1

Strategii si directive europene

Politica UE se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 conform urmatoarelor reglementari aplicabile ale UE:

-Strategia Lisabona; -Cartea verde pentru Strategia europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura; -Protocolul de la Kyoto; -Protocolul de la Goteborg; -Directiva 2001/77 EC Pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenarabile de energie(RES).

Legislatia Romaniei pentru RES

HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie.

HG 958/2005 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

HG 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

HG 1429/2004 pentru aprobarea Regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

HG 750/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie.

In ritmul actual, cresterea temeperaturii globale va fi de 0,2 C pentru fiecare din urmatoarele trei decade, atingand astfel o crestere de 1- 6C pana in anul 2100, cu efecte grave cum ar fi: -catastrofe naturale (inundatii,furtuni alunecari de teren,seceta,etc.); -deteriorarea sanatatii populatiei prin poluarea mediului inconjurator; -scaderea securitatii energetice prin epuizarea combustibililor fosili.

2

Propunere Directiva privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile(RES)

Obiective in 2020: obiectiv general obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei

din RES in consumul final de energie(S2020); statele membre introduc masuri adecvate; obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibili in transporturi, prin benzina si motorina.

Tari Pondere 2005 Obiectiv 2020 Belgia 2,2% 13% Bulgaria 9,4% 16% Republica Ceha 6,1% 13% Danemarca 17% 30% Germania 5,8% 18% Estonia 18% 25% Irlanda 3,1% 16% Grecia 6,9% 18% Spania 8,7% 20% Franta 10,3% 23% Italia 5,2% 17% Cipru 2,9% 13% Letonia 34,9% 42% Lituania 15% 23% Luxemburg 0,9% 11% Ungaria 4,3% 13% Malta 0,0% 10% Tarile de Jos 2,4% 14% Austria 23,3% 34% Polonia 7,2% 15% Portugalia 20,5% 31% Romania 17,8% 24% Slovenia 16,0% 25% Republica Slovaca 6,7% 14% Finlanda 28,5% 38% Suedia 39,8% 49% Regatul Unit 1,3% 15%

In Romania, conform ANRE - unitati de productie energie electrica din surse regenerabgile de energie (E-SRE),inscrise pe 2009 sunt de 376,650 MW, unitati hidro (97,26 %) si eoliene (2,74 %- din capacitatea posibila de 16.000 MW).

3

Tipul de resurse si potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania este prezentat sintetic in tabelul de mai jos:

Potentialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romania Sursa de energie

regenerabila Potentialul

energetic anual Echivalent economie

energie (mii tep)

Aplicatie

Energie solara: - termica - fotovoltaica

60xl06 GJ 1.200 GWh

1.433,0 103,2

Energie termica Energie electrica

Energie eoliana 23.000 GWh 1.978,0 Energie electrica

Energie hidro., din care sub 10MW

40.000 GWh 6.000 GWh

516,0 Energie electrica

Biomasa 318x106 GJ 7.597,0 Energie termica

Energie geotermala 7x106 GJ 167 0 Energie termica

HG 1535.Sursa: Studii de specialitate - ICEMENERG, ICPE, INL, ISPH, ENERO

Valorificarea potentialului energetic al biomasei, tinand seama de ponderea acesteia in sursele regenerabile exploatabile, ar putea sa acopere aproximativ 70% din angajamentele Romaniei referitoare la aportul surselor regenerabile in energia totala consumata.

Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei consta in asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 tep pana in anul 2010, cu o productie medie anuala de energie de 97,5 tep (LlUGWh).

Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacitati noi sau unitati in co-generare pe baza de biomasa.

Pe termen mediu si lung, cresterea cantitatii de biomasa se poate asigura din plantatii (arbori si arbusti cu perioada redusa de crestere) pe suprafete degradate, terenuri agricole dezafectate sau scoase din circuitul agricol.Pentru realizarea obiectivelor specifice de exploatare energetica a biomasei se va acorda prioritate urmatoarelor activitati:

cresterea cantitatii disponibile de biomasa pentru producerea de energie; diversificarea formelor de biomasa, cu potential energetic atestat in unitati pilot,

prin ardere/gazeificare etc; promovarea de solutii tehnice prin arderea combinata de carbune/biomasa,

adoptarea de solutii adecvate conditiilor locale si de retehnologizare a capacitatilor existente;

organizarea de campanii promotionale referitoare la avantajele producerii de energie din biomasa, cu consecinte directe asupra mediului inconjurator sau in restructurarea economiei rurale/locale

4

Biomasa-culturi energetice (definitii conf reglementari UE )

Biomasa : partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri agricole (natura vegetala si animala), silvice si industrii conexe, precum si fractiuni degradabile din industrie si activitati urbane..

Culturi energetice, conf. R(CE) 1782 / 2003, art. 88: culturi agricole utilizate pentru obtinerea urmatoarelor produse:

- Biocombustibili ( biocarburanti); - Energie electrica si termica produsa din biomasa

Combustibil de tip biomasa:

Lemn si deseuri din lemn (butuci, rumegus, palete, aschii) Deseuri agricole (paie, paie tocate, coji, deseuri animale) Recolte energetice (plopi, rachita, salcie) Deseuri solide ale municiplaitatii (MSW)

Considerente asupra materiilor prime:

Puterea calorica si umiditatea Alimentare sigura, de incredere si cu pret stabil Facilitati de transport si stocare

Biomasa este principalul combustibil rural fiind folosit mai ales pentru incalzirea

spatiului si a apei, precum si pentru gatit. Romania are un potential energetic ridicat de biomasa, ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Am putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei, in mediul rural, numai prin consumul de reziduuri si deseuri vegetale.

Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Atributele de mediu ale combustibililor de tip biomasa:

Daca sunt mentinuti intr-o maniera corecta: o productie zero a emisiilor de gaze cu efect de sera

Continutul scazut de sulf reduce ploile acide Emisiile elementelor poluante locale: particule (funingine), poluanti gazosi,

urme de elemente cancerigene, poate fi subiectul unor reglementari.

5

Cum se formeaza biomasa?

Bioxidul de carbon din atmesfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor (saharidelor), care formeaza blocurile de constructie a biomasei. Astfel, energia solara, utilizata la fotosinteza, isi pastreaza forma chimica in structura biomasei. Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formind dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.

Cheltuieli cu incalzirea unei suprafete de 100 mp pe o perioada de un an, in functie de combustibilii utilizati:

Volumul ocupat de combustibil pentru incalzirea unei locuinte

cu suprafata de 100 mp pe durata unui an

6

Valori energetice pentru diferetele tipuri de combustibil

Combustibil Umiditate (%)

Valoare termica (GJ/t)

Valoare termica (kWh/kg)

Valoare termica (kcal/kg)

Densitate (kg/ m)

Paie galbene 15 14.4 4.00 3.440 80-125 Furaje de paie 15 15.0 4.17 3.586 100-135 Paie si cereale 15 15.0 4.17 3.586 200-230 Rapita 15 15.0 4.17 3.586 100-130 Rapita 9 24.6 6.83 5.874 700 Iarba uriasa 10 15.9 4.40 3.784 130-150 Talaj din paie 8 16.0 4.44 3.818 600 Cereale 15 15.0 4.17 3.586 670-750 Lemn Aschii din lemn uscat

40 10.4 2.89 2.485 235

Aschii din lemn verde

55 7.2 2.00 1.720 310

Rumegus umed 40 40.5 2.92 2.511 240 Rumegus uscat 20 15.2 4.22 3.629 175 Iarba proaspata 50 8.0 2.21 1.900 280 Iarba uscata 30 12.2 3.38 2.906 200 Cherestea 50 7.7 2.14 1.840 280 Faina de rumegus 20 15.2 4.2 3.612 160-175 Lemn de foc, fag 20 14.7 4.08 3.509 400-450 Lemn de foc, fag 45 9.4 2.61 2.245 650 Aschii de lemn 6 17.5 4.9 4.214 660 Deseuri casnice 30-40 9.0 2.5 2.150 Combustibil lichid (pacura)

42.7 11.86 10.200 840

Combustibil lichid (pacura)

34.2 9.5 kWh/l 8.200 kcal/l

Pacura groasa 40.4 11.22 9.649 980 Ulei folosit 42.0 11.67 10.036 900 Carbune 10 25.0-28.0 6.9-7.0 6.020 Gaz natural 39.0 10.83 9.314 Lignit 18.0-20.0 5.1-5.5 4.588

7

Biomasa din resturi lemnoase Padurile Romaniei A. Fondul forestier:

6,4 mil. ha din care padure 6,2 mil. ha Suprafata totala ocupata - 26,7% din suprafata Romaniei; Media europeana 31%; Media mondiala 29,6%; Suprafata impadurita per locuitor 0,27 ha;

B. Repartitia padurilor pe teritoriul Romaniei:

Forma de relief Total sup. Distributie padure Munte 30% Rasinoase+fag 66% Deal 37% Stejar+fag 24%

Campie 33% Foioase+esente moi10% C. Forma de proprietate

Privata 35%; Stat 65%; Cantitatea totala de lemn pe picior cca. 1350 mil.metri cubi. Cresterea naturala a fondului forestier cca 5,6 mil m. Cubi Impaduririle anuale sunt de cca.18000 ha.

8

Volumul de biomasa din resturi lemnoase La nivelul Romaniei

Volumul de masa lemnoasa exploatata: cca.10 mil m. cubi -cifra variabila. Doar 50% din masa lemnoasa exploatata ajunge in produsul finit; Astfel, rezulta dimensiunea volumului deseurilor lemnoase de cca.5 mil

m.cubi/an. La aceasta se mai adauga cantitatile rezultate din: operatiile de intretinere a

fondului forestier, prelucrarea secundara a lemnului. La nivel mundial

Masa totala a padurilor - 1600 mlrd tone; Masa totala (inclusiv umid.) - peste 2000 mlrd tone; Masa totala a plantelor terestre - 1800 mlrd tone; Cresterea anuala a biomasei - 400.000 mil tone;

Biomasa reprezinta componentul vegetal al naturii

9

Resurse regenerabile din plante de cultura Productia de reziduuri agricole: tone cultura Ardere directa:

Paie de orz, griu, secara, etc 1.0 - 2.9 t/t; maxiBrichete, baloti Tulpina porumb 1.2 - 2.5 t/t; maxiBrichete, tocatura Tulpina Sorg, mei 0.9 4.9 t/t maxiBrichete, tocatura

Citeva materiale combustibile din biomasa

Tulpini de porumb Coji seminte de ovaz Rumegus Ardere indirecta:

Materia vegetala agricola este de asemenea utilizata pentru producerea de biogaz si productia de energie cu motoare termice cogenerare. Productia de biogaz se poate asocia cu deseurile zootehnice si cu prelucrarea namolurilor si deseurilor solide urbane. Productivitatea unor culturi energetice: -tone materie uscata/haech petrol

-Miscanthus, Sorg, Sorg dulce, Stuf 30 t/ha 12000 l/ha; -Mazare, Floarea soarelui, Cereale, Salcie, Plop 20 t/ha 8000 l/ha; -Rapiata, Hrisca, Salcim 10 t/ha 4000 l/ha.

Pentru Romania, zonele de campie si luncile raurilor sunt utile culturilor de

plante energetice : Salcie si Miscanthus

10

Reciclarea paielor, a trestiei si a tuleilor de porumb, combustibilii din paie, tulei de porumb sau trestie

Pot fi utilizati dupa brichetare ca si brichetii de lemn, avand aproape aceasi putere calorica si comportandu-se la ardere asemanator cu acestia.

Bioamasa, constand in brichete din paie, ar putea fi alternativa ecologica ideala pentru sistemele de incalzire ale oraselor mici din Romania, situate in zone agricole.

Paiele si amestecurile de furaje cu continut mare de paie sunt prelucrate cu prese

in granule de diametru mare (peleti)- pentru folosirea drept combustibil(KAHL-de).

11

Brichete din paie

In Austria, aceste brichete se utilizeaza in centrale termo-electrice de pana la 50 MW. Studiu de caz

Un fermier din Vaslui, a pus pe picioare din 2005 o afacere in domeniul biomasei, prin care transforma paiele in energie, in urma unor investitii totale de 500.000 euro, asigurate in proportie de 50% din fonduri Sapard. Afacerea fermierului vasluian vizeaza comprimarea paielor in "brichete", care deocamdata sunt utilizate in centrale termice si sobe clasice pentru incalzitul locuintelor.Produce anual intre 350-400 tone de brichete din paie. El spera ca incepand din acest an sa-si amortizeze integral investitia in productia de brichete, in prezent recuperata in proportie de 85%. Pretul unei tone de brichete din paie ajunge la 250 lei, inclusiv TVA. In plus, 2 kilograme de brichete echivaleaza cu 1 mc de gaze, iar 2,5 kilograme de brichete cu 1 litru de motorina.

12

Brichete

Prin termenul de bricheta se intelege rezultatul unui proces de comprimare a materialului (de cele mai multe ori deseuri de lemn) caracterizat de o importanta crestere a densitatii. In principiu avantajele majore care deriva sunt:

-imbunatatire a caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate); -micsorarea volumului de stocare 12:1; -imbunatatirea comportamentului de ardere cu o putere calorica mult mai ridicata in comparatie cu lemnul ( cu 38% pana la 60% putere calorica mai mare fata de lemnul de foc ). -cresterea volumului densitatii de energie in raport cu consumul de material; -imbunatatesc si protejeaza performantele cazanului(centralei); -resturi foarte putine dupa ardere si cazane mult mai curate (cenusa 0,5%); -usurinta in manuire (manipulare); -curate si prietenoase cu mediul inconjurator (ecologice 100%); -nu contin aditivi sau lianti chimici

10 Kg brichete =5,5 litri petrol 1 tona brichete = 5 metri cub lemn de foc Putere calorica 19.800 kj/kg (aprox.4780 kcal/kg)

Un calcul comparativ al pretului intre brichete si lemn arata cam asa : 5 metri cub de lemn = 800 RON + cheltuieli legate de debitare la dimensiunea potrivita , crapare si depozitare ( aproximativ 150 200 RON/ 5 mc) ceea ce duce la un cost de aproximativ 950 pana la 1000 RON .

La fiecare tona de brichete se ajunge la o economie de 400 - 450 RON, fata de 5 mc lemn de foc. (www.frigotransilvania.ro).

13

Peletii

Peletii sunt realizati prin presarea la inalta presiune a rumegusului provenit din tamplarie , gatere si alte activitati legate de prelucrarea lemnului.

Acest tip de combustibil este absolut ecologic pentru ca nu se utilizeaza nici un fel de liant si ramane compact. Compactarea in timp este garantata de o substanta naturala care se gaseste in lemn, numita lignina. In afara de faptul ca peletul este un combustibil ecologic, acesta prezinta si avantaje tehnice:

in timp ce lemnul prezinta o putere calorica de 3,8 - 4,2 kw/kg ( cu 15% umiditate dupa aproape 18 luni de uscare ) , peletul are o putere calorica de 5,3 kw/kg;

densitatea peletului este de 650 kg/mc si continutul de apa este de 8% din greutate, din acest motiv nu e necesara uscarea peletului pentru a obtine o putere calorica adecvata.

Topul tarilor care folosesc peleti

Un top al tarilor europene care folosesc peleti arata ca Suedia e campioana, cu

aproximativ 1,4 milioane de tone/an. Urmeaza Italia cu 550.000 de tone de peleti/an, Germania cu 450.000 tone/an si Austria cu 400.000 tone/an. De asemenea, Danemarca foloseste 400.000 de tone/an.

Dar nu numai in tarile europene au inceput sa fie folositi peletii. De curand, in Costa Rica a fost lansat un proiect-pilot prin care stocurile de rumegus si alte reziduuri din industria lemnului sa fie transformate in peleti. Masura a fost luata pentru reducerea gazelor cu efect de sera si pentru depoluarea raurilor care sunt pline cu rumegus. Proiectul din Costa Rica isi propune sa respecte protocolul de la Kyoto, prin reducerea metanului emis in atmosfera de resturile de lemn ce putrezesc pe malurile raurilor.

14

Standardul austriac si german pentru combustibil lemnos extrase din normativele ONORM M7 133 si DIN 66 165

15

CEN/TC 335 standarde biomasa

CEN/TC 335 este unul din standardele emise de comisia tehnica de dezvoltare si

standardizare privind descrierea tuturor tipurilor de combustibili solizi in Europa, incluzand tocatura de lemn,peleti si brichete din lemn,rumegus si tocatura de paie.

16

Biocarburanti

In prezent, in intreaga lume, trei biocarburanti se justifica pentru consum in sectorul de transport: bioetanol, biodiesel si biogaz.

Schema de obtinere a biocarburantilor

Obtinerea bioetanolului se realizeaza din materii prime de natura vegetala sub

forma de porumb si melasa. Furnizorii de materii prime sunt producatorii agricoli din tara, cat si furnizorii externi. Bioetanolul se utilizeaza ca si combustibil ecologic pentru motoarele cu ardere interna. Bioetanolul este un produs nou pe piata romaneasca si cea internationala, la un pret mai mic decat pretul combustibilului mineral.

Biodieselul se utilizeaza drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin compresie, pentru centralele termice cu combustibil lichid.

Utilizarea biodieselului este motivata de: - reducerea consumului combustibilului fosil; - reducerea poluarii mediului; - diminuarea posibilitatilor de poluare accidentala a solului si apelor; - caracterul ecologic si regenerabil al esterilor uleiurilor vegetale; - respectarea cerintelor protocolului de la Kyoto; - performantele energetice sunt aceleasi cu cele ale motorinei.

17

De ce biocarburanti ? Posibilitatea obtinerii de profituri substantiale

Reducerea utilizarii energiei fosile; Perspective de valorificare productie; Perspective pt dezvoltarea economiei si a zonei rurale; Securitate nationala; Se obtin din culturi energetice si biomasa; Sunt regenerabili si prietenosi cu mediul inconjurator; Se utilizeaza la vehicule moderne cu mici/fara modificari constructive Pt comercializare, se foloseste infrastructura existenta.

Propunerile Comisiei Europene, care doreste ca prin folosirea de biocarburanti sa se

reduca cu 35% emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2010.

Cultura de rapita - date tehnice: -productia : 4000 Kg/ha. -pentru a obtine un litru de biodiesel sunt necesare 2,5 kg de rapita. -pret de vanzare la rapita: 7000 lei /kg.

Din 100 kg de seminte de rapita se obtin 30-35 kg ulei si 50-55 kg srot (ce se intrebuinteaza in hrana animalelor).

18

Tipuri de culturi - surse pentru biocarburanti Culturi pentru productia de biodiesel :

- Rapita (cea mai buna cultura) in UE se foloseste 40 % din total productie; - Soia (in amestec 30-40 %)- indicele de iod factor limitativ; - Floarea soarelui continut ridicat de acid oleic.

Culturi pentru productia de bioetanol: - Cereale ( porumb, grau,secara); - Sfecla de zahar; - Sorg zaharat, topinambur.

Alte culturi energetice: Miscanthus; Salcia energetica; Plopul; Cynara

Cultura de porumb pentru biocombustibil

Din cele 14,7 milioane de teren agricol al tarii, 9,4 milioane de hectare este teren

arabil, dar acesta nu este cultivat in totalitate, in ultimii ani inregistrandu-se reduceri ale suprafetelor lucrate. In acest fel s-a ajuns ca peste doua milioane de hectare sa ramana nefolosit.

Pentru a stimula productia pentru biocarburanti pe terenuri degradate,

neutilizate pentru agricultura, cei 27 membrii ai CE, s-au pus de acord asupra principiului unor bonusuriacordate in functie de:

- natura solului folosit; - functie de protectia mediului; - aspectul social(forta de munca folosita), etc.

19

Utilizare biocarburanti in Europa Biodiesel : - amestecare directa: B5, conf EN 590; - amestecuri mai complexe: B20,B30,B50 pentru flote; 100% pentru vehicule adaptate. Bioetanol : - E5 conf. EN 228; - E85, amestec cu 15% benzina; - ETBE, etanol ca materie prima Ulei vegetal pur: utilizat la camioane adaptate si masini agricole Materia prima pentru biodiesel. O varietate de materie prima pot fi folosite pentru a produce biodiesel: grasimi animale si uleiuri vegetale (comestibile sau necomestibile).

Uleiuri vegetale pure din rapita, floarea soarelui, soia, palmier. Uleiuri vegetale folosite ca uleiuri obtinute din prajeli. Grasimi animale ca seu, untura si ulei de peste.

Din 4,1 milioane tone de seminte de floarea soarelui se obtin 1,8 milioane tone de ulei.

20

Productia de biodiesel din UE

Cele mai importante tari producatoare din UE sunt: Germania, Franta, Italia, Polonia si Cehia. Germania a reprezentat mai mult de jumatate din productia de biodiesel din UE in anul 2005 (52,4%) producand 1.669.000 tone de biodiesel. Franta a produs 1.334.000 tone.

Autobuze pe biodiesel sunt date in folosinta in Europa. Biodieselul poate fi folosit in forma pura sau combinata cu motorina

normala in orice proportie. Adaungand doar 20% biodiesel la motorina normala ii imbunatateste cifra

octanica cu 3 procente, care il face un premuium combustibil. Biodieselul este un bun lubrifiant, care ajuta motoarele sa dureze mai mult. Are o

cifra octanica ridicata, care imbunatateste functionarea motorului. Biodieselul poate face motoarele sa miroasa mai bine, precum cartofii prajiti!

Cultura de soia

Pe piata autohtona exista azi peste 30 de producatori de biodiesel, multi dintre ei avand insa capacitati destul de reduse. Tinta lor principala sunt companiile de distributie de carburanti dar si cele de transport sau asociatiile agricole.

21

Sorgul

Planta ar putea fi solutia ideala pentru producerea de biocarburanti. Aceasta planta este foarte rezistenta la seceta si foarte putin pretentiosa. Culturile de sorg necesita de doua ori mai putina apa decat cele de porumb si de opt ori mai putina decat trestia-de-zahar. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) va continua acordarea subventiilor pentru cultivatorii de rapita, floarea-soarelui, soia si porumb. Pentru a intra in posesia platilor directe, fermierii trebuie sa indeplineasca toate conditiile de eligibilitate, mai ales conditia care stabileste obligatia acestora de a aloca suprafetele mentionate doar la obtinerea produselor energetice si a biocarburantilor.

22

Trestia de zahar

La Sao Paulo, Brazilia, se va fabrica un carburant diesel ecologic obtinut pe baza de trestie de zahar. Acest carburant poseda proprietati identice sau chiar mai bune decat dieselul derivat din petrol.

Tehnologia utilizata permite producerea de diesel, benzina si carburant si pentru avioane. Este vorba despre primul combustibil diesel reciclabil cu o reducere a emisiilor dieselului traditional mergand pana la 80%. Carburantul ecologic va fi produs de societatea americana Amyris.

23

Bioetanolul

Potrivit reglementarilor UE, combustibilii ne-fosili trebuie sa reprezinte cel putin 2% din piata de diesel din acest an. Cota obligatorie de piata va creste cu 0,75 % pe an pana la 5,75% in 2010 si 20% in 2020. Acest combustibil ecologic poate fi obtinut prin procese de fermentare chimica sau biologica a carbohidratilor rezultati din urmatoarele tipuri de materie prima:

Culturile lignocelulozice; Plante lemnoase cu rotatie rapida (plop, salcie, eucalipt); Plante erbacee (ex: miscanthus); Plantele zaharoase: sfecla de zahar, trestie de zahar; Plantele amidonoase: grau, porumb, sorg zaharat; Reziduuri din agricultura, silvicultura, industria lemnului.

Etapa de fermentatie este urmata de cea de distilare. De regula, distilarea se realizeaza in doua etape: 1. Separarea etanolului din masa de fermentare (distilare) 2. Purificarea alcoolului brut (rectificare).

In 2008, datorita cresterii pretului la cereale, se constata o crestere la31% a utilizarii sucului de sfecla de zahar ca materie prima (sursa CIBE).

Cultura de sfecla de zahar

Proiectul de la Zimnicea (Interagro) de producere a 80.000 de tone de bioetanol: -costuri estimate de productie de aproximativ 0,7 euro/litru,- valoare luata in

calcul la actualul pret al porumbului, de 220 euro pe tona.

24

Culturile de cereale materie prima de bioetanol

Datele statistice arata ca productia totala de cereale a Romaniei a depasit, in 2008, 17,053 de mil.tone, fiind de peste doua ori mai mare decat in 2007, cand s-a cifrat la numai 7,814 mil.tone. De asemenea, Romania a inregistrat anul trecut o recolta de peste 7,6 mil.tone de porumb boabe, de doua ori mai mare decat in 2007 (3,85 mil.tone) si o productie de grau si secara de 7,754 de mil.tone, de 2,5 ori mai mare fata de recolta anului 2007, care a depasit cu putin trei mil.tone

Productivitate: in Fanta este peste 6.000 de kg/ha, in Ungaria este peste 5.000de kg/ha. La noi societatile care folosesc intreaga tehnologie,obtin 5.000-6.000 kg/ha.

In prezent, pe piata interna graul se vinde la un pret de circa 90 de euro pe tona pe piata interna si de circa 110 euro pe pietele externe.

25

Biogazul

Biogazul este una dintre sursele regenerabile de energie. Astazi este posibil sa se producabiogaz pentru generarea de caldura si electricitate in conditii avantajoase.

Digestia anaeroba este un proces biologic complex, prin intermediul caruia, in absenta oxigenului, substanta organica este transformata in biogaz (sau gaz biologic), constituit in principal din metan si anhidrida carbonica. Procentul de metan din biogaz variaza in functie de tipul de substanta organica digerata si de conditiile de proces, de la un minim de 50% pana la cca. 80%

Avantaje: 1) Productie de energie:cogenerarea de energie electrica si caldura prin ardere de biogaz se dovedeste a fi economic avantajoasa fie pentru autoconsumul firmei, fie pentru o cesiune a tertilor, marita de recentele normative asupra productiei de energie din surse alternative. 2) Eliminarea mirosurilor si emiterilor contaminate (NH3 si CH4): substantele rau mirositoare care eventual se formeaza in timpul procesului (acid sulfhidric, mercaptani, amoniac) sunt puse in miscare cu biogazul la ardere. 3) Stabilizarea dejectiilor: eliminarea incarcaturii organice care contine carbon obtinut din digestia anaeroba confera dejectiilor o stabilitate suficienta chiar si in perioadele ulterioare de stocaj; 4). Reducerea incarcaturii patogene: digestia anaeroba in mezofilie poate reduce partial eventuala incarcatura patogena prezenta in dejectiile lichide. Operand in termofilie este posibil,in schimb, sa se obtina completa igienizare a dejectiilor cu completa distrugere de patogeni.

26

Tipologia si functionarea instalatiilor de biogaz

Instalatia cu canal tip plug-flow sau flux cu piston

27

Carcteristici principale: Acest proces de digestie anaeroba poate fi utilizat fie in tratamentul dejectiilor

zootehnice, fie in stabilizarea namolurilor obtinute din flotatia dejectiilor agrozootehnice. In cazul utilizarii dejectiilor zootehnice se solicita o separare preventiva a solidelor grosiere, care nu sunt din punct de vedere tehnic biodegradabile in timpi tehnici rationali, utilizand in procesul anaerob doar partea lichida a dejectiilor. Digestorul, asadar, este absolut fara organe de amestecare interne si trebuie sa fie realizat tip scurgere la canal.

Este indicat in mod deosebit crescatoriilor de dimensiuni medii si mari care intentioneaza sa produca energie cu scopul de a o utiliza aproape in totalitate pentru nevoile directe si doar in cazul unui eventual surplus de a o ceda gestionarului de retea.

Instalatie cilindrica tip up-flow amestecat

28

Caracteristici principale:

Acest proces de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum sunt (parte lichida + parte solida), asadar digestorul, care in aceasta tipologie de instalatie este de forma cilindrica, va fi dotat cu o instalatie de amestecare cu elice, cu pompa de recirculare externa temporizata si sistem cu deschizaturi de fund pentru a obtine miscarea dejectiei si efectul up-flow si rupere de crusta. Digestorul va fi alimentat zilnic cu dejectie proaspata, in timp ce dejectia digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere in bazin de aproximativ 20 / 25 zile.

Este indicat:

La crescatoriile care vor sa gestioneze dejectiile ca unic produs omogen si sa aiba o rentabilitate majora in termeni energetici si deci economici; datorita mentinerii intregii parti solide prezente in dejectii se sporeste productia de biogaz. Digestorul necesita componente electromecanice majore; instalatia are un autoconsum electric mai ridicat si eventuala ajungere a substantelor care contin azot duce la necesitatea de a avea mai mult teren pentru bilantul firmei prevazut de planul de utilizare agronomica.

29

Instalatie tip super flow pentru biomasa superdensa

Caracteristici principale:

Procesul de digestie anaeroba utilizeaza dejectiile asa cum sunt (parte lichida + parte solida), cu introducere de biomasa chiar si in cantitati mari, peste limita de pompare. De regula instalatia prevede doi digestori, unul primar si unul secundar. Digestorul primar, de tip cilindric, este dotat cu un amestecator special, cu axe orizontale, care garanteaza amestecarea completa a dejectiilor si a biomasei. Digestorul primar este alimentat constant cu dejectie proaspata si biomasa , dupa un plan de incarcatura prestabilit in functie de compozitiile si caracteristicile diferitelor completari de adaos, in timp ce dejectia digerata va iesi dupa un timp mediu de sedere in bazin, de aproximativ 20-30 de zile pentru a fi transferat in digestorul secundar, amestecat la randul sau si in masura sa recupereze cantitatea reziduala de biogaz. Timpul de sedere in al doilea digestor se dovedeste a fi de aproximativ 30-40 de zile pentru o sedere medie complexiva egala cu aproximativ 60 de zile.

Este indicat firmelor agricole si zootehnice care dispun de terenuri set-aside sau

de biomasa constanta de-a lungul anului, datorita careia se sporeste substantial productia de biogaz si astfel cea de energie electrica produsa, maximizand in acest fel randamentul procesului.

30

Influenta calitatii dejectiilor de tratat in randamentul biogazului

Biodegradabilitatea complexiva a dejectiilor analizata la nivelul bazinului de colectare a canalizarilor poate varia intre 60 si 80%, in functie fie de varsta dejectiei fie de tipul de alimentatie.

Estimarea cantitatilor de biogaz productibile prin fermentare anaeroba plecand de la diferite materiale reziduale organice

Tipul de material Continut de

subst. uscata(%)

Subst. organica (%subst.uscata)

Randament de biogaz

m3 / t subst. organica

CRESCATORII Dejectii lichide bovine 6-11 68-85 200-260 Dejectii solide bovine 11-25 65-85 200-300 Dejectii lichide porcine 2.5-9.7 60-85 260-450 Dejectii solide porcine 20-25 75-90 450 Dejectii lichide pasari 10-29 75-77 200-400 Dejectii solide pasari 32.0-32.5 70-80 400 Dejectii solide ovine 25-30 80 240-500 Dejectii solide cabaline 28 75 200-400 AGRICULTURA Siloz de porumb 34 86 350-390 Siloz de ierburi 26-82 67-98 300-500 Fan 86-93 83-93 500 Trifoi 20 80 300-500 Paie 85-90 85-89 180-600 Coceni de porumb 86 72 300-700 AGRO-INDUSTRIE Rebuturi distilatie Mere 2.0-3.7 94-95 330 Melasa 80 95 300 Zer 4.3-6.5 80-92 330 Rebuturi vegetale 5-20 76-90 350

31

Randamente de biogaz si energie in cogenerare referitoare la valorile medii pe unitate de produs:

Produs Volum (m3) Greutatea (t)

Biogaz (m3)

Energie electrica (Kwh)

Energie termica (Kwh)

Dejectie lichida bovine 1 1 15 27 54

Dejectie solida bovine 1 0.3 10.1 18 36

Dejectie lichida suine 1 1 15.6 28 56

Dejectie solida suine 1 0.3 23.5 42 84.6

Dejectie lichida avicole 1 1 44.5 80 160

Dejectie solida avicole 1 0.3 29.3 52 105

Dejectie solida ovine 1 0.3 21.1 38 76

Dejectiesolida cabaline 1 0.3 18.9 34 68

Siloz de porumb 1 0.625 67.6 121 243 Siloz de ierburi 1 0.5 89 160 320 Fan 1 0.35 137.8 248 496 Trifoi 1 0.3 64 115 230 Paie 1 0.04 12 21 49 Coceni de porumb 1 0.4 123.8 222 445 Rebuturi mere 1 0.3 2.6 4.6 9.4 Melasa 1 0.3 68.4 123 246 Zer 1 1 15.3 28 56 Rebuturi vegetale 1 0.4 14.5 26 52 Coji de Rosii 1 0.4 29.8 53.6 107 Rebuturi de la teasc 1 0.5 357 642.6 1285

Pasta citrice 1 0.3 36.8 65.8 131.7

32

Materii prime pentru productia de biogaz

Raportul carbon-azot pentru diferite materiale. Materialul Raportul C:N Materialul Raportul C:N

Namol de la ape uzate

13:1 Reziduuri de trestie de zahar (dupa extragerea sucului)

150:1

Balegar de vaci 25:1 Plante marine 80:1 Urina de la vaci 0,8:1 Fan de lucerna 18:1 Fecale de porci 20:1 Iarba 12:1 Urina de la porci 6:1 Tulpini de cartofi 25:1 Deseuri de la fermele de gaini

25:1 Sucul de la silozuri 11:1

Resturi menajere 6-10:1 Deseuri de la abatoare 3-4:1 Rumegus 200-500:1 Trifoi 2,7:1 Paie 60-200:1 Lucerna 2:1

33

Utilizatorii si purificarea biogazului

Filtrarea cu filtre de nisip sau pietris, necesara pentru a elimina solidele in suspensie.

Deumidificarea utilizand de exemplu un utilaj de condensare compus dintr-un frigorifer cu expansiune directa, un schimbator cu legatura tubulara apa / biogaz si un filtru cu coalescenta unde sunt condensati vaporii care vin apoi extrasi;

Desulfurarea necesara pentru abaterea compusilor pe baza de sulf se poate desfasura prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoaca precipitarea compusilor si astfel, extractia lor;

Dupa ce a suportat tratamentele necesare, biogazul poate fi utilizat in doua modalitati: a) doar pentru productia de caldura - este tratat precum gazul metan b) pentru cogenerarea de energie electrica si caldura.

-este producerea simultana de caldura si energie mecanica imediat transformata in energie electrica; - permite o substantiala economisire energetica fata de cazul productiei separate; - se poate ajunge la un randament de 90% (rotaquido.it)

Cogenerare cu:

motoare endotermice alternative

motor endotermic alternativ; alternator, asincron; recuperator de caldura; panou electric

Cogenerare cu: microturbine

urbina cu gaz si recuperator; sistem electric generator de

curent; schimbator de caldura ; sistem de gestionare si

control

34

Curent electric & Caldura-firma germana Lthe GmbH

Fabricarea unitatilor de cogenerare a completat gama de fabricatie a fi rmei Lthe. Motoarele de calitate superioara in domeniul de putere de la 110 kW pna la peste1000 kW reprezinta produse standard. Se poate alege livrarea in container sau montajul la fata locului intr-o hala de masini.

Unitatea de cogenerare, premontata intr-un container cu izolatie fonica, se livreaza pentru instalarea in exteriorul cladirilor.

Proces controlat de calculator

Toate starile functionale pot fi facute vizibile printr-o simpla atingere cu degetul a ecranului

35

Tehnici de cogenerare clasice B-dul Unirii 13 A Telefon/ Fax : +40 262 226625, +40 262 221120, +40 262 221133 Mobil: 0744509982, 0744509983. E-mail: office@margex.ro

Centralele electrice CHP pot fi impartite in cinci categorii: de contrapresiune, de

condensare extractiva, de recuperare a caldurii prin turbine de gaz, cu ciclu combinat si centrale electrice pe motoare cu piston.

Centrale electrice de contrapresiune

Cea mai simpla centrala electrica de cogenerare este asa-numita centrala electrica de contrapresiune, unde electricitatea si caldura de tip CHP sunt generate intr-o turbina pe aburi. O alta componenta principala a centralei electrice de contrapresiune este boilerul de aburi, care poate fi proiectat sa foloseasca combustibili solizi, lichizi sau gazosi.

Centrale electrice de condensare extractiva O centrala electrica de condensare genereaza numai energie electrica. Pe de alta parte, intr-o centrala electrica de condensare extractiva o parte a aburului este extrasa din turbina pentru a genera si caldura.

Centrale electrice de recuperare a caldurii prin boilere cu turbine de gaz In centralele electrice de recuperare a caldurii prin boilere cu turbine de gaz

caldura este generata prin gazele fierbinti de evacuare. Combustibilul folosit in cele mai multe cazuri este gazul natural, produsele petroliere sau o combinatie intre acestea. Turbinele de gaz pot functiona chiar pe baza de combustibili lichizi sau solizi gazificati.

Centrale electrice cu ciclu combinat In ultimul timp centralele electrice cu ciclu combinat care functioneaza cu gaz

natural, fiind formate din doua sau mai multe turbine de gaz, boilere de recuperare a caldurii si o turbina de aburi, au devenit destul de raspandite.

Centrale electrice pe motoare cu piston In locul unei turbine de gaz, un motor cu piston, precum motorul diesel, poate fi

combinat cu un boiler de recuperare a caldurii, care in cazul unor aplicatii asigura aburul catre o turbina de aburi pentru a genera atat electricitate, cat si caldura.

36

Culturi energetice Salcia energetica Utilizare: In afara de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaza cu succes in urmatoarele domenii:

materie prima pentru celuloza; industria farmaceutica (aspirina); materie prima pentru alcool metilic ; industria hartiei; industria de mobila si lemne de constructii ; constructii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor). Costul de infiintare al unui ha de plantatie: ca. 1.500 1.600 EUR. Incepand de la al doilea an, cheltuielile sunt minime: ca. 200 EUR/ha/an ; Pretul salciei tocate este de ca. 25 EUR/to, ca urmare, la o productie de 40 tone/ha

venitul obtinut este de cca. 1 000 EUR. Venitul net astfel realizat (ca. 800 900 EUR/ha/an) este comparabil cu

veniturile realizate in urma altor culturi agricole, iar acesta se poate mentine timp de 25 -30 de ani fara prestari de lucrari deosebite.

Recoltare in lunile nov.-ian. Salcia energetica (cod EN 001):

Crestere in volum foarte mare 3-3.6 cm/zi; Rezistenta la boli si intemperii; Recomandata pentru terenuri mlastinoase; Prelucreaza 20-30 t/ha namol provenit de epurare ape reziduale Putere calorifica superioara 4900 kcal/kg; Utilizare: tocatura pentru termocentrale si pellets pentru aplicatii casnice; Productii estimate: 40-50 t/ha/an, echivalent 245 Gcal/ha/an.

37

Plantatii energetice Caracteristici: Caracteristica Unitati Salcie Plop Salcam Densitatea culturii Tulpini/ha 18-25000 10-15000 8-12000 Perioada de rotatie Ani 3-3 1-3 2-4 Diametrul la recoltare mm 15-30 20-50 20-40 Inaltimea la recoltare m 3,5-5 2,5-7,5 2,0-5,0 Recolta proaspata Tone/ha 30-60 20-45 15-40 Continutul umiditatii %greutate 50-55 50-55 40-45 Economicitate:

Infiintarea plantatiei de salcie energetica nu reprezinta o investitie tocmai ieftina, insa incepand de la al doilea an, banii investiti se recupereaza rapid. Este important de mentionat ca in tarile UE diferitele soiuri de salcie energetica sunt culturi subventionate. Subventiile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de infiintare ale plantatiilor, subventii anuale, subventii mixte etc.) In 2008, cultura salciei energetice din Romania a intrat in programul de subventionare.

38

Plantarea butasilor de salcie in lunile martie mai

Dispozitiv de recoltare ce se adapteaza combinelor Claas

39

Salcia, cultivata ca planta energetica in judetul Harghita

In premiera in Romania, un intreprinzator din Miercurea Ciuc a plantat o cultura de salcie energetica, arbore folosit cu succes in alte tari ale lumii ca sursa neconventionala de energie.

Omul de afaceri Benko Sndor din Miercurea Ciuc a declarat ca :"Firma pe care o conduc se ocupa cu realizarea peletilor, folositi ca sursa energetica si, in cautare de materie prima, am accesat Internetul si am avut surpriza sa constat ca in Suedia, de pilda, salcia se foloseste de peste 30 de ani ca sursa alternativa de energie. Intr-o prima faza am facut un drum in Ungaria, unde am luat contact cu alti intreprinzatori care m-au sfatuit sa merg in Suedia, de unde am si adus primul transport de butasi", a precizat Benko. Potrivit acestuia, o echipa de specialisti din Ungaria a inceput deja sa planteze butasii de salcie pe o suprafata de 12 hectare, in apropierea orasului Miercurea Ciuc, aflata pe malul Oltului. Inginerul Benko a mai precizat ca planta nu necesita conditii speciale, ci chiar se preteaza terenurilor aflate langa albiile mlastinoase ale raurilor. "Specialistii suedezi mi-au spus ca este chiar recomandabil sa se cultive pe terenurile cu nivel ridicat de apa, pentru ca soiul achizitionat are o crestere foarte rapida, de 3-3,5 cm/zi, un continut inalt de acid salicilic, care ii confera proprietati deosebit de avantajoase, cum ar fi puterea calorica mare, mai mare decat cea a fagului sau stejarului, rezistenta la intemperii, precum si rezistenta impotriva degradarii in timpul depozitarii, sub forma de tocatura, materia prima pentru peletizare", a adaugat intreprinzatorul harghitean.

Din plantatia rasadita acum se vor recolta, anul viitor, butasii necesari infiintarii altor plantatii.

Salcia "Salix Viminalis Energo" este foarte rezistenta la diferite conditii climatice si a fost plantata pentru prima oara in Suedia si in tarile baltice. In ultimii trei ani a fost cultivata pe suprafete de mii de hectare in Polonia, Ungaria, Slovenia. Specia a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica alternativa, cu o putere calorica de 4.900kcal/ha, aspect care o face comparabila cu alte surse de combustibil precum gazele naturale, carbunele sau uleiurile.

40

Cultura de Miscanthus

Potentialul energetic al plantei poate fi explorat in trei directii principale: pentru obtinerea de bioetanol, biogaz sau peleti, transformati apoi in energie, prin piroliza.

-Destinata terenurilor de cimpie mai aride -Productia de materie uscata 25-30 t/ha/an; -Prelucreaza 20-30 t/ha namol provenit de epurare ape reziduale;

Rezistenta la frig si putin pretentioasa la fertilizare,valorifica soluri diferite datorita aparadului radicular dezvoltat.

Inmultirea se face prin rizomi.La un ha sunt necesari 12.000-14.000 buc.Perioada de plantare,aprilie-mai la 8-15 cm adancime.

Durata unei culturi este de 18-20 ani iar costul infiintarii este de 1800-1900 /ha,excluzand lucrarile de pregatire a terenului si erbicidare.

Comparatie intre beneficiile energetice ale diferitelor plante cultivate

Miscanthus este una dintre cele mai eficiente culturi, sub aspectul cantitatilor de

inputuri necesare obtinerii recoltei

41

Productivitate

Miscanthus poate genera anual o cantitate de biomasa din care se poate produce de pana la de doua ori si jumatate mai mult bioetanol, decat cantitatea care se obtine din biomasa de porumb recoltata anual de pe o suparafata de un acru (aproximativ 0.405 ha).

Productivitatea unor culturi in ceea ce priveste obtinerea de biomasa Avantajele cultivarii Miscanthus: - Miscanthus este o planta perena (15-20 ani), noninvaziva; - Terenurile pe care aceasta este cultivata, pot fi regenerate rapid pentru culturile alimentare (porumb, soia, fasole); - Permite obtinerea unor cantitati mari de biomasa cu inputuri mici; - Este excelenta pentru fixarea carbonului si reconstructia solurilor.

42

Cultivarea de Miscanthus permite realizarea unor beneficii semnificative, in ceea ce priveste reducerea impactului pe care-l au asupra mediului, utilizarea diverselor pesticide in agricultura conventionala.

Astfel, 5000 de hectare cultivate cu Miscanthus permit reducerea cu 700 de tone a ingrasamintelor pe baza de azot, cu 10 000 de litri a fungicidelor, cu 500 de litri a insecticidelor si cu 5000 de litri a regulatorilor de crestere.

Reducerea eroziunii solurilor datorate agriculturii intensive si factorilor de mediu (apa, vant).

Pierderi de sol (in t/an/ha) asociate cu cultivarea diferitelor tipuri de culturi

- Cantitatea de energie obtinuta din 20 de tone de biomasa uscata este echivalenta cu cea a 8 tone de carbune - Miscanthus poseda o valoare neta calorica, raportata la biomasa uscata, de 17 MJ/kg,4,75 kw/kg.

43

Prezentare tehnici moderne de cogenerare biomasa Prezentare miniturbina

Sistem nou de cogenerare bazat pe un concept de unitate a turbinelor spirala cu etaje duble de detentie la temperatura ridicata (Turbina HT Scroll)

Caracteristici Turbinea HT Scroll : Putere electrica 3 -5 kW Temperatura de functionare max 250C Presiune de functionare max 25 bari Viteza de rotatie maximala 6000 rpm Dimensiuni [H x L x W] 0.6 x 0.3 x 0.3 m Greutate 45 kg Tip de fluid refrigerant HFC / Hidrocarbur / Apa-Vapor

Sistem de cogenerare : Putere electrica 3 -5 kW Putere termica absorbita 25- 30 kW Temperatura sursei calde 180 250C Putere termica furnizata 22 -25 kW Temperatura de incalzire 40 -60 C

Avantajele sistemului :

Temperatura si raport de presiune ridicat

Sistem bi-etaj compact - Eficacitate ameliorata

Technologie de componente robuste Numar redus de componente Functionare cu sarcina partiala Viteza de rotatie ridicata si variabila Aplicatie cu multiple tipuri de energie Sistem compact si usor transportabil

Etaje HP -Turbina

44

Caracteristici pentru un grup de cogenerare de 30 kw

Caracteristici pentru cogenerare de 30 kw Capacitate electrica 30 kW Putere termica a sursei 180- 220 kW

Temperatura sursa de caldura 150 180C

Putere de racire 150 -180 kW

Temperatura sursa rece 10 -40 C

Schema principiului de functionare a modulului ORC

Figura indica un exemplu al acestui sistem cuprinzand un evaporator, o serie de turbine, un condensator si o pompa.

Caracteristici Dimensiuni [H x L x W] [m] 1.8 x 2.3 x 1.0 Greutate [kg] 1700

Conexiuni hidraulice surse calde si surse reci

DN 50, PN 16

Tip de fluid refrigerant HFC neinflamabil;

Control

Demarare, gestionare a sarcinii partiale, oprire, supraveghere si alarme

Livrat cu automat

Ecran de vizualizare, inregistrare a valorilor, comanda la distanta.

Livrat optional

Avantajele sistemului : Sistem bi-etaj compact-> Eficacitate ameliorata

Tehnologie cu componente robuste

Numar redus de componente

Functionare cu sarcina partiala

Activitati de mentinere reduse

Aplicatie cu multiple tipuri de energie

Sistem compact, usor transportabil

Panou de Control cu Ecran de vizualizare

45

Descrierea procesului de functionare dupa principiul ORC

o Biomasa e arsa intr-un furnal si genereaza gaze fierbinti de aproximativ 950 C, care incalzesc uleiul termal din circuit. Uleiul termal este incalzit la 300-330 C.

o Uleiul termal incalzeste circuitul secundar, care contine fluidul organic pentru modulul ORC. Fluidul organic este evaporat si condus spre turbine pentru a genera electricitate.

o Condensatorul de racire a apei care condensa vaporii si apa de racire incalzita poate fi folosita pentru uscatoare sau centrale de incalzire pentru locuinte.

Capacitatea de a genera curent electric din centrale mici (>1MW) prin combustie de biomasa si sisteme de ulei termal face ca aceste sisteme sa fie foarte atractive. Biomasa e folosita in sisteme de combustie moderne si cu eficienta ridicata care sunt operate cu succes de catre multi utilizatori. Aceste sisteme cu aprovizionarea lor sofisticata, sistem de gratare, aprovizionare cu aer in trepte, sistem de inlaturare a cenusei, intrumentatii de control si securitate, sunt demne de incredere si functoneaza perfect.

Materialul de transfer a caldurii in circuitul primar este uleiul termal. Uleiul termal ofera avantaje cum ar fi: presiune joasa a sistemului, inlaturarea problemelor de inghet, control si operatii sigure si viata lunga.

Caldura generata din arderea biomasei este convertita in putere electrica de catre turbo generatorul ORC. Procesul ORC este foarte eficient, de incredere si usor de controlat. Rotorul turbinii functioneaza la un r.p.m (rotatii pe minut) scazut si este conectata direct cu generatorul. Toate componentele ORC sunt asamblate la cumparare si testate. Astfel se reduce timpul de instalare si testare la domiciliu. Comparat cu aburul, fluidele organice nu au probleme de coroziune, nu cauzeaza erodarea valvelor, la elicele turbinelor si la tevi.

Aceste beneficii ofera viata lunga si incredere centralei electrice. Designul turbogeneratorului urmareste criteriile urmatoare: Pornire in cateva minute Monitoring si incarcare prin telecomanda Operare fara operator permanent la fata locului Managment al datelor monitorizate si depanare

46

Procesul de gazificare a biomasei este procesul de incalzire a biomasei intr-un mediu saturat cu oxigen pana cand gazele volatile de piroliza (monoxidul de carbon si hidrogen) sunt degajate din biomasa. Gazele pot fi amestecate cu aer sau oxigen pur pentru o ardere completa iar caldura produsa poate fi transferata la un boiler de distribuire a energiei. Altfel, gazele pot fi racite, filtrate si purificate pentru a inlatura gudroanele (o grija majora pentru orice proces de gazificare a lemnului) si particulele, si astfel pot fi folosite la motoare cu ardere intern (motoare Sterling), microturbine si turbine pe gaz. Motoarele Sterling au fost folosite cu succes dar sunt limitate prin aria capacitatilor.

Biomasa variaza mult in dimensiunea particulelor, continutul in umiditate, cenusa, valoare calorica si densitate depinzand de sursa (lemn, coaja de orez, fibre de palmier). Aceasta productie si folosinta a biogazului este economica doar daca compozitia biomasei este consistenta si gazificatorul este monitorizat si intretinut in mod regulat.

Al doilea proces a generarii de curent cu ajutorul biomasei este combustia ei intr-un furnal atasat boilerului. Combustia se produce pe un gratar static sau dinamic la temperaturi inalte si prin adaugare de aer in trepte. Sistemele de biomasa moderne sunt controlate prin PLC, sunt foarte eficiente si nu polueaza mediul.

Aceste sisteme moderne de combustie sunt des folosite cu boilere pe aburi pentru a genera aburi de procesare sau pentru sisteme CHP pentru a opera turbina cu aburi cu generatorul. Dezavantajul centralei pe aburi sub 1 MW este ca aceste sisteme sunt scumpe din cauza sistemelor de control complicate, problema tratarii apei si cerinta de presiune foarte ridicata. Operatia normala, pornirea si oprirea acestor sisteme cer prezenta unui operator foarte bine calificat. In plus, sistemele cu aburi cer un incalzitor superior care este una din piesele critice in astfel de sisteme de combustie. In tari reci punctul de inghet al apei este o alta problema. Daca statia a fost inchisa pentru mai mult timp, trebuie golit sitemul complet. Acesta este un motiv de ce au fost dezvotlate turbo generatoarele ORC, si sunt atat de simpatizate.

Firme producatoare de peleti

S.C Frigotransilvania Cluj -Napoca www.frigotransilvania.ro

DE UNDE SE PROCURA PELETII

Avand ca obiect de activitate reciclarea deseurilor de lemn , Frigo Transilvania se numara printre cei 30 40 producatori de peleti si brichete de rumegus din Romania , putand onora orice comanda in acest sens.

CAT COSTA PELETII Pretul peletilor se situeaza intre 130 si 160 Euro / tona , in functie de anotimp. MOD DE AMBALARE

- In saci de polietilena la cantitatea de 15 kg / sac ; - In saci big bag la cantitatea de 800 1200 kg / sac.

Brichetii In principiu avantajele majore care deriva sunt: -imbunatatire a caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate) -micsorarea volumului de stocare 12:1 ; -imbunatatirea comportamentului de ardere cu o putere calorica mult mai ridicata in comparatie cu lemnul ( cu 38% pana la 60% putere calorica mai mare fata de lemnul de foc ). -cresterea volumului densitatii de energie in raport cu consumul de material ; -imbunatatesc si protejeaza performantele cazanului(centralei) ; -resturi foarte putine dupa ardere si cazane mult mai curate (cenusa 0,5%) ; -usurinta in manuire (manipulare) ; -curate si prietenoase cu mediul inconjurator (ecologice 100%) ; -nu contin aditivi sau lianti chimici ; 10 Kg brichete =5,5 litri petrol 1 tona brichete = 5 metri cub lemn de foc La fiecare tona de brichete se ajunge la o economie de 400 - 450 RON , fata de 5 mc lemn de foc.

Ameco Renewable Energy SRL

Punct de lucru: Romania, 535500 Gheorgheni,Str. Garii, 4/C Cod fiscal: RO18630351

Tel./Fax: +40-(0)266-363.457 Web: www.ameco.ro

La punctul de lucru din Gheorgheni se desfasoara fabricarea pelletilor, capacitatea de productie ajungand la 3 tone pe ora, in cazul brichetelor la 0,7 tone pe ora.

Neutru de CO2 Din materiale naturale Fara substante artificiale DIN norm Diametru 6 mm Putere calorica 5,4 kWh/kg Continut de cenusa < 0,6% Lungime 15-30 mm Umiditate 6%

Brichetele

Este un combustibil raspandit pe o scara din ce in ce mai larga, care poate fi folosit in cazane, sobe, seminueri si sobe de teracota.

Preturile se stabilesc de comun acord, in functie de ambalaj, cantitate, modalitate de

transport.

EcoPellets SRL-Sibiu

Mobile: +40-753-011206 ;Mobile: +40- 752-230233 Tel/Fax: +40-369-596101 Mail: office@ecopellets.ro Web: www.ecopellets.ro

Ecopellets este un producator roman care se ocupa cu prelucrarea biomasei rezultand ca produs principal peletul din lemn.Fabrica este situata in comuna Sadu, punctul de lucru "La Mal", judetul Sibiu, Romania.

Firma Ecopellets este membru fondator, alaturi de alti producatori din tara, al Patronatului Producatorilor de Peleti din Romania - Eco Energia.

CARACTERISTICI TEHNICE Diametrul 4 10 mm. Lungime 1200 kg/mc Umiditate

PHOENIX COMPANY SA Harghita

Producem si vindem peleti de diametru 6 mm, lungime max 30 mm, executate din material fara coaja, 90% rasinos, 10%fag.

Peletii se incadreaza in normele DIN 51731 si DIN plus. Ambalarea se face in saci de 15 kg si Big-Bag. Preturi avantajoase.

Date de contact ale vanzatorului

Firma PHOENIX COMPANY SA

Telefon +40-0744638467

Tara Romania Fax +40-266-371023

Functia ----- Adresa email

Contactati vanzatorul

Persoana de contact

BENK ALEXANDRU Web Site HTTP://WWW.PHXCOMPANY.RO Corespondenta comerciala se poate purta in : Romana - English - Italiano Magyar -

Societatea, detinand o fabrica de prelucrare a lemnului cu 200 angajati, a pus in

functiune in vara anului 2007 o linie de fabricare de pelleti. Echipamentul de mare capacitate (2 tone/ora) prelucreaza in primul rand rumegusul rezultat din propria productie, iar pe de alta parte tochitura rezultata din recolta salciei energetice. Produsul final este comercializat in saci de 15 kg sau in a.n BIG BAG de aprox. 500 kg.

KONTRASTWEGE SRL Strada Bolyai 13;530111 Miercurea-Ciuc

Judetul Harghita ;Romania www.kontrastwege.ro;tel+40 744 638467

Distribuitorul unic in Romania al salciei energetice (planta cu crestere rapida cca. 3

cm/zi, cu valoare energetica mare, destinata prelucrarii in diferiti combustibili solizi) cercetata si inregistrata de-a lungul a 25 de ani de catre compania suedeza Lantmnnen Agroenergi.

Compania detine pe langa plantatiile proprii si o pepiniera, butasii putand fi achizitionati cu scopul de cultivare de catre orice persoana care dispune de terenuri agricole neexploatate.

- Se poate utiliza sub forma de tocatura (la umiditatea obtinuta la recoltare, de aprox. 30-35%), in centrale energetice, dar cu ajutorul unor arzatoare speciale (multistoker) de puteri cuprinse intre 8 kW - 600 kW (programabile atat ca regim de ardere, cat si ca timp de functionare si atasabile cazanelor clasice pe lemne sau alt combustibil solid) tocatura de salcie poate fi folosita si la incalzirea caselor, institutiilor (de exp. gradinite, scoli, dispensare, primarii etc.)

- Tocatura prelucrata in brichete sau in peleti reprezinta o sursa de energie termica curata si ieftina pentru incalzire. Pentru fabricarea brichetelor si a peletilor sunt necesare echipamente technologice speciale.

ECOLEMN PRODUCTS SRL Punct de lucru: Str. Balta Sarata nr. 1A, Caransebes, Jud. Caras-Severin, Tel: 0040 255 517 775 Mobil: 0040 744 501 232

DESCRIERE Fabrica din Caransebes este singura care produce peleti din lemn de esenta tare, beneficiind de cea mai performanta tehnologie in domeniu si avand o capacitate de productie intre 50 si 100 tone zilnic.

Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus, aschii de lemn sau chiar scoarta de copac. Rasinile si liantii existenti in mod natural in rumegurs au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi.

Costul incalzirii pe baza de peleti este cu pana la 60% mai mic decat pretul produselor petrolieire si cu cel putin 40% mai mic decat pretul energiei electrice.

Caracteristici tehnice: diametru: 4-10 mm, lungime: 50 mm, densitate volumetrica: 1,12 kg/dm cubi, umiditate: 12%, continut de cenusa: 1%, putere calorica: 17,5 - 19,5 MJ/kg.

Stiati ca.: 5.500 kg peleti sunt echivalentul a 2820 metri cubi gaz metan sau 2700 l motorina, sau 8.800 kg lemn?

Producator Peleti Holzindustrie Schweighofer-Sebes Alba

Firma austriaca Holzindustrie Schweighofer a anuntat ca va construi, in 2008, doua

instalatii de producere a energiei de cogenerare pe baza de biomasa, la Sebes si Radauti, folosind ca materie prima scoarta de copac. Directorul general al firmei austriece, dl Gerald Schweighofer, a anuntat ca aceasta companie are in proiect construirea a doua instalatii de cogenerare pe baza de biomasa, la Sebes si la Radauti. Ca materie prima va fi folosita scoarta obtinuta din productie si va fi acoperit intregul necesar de energie termica.

Productie Sebes

Infiintare 2003 Investitie 100 Mil. EURO Angajati 600 Suprafata 35 ha

Origine lemn 95% Romania 5% Slovacia

Specii 100% molid

Desfacere 25% Romania 25% Asia 20% Orientul mijlociu/apropiat 30% Europa

Capacitati de productie Taiere 1,1 Mil mc lemn rotund Rindeluire 420.000 mc Uscare 540.000 mc GLT 35.000 mc Pellets 70.000 tone Energie si putere Sursa de energie Biomasa Cazan 2 x 10 MW caloric Energie 8,6 MW calorica

2,4 MW electrica Folosire en. termica Uscatul cherestelei Folosire en. electrica Transmisa catre reteaua

publica ;Energie verde www.schweighofer.ro

Firma S.C Apa Sol SRL Sibiu Calitatea produsului

Posibilitatile sunt multiple, incepand cu prelucrarea lemnului brut, decojit din care se produc peleti conform normelor UE pentru arderea lor in instalatii automatizate, peleti de calitate inferioara care se ard in centrale termice, respectiv bricheti pentru centrale termice, sobe de incalzire centrala sau pentru camin si teracota.

Configurarea utilajului

Deseurile fiind de natura foarte diferita, este necesara o analiza de ansamblu in care se discuta cu beneficiarul atat despre natura deseurilor cat si despre modalitatea de valorificare a produsului finit. In functie de aceasta analiza se va configura utilajul oferit. Materia prima In functie de calitatea necesara a produsului finit, exista o serie de modalitati:

Brichetarea / peletarea unei combinatii de lemn cu mai putin de 2% coaja Brichetarea / peletarea resturilor din gatere inclusiv rumegus Brichetarea / peletarea paleti vechi, lemn de constructie neimpregnat Brichetarea / peletarea rezidurilor din taierea pomilor dupa recoltarea trunchiului

(crengi, frunze, coaja), etc.

Numele companiei:Markit Prodution

Persoana de contact:Tudor Marian Adresa:Str. Naum Ramniceanu, Nr. 34 Localitate:Bucuresti Telefon:0788729696

Firma este producator peleti din rumegus de lemn de fag si brad , importa si distribuie o gama larga de sobe si centrale termice pe peleti, complet automatizate , productie de apa calda menajera.

Centralele sunt de diferite puteri calorifice, destinate atat pentru consumatorii casnici cat si pentru cei industriali.

LA COCOSUL DE MUNTE SRL

- informatii de contact. Bordes Ciprian Judet - judet BRASOV; Localitate VAMA BUZAULUI - Adresa STR. PRINCIPALA 448 C - Telefon :0268 288542 Producator de peleti ,brichete,mangal.

Vice Mar S.R.L

Adresa IASI, Romania Telefon +40-0744629908 Contact Marciuc Bogdan Web www.vicemar.ro

Producator peleti din materie prima 70% esenta tare,30% rasinos diametru 6 mm lungime intre 6mm si 30 mm cantitate 200 t pe luna .

Art Lemn SRL

Arad Curtici Str.Privighetorilor FN

Tel.0257 465501;0257 255024 Dir.Elena Orz tel.0746 258008

www.artlemn.ro

Firma cu profil de baza prelucrarea bruta a lemnului si anume producerea de parchet,si ca profil secundar producerea de peleti din resturile lemnoase rezultate in urma procesului tehnologic.

-Peleti din rumegus presat la cald, fara aditivi cu diametrul de 6 mm. -Pret 461,33 RON/tona

Centrale lemne si pellet SRL

Telefon : +40722300049 Email : centrale@info-tur.ro Pagina web: http://www.centralelemne.info-tur.ro/ Judet : Bacau Localitatea : Bacau

Comercializeaza material combustibil lemnos sub forma de peleti pentru arderea in centrale termice automate.

Peletii reprezinta alternativa de incalzire domestica cea mai curata, iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila.

Gross Handel SRL

Adresa:P.L.Oradea Muntele Gaina nr.9 410518, Bihor Tel:0359 809 003 www.grosshandel.ro

Peletii sunt combustibili solizi cu continut scazut de umiditate, obtinuti din rumegus,

aschii de lemn sau chiar scoarta de copac. Rasinile si liantii existenti in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi. Continut: Substanta uscata < 92%; Cenusa < 0.5-1%; Nu Contine aditivi; Utilizare: Peletii sunt livrati in saci mici de 12-15 kg, sau chiar big baguri de 1 tona, complet curat si fara praf. Ca si confort sau usurinta de utilizare, peletii satisfac aceleasi cerinte ca si gazul metan sau produsele petroliere.

Pentru producerea peletilor nu se recurge niciodata la defrisari sau despaduriri. Din contra, aceasta activitate e una benefica pentru mediu, eliminnd deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului.

Datorita tendintei naturale de a umple in mod uniform un spatiu, flacara creata de peleti este una constanta si echilibrata. Instalatiile moderne se alimenteaza automat, cu autonomie de cteva zile. Putere calorica -4 800 kWh/tona; 1 kg pellet -4,8 kWh; 1 m3 gaz echivlent -2,1 tona pelet; cca 4 m3 de lemne uscat -1 tona pellet; Densitate -660-690 kg/m3; 1 ton -ca 1,5 m3; Diametru: 6-8 mm; Lungime -max 4 x diameteru; Umiditate -10-12%;

Cantitate de cenusa -max 1,5%.

S.C. ATHOS-PELLET S.R.L. 535500 GHEORGHENI Str. GARII 4

Jud. HARGHITA-ROMNIA TEL/FAX +40 266 363 457 MOBIL +40 746 156 993

Domeniul principal de activitate al firmei noastre este productia pelet din rumegus din lemn rasinos. Produsul nostru contine urmatorii parametrii tehnici: diametrul 8 mm lungimea 10-25 mm umiditatea 8 % materia prima molid cenusa 0, 95% puterea calorifica 18 850 kJ/ kg ambalajul Big Bag 1000 kg, saci de 15-20kg. Posibilitatea de productie in ziua de astazi este de aprox. 400 de tone lunar.

Pentru producerea peletilor nu se recurge niciodata la defrisari sau despaduriri. Din contra, aceasta activitate e una benefica pentru mediu, eliminnd deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului.

Csillag SRL 2008

Tel.+40 21 3139870 www.woodfuel.ro

Harghita

Peletii nostrii sunt fabricati din rumegus curat si netratat. Acest material este intai uscat, apoi zdrobit si compresat (fara adezivi sau lipici) pana cand in cele din urma ajunge in forma finala. Acesta il face un combustibil verde, un combustibil 100% natural.

Producem peleti de inalta calitate din rumegus de brad si / sau de fag. Detalii tehnice: - diametru de 6 si 8 mm; - lungime intre 10-30mm; - umiditate: maxim 10%; - continut de cenusa: maxim 1,5 %; - putere calorica: minim 18MJ/KG; - abrazivitate: 2,3%; - impachetare: in saci de polietilena de 15KG sau in BIG BAGS.

Cost in sa produci 1000 Kwh Peleti Petrol Gaz natural Electricitate 0 20 40 60 80 100 120 140

Transylpellet SRL Tel./fax: +40 266 312 132

www.pellet.ro Harghita

Puncte de lucru: Mugeni si Vlahita

Obiectivul nostru este att ecologic, ct si economic. Producerea de peleti din deseurile poluante formate in industria mobiliera si

la prelucrarea lemnului. Asigurarea unei incalziri mai ieftine si econome. Principiul nostru este aceea ca este necesara o sursa de energie alternativa

ecoeficienta, benefica att individului, prin faptul ca este mai ieftina, ct si societatii prin faptul ca duce la scaderea poluarii mediului.

DETALIILE TEHNICE Diametru (D): 610 mm Lungime (L): 1530 mm Umiditate: 810 % Materie prima: rumegus din lemn de rasinoase si foioase, aschie de lemn (aprox. 70+30%), respectiv rumegus si aschie de lemn de rasinoase 100%. Valoarea de energie: aprox. 18,5 Mj/kg = 5 kWh/kg Ambalaj: saci mici de 15 kg saci Big-Bag de 10001200 kg

SC Dan Prolemn SRL

MURES - Ibanesti Tel.+40766659891

Telefon : 0265538053

Deoarece sintem situati intr-o zona forestiera cu exploatari mari de lemn ,in urma unor studii amanuntite, privind protectia mediului si a cererii de energie alternativa am ales ca obiect principal de activitate uscarea si presarea rumegusului sub forma de peleti. Peleti sint combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, rasinile si lianti existenti in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin aditivi, arzind aproape fara emisie de fum. Densitatea acestora si dimensiunile permit ambalarea compacta si transport usor pe distante lungi. Pot fi stocati in orice loc fiind ambalati in saci de plastic . Geometria lor cilindrica permite alimentarea automata si o calibrare foarte fina. Peleti pot fi alimentati in sobe si centrale mecanic sau pneumatic. Sobele si centralele cu peleti au emisia de Co2 foarte scazuta aproximativ 0,05% astfel aceste sisteme au devenit optiunea cea mai potrivita din punct de vedere al protectiei mediului, si optiunea cea mai economica. -Capacitate de 700-1000 kg/ora,si sint - Ambalati in saci de la 10 la 1000 kg

POSSESSION RECYCLING ENERGY SRL

TIMIS --Timisoara Fax: 0356 109260 Tel.: 0722 441669 Tel: 0741 671502

http://possession.ro

Reprezentant firma Italiana, producatori de peleti. PROCESUL DE PRODUCTIE A PELETILOR

Peletii din lemn rezulta din reciclarea de deseuri lemnoase 100%. In timpul productiei de peleti, rumegusul / aschia atinge o umiditate constanta intr-un

uscator, dupa care este macinat intr-o moara cu ciocane la dimensiuni mici. Urmatoarea etapa este sistemul de ventilatie prin care materia prima uscata si macinata ajunge in presa, unde este transformata in peleti de mare densitate si soliditate. Dupa conditionare, urmeaza ambalarea produsului in saci mici de 15 kg sau saci Big-Bag de 1000-1200 kg.

Pentru producerea peletilor nu se recurge niciodata la defrisari sau despaduriri. Din contra, aceasta activitate e una benefica pentru mediu, eliminnd deseurile rezultate in urma prelucrarii lemnului.

Hoba Technic Srl

Distribuitor peleti Persoana de contact:Hedesan Sorin Adresa:Str. Bodrogului Nr.2-10, Hala 1 Localitate:Arad Distribuitor peleti

Produs conform normelor calitatii si TV Germania, cu o putere calorica cu de 2-3

ori mai mare decat a lemnului, 5KW/ Kg. Comparatie cu alti combustibili:

2Kg Pellets = 1L petrol; 1m Pellets = 650Kg; Ambalaj: saci de 15Kg.

Pret 15.0 RON.

Sc Bricrom Srl

Persoana de contact:Hedesiu Eugenia Adresa:Str. Clujului nr. 7 Localitate:Gherla Judet:Cluj Telefon:0721 266101

Firma noastra produse si comercializeza brichete din rumegus esenta fag. Produsele sint ecologice conform certificat de calitate DIN 51 731 Germania si ONORM M 7135 Austria.

Putere calorica 19800 kj/kg de brichete are puterea calorica a 4 mc de lemn de fag

uscat. Sunt ambalate in cutii de carton de 20kg, usor de transportat si de depozitat. Brichetele din rumegus din fag sunt ecologice, dimensiuni - diametru 6 cm, lungimi 25 cm. Se preteza la orice fel de instalatie cu incalzire pe combustibil solid.

Sc Productie Fortunaforest Srl Persoana de contact:Oprea Sorescu Florin Adresa:Str. Eroilor Nr. 9 Localitate:Covasna Judet:Covasna Telefon:0744571161 Tel/Fax: 0267 340957

Brichetele sunt din rumegus uscat de rasinoase.Au putere calorica foarte mare.

Sc Harforest Srl

Persoana de contact:Szekely Ildiko Adresa:Str. N. Balcescu Nr. 68 Localitate:Gheorghieni Judet:Harghita Telefon:0266364385 Telefon mobil:0722631950 Produc si comercializeaza brichete de rumegus.

At 06 Consulting Com

Persoana de contact:Anton Valentin Adresa:Str. Episcop Chesarie 7 Localitate:Bucuresti Telefon:021.336.42.77 Telefon mobil:0740.87.11.25 Website:http://www.rasinoase.com

Firma are ca obiect principal de activitate productia de cherestea de rasinoase pentru constructii si export, precum si brichete de rumegus la cele mai bune preturi din Europa. Capacitatea de productie este de ~200 mc/luna cherestea si 30-40 tone brichete de rumegus.

Brichete rumegus, umiditate 6-8%, fara lianti chimici, 100% ecologici, putere calorica 4900-5400 kcal/kg, temperatura ardere 900-1200 grdC, cenusa rezultata < 8%. 90% brad + 10% fag. Diametru 70 mm, lungime 50-70 mm.

Vilcel Com S.r.l Persoana de contact:Naumescu Cristian Adresa:Str Panduri, Nr. 13, Cod 105500 Localitate:Busteni Judet:Prahova Telefon:0244/320137 Telefon mobil:0723663701 Pret:354,87 RON/to.

Distribuitor brichete de rumegus cu o putere calorica de 3 ori mai mare decat lemnul

cu o emisie de fum si reziduri foarte mici.

Linie de uscat si brichetat rumegus in functiune, capacitate de productie 180-250 kg/ora (32000 euro)

Epad S.r.l

Persoana de contact:Laszlo Andrasi Adresa:Str Budvar, Nr. 41, Cod 535600 Localitate:Odorheiu Secuiesc Judet:Harghita Telefon:0266 206191 Website:http://www.epad.ro

Brichete din rumegus de esente tari si rasinoase in amestec.

Sc Iovan Forest Srl

Persoana de contact:Iovan Cristian Adresa:Str 113 Nr 27 Localitate:Pecica Judet:Arad Telefon:0257468433 Telefon mobil:0742152652 ; 0730609158 ; 0723088862 BRICHETE PREMIUM -Rumegus din lemn tare -Putere calorica tripla fata de lemn; -Diametrul este de 50 mm; -Nu incarca hornurile; -Cenusa sub 1% din total; -Spatiu de depozitare mic cca.1200-1300 kg/m3 Brichete de tip A -Rumegus din lemn tare -Putere calorica dubla fata de lemn -Diametrul este de 65 mm -Nu incarca hornurile -Cenusa sub 1% din total -Spatiu de depozitare mic cca.900-1100kg/m3

Pret:0.80 RON

Sc Eco Wood Srl

Persoana de contact:Cristian Pop Adresa:N. Jiga 43 Localitate:Oradea Telefon:0040742313330

Brichetele din rumegus sunt din 100% fag sau molid rezultate din rumegus curat,

uscat si presat la presiuni mari, realizate fara aport de liante. Brichetele rotunde la diametru de 6cm cu lungimea 25cm le livram ambalate in la cutii de carton cu greutatea 10KG sau 20KG respective va putem oferi aceleasi cu diametru de 8,5cm cu lunigimea 27cm ambulate la 10KG folie de plastic. \

Vinde Brichete din Rumeg de Fag la cel mai mic pret orce cantitate direct de la

depozit in Oradea www.ecowood.ro .

S.c. Profil Import Export S.r.l.

Persoana de contact:Fulop Istvan Lorand Adresa:REGHIN, jud MURES, ROMANIA Localitate:Reghin Judet:Mures Telefon:0265512692

Brichetele de rumegus poate inlocuii cu succes carbunele, cocsul, lemnul dar mai ales gazele naturale.

Acest produs se adresaeaza atat consumatorului casnic cat si celui industrial. Avantajele folosirii brichetele de rumegus:

- continut mic de cenusa: dupa ardere ramane foarte putin cenusa intre 7-9% care poate fii folosita ca fertilizator.

- fara miros: in timpul arderii nu emana nici un miros. - putere calorica mare brichetele de rumegus au o valoare minima de incalzire de

4800kcal/kg si ajunge la 5400 kcal/kg. - fara scantei: in timpul arderii nu se produc scantei fara chimicale: brichetele nu

contin nici un fel de chimicale. - ard o perioada lunga: fata de lemn, mangal si cocs, brichetele au o perioada de

ardere mai mare.

Pret:12.00 RON

Nehoiu Srl

Persoana de contact:Ciobanu Ionut Adresa:str. 1 Dec. 1918, nr.8 Localitate:Nehoiu Judet:Buzau Telefon:0749058404 Telefon mobil:0749058404

Producerea de cobustibili ecologici sub forma de brichete din lemn din deseuri lemnoase rezultate in urma procesului de producere a obiectelor de mobilier din zona.

Societatea detine instalatii proprii de brichetare cu o capacitate de productie zilnica de peste 25 tone.

Brichetele de rumegus din lemn de fag si rasinos sunt pur ecologice, sunt presate la

cald fara a fi folositi lianti sintetici, au o puterea de peste 5000 kcal/kg. Sunt sub forma cilindrica cu un diametru de 7.5 cm , L=32 cm, ambalate in saci de 25 kg, pe paleti a cate 700 kg, infoliati cu folie strech.

Barbulet Srl

Persoana de contact:Barbulet Sorin Adresa:LANCRAM NR.266 Localitate:Sebes Judet:Alba Telefon mobil:0745429252 Productie brichete din rumegus de fag Dimensiuni -lungime 10-15cm ;Diametru -6cm ;Densitate-1,10kg/dm3 ; Valoare calorica-19806kj/kg ;Umiditate- 8% ;Total cenusa -

SC LEO DESIGN SRL-Vrancea

Loc.Beciu nr 32;Tel.: 0767672848

www.salciaenergetica.ro

Masini de brichetat

Puterea calorica a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag si aduce o economie de 60% fata de incalzirea cu gaze si de 40% fata de incalzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale este foarte scazut (maxim 120 ron/t)

SC LEO DESIGN SRL vinde din import masini si utilaje pentru brichetare si peletizare MASINA DE BRICHETAT JXIII-2 capacitate productie 100-150 kg/ora la pretul de 3900 euro Pret promotional !! MASINA DE BRICHETAT JXIII-1 capacitate productie 200-300 kg/ora la pretul de 6950 euro Pret promotional !!

Model Nr. JXIII-2 JXIII-1

Productivitate kg/h 130-150 200-300

Putere Motor (kw) 7.5kw(energy saving) 18kw

Greutate (kg) 1000kg 1500kg

Dimensiuni 1650*600*1260 1860*800*1360

TOCATOR BIOMASA Aveti o ferma agricola sau cunostinte care au o asociatie agricola? Ardeti in fiecare an paiele si celelalte resturi vegetale pentru a elibera terenul? BRICHETATI aceste resturi si vindeti apoi brichetele obtinute la un pret de cca 250-450 de RON/tona. Veti avea surpriza sa constatati ca aduce un profit chiar mai mare decat vanzarea produselor principale (grau, porumb, soia, rapita).Aveti posibilitatea de tocare si brichetare: Brichetarea resturilor vegetale din agricultura. Brichetarea paielor de grau, orz, orez. Brichetarea vrejurilor de soia, fasole Brichetarea crengilor de vita de vie Brichetarea paielor de rapita, mustar si a cocenilor de porumb. Brichetarea resturilor forestiere.

-Pret promotional de 2292 euro!!

Preturile includ TVA UTILAJE NOI CU GARANTIE 1 AN !! Tocatoarele maruntesc pana la granulatia de 3-5 mm. Pot fi folosite si ca moara de uruit. O Afacere agricola complementara !! Brichetarea resturilor vegetale din agricultura si silvicultura

Model Greutate Productivitate T/h Putere KW Materie prima 400 0.50 0.4 7.5 biomasa

Producatori si distribuitori de biomasa si utilaje straini

Geminati Pierino-Italia

? Via Artigianale, 1 ;25020 Cigole (Brescia) ? Tel e Fax: +39 030959512 www.geminati.it. Producere si vanzare de:Pelleti

Diametro 6 mm Lunghezza 1-3 cm Potere Calorifico 4550 - 4900 kcal

Ceneri 0,60 % Umidit 8,00 %

aschii si rumegus de lemn ; scoarte pentru gradini; tocatura de lemn

Geminati Pierino-Italia

Gospodaria de materie prima

Gospodaria de rumegus

ENERGIE ECO FERTILE-Franta Producator rizomi Miscanthus

Telefon 0971 31 55 66 ou 06 10 96 15 52 E-mail didier.fertil@energieecofertile.fr

www.energieecofertile.fr Adresa postala : 1 place Saint Jean 71500 Louhans Asociat cu Falzberger-Miscanthus-Rhizome Austria www.miscanthus.at

Rizomi de Miscanthus

Plantarea rizomilor de Miscanthus la adancime de 10-15 cm si distanta 75-100 cm

Perioadele de vegetatie pe anotimpuri pentru Miscanthus

Arderea biomasei din Miscanthus

Combustia rizomilor de miscanthus se face intr-o instalatie de incalzire daneza (REKA). Cazanul include banda de transportare care asigura alimentarea cu materie prima a instalatiei (constructie proprie) iar filtrul pentru gazele de ardere a fost integrat intr-o cladire agricola existenta.

Pionnier Danemark Instalatie de combustie a paielor in Europa

Tip de instalatie Numar Randament al instalatiei

Tari (Nb de instalatii)

Centrale (termice) Co-generare

11 144 MWelectr.

Danemarca (9), Marea Britanie (1), Spania (1)

Incalziri urbane 78 aprox.

180 MWterm.

Danemarca (58), Austria (11), Suedia (4), Germania (2), Marea Britanie (2), Finlanda (1)

Incalzire de proximitate pentru colectivitatile locale si individuale

aprox. 13.000

Danemarca (aprox. 10.000), Marea Britanie (2.000 - 3.000), Suedia (quelques 100)

Sursa: (Institutul energetic si al mediului, Leipzig)

Poate fi tocatura sau in baloti

Recoltare Miscanthus Centrala REKA cu functionare pe

Miscanthus

Energiepflanzen-Austria

Reinhard Sperr, G?rtnermeister Gegend 20;4894 Oberhofen Tel./Fax 0043-6213/ 69 956;Mobil: 0043-664/ 53 25 487 ;www.energiepflanzen.at

Firma produce si comercializeaza material saditor pentru culturi energetice de durata scurta cum ar fi: plop, salcie, miscanthus.

Materie prim rapid regenerabil pentru producie de biomas de calitate Producie de cldur i curent fr emisie excesiv de dioxid de carbon; Fr concuren n producia de alimente; O alternativa nepoluant la produsele din materiale sintetice din industria auto i de

construcii.

Cultura de plop

Butasi de plop

Rizomi de miscanthus

Tocatura de miscanthus

BADGER PELLETS Zone Industrielle de Latour - 6760 Virton

Tl. : +32(0)63 67 00 70 - Fax : +32(0)63 23 22 10 E-mail : info@badgerpellets.com

Firma producatoare de peleti de cea mai inalta calitate utilizand in acelasi timp tehnologii de prelucrare si de productie care sa fie respectuoase fata de mediu. Peleti sunt din materiale lemnoase rasinoase si nu prezinta liant chimic. Caracteristici tehnice Diametru 6 mm 0,5 mm 6,06 mm 0,1 mm Lungime Au - 80 % < 30 mm 93,71 % Lungime maximala < 45 mm < 45 mm Umiditate < 10 % 8,61 % Cenusa < 0,7 % 0,3 % Putere calorica > 4,7 kWh/kg 5,2 kWh/kg Masa volumica (kg/m3) > 650 675

Transportul se face in cisterne

BELPELLETS

DEPOT PELLETS rue Maison de Pierre, 42

B-5537 WARNANT-ANHEE - BELGIUM tel: +32(0)82.614.700 - fax: +32(0)82.614.710 - Mobile: +32(0)477.890.820

info@belpellets.be

Activitatea principala a firmei este vanzarea de peleti, precum si cercetarea, productia si comercializarea de peleti si granule din biomasa conforme cu normele DIN si ONORM in Belgia.

Transportul peletilor se face prin intermediul unor cisterne.

Pe de alta parte firma aprovizioneaza cu materie prima sobele si cazanele pe baza de biomasa comercializate de reteaua ALTERENEG.

GRANUBOIS www.granubois.be 5, rue de la Retraite

B-5555 BIEVRE Belgique Tel. 061/511877 Fax. 061/658500

Fabricare si vanzare de granule din masa lemnoasa Importator de sobe pe baza de peleti

Granule de lemn

Peletii fabricati de aceasta societate, prezinta urmatoarele caracteristici:

- economici si stabili - eficienti din punct de vedere energetic; - ecologici

1 m3 de granule peleti corespunde la: - 320 litri de carburant - 250 kg de gaz

PELLETS MANDI SA

www.pellets-mandi.be

Tel : +32 (0)71 82 24 50 Fax : +32 (0)71 82 24 59 Z.I. de MARTINROU

Rue du Bassin, 23 6220 Fleurus - BELGIQUE

Societate belgiana care produce peleti 100% rasinosi de calitate conforma cu norma

DIN+. Vanzarea acestora se face in vrac sau in saci de 15 kg.

Granule de lemn si peleti

Caracteristici tehnice ale peletilor Mandi Lungime 1 la 4 cm Diametru 6 mm Densitate 1,1 Putere calorica 18 MJ/Kg-5 Kwh/Kg Procent de umiditate inferior sau egal cu 8 % Procent de cenusa inferior la 0,7% Peletii sunt ecologici si 100% naturali. Pe de alta parte au o valoare energetica foarte ridicata si sunt economici (2 kg de peleti reprezinta 1 l de carburant).

VISCARDY BENOIT

www.pellets-viscardy.net Tel : +32 (0)82 69 90 13 Fax : +32 (0)82 69 93 14

Sige social Rue de lEglise Saint Lambert 72

5600 Surice

Benoit Viscardy produce peleti din stejar disponibili in vrac sau in sac de 15 kg. Puterea calorica a acestor peleti este de 18,6 MJ/Kg si un procent de umiditate de 4,2% ; toate aceste caracteristici fac ca peletii Viscardy sa fie superiori normelor DIN si ONORM.

Peleti din stejar

In plus fata de fabricarea de peleti, societatea belgiana aduce spre comercializare si peleti de dimensiuni foarte mari (buchettes ?), care au o mare performanta energetica. Lungimea acestora este de 8 cm, iar diametrul de 7 cm. Acesti peleti gigantici sunt ideali pentru sobe de incalzire domestica.

ECOBATI

www.ecobati.be//pellet-granules-de-bois

Tel : +32 (0) 4 246 32 49 Fax : +32 (0) 4 247 06 07

Zoning Industriel Av. Premire, 25 Hauts-Sart - 4040

Peletii Ecobati sunt singurii din Belgia uscati la 5%, 100% rasinosi, granulele Ecobati

respecta norma DIN 51-732 si prezinta un randament de combustie de 98,7%. Procentul de cenusa este foarte scazut, de cca.1%. Peletii sunt disponibili in sac sau in vrac.

Peleti din rasinoase

Caracteristici tehnice ale peletilor Diametru 6 sau 8 mm Lungime 10-25 mm Procent de umiditate 5% Procent cenusa Sub 1% Densitate 1,1 la 1,2 mm Masa volumica 650/700 Kg/m3 Combustie nu este poluant Randament combustie 98,7%

BLU ENERGY srl-Italia-(ROVIGO) web: www.bluenergy.eu

Tel. 0425 43.20.32 348.38.52.520

Distribuitor de biomasa la domiciliu in cisterna sau Big Beg

Arzatoare pe biomasa si policombustibile

LA.PLA.FER.CART. s.r.l.-Italia

Via Volterra, 31 ,Porto dAscoli San Benedetto del Tronto (AP)

tel. 0735 659613 Web www.laplafercart.it

Producatori si distribuitori de peleti ,obtinuti din reciclarea materialelor lemnoase,

paleti, resturi de lemn, care sunt prelucrate si transformate in material combustibil pentru centrale automate pe biomasa.

-Costul unui sac de peleti (15 kg) la 3,5 euro -Economie de 50 % fata de combustibilii fosili.

Bertarelli Savino & C. snc

Strada Farone n.4 - Luzzara (Reggio Emilia) web: www.bertarellisavino.it

Tel. 0522-977052

Firma Bertarelli produce Pelleti de calitate certificata, proveniti din resturile de lemn rezultate de la productia de baza a firmei paneluri lamelare.

Peletii produsi sunt din fag si stejar 95 %, iar restul de 5% din lemn de artar, frasin si anin. Preturi promotionale de 2.90+tva la sac de 15kg.

Date tehnice: Diametru 6mm - Putere calorifica 4800 4900 kcal - Cenusa 0.46 % - Umiditate 5.28 % - Densitate 635 kg/m3

Eco Pellet Trade srl

Sediul:Via Firenze, 42 06073 - Corciano - Perugia (Italia)

Tel:+39 075 6979484 Fax:+39 075 5068385 Mobil:+39 335 5803880 web: www.ecopellet.it e-mail: info@ecopellet.it

Sunt producatori si vanzatori de peleti obtinuti din resturile industriale de lemn la diametre de 6,7 si 10 mm si ambalati in saci de 15 kg.

Instalatia de producere peleti

Amandus Kahl

Distribuitor utilaje pentru peletizare Persoana de contact:Schuster Ernst Localitate:Medias Judet:Sibiu Telefon:0744 768 430

Amandus Kahl GmbH & Co. KG

Reinbek Hamburg ;Tel: +49(40) 727 71-0; www.akahl.de

Firma producatoare de instalatii de granulat rumegus si producere peleti care folosesc ca materie prima atat deseurile de lemn,cat si resturi vegetale.

Materia prima lemnoasa, care se poate folosi sunt: deseuri de lemn, rumegus, aschii de lemn, span de la taiere, praf de lemn si de la slefuit, iar cele de natura vegetala: paie, miscanthus, celuloza din trestie de zahar, sau alte mase biologice.

Schema de functionare a unei instalatii de producere a peletilor

Instalatii produse de firma KAHL

Instalatiile construite sunt: - capacitati dela 3 kw.,pana la 500 kw.

- capacitati de productie de la 200 kg./h pana la 8to/h.

Capacitatile de 200 kg/h sunt prevazute pentru tamplariile care-si prelucreaza propriile resturi de lemne uscate.Firma produce si capacitati industriale de 40 to/h.

Caracteristicile preselor KAHL(12 marimi) Diametru rotor: 175 - 1,250 mm Putere motor 3 - 400 kW Diametrul role de presare 130 - 450 mm Diametru peleti 2 - 40 mm

Seva Group Brasov Reprezentant Husmann ,Weima Germania

Activitate firma: Tocatoare | Prese de brichetat Persoana de contact: Andreea Pintoc Adresa postala: str. Vulturului nr. 15 Localitate: Brasov, ;Tel:0729 882 732;Tel: 0268 312826 www.sevagroup.ro

Masinile de tocat Husmann HFG se evidentiaza prin cea mai moderna tehnica de Recycling in vederea tocarii si prepararii deseurilor organice in domeniul comunal si cel al salubrizarii.

Aparatele Husmann cu un randament inalt permit obtinerea unui material tocat curat,

de finete uniforma,datorita unei tehnici speciale de sfaramare si datorita amplasarii baroaselor.

Exista diferite sisteme de propulsie, la alegere, (motor electric, motor diesel) care ofera o multitudine de posibilitati de utilizare.

Fundul cu raclete actionat hidraulic cu alimentare fortata poate fi operat cu o viteza de

alimentare fara trepte. Utilajele se numesc tocatoare cu baros HFG si in limbajul profesional se mai numesc

si motoare rapide.

Explicatia aferenta pr