/21,6=269,99kNm
M6dr= 337,89+19,8*1,38/21,6=339,16kNm
MB=-1,38+21,6*1,38/21,6=0
2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri
Ma=83,32+3,6*1,38/21,6=83,55kNm
Mb=316,33+7,2*1,38/21,6=316,82kNm
Mc=402,34+10,8*1,38/21,6=403,03kNm
Md=315,96+14,4*1,38/21,6=316,82kNm
Me=82,4+18*1,38/21,6=83,55kNm
-
2.Metoda aproximativa pentru grinda transversala 2-2
1.Verificarea presiunii terenului de sub fundatie.
1.1.Calculul rezultantei incarcarilor
1.2. Calculul greutatii grinzii si a incarcarii totale
1.3.Presiunea efectiva sub talpa fundatiei
56
ml=1,4q=Df
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici c=19kN/m2 N1=0,61
=22,2o deci N2=3,44=17,77kN/m3 N3=6,04
2.Calcul static si de dimensionare a grinzii de fundare
Py2= 745,2 Py8= 813,8 Py14= 703,6 Py20=813,6 Py26=745,2
A 1 2 3 4 5 B 1,8 5,7 3,6 3,6 5,7 1,8
2.1.Calculul fortei taietoare
TA=0T1
st=172,151,8=309,87kNT1
dr= T1st-745,2=309,87-745,2=-435,33kN
T2st= 172,15*7,5-745,2,2=545,93kN
T2dr= T2
st-813,8=545,93-813,8=-267,88kNT3
st=172,15*11,1-745,2-813,8=351,87kNT3
dr= T3st-703,6=351,87-703,6=-351,74kN
57
T4st=172,15*14,7-745,2-813,8-703,6=268,01kN
T4dr= T4
st-813,8=268,01-813,8=-545,8kNT5
st=172,15*14,7-745,2-813,8*2-703,6=435,45kNT5
dr= T5st-745,2=435,45-745,2=-309,74
TB=172,15*22,2-745,2*2-813,8*2-703,6=0,22 0
2.2.Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor
MA=0M1
st=172,151,82/2=278,88kNmM1
dr=M1st-94,26=278,88-94,26=184,62kNm
M2st=172,15(1,8+5,7)2/2-745,25,7-94,26=499,82kNm
M2dr=M2
st-20,26=499,82-20,26=479,56kNmM3
st=172,15(1,8+5,7+3,6)2/2-94,26-20,26-745,2·9,5-813,8·3,6=481,7kNmM3
dr=M3st+42,3=481,7+42,3=524kNm
M4st=172,15(1,8+5,7+2·3,6)2 /2-745,212,9-813,87,2-703,63,6-94,26-20,26+42,3=522,33kNm
M4dr=M4
st+20,26=522,33+20,26=542,59kNmM5
st=172,1520,42/2-745,218,6-813,812,9-703,69,3-813,8·5,7-94,26+42,3=228,13kNmM5
dr=M5st+94,26=228,13+94,26=322,39kNm
MB=172,1522,22/2-745,220,4-813,814,7-703,611,1-813,87,5-745,21,8+42,3=43,74kNm
2.3.Calculul momentelor incovoietoare in campuri
Ma=172,154,652/2-745,22,85-94,26=-356,92kNmMb=172,159,32/2-745,27,5-813,81,8-94,26-20,26=276,27kNmMc=172,1512,92/2-745,211,1-813,85,4-703,61,8-94,26-20,26+42,3=318,8kNmMd=172,1517,552/2-745,215,75-813,810,05-703,66,45-813,82,85-94,26+42,3=-313,78kNm
2.4.Corectarea momentelor incovoietoare din dreptul stalpilor
MA=0M1
st=278,88-(1,8*43,7)/22,2=275,34kNmM1
dr= 184,62-(1,8*43,7)/22,2=181,08kNm
M2st=499,82-(7,5*43,7)/22,2=485,06kNm
M2dr=479,56-(7,5*43,7)/22,2=464,8 kNm
M3st=481,4-11,1*43,7/22,2=459,55kNm
M3dr=524-11,1*43,7/22,2=502,15kNm
M4st=522,33-14,7*43,7/22,2=493,39kNm
M4dr=542,59-14,7*43,7/22,2=513,65kNm
58
M5st=228,13-20,4*43,7/22,2=187,97kNm
M5dr=322,39-20,4*43,7/22,2=282,23kNm
MB=43,7-22,2*43,7/22,2=0
2.5.Corectarea momentelor incovoietoare din campuri
Ma=-356,92-4,65*43,7/22,2=-366,07kNm
Mb=276,27-9,3*43,7/22,2=257,96kNm
Mc=318,8-12,9*43,7/22,2=293,41kNm
Md=-313,78-17,55*43,7/22,2=-348,32kNm
-
59
60