5.2. Fundatii5.2.1. Amenajarea terenului.Amenajarea terenului de amplasament al viitoarei constructii se compune din mai multe operatii care conduc, n final, la posibilitatea executarii elementelor de constructie din infrastructura. Aceste operatii sau procese sunt de complexitati diferite. Ele pot fi executate n paralel sau pot fi consecutive. Lucrarile de amenajare a terenului de amplasament pot ajunge, n cazul unor constructii de mare amploare, la o pondere considerabila n ceea ce priveste costurile economico-financiare.5.2.1.1. Lucrari pregatitoare si trasarea constructiilor.Prin lucrarile pregatitoare se ntelege un grup compact de procese specifice, bine definite, si anume:-fixarea cotei pardoselii de la parter, respectiv cota 0.00;-curatirea si defrisarea terenului;-demolarea constructiilor existente pe amplasament n cazul cnd acestea exista;-transportul materialelor rezultate;-obtinerea si definitivarea platformei terenului sistematizat situata la cota-CTS;-trasarea sistemului modular de axe: A, B, C, .., 1, 2, 3, ,...A. Fixarea cotei 0.00.1.Printre primele operatii care se executa la nceperea lucrarilor pe santier este fixarea cotei0.00.2.Cota 0.00un reper relativ ales de proiectant nca n primele faze de proiectare. Odata ales acest reper ramne definitiv pentru ntreaga viata a constructiei. n raport cucota 0.00se defineste n josinfrastructurasi deasuprasuprastructura.Toate cotele de nivel, att n interiorul constructiei, pentru infrastructura si suprastructura, ct si n exteriorul acesteia, se masoara n raport cucota 0.00.Coteleaflatedeasuprasunt pozitive,+ a, iar cele aflatesubsunt cote negative,b.3.Prin definitie, cota pardoselii de la parter a cladirii ce se executa este cota 0.00.Aceasta cota este precizata n proiectul de executie, n plansele n care se reprezinta: planul de situatie, planul de sapatura, planul general de fundatie.Cota 0.00este exprimata n valori absolute, n metri.4.Pozitionarea cotei 0.00,precum si verificareaperiodica a pozitiei se face cu mijloace topografice.5.Fixarea pe teren a cotei zero se face cu borne din beton sau din metal pentru lucrari de importanta medie sau deosebita. Pentru lucrari de mai mica importanta se pot folosi tarusi din lemn.6.Bornele se dispun n locuri special amenajate situate n incinta santierului astfel nct sa se poata pastra pe toata durata de executie. n cazuri deosebite trebuie realizate lucrari speciale de protectie, spre exemplu mprejmuiri.7.n cazul n care se alipeste la calcan o constructie noua n raport cu o constructie existenta, legata functional de aceasta, n majoritatea cazurilor se adopta cota 0.00a cladirii existente. Este recomandabil acest procedeu deoarece n raport cu aceasta cota sunt pozitionate toate elementele de constructii din fundatii si suprastructura. Un alt aspect important este conectarea retelelor de instalatii interioare la retelele exterioare existente.B. Amenajarea terenului.1.n cele mai multe situatii, pe amplasamentul viitoarei constructii se gasesc, la momentul nceperii lucrarilor, diverse materiale depozitate ntmplator, vegetatie de diferite marimi sau constructii care trebuie demolate. De aceea terenul de amplasament trebuie pregatit pentru nceperea lucrarilor de trasare a sistemului modular de axe de referinta.2.Operatiile de curatire, de defrisare, n general de pregatire prealabila a locului pe care se va amplasa viitoarea constructie, constituielucrarile de amenajare a terenului de amplasament.3.Toate aceste lucrari sunt nsotite de transportul si depozitarea materialelor rezultate n locuri special pregatite n acest scop.C. Obtinerea platformei terenului sistematizat, situata la cota - CTS.1.Dupa curatire terenul de amplasament rezulta denivelat. n continuare este necesar sa fie adus la o forma ct mai plana, care sa permita nceperea lucrarilor de sapatura, n vederea trasarii si executarii fundatiilor. n proiectul de executie trebuie precizata cota acesteiplatformede pe care se porneste trasarea sistemului modular de axe. Lucrarile care conduc la obtinerea platformei mentionate sunt lucrari fie numai desapatura de pamnt, fie numai deumplutura de pamnt, fie de sapatura n unele locuri si de umplutura n altele. Aceste lucrari se numesclucrari de sistematizare a terenului de amplasament.Cota prevazuta n proiect se numestecota terenului sistematizat - CTS.Iar platforma obtinuta se numesteplatforma terenului sistematizat.D. Trasarea axelor principale ale sistemului modular.1.Prin trasarea constructiei se ntelege, n principal, trasarea sistemului modular principal de axe. Acest sistem de axe este format dinaxe transversalenotate n general cu cifre: 1, 2, 3, . siaxe longitudinalenotate n general cu litere majuscule: A, B, C, . Trasarea sistemului modular principal de axe se face cu aparatura topografica. n monografiaConstructii si mediu,EdituraMATRIX ROM,Bucuresti 2004,capitolul 14,Coordonare dimensionala si modulara,sunt precizate principalele aspecte legate de introducerea notiunii de sistem modular de axe de referinta.2.n figurile 5.2.1. si 5.2.2.este prezentat procedeul de trasare a sistemului modular de referinta pe platforma terenului sistematizat situata la cota din proiect- CTS.3.n figura 5.2.1. este reprezentat profilul continuu pe ntregul contur al viitoarei constructii. Axele 1 - 4 si axele A- C sunt materializate prin fire (cabluri sau srme) si pozitionate pe profilul continuu. Proiectia n plan a acestor fire este tocmai sistemul de axe principal.Axarea pe suprafata terenului se coboara cu firul cu plumb sau cu aparatele topografice. Marcarea pe teren se face cu vopsea.4.n figura 5.2.2. se poate vedea trasarea sistemului modular de axe realizata direct pe platforma terenului sistematizat la cota- CTS.5.Dupa aceste trasari de axe ncep lucrarile de fundatii, adica sapaturile pe axele de referinta. n raport cu axarea facuta se marcheaza sapatura la cotele din proiect. Pe axul B este exemplificata trasarea santului continuu care are latimea n plan.

Fig. 5.2.1. Profile continue pentru trasarea sistemului de axe

Fig. 5.2.2. Vedere n plan5.2.1.2 Sapaturi si sprijiniri.A. Criterii care determina sapatura.1.Studiul geotehnic. Avizul geotehnic sau studiul geotehnic, care este descris n capitolul urmator, furnizeaza structura stratificarii terenului de amplasament, cota n adncime a terenului bun de fundatie (stratul geologic pe care se poate aseza talpa fundatiei), capacitatea portanta a stratului bun de fundare. Studiul geotehnic mai precizeaza date despre pozitia n adncime a apei freatice. n cazul existentei pnzei de apa freatica pot fi necesare lucrari de eliminare a apei din teren, atunci cnd executia fundatiilor necesita aceste operatii.2.Tipul solutiei de fundare.Solutia de fundare se alege astfel nct sa asigure transmiterea ncarcarilor verticale si orizontale provenite din suprastructura terenului de fundare. Tipurile de fundatii diferite sunt prezentate n continuare n capitolul clasificarea fundatiilor.3.Functiunileexistente n subsol pot influenta configuratia sistemului de fundare prin aspecte particulare cum ar fi: procesele termice cu valori de temperatura mari, configuratiile geometrice speciale determinate de procese tehnologice, regim de functionare dinamic etc.B. Sapaturi deasupra pnzei de apa freatica.1.Sapaturile se pot executa n taluz vertical, n functie de natura terenului, sau nclinat (natural). Aceasta depinde de coeziunea terenului si adncimea la care se face sapatura.2.Pentru terenurile cu coeziune buna si adncimi de fundare sub 2 m, sapaturile se pot executa vertical si fara sprijiniri.3.n cazul sapaturilor cu adncimi mari, sunt necesare sprijiniri ale malurilor.4.Montantii se bat n pamnt sprijinind taluzul vertical prin intermediul dulapilor orizontali. Fortele de mpingere sunt preluate despraituri(elemente orizontale cu rol si de distantieri).5.Uneori, n loc de solutia descrisa mai sus, se folosesc ziduri de sprijin. Zidurile de sprijin se calculeaza la mpingerea pamntului si se verifica la rasturnarea fata de muchia fundatiei zidului de sprijin. Utilizarea zidurilor de sprijin este admisa numai n cazuri speciale si bine justificate.C. Sapaturi sub pnza de apa freatica.1.n cazul acestor terenuri, sprijinirile se fac pe elemente cu profil special numitepalplanse. Palplansele asigura incinta sapaturii mpotriva patrunderii apei. Ele pot fi din lemn, beton armat sau metal.2.Palplansele din lemn pot avea profil n V. Ele se nfig n pamnt realiznd astfel un perete continuu care, prin forma profilului si colmatarea acestuia n timp, mpiedica patrunderea apei n incinta. Etansarea se face prin umflarea lemnului n contact cu apa.3.Palplansele din beton armat si palplansele din metal se pun n opera n acelasi mod.4.Patrunderea apei este mpiedicata la palplansele din beton armat si metal prin colmatarea rosturilor n timp si de sicanarea patrunderii acesteia, respectiv prin forma profilului.5.Apa se elimina din interiorul sapaturii cu pompe speciale amplasate pe conturul sapaturii, executndu-seepuismente. Aceste operatii sunt nsa costisitoare. De aceea se recomanda a nu se evita executarea lucrari sub nivelul apei subterane fara o justificare ntemeiata.5.2.2. Definitia si clasificarea fundatiilor.5.2.2.1. Preambul.1.Fundatiile sunt principalele subsisteme de constructie dispuse ninfrastructura. Ele se afla n contact direct cu pamntul si anume cu terenul bun de fundare caruia i transmit ncarcarile provenite din suprastructura. Studiul geotehnic, care va fi analizat n paragraful urmator, precizeaza caracteristicile fizico-mecanice ale terenului din amplasament, pe baza carora se alcatuiesc si se proiecteaza fundatiile si infrastructura n ansamblu. Aceasta nseamna ca ncarcarile verticale si orizontale de la nivelul talpii de fundatie se transmit terenului bun de fundare stabilit conform avizului geotehnic n limitele capacitatii portante a acestuia.2.n alegerea tipului de fundare, precum si a celorlalte date necesare executarii fundatiilor, cum sunt: adncimile de fundare, materialele cu care se realizeaza efectiv fundatiile, clasele de betoane, tipul de otelul beton, termoizolatiile si hidroizolatiile, trebuie sa se tina seama de mai multe aspecte:-Caracteristicile zonei climatice n care se afla amplasamentul;-Caracteristicile seismice ale amplasamentului;-Caracteristicile geologice si hidrologice ale terenului;-Tipul structurii de rezistenta;-Particularitatile structurii de rezistenta provenite din conditii locale de conformare, tehnologice, procese termice, medii agresive etc.;-ncalzirea deosebita a elementelor din infrastructura n cazul cazanelor de la centralele termice, cazane, cuptoare etc.;-Posibilitatea patrunderii apei n subsolul constructiei datorita fluctuatiei anuale a nivelului pnzei de apa freatica.5.2.2.2 Definitia si rolul fundatiilor.Definitie:Fundatiile sunt elemente principale de constructii aflate n contact direct cu terenul. Fundatiile fac parte din infrastructura. Ele au rolul de a prelua si transmite terenului de fundare ncarcarile gravitationale si ncarcarile orizontale transmise de suprastructura.Conditiile de transmitere a ncarcarilor sunt determinate de:-conditii geotehnice;-conditii hidrologice;-tipul structurii;-procese tehnologice specifice etc.5.2.2.3. Studiul geotehnic si stabilirea cotei de fundare.Studiul geotehnic contine rezultatele cercetarii asupra tuturor conditiilor de amplasament, furniznd toate datele referitoare la acestea:1.Conditii climatice- se refera laadncimea eficienta a ciclului nghet-dezghet n sol, notata cu. n Romnia, dimensiunile afectate de acest ciclu sunt de 0,71,2 m n functie de zona geografica. Cota de fundatie trebuie sa depaseasca adncimea de nghet cu minim 1020 cm;2.Conditia de stabilitate generala a terenului- se refera laalunecarile de terensau altedegradariposibile ale acestuia;3.Conditii geotehnice- se refera la stratificatia terenului pe verticala, n amplasament. Se precizeaza aici calitatea si proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat geologic si se indica acel strat n care se poate funda, numit sistrat bun de fundare. Studiul geotehnic indica n mod obligatoriucota de fundare, notatamasurata de la terenul natural la care se afla acel strat. Fundatiile trebuie ncastrate minim 20 cm n stratul bun de fundare.4.Conditii hidro-geologice- se refera lanivelul apelor freatice(ce pot fi de suprafata sau de adncime). Studiul geotehnic trebuie sa se refere si la caracteristicile chimice ale apelor, la agresivitatea acestora, indicnd si o solutie de principiu pentru protectia fundatiilor. n studiul geotehnic se mai precizeaza variatia sezoniera si variatia anuala a nivelului apelor freatice;5.Conditii legate de zona seismica. Studiul indica zona seismica si gradul de protectie antiseismica la care trebuie efectuat calculul seismic al constructiei respective. Se mai pot indica unele particularitati si conditii ce se vor impune structurii si conformarii de ansamblu a acesteia;6.Conditii legate de structura de rezistenta. Acest criteriu se refera la alegerea tipului de fundatie n functie tipul structurii de rezistenta. Desi sistemul de fundare al oricarei structuri de rezistenta are particularitati, se pot preciza unele caracteristici generale. Astfel se pot corela urmatoarele tipuri de structuri cu tipurile de fundatii corespunzatoare lor.-pentru structuri realizate cu pereti structurali din beton armat se pot adopta fundatii continue din beton armat, fundatii pe retele de grinzi de fundare, fundatii pe radier general;-pentru structuri realizate cu pereti structurali din blocuri de zidarie se potadopta fundatii continue sub ziduri de tip bloc si soclu armat;-pentru structuri realizate din stlpi si grinzi, adica structuri n cadre sunt indicate mai nti fundatiile izolate din beton armat de tip bloc si cuzinet armat;7.Conditii legate de caracteristicile de agresivitateale terenului sau apei din pnza freatica, precum si ale proceselor tehnologice:-patrunderea apei n incinta constructiei;-particularitati ale proceselor tehnologice: noxe, medii agresive, sau agresivitatea apelor subterane;-ncalzirea excesiva a fundatiilor si terenurilor de fundare datorata instalatiilor si echipamentelor din infrastructura;-utilaje speciale sau configuratii geometrice speciale necesare proceselor tehnologice prevazute n subsol.5.2.2.4. Tema de proiectare.Toate caracteristicile prezentate n cadrul studiului geotehnic, trebuie cuprinse ntema de proiectare.1.Conditii climatice.2.Conditia de stabilitate generala a terenului.3.Conditii geotehnice.4.Conditii hidro-geologice.5.Conditii legate de zona seismica.6.Conditii legate de structura de rezistenta.7.Conditii legate de caracteristicile de agresivitateale terenului sau apei din pnza freatica,n afara acestor datetema de proiectaremai trebuie sa contina date specifice elaborate despecialitatea Instalatii.5.2.2.5 Clasificarea fundatiilor.1.Dupa material:-fundatii din zidarie de piatra;-fundatii din beton simplu - se folosesc urmatoarele clase de betoane:BC 2pentru umpluturi si egalizari;BC 3.5pentru fundatii continue, n cazul variatiilor mici de umiditate n sol, la S + P + 4 etaje;BC 5se folosesc la fundatii continue pentru S + P + 10 etaje;BC 7fundatii continue n cazul variatiilor mari de umiditate (n acest caz este armat).-fundatie din beton armat - se folosesc urmatoarele clase de betoane:BC 10folosite pentru fundatii elastice, radiere, fundatii pahar monolit, cuzineti, retele de grinzi de fundare;BC 15folosite n conditii speciale cnd elementele de fundare vin n contact cu apele subterane, fundatii pahar prefabricat, fundatii supuse la solicitari importante, fundatii supuse la actiuni dinamice;OB 37folosit pentru rezistenta si constructiv;plase STNB (srma trasa metalica) - folosita pentru rezistenta;PC 52folosit pentru armaturi de rezistenta.2.Dupa adncime:-fundatii de suprafata: fundatii continue, rigide, elastice sau izolat elastice;-fundatii de adncime: fundatii speciale, de chesoane sau piloti.3.Dupa nivelul apelor freatice:-fundatii deasupra nivelului apelor freatice;-fundatii sub nivelul hidrostatic.4.Dupa tipul structurii si solicitarile impuse de structura fundatiei:-fundatii continue sub pereti portanti de zidarie si diafragma;-fundatii sub stlpi;-fundatii tip pahar pentru elemente prefabricate (paharul poate fi tip monolit sau prefabricat)-fundatii pe retele de grinzi si grinzi cu reazeme izolate ce nu pot fi ntrerupte de lucrari de canalizare, sau fundatii de utilaje si masini cu caracter special.-radier.5.2.3. Fundatii directe5.2.3.1. Etape de realizare a blocului de fundatie.1.Dupa terminarea platformei terenului sistematizat, se face trasarea sistemului modular principal de axe de referinta, fig. 5.2.1. si fig. 5.2.2. n cazul local al executarii unui sant de fundatie, spre exemplu pentru turnarea blocului de fundatie cu latimeadin axul B, fig. 5.2.2, se parcurg etapelea, b, c, d,prezentate n fig. 5.2.3.2.Prima etapa consta n trasarea pe teren a latimii sapaturiicare, n cazul luat ca exemplu, este centrata fata de ax, fig. 5.2.3.a.3.n continuare se executa sapatura n sant continuu pna la prim cota de sapatura, notata cu - C.S.1. fig.5.2.3.b.4.Urmatorii min. 20 cm pna la cota finala de sapatura, notata cu - C.S., trebuie sa se excaveze imediat naintea turnarii betonului din blocul de fundatie. n acest mod se elimina eventualitatea degradarii terenului de la contactul cu betonul din blocul de fundare, n cazul unor precipitatii abundente sau altor situatii neprevazute.5.Cota de fundare - C.F., stabilita conform precizarilor de la punctul 5.3.2.2., este identica cu cota de sapatura - C.S. Latimea sapaturiieste identica cu latimea blocului de fundare.6.n etapa urmatoare se toarna betonul din blocul de fundatie, fig.5.2.3.c. Se observa ca betonul turnat poate fi realizat n elevatie folosind cofrajul de cca. 10cm peste cota - C.S. Aceasta cota n elevatie a blocului de fundare poate avea diferite valori, n functie de ceea ce este necesar.7.Ultima etapa consta n dispunerea stratului de hidroizolatie la partea superioara a blocului de fundare, n vederea realizarii peretelui de zidarie si a straturilor de pardoseala, fig. 5.2.3.d.8.Stabilirea dimensiunilor blocului de fundare se face prin respectarea datelor referitoare la :-corelatia dintre dimensiunile sapaturii, latimea si adncimeasi;-dimensiunea minimaade axare a peretelui pe bloc;-latimea blocului de fundarerezultata din calcul;-alte date constructive specifice cu caracter local sau particular n functie de amplasament, de sistemul cladire, de traversarea, strapungerea blocului de fundatie cu elemente de instalatii etc.5.2.3.2. Fundatii continue din beton simplu sub ziduri.A. Fundatii cu sectiune dreptunghiulara.1.Sapatura obtinuta dupa toate operatiile descrise anterior, trebuie sa satisfaca datele prezentate n tabelul 1, fig. 5.2.4. Aceste date se refera la corelatiile dintre dimensiunile minime ale latimii sapaturiisi naltimea sapaturii. Sapatura aici este masurata de la cota- CTS.2.n fig. 5.2.5. este reprezentata o fundatie cu sectiune dreptunghiulara mpreuna cu straturile laterale de pardoseala si peretele din zidarie care sta, axat, pe fundatie. S-a considerat cazul unui perete axat centrat.3.Adncimea sapaturiise considera aici ca respecta toate prevederile referitoare la executia acesteia. Prin urmare la care ajunge sapatura satisface conditiile impuse cotei de fundare- CF.4.Latimea de fundarerezulta din calcul. Totodata latimea de fundaretrebuie sa ndeplineasca si datele constructive referitoare la alcatuirea blocului de fundatie. Astfel este necesar ca, indiferent de valoarea rezultata din calcul pentru, peretele de zidarie sa poata fi pozitionat pe blocul de fundare.

Fig. 5.2.3. Etape de realizare a blocurilor de fundatien acest sens este necesara o cota minima de ambele parti ale peretelui pentru trasarea peretelui si pentru preluarea unor eventuale erori n trasarea si executia blocului de fundatie. Se poate aprecia ca aceasta cota poate avea valoarea de 10 15 cm. Totusi n functie de situatia concreta valoarea de mai sus poate scadea la 2,5 5 cm.5.Peste blocul de fundatie se asterne unstrat hidroizolatorpentru mpiedicarea patrunderii apei n peretele de zidarie.6.Straturile de pardoseala, luate de sus n jos sunt conform fig. 5.2.5., detaliulA:a.stratul de pardoseala de la cota 0.00;b.stratul de placa de pardoseala realizata din beton armat monolit;c.un strat de hrtie kraft;d.stratul de rupere a capilaritatii realizat din pietris anticapilar;e.terenul sistematizat.7.Unele functiuni ale straturilor de pardoseala. Astfel placa de pardoseala rolul de a asigura o suprafata plana pentru executia pardoselii, ndeplineste si rolul de a face posibila sprijinirea cofrajului pentru placa de la parter. Hrtia kraft nu permite laptelui de ciment din betonul proaspat al placii de pardoseala sa se scurga gravitational n stratul urmator. Pietrisul anticapilar: o granulometrie monotona mpiedica patrunderea apei din umiditatea naturala a pamntului sau a apei din precipitatii, prin fenomenul de capilaritate.8.Fundatiile cu sectiune dreptunghiulara se pot folosi n mai multe cazuri:-ncarcari mici pe blocul de fundatie-capacitate portanta mare a terenului de fundare;-cladire de importanta redusa si mici dimensiuni.B. Fundatii n trepte.1.Fundatiile n trepte sunt o varietate de fundatii din beton simplu. Pot fi cu o treapta sau cu doua trepte. Sectiunile curente sunt date n fig. 5.2.6. pentru fundatii cu o treapta si n fig. 5.2.7. pentru fundatii cu doua trepte.2.Acest tip de fundatie, n trepte, devine util n cazul acelorasi constructii de importanta redusa cu mici dimensiuni, dar cu ncarcari ceva mai mari sau, atunci cnd aceste cladiri sunt amplasate n terenuri cu capacitati portante reduse. n aceasta situatie creste latimeaa blocului de fundare. Este mai economic sa se recurga la un bloc de fundatie cu sectiune n trepte dect sa se adopte un bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara.3.n figurile mentionate sunt prezentate toate datele de alcatuire constructiva a sectiunilor n trepte. Astfel pentru prima treaptacm, iar pentru a doua treaptacm.4.Prevederile referitoare la unghiul sunt prezentate n fig. 5.2.11. n tabelul 2. Valoareatg este cuprinsa n urmatorul interval:si se coreleaza cu valorile capacitatii portante a terenului.5.Greutateaumpluturii de pamnt se ia n calcul alaturi de greutatea blocului de fundatie.

Fig. 5.2.4. Corelarea dimensiunilor sapaturii

Fig. 5.2.5. Bloc de fundatie cu sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.6. Bloc de fundatie cu o treapta

Fig. 5.2.7. Bloc de fundatie cu doua trepte5.2.3.3. Fundatii continue cu bloc si soclu la cladiri fara subsol.1.Fundatiile cu bloc si soclu se adopta la cladiri la care cota 0.00se afla mai sus dect n cazul precedent. ntre peretele structural si blocul de fundatie se afla un element de transmitere a ncarcarilor denumitsoclu.2.n fig. 5.2.8. este data sectiunea curenta a unei fundatii cu bloc si soclu pentru perete exterior, iar n fig. 5.2.9. sectiunea curenta a unei fundatii pentru perete interior. Fundatia peretelui exterior este prevazuta cu trotuar perimetral.3.Alcatuirea acestor sectiuni trebuie sa respecte mai mult date constructive, spre exemplu:-corelatia ntre cotele sapaturii care sunt identice cu cote sapaturii conform Tabel 1.si.-cotele de pozitionarea soclului pe blocul de fundatie: 10 15 cm;-cotele de pozitionare a peretelui structural pe soclu: 2,5 5 cm;-naltimi minime pentru blocul de fundatiecm si pentru soclucm.4.Latimea trotuaruluisipantaacestuiap%trebuie corelate cu sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. Pentru terenuri sensibile la umiditate se recomanda latimi de trotuar si pante mai mari dect n cazul terenurilor insensibile sau cu sensibilitate redusa la apa.5.ntre soclu si trotuar trebuie prevazut uncordon continuu perimetral din bitumpentru mpiedicarea patrunderii apei n terenul de fundare de lnga blocul de fundatie.6.Unghiultrebuie sa satisfaca valorile de corelare din Tabelul 2.7.Stratificatia straturilor de pardoseala este expusa n fig. 5.2.11. n detaliileBsiC,respectivdetaliul Bpentru stratificatia interioara sidetaliul Cpentru stratificati exterioara, la trotuar.8.Latimile blocurilor de fundare la exteriorsi la interiorse determina din calcul respectnd totodata datele constructive mentionate.9.Armarea minima a soclurilor interioare si exterioare, precum si armarea minima a trotuarului este prezentata n fig. 5.2.12. si fig. 5.2.13.

Fig. 5.2.8. Fundatie pentru perete exterior

Fig. 5.2.9. Fundatie pentru perete interior

Fig. 5.2.10. Stratificatii interioare si exterioare

Fig. 5.2.11. Corelatia dintresi clasa de betoane

Fig. 5.2.12. Armare soclu exterior si trotuar

Fig. 5.2.13. Armare soclu interior

Fig. 5.2.14. Stratificatia planseului peste subsolFig. 5.2.15. Stratificatia sub placa de pardoseala

Fig. 5.2.16. Stratificatie trotuarFig. 5.2.17. Dispunerea hidroizolatiei

5.2.3.4.Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretele structural la terenul de fundare.1.ncarcarile gravitationale se transmit de la peretii structurali la terenul de fundare prin intermediul subsistemului structural al infrastructurii, adica prin intermediul fundatiilor. Acest subsistem structural are tocmai acest rol de redistribui ncarcarile transmise de suprastructura, respectiv, n cazurile expuse de peretii structurali din zidarie de caramida si de a le transmite terenului de fundare.2.n figurile 5.2.18. si 5.2.19. sunt precizate sectiunile de contact ntre elemente diferite: perete structural -bloc de fundatie sau/si ntre treptele blocului de fundatie, precum si ntre blocul de fundatie si terenul de fundare.3.n figurile 5.2.20. si 5.2.21. sunt reprezentate n detaliu diagramele de presiuni care apar la contactul ntre elementele structurale. n baza axiomei legaturilor se pot pune n evidenta presiunile care apar n sectiunile de contact definite anterior.4.Presiunile efectivese compara cu presiunile conventionale ale ternului de fundaredeterminate nStudiul geotehnic.5.Relatiile de calcul sunt urmatoarele:

pe baza acestor relatii rezulta latimea blocului de fundatie.

Fig. 5.2.18. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu cu sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.19. Precizarea sectiunilor (planelor) de contact ntre elemente n cazul fundatiei cu bloc de beton simplu cu o treapta

Fig. 5.2.20. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu sectiune dreptunghiulara

Fig. 5.2.21. Transmiterea ncarcarilor gravitationale de la peretii structurali din zidarie la terenul bun de fundare prin intermediul blocului de fundare cu o treapta5.2.3.5.Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol.1.Subsolul este un spatiu prevazut n infrastructura caruia i se aloca diferite functiuni corespunzator destinatiei si importantei cladirii. Cele mai frecvente functiuni sunt de depozitare, de adapost protectie civila, de spatii tehnice pentru centrale termice, garaje, anexe gospodaresti etc.2.Aceste aspecte functionale trebuie prevazute nTema de proiectareelaborata de specialitatileArhitectura si Instalatii, mpreuna cu datele tehnice care fac posibila alcatuirea subsolului, si anume:a.dimensiuni de gabarit, ndeosebi precizarea naltimii subsolului;b.sistemul de goluri n pereti structurali ai subsolului care de cele mai multe ori nu coincide cu sistemul de goluri de la nivelurile superioare;c.strapungerile n peretii structurali necesare amplasarii instalatilor si echipamentelor etc.Pe baza temei de proiectare se poate elabora apoi proiectul de rezistenta.3.naltimea subsolului, notatase alege astfel:a.pentru subsoluri locuibilem;b.pentru subsoluri tehnicem;c.alte naltimi bazate pe date tehnice elaborate si justificate de beneficiar.4.n figurile 5.2.22. si 5.2.23. sunt prezentate solutiile curent folosite n cele doua cazuri curent ntlnite n practica: solutia pentru peretele de subsol exterior, fig. 5.2.22. si solutia pentru peretele de subsol interior, fig. 5.2.23. DetaliileD,E,F. siG., n care sunt precizate modalitatile de alcatuire n diferite zone distincte sunt expuse n fig. 5.2.14. 5.2.17.5.Peretele de subsol se hidroizoleaza la exterior si stratul de hidroizolatie se protejeaza, spre exemplu, cu un strat de zidarie de caramida plina n grosime de 12,5cm. n detaliulFeste expus modul de succesiune al acestor straturi.6.Datele constructive minime referitoare la pozitionarea soclului pe bloc si a peretelui structural pe soclu sunt precizate att pentru solutia la exterior, ct si pentru cea la interior.7.Alcatuirea planseului peste subsol necesita asigurarea unei termoizolatii la intrados. Detalierea solutiei este prezentata n detaliulE.De remarcat solutia adoptata pentru asigurarea pozitiei termoizolatiei prin stratul de tencuiala armata prinsa de placa peste subsol prin mijlocirea agrafelor.

Fig. 5.2.22. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru perete exterior

Fig. 5.2.23. Fundatii continue sub pereti din zidarie cu bloc si soclu, la cladiri cu subsol: solutia pentru perete interior5.2.3.6.Fundatii continue sub pereti din beton armat cu bloc sicuzinet la cladiri cu subsol.1.Consideratiile referitoare la functionalitatea subsolului sunt aceleasi ca n cazul solutiei peretilor de subsol realizati din zidarie de caramida.2.Se recomanda ca grosimea peretilor de subsol realizati din beton armat monolit sa fie minimum 25 cm, att la exterior, ct si la interior.3.n fig. 5.2.24. si 5.2.25. sunt date solutiile de pereti de subsol folosite n practica curenta. Detaliile de alcatuireB, EsiGsunt date n fig. 5.2.10. 5.2.17.4.n vederea alcatuirii sectiunilor pentru blocul de fundatie si cuzinet, se recomanda urmatoarele valori:cm sicmsi5.Latimeaa blocului de fundare se determina respectnd n acelasi timp datele constructive si valoarea rezultata din calcul.Armarea peretilor de subsol6.Armarea cuzinetului.Cuzinetul se armeaza cubare longitudinalesibare transversalerezultate din calcul, conform detaliilor din fig. 5.3.26. si fig. 5.3.27. Pentru asigurarea legaturii ntre cuzinet si peretele de beton armat se prevad n cuzinetbare de legaturanumitemustati de legatura.7.Armarea peretelui de subsol.Peretele subsolului se armeaza cubare longitudinale si bare transversaleminimum 10(12)/10.20 cm rezultate din calcul. Pentru trecerea de la o sectiune mai mare la o sectiune mai mica fierul se graifuieste cu panta 1:6. Barele longitudinale si barele transversale formeaza o retea rectangulara pe ambele fete ale peretelui. Pentru mentinerea distantei prevazute n proiect ntre cele doua retele de armatura de pe fetele peretelui se folosesc agrafe sau distantieri 48/mp.

Fig. 5.2.24. Fundatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol: solutia pentru peretele exterior

Fig. 5.2.25. Fundatii continue sub pereti din beton armat monolit cu bloc si cuzinet la cladiri cu subsol: solutia pentru peretele interior

Fig. 5.2.26. Armarea peretelui de subsol aflat la exterior

Fig. 5.2.27. Armarea peretelui de subsol aflat la interior5.2.3.7. Fundatii izolate sub stlpi.1.Principalele solutii de fundatii izolate sub stlpi sunt prezentate n fig. 5.2.28. fig. 5.2.33.2.Fundatia izolata cu bloc din beton simplu sicuzinet din beton armat este reprezentata n sectiune si n vedere plana n fig.5.2.28. s fig.5.2.29. Datele constructive de alcatuire sunt descrise n fig. 5.2.28.3.Cuzinetul este armat la partea inferioara cu o retea ortogonala de bare minimum 10/10.20 cm conform sectiunii 1-1 fig. 5.2.29. La partea superioara a cuzinetului se pot prevedea bare de legatura cu blocul de fundatie.4.Pentru asigurarea legaturii dintre cuzinet si stlp se prevad mustati de legatura conform sectiunii si vederii 2-2.5.n functie de aria suprafetei de fundare se poate alege una dintre solutiile urmatoare astfel:-pentrum, fundatie cu talpa prismatica, fig.5.2.30.si fig. 5.2.31.-pentrum, fundatie tip obelisc, fig.5.2.32.si fig. 5.2.33.6.Principiile de alcatuire sunt:a.armarea talpii de fundare cu o retea rectangulara de armatura min. 10/10.20 cmb.conectarea blocului de fundare cu stlpul folosind bare de legatura (mustati de legatura).c.mustatile n interiorul blocului sunt legate ntre ele cu etrieri.7.Pentru ambele solutii de fundare, de tip prismatic sau de tip obelisc, betonul din bloc nu se toarna direct pe pamntul din sapatura, ci mai nti se asterne un strat de beton simplu de clasa inferioara Bc 3,5, sau Bc 5, numitbeton de egalizare.Pe acest strat egalizator se monteaza armatura si abia apoi se toarna betonul din bloc.

Fig. 5.2.28. Fundatie izolata sub stlp cu bloc de beton simplu si cuzinet. Sectiune verticala.

Fig. 5.2.29. Fundatie izolata sub stlp si cuzinet. Sectiuni orizontale.

Fig. 5.2.30. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

Fig. 5.2.31. Fundatie cu talpa prismatica din beton armat

Fig. 5.2.32. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat

Fig. 5.2.33. Fundatie cu talpa tip obelisc din beton armat5.2.3.8. Fundatii sub pereti de compartimentare.1.Peretii de compartimentare, pentru cazul cnd sunt realizati din zidarie de caramida pot fi de maximum 12,5 (15)cm.2.Solutiile prezentate n fig. 5.2.34. expliciteaza stratificatia straturilor de pardoseala sub fiecare tip de peretede compartimentare, de: 7,5(10)cm, 12,5(15)cm.3.n functie de grosimea peretelui, se iau masuri din ce n ce mai complexe de armare a placii de pardoseala. Astfel pentru peretii din caramizi asezate pe cant de 7,5 (10)cm se pot prevedea local sub perete n placa de pardoseala doua bare de min. 10, PC52. n cazul unor pereti mai grosi de 12,5 sau 15cm placa de pardoseala se poate ngrosa local sub peretele de compartimentare si arma corespunzator realizndu-se de-a lungul peretelui o grinda cu fetele laterale nclinate, fig. 5.2.34.c.

Fig. 5.2.34. Fundatii pentru pereti de compartimentare5.2.3.9. Fundatii pe retele de grinzi.1.Fundatiile pe retele de grinzi se adopta n cazul unor solicitari mari la nivelul infrastructurii si a unor valori mici ale capacitatii portantea terenului de fundare.2.Pentru exemplificares-a ales reteaua de grinzi de fundatii expusa n fig. 5.2.35. fig.5.2.38. Pe sistemul modular de axe de referintaA, B, C,si1, 2, 3, 4au fost prevazute grinzile de fundare transversaleGR.T.1 GR.T.4.si grinzile longitudinaleGR.L.A. GR.L.C.pozitionate axat, fig. 5.2.35.3.Sectiunile caracteristiceprin acest sistem de fundareSectiunea transversala T-TsiSectiunea Longitudinala L-Lsunt expuse n fig. 5.2.36. si fig. 5.2.37. Grinzile se dispun pe un strat de beton de egalizare n grosime de 8 10 cm. n elevatie, cofrajul grinzilor de fundare transversale si longitudinale pune n evidenta, n afara de betonul de egalizare amintit, naltimea talpiisi naltimea inimiia grinzii de fundare.4.Alcatuirea constructiva a sectiunii grinzii de fundare.-Grinzile de fundatii sunt supuse la solicitari mari si de aceea naltimea inimiiare n general valori mari, de cca. 1,00 m si mai mult,m.-Deoarece stlpii sunt ncastrati n grinzile de fundatie, dimensiunea latimii inimiitrebuie sa fie de minimum latimea stlpuluipe acea directie. Din conditii de dispunere a armaturii n interiorul grinzii de fundatie latimea acesteiase mareste fata decu cte 5 cm de fiecare parte a stlpului.-Latimea talpiirezulta din calcul. Se recomanda ca naltimea talpii sa fiecm.5.Armarea sectiunii grinzii de fundatie.Grinzile de fundare sunt dublu armate datorita solicitarilor la care sunt supuse. n fig. 5.2.38 este prezentata armarea minima a sectiunii grinzii de fundatie. Armaturile longitudinale rezultate din calcul sunt notate cuA1asiA2a. Sectiunea mai contine armaturi longitudinale de montaj, armatura transversala a talpii, etrieri.

Fig. 5.2.35. Plan grinzi de fundatii

Fig. 5.2.36. Grinda de fundatie transversala. Cofraj.

Fig. 5.2.37. Grinda de fundatie longitudinala. Cofraj.

Fig. 5.2.38. Sectiune prin grinda transversala de fundatie.Cofraj si armare.5.2.3.10. Fundatii pe radier general.1.Radierul general este o solutie de fundare care consta dintr-o placa groasa asezata pe terenul de fundare prin intermediul unor straturi cu rol functional.2.Solutia curent ntlnita n practica are pereti perimetrali pe tot conturul radierului si pereti structurali sau stlpi la interior. n fig. 5.2.39. este prezentat un radier general dispus pe un sistem rectangular de axe de referinta transversale1, 2, 3, 4si longitudinaleA, B, C.Tot aici sunt puse n evidenta sectiunile caracteristice transversala si longitudinala.3.Radierul este protejat la exteriorcu un strat hidroizolator si protectia hidroizolatiei conform detaliuluiJ. Stratificatia pe care se aseaza radierul este specificata n detaliulH.4.Armarea radieruluise face cu retele rectangulare de bare dispuse att la parte inferioara, ct si la partea superioara a radierului. Aceste retele de bare sunt puse n evidenta n sectiunile transversala si longitudinala fig. 5.2.41.5.Sub peretii perimetrali si peretii interiori n grosimea radierului se pot prevedea carcase de centuri sau de grinzi incluse detaliilorK,L,M,NsiP.6.Grosimea radieruluise alege n functie de marimea solicitarilor, de gabaritul radierului, de natura si capacitatea portanta a terenului, precum si de alte conditii locale si particulare.

Fig. 5.2.39. Plan cofraj radier general

Fig. 5.2.40. Detalii radier

Fig. 5.2.41. Plan armare radier

Fig. 5.2.42. Detalii armare radier

Fig. 5.2.43. Detalii armare radier

Fig. 5.2.44. Detalii armare radierSCARIScarile sunt subamsambluri structurale care asigura legatura pe verticala intre diferitele niveluri (etaje) ale cladirilor, precum si intre exterior si interior, prin planuri orizontale denumite trepte, asezate denivelat unele in report cu altele, de regula echidistante.La proiectarea si realizarea scarilor treb 222c21c uie sa se asigure:Circulatia comoda si sigura;Fluienta evacuarii in caz de pericol, cu evitarea blocajelor;Protectia in caz de incendiu contra propagarii focului si fumului;Rezistenta la solicitari mecanice;Aspect placut.Aceste deziderete sunt cuprinse in "Teoria arhitecturii", STAS - 2965/87 si norme PSIScarile pot fi clasificate in functie de numeroase criterii. printre cele mai criterii sunt:1.Dupa importanta functionala si destinatie:Scari monumentala;Scari principale;Scari secundare;Scari de incendiu;Scari industriale.2.Dupa pozitia fata de constructie:Scari interioare;Scari exterioare.3.Dupa modul de comportare la foc:Rezistente le foc;Semirezistente la foc;Semicombustibile;Combustibile;Inflamabile.4.Dupa materialul din care au fost realizate:piatra;zidarie de caramida;lemn;beton simplu sau armat monolit;beton simplu sau armat prefabricat;metal.5.Dupa forma in plan:scara cu una sau mai multe rampe, continue sau cu podest de odihna;scara balansata la capatul rampelor;scara cu rampe curbe sau spiralate, continue sau cu podest.6.Dupa inaltimea contratreptelor:scara cu trepte joase h < 16.5cm.;scara cu trepte cu inaltime medie 16.5 < h < 17.5cm;scara cu trepte cu inalte 17.6 < h < 22.5cm.scara abrupte 22.6 < h < 30cm7.Dupa schema statica:scara din elemente liniare;scara din elemente de suprafata;scara spatiala.1.ELEMENTE GEOMETRICE }I DE PROIECTARE A SCARILORTreaptaeste elementul alcatuit dintr-o suprafata orizontala pe care se calca.Contratreaptaeste elementul alcatuit dintr-o suprafata ce leaga doua trepte consecutive. Contatreptele pot fi verticale inclinate, cu nas (ciubuc) sau pot lipsi.Dimensiunile acestor elemente sunt l - latimea treptei si h - inaltimea contratreptei. Relatia intre cele doua dimensiuni materializata in formula luiPLANDEL, este foartye importanta pentru realizarea unei scari corecte.2h+l=62-64cm.Pentru scari folosite la gradinite si crese se foloseste formula 2h+l=58-60cm.Pentru scari cu trepte mai mici de 16cm. sau mai mari de 18cm. se foloseste formula 3h+l=80-85cm.Numarul de trepteeste rezultatul impartirii inaltimii nivelului la inaltimea treptei.n = Hnivel/htraptaLatimea scarii Lse alege in functie de destinatia cladirii, de importanta scarii si de numarul de persoane evecuate in timpul normal de evecuare (vezi STAS 2956-58 - timp estimat 2.5-8min).Numarul fluxurilor scarii Fse determina in functie de destinatia cladirii, de importanta scarii si de numarul de persoane evecuate in timpul normal de evecuare .F = N / CN - numarul de persoane evecuateN - capacitatea deevecuare a unuiflux1 fluxlatimea 90-100cm.2 fluxlatimea 110-120cm.3 fluxlatimea 160-170cm.5 fluxlatimea270cm.Linia de calcare (linia pasului)- proiectia in plan orizontal a liniei de folosire normala a treptelor ii se afla la 50-60cm. de vangul interor (ochiul scarii).Rampa- succesiunea neintrerupta a minim 3 trepte si cel mult 16trepte. Daca numarul de trepte este mai mare de 16 trepte rampa trebuie intrerupta prin portiuni orizontale podest, palier sau odihna.Podest sau odihna- portiuni orizontale ale rampelor cu latimea minim egala cu latimea celei mai late rampe intersectate.Vanguri- elemente de rezistenta de tip grinda pe care reazema treptele. in functie de pozitie vangurille pot fi interioare, exterioare si centrale.Balustrade- elemente de protectie, prevazuta la partea libera a rampei sau a podestului. inaltimea balustradei trebuie sa fie 80-90cm.Mana curenta- elemente de constructie, prevazuta la partea superioara a balustradei, ajutand la sprijinire si ghidare in timpul circulatiei.

SCARAIN DOUA RAMPE CU INTOARCERE LA 1800