,, Evaluarea în învăţământul primar “ ,, Evaluarea în învăţământul primar “

MOTTO : “ Un dascăl cu adevărat bun este acela care mai întâi se învaţă pe sine pentru a-i învăţa pe alţii.“ Ralph Waldo Emerson

PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

ARGUMENT

Reforma curriculară a atras după sine schimbarea sistemului de evaluare . Reforma evaluării rezultatelor şcolare , a fost receptată pozitiv de cadrele implicate în program , acestea considerând necesară reconsiderarea managementului acţiunilor pe tema evaluării la nivelul clasei .

Ce ne-a determinat să alegem evaluarea ca temă a programului ?Bogata dotare a bibliotecii C.C.D. Olt cu materiale pe tema ,, Evaluarea în învăţământ ” , existenţa unor cadre dornice de perfecţionare în acest domeniu , disfuncţionalităţile existente în diseminarea şi implementarea noutăţilor în rândul cadrelor didactice din mediul rural , inerţia manifestată de unele cadre didactice şi slaba preocupare de a utiliza tehnici şi instrumente moderne , alternative de evaluare a cunoştinţelor , capacităţilor , abilităţilor şi comportamentelor elevilor .

Renunţând la scopul de : cunoaştere , sancţionare , selecţie al evaluării învăţătorii ce au propus programul au folosit evaluarea ca sursă de informaţii despre calitatea predării-învăţării , în scopul orientării activităţii didactice spre a o face productivă , stimulativă . Caracterul descriptiv al evaluării a constituit un reper pentru toţi factorii implicaţi în procesul de învăţământ : pentru educatori ca realizatori ai acestei activităţi , pentru elevi – informându-i despre nivelul performanţei obţinut în raport cu cel aşteptat , pentru părinţi ca susţinători morali şi beneficiari .

Programul oferă soluţii teoretice şi practice la o serie de întrebări :• De ce este nevoie de un nou mod de evaluare ?• Prin ce se manifestă caracterul novator al acesteia ?• Cum implementăm practic metodele moderne , alternative , activ-participative de evaluare ?• Cum utilizăm datele obţinute prin evaluare în perfecţionarea activităţii de predare-învăţare ?

Suportul de curs întocmit de propunători a căutat să răspundă la întrebările :• Ce evaluăm ?• Cum evaluăm ?• Cum integrăm actele evaluative în procesul didactic ?• Ce metode şi tehnici de evaluare folosim ?• Care este metodologia elaborării probelor de evaluare ?• Cine sunt beneficiarii evaluării ?

ANALIZA S.W.O.T. ,, STRENGHTS “ – PUNCTE TARI

Aspiraţia pentru perfecţionarea în domeniul profesional a cadrelor didactice propunătoare ;

Implementarea prevederilor noului curriculum privind evaluarea în învăţământul primar in şcolile judeţului Olt ;

Disponibilităţi si iniţiative pentru realizarea de proiecte pe tema evaluării , privită din perspectiva reformei curriculare în învăţământul primar din România .

,, WEAKNESSES ” - PUNCTE SLABE

Insuficienta dotare a bibliotecilor şcolare privind noutăţile în domeniul teoriei evaluării si a modalităţilor practice de evaluare în ciclul primar ; Inerţia manifestată de unele cadre didactice şi slaba preocupare în utilizarea unor tehnici şi instrumente moderne , alternative de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor, capacităţilor si comportamentelor elevilor ; Dificultăţi materiale în achiziţionarea materialului bibliografic necesar autoperfecţionării cadrelor didactice ; Disfuncţionalităţi în diseminarea şi implementarea noutăţilor în rândul cadrelor didactice din mediul rural .

,, OPPORTUNITES ” - OPORTUNITĂŢI

Bogata dotare a bibliotecii de la Casa Corpului Didactic cu materiale pe tema ,, Evaluarea în învăţământ ” ; Existenţa unor cadre didactice dornice de perfecţionare în acest domeniu ; Implicarea unor reprezentanţi M.E.C. în problemele perfecţionării cadrelor judeţului Olt ;

Existenţa în ,,Ghidurile metodice de aplicare a programelor şcolare” şi în alte materiale apărute a unor forme şi procedee moderne de evaluare care au stârnit interesul cadrelor didactice .

,, THREATS ”- AMENINŢĂRI

Lipsa interesului şi a motivaţiei unor cadre didactice pentru perfecţionare în domeniul propus ; Imposibilitatea desfăşurării unor activităţi datorită condiţiilor meteo nefavorabile .

OBIECTIVE

Atragerea cadrelor didactice către lărgirea orizontului metodic, teoretic şi practic pe tema evaluării ; Cunoaşterea importanţei evaluării în procesul de învăţământ şi rolul acesteia în reglarea activităţii didactice ; Definirea şi formularea cât mai obiectivă a caracteristicilor procesului evaluativ , identificarea celor mai relevante tehnici şi instrumente de evaluare ; Stabilirea relaţiei dintre obiectivele generale şi cele specifice învăţământului primar şi evaluarea iniţială ca fază a întocmirii planificării si proiectării activităţii în vederea asimilării noului program ; Cunoaşterea rolului evaluării formative , modului de proiectare prin raportare la obiective , ele constituind punctul de plecare în elaborarea instrumentelor de verificare şi măsurare , criterii de evaluare a rezultatelor obţinute ; Descoperirea formelor adecvate de tratare diferenţiată a elevilor în funcţie de rezultatele evaluării continue ; Utilizarea combinată a tuturor formelor si metodelor de evaluare în vederea realizării eficiente a progresului şcolar al tuturor elevilor ; Perfecţionarea activităţilor de evaluare a rezultatelor şcolare ; Alcătuirea de teste de evaluare iniţială , formativă , sumativă pentru clasele I- IV, însoţite de descriptorii de performanţă necesari evaluării obiective .

PROIECTAREA

NEGOCIEREA ŞI REZOLVAREA CONFLICTELOR

PLANIFICAREA

STRATEGII

ŢINTELE STRATEGICE

Reconsiderarea managementului activităţilor pe tema evaluării la nivelul clasei ; Crearea unui climat de emulaţie propice activităţii didactice ; Stimularea optimismului pedagogic în activităţile desfăşurate .

RESURSE MATERIALE ŞI DE INFORMAŢIE

Baza materiala a bibliotecii C.C.D. ; Bibliotecile personale ale cadrelor didactice implicate . RESURSE FINANCIARE

Contribuţii personale ale cadrelor didactice realizatoare ale programului . RESURSE UMANE

INSTITUŢII IMPLICATE : Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt ; Casa Corpului Didactic Olt ; Şcolile din zona Caracal şi Slatina .

COORDONATORI : DIRECTOR GENERAL – ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR – M.E.C. –

GABRIELA IAURUM ; DIRECTOR GENERAL – SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE

ŞI EXAMINĂRI – PROF. NICULINA ILARION ;

DELEGAREA

IMPLEMENTAREA

MONOTORIZAREA

EVALUAREA

INSPECTOR GENERAL AL I.S.J.OLT – PROF. SILVIU NEACŞU ; INSPECTOR GENERAL ADJUNCT AL I.S.J. OLT – PROF. ŞTEFAN

MOTCA ; INSPECTOR GENERAL ADJUNCT AL I.S.J. OLT – PROF. TOMA

PRUNĂ ; INSPECTOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – ÎNV. ION MATACHE ; INSPECTOR ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – ÎNV. MARIUS PĂLĂRIE DIRECTOR C. C. D. – PROF. IONEL BĂLĂŞOIU .

COORDONATORI – REALIZATORI : Înv . MATEI GINA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Înv . GRIGORE GHEORGHIŢA – Şcoala ,, Ghe. Magheru ” , Caracal Înv . MATACHE MARIANA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina Înv . MATEI CLAUDIU – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Înv . ROŞIANU CORNELIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Înv . JIANU MARIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Înv . STOENICĂ LUMINIŢA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Prof . ZĂULEANU ION – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Prof . ZĂULEANU DIANA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Înv . ANGHEL CRISTINA IRINA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 2 , Caracal Înv . ŞERBAN CLAUDIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 2 , Caracal Înv . NICOLĂIŢĂ CARMEN – C. N. ,, Ioniţă Asan ” , Caracal Înv . COTEŢ GHEORGHIŢA – C. N. ,, Ioniţă Asan ” , Caracal Înv . VOICU RADA – Şcoala ,, Ghe. Magheru , Caracal Înv . GRIGORE EUGEN – Şcoala ,, Ghe. Magheru ” , Caracal Educ . CATANA MIHAELA – Grădiniţa , Nr. 1 , Caracal Prof . PRUNĂ CORNELIA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 3 , Caracal Înv . VLAD MARIANA – Şcoala cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Caracal Prof . BUŞCĂ FLORENTINA – metodist C. C. D. Înv . TITA FLOAREA – L. P. S. , Slatina Înv . GHEORGHIŢA MARGARETA –Şc. cu cls. I –VIII , Nr. 3, Slatina Înv . PREDESCU IOANA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina Înv . GEORGESCU MARIANA – Şc. ,, Ştefan Protopopescu ” , Slatina Înv . BĂLĂŞOIU ANCA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 1 , Slatina Înv . LUNGU CRISTINA – Şcoala ,, George Poboran ” , Slatina Înv . STANA DUMITRA – C. N. ,, I. Minulescu ” , Slatina Înv . CIOABĂ VIRGINIA – Şc. cu cls. I – VIII , Nr. 7 , Slatina - Înv . DOBRE STANCA – C. N. ,, N. Titulescu ” , Slatina Înv . MOTCĂ CARMEN – Şcoala cu cls. I – VIII , Scorniceşti Prof . PĂLĂRIE ELISABETA – L. P. S. , Slatina

GRUP ŢINTĂ : Învăţătorii claselor I - IV din judeţul Olt ; Elevii claselor I - IV din judeţul Olt .

PLAN DE ACŢIUNE PLAN DE ACŢIUNE

Nr.

crt.

Etapele

programuluiActivităţi

Repere

de timpObs.

I . Elaborare , pregătire , iniţiere

1. Conceperea programului de către coordonatori / realizatori .

20-X-2002

2. Elaborarea si dezbaterea suportului ,, Evaluarea în învăţământul primar ”

10-XI-2002

3. Prezentarea programului în cadrul cercurilor pedagogice

15-XI-2002

4. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de decizie din M.E.C., S.N.E.E., I.S.J. , C.C.D. OLT

7-XII-2002

II . Desfăşurare -dezvoltare

1. Simpozion judeţean ,, Evaluarea în învăţământul primar ” – Caracal Colegiul Naţional Ioniţă Asan

29-III-2003

2. Organizarea cursurilor de formare ,, Evaluarea în învăţământul primar “ .Grup ţintă : învăţătorii claselor I – IV din mediul rural .Locul desfăşurării : Colegiul Naţ. ,, I. Asan “

27-28-IX-20034-5-X -2003

3. Activitate practică Elaborarea de teste pentru evaluarea continuă-formativă pentru cls. I-IV

7-XI-2003

4. Activitate practicăElaborarea de teste pentru evaluarea sumativă la toate disciplinele de învăţământ pentru cls. I-IVFiecare comisie metodică implicată în program va elabora cate un test pentru fiecare disciplină . Testele vor fi trimise colectivului de coordonatori / realizatori .

26-III-2004

5. Integrarea actului evaluativ în procesul didactic . Activităţi demonstrative prezentate de realizatori în şcolile din Caracal şi Slatina .

17-IV-2004

6. Conceperea si experimentarea unui set de teste pentru prezentarea lor la S.N.E.E. în vederea alcătuirii unei culegeri de teste .

V-2004

III . Generalizare - analiza

1. Elaborarea unei culegeri care să cuprindă testele concepute şi experimentate de comisiile metodice implicate din judeţ .

1- VI-2004

2. Întocmirea portofoliului final şi depunerea lui la C.C. D. Olt .

14-VI-2004

3. Raportarea finală a rezultatelor şi interpretarea lor de instituţiile coordonatoare .

15-VI-2004

MONITORIZAREA Monitorizarea se va realiza continuu de către cadrele didactice realizatoare . Permanent se va avea în vedere nivelul realizării acţiunilor pentru a se putea interveni în caz de dificultate cu schimbări de plan .

EVALUARE – INDICATORI DE PERFORMANŢĂ În evaluare se va urmări : numărul de participanţi ; modul de implicare efectivă ;

spiritul de echipă al coordonatorilor , realizatorilor ; soluţionarea problemelor , motivarea , flexibilitatea , interesul pentru proiect ; ecouri ale programului in mass-media .

PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ

SUPORT DE CURS

I. FINALITĂŢILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMARII. LOCUL ŞI ROLUL EVALUĂRIIIII.FUNCŢIILE EVALUĂRIIIV.MODALITĂŢI DE INTEGRARE A ACTELOR DE EVALUARE ÎN PROCESUL DIDACTICV. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUAREVI.INSTRUMENTE DE EVALUAREVII.METODOLOGIA ELABORĂRII PROBELOR DE EVALUARE

a. Cunoaşterea prevederilor programei şcolare b. Stabilirea descriptorilor de performanţăc. Tipuri de itemi

I. Finalităţile învăţământului primarIdealul educaţional şi finalităţile sistemului reprezintă un set de aserţiuni de politică educaţională care

consemnează la nivelul legii învăţământului profilul de personalitate dezirabil la absolvenţii sistemului de învăţământ, în perspectiva evoluţiei societăţii româneşti. Acestea au un rol reglator, constituind un sistem de referinţă în elaborarea curricumului naţional.

Finalităţile învăţământului primar sunt: Asigurarea educaţiei elementare pentru toţi copiii; Formarea personalităţii copilului, respectând nivelul şi ritmul său de dezvoltare; Înzestrarea copilului cu acele cunoştinţe, capacităţi şi atitudini care să stimuleze raportarea efectivă şi

creativă la mediul social şi natural şi să permită continuarea educaţiei.

II. Locul şi rolul evaluării în procesul instructiv-educativ

EVALUAREAConstituie

O ACTIVITATE DE COLECTARE, ORGANIZARE ŞI INTERPRETARE A DATELOR

OBŢINUTE PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR DE EVALUAREîn scopul

EMITERII UNEI JUDECĂŢI DE VALOARE ASUPRA REZULTATELOR MĂSURĂRII ADOPTĂRII UNEI DECIZII EDUCAŢIONALE FUNDAMENTATE PE CONCLUZIILE DESPRINSE

DIN INTERPRETAREA ŞI APRECIEREA REZULTATELORDeci evaluarea înseamnă :

Măsurare interpretare şi adoptare deciziei - procedee specifice aprecierea - judecată expertă- instrumente de măsură rezultatelor

- criterii unitare şi obiective

Evaluarea nu este un proces liniar, unidirecţional, ci trebuie să se regăsească şi să producă schimbări în componentele sistemului de învăţământ, în planurile de învăţământ, programe şcolare, manuale.

III. Funcţiile evaluăriiÎn cadrul procesului de învăţământ evaluarea îşi exercită:

o Funcţie diagnostică realizată prin teste de cunoştinţe de tip diagnostic; o Funcţia prognostică realizată prin teste de aptitudini, teste pedagogice de tip criterial sau de tip normativ;o Funcţia de selecţie care intervine atunci când se doreşte clasificarea şi admiterea candidaţilor în urma

examenelor şcolare; ea poate urmări şi ierarhizarea elevilor unei clase sau a unei şcoli la sfârşitul anului şcolar sau ciclului de învăţământ şi în acest caz se realizează prin teste standardizate de tip normativ oferind posibilitatea unei selecţii obiective

În termeni taxonomici, funcţiile formelor de evaluare se exprimă prin verbe ca: Testele diagnostice: a analiza, a emite judecăţi, a repera, a remedia, a verifica

etc. Testele prognostice: a informa, a preciza, a ghida, a anticipa, a permite luare

de decizii etc. Testele de inventariere: a atesta, a orienta, a ghida.

IV. Modalităţi de integrare a actelor de evaluare în procesul didacticExperienţa pedagogică a permis conturarea a trei forme de evaluare, după modul de integrare a lor în

desfăşurarea procesului didactic:a. evaluarea iniţialăb. evaluarea continuă (formativă)c. evaluarea cumulativă (sumativă)

Evaluarea progresului şcolar

Alte componente ale sistemului de învăţământ

feed- backAlte componente ale sistemului de învăţământ

a. Evaluarea iniţială - se efectuează în contextul adoptării unui program de instruire şi este menită să stabilească nivelul de pregătire a elevilor la începutul acestei activităţi, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul respectiv. Ea constituie una dintre premisele conceperii şi demarării procesului de instruire. Este binecunoscută opinia lui AUSSUBEL conform căreia învăţarea este puternic influenţată de cunoştinţele pe care elevul le posedă la începutul activităţii de învăţare. Evaluarea iniţială se realizează prin aplicarea unei probe orale, scrise sau practice prin care este diagnosticată pregătirea elevilor şi care îndeplinesc o funcţie de predicţie privind condiţiile în care va fi organizat noul program de instruire:

- modul adecvat de predare - învăţare- aprecierea oportunităţii organizării unui program de recuperare- adoptarea unor măsuri de sprijinire şi recuperare a unor elevi.

b. Evaluarea continuă - presupune verificarea pe secvenţe mici a rezultatelor obţinute de elevi pe parcursul procesului didactic. Ea îşi propune verificarea performanţelor tuturor elevilor privitoarea la întreg conţinutul esenţial al materiei parcurse în secvenţa respectivă; permite în acest fel cunoaşterea efectelor activităţii, identificarea neajunsurilor, adoptarea măsurilor.

c. Evaluarea sumativă - este realizată prin verificări parţiale pe parcursul programului(la sfârşitul parcurgerii unei unităţi de învăţare), este estimare globală, de bilanţ în urma unei perioade lungi corespunzătoare unei semestru sau an şcolar. Ea realizează un sondaj care îi vizează atât pe elevi, cât şi materia a cărei însuşire este supusă evaluării. Din această cauză evaluarea cumulativă nu poate oferi informaţii complete privind măsura în care elevii stăpânesc conţinuturile; neînsoţind procesul didactic secvenţă cu secvenţă nu permite ameliorarea lui decât după perioade relativ îndelungate de timp.

Numai utilizarea tutore celor trei forme de evaluare conduce la o atitudine justificată şi eficientă a dascălului în activitatea didactică şi la realizarea unui proces didactic de o mai bună calitate.

V. Metode şi tehnici de evaluarePrincipala problemă a învăţământului actual – supraîncărcarea - nu ţine numai de conţinutul programei,

ci şi de tradiţiile ultimilor ani şi de presiuni exterioare exercitate asupra sistemului(presiunile ciclului şcolar următor, olimpiadele, presiunile părinţilor, stângăcia muncii diferenţiate).

Poate fi utilizată drept probă de evaluare orice formă de verificare – orală, scrisă sau practică – tradiţională sau alternativă, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

- sunt stabilite capacităţile şi conţinuturile care se evaluează;- obiectivele de referinţă;- tipurile de itemi adecvaţi- descriptorii de performanţă;- modalitatea în care se vor face cunoscute părinţilor şi elevilor rezultatele obţinute

VI. Instrumente de evaluare

Dintre instrumentele alternative de evaluare:

INSTRUMENTE DE EVALUARE

TRADIŢIONALE

ALTERNATIVE(MODERNE)

Observarea sistematicăInvestigaţiaProiectulPortofoliulTema pentru acasăActivitatea independentăAutoevaluarea

Probe scrise Probe orale Probe practice

observarea sistematică a elevilor – poate fi făcută pentru a evalua performanţele elevilor, dar în special comportamentele afectiv – atitudinale

- pot fi evaluate:- concepte şi capacităţi – organizarea şi interpretarea datelor- selectarea instrumentelor de lucru - descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii- utilizarea materialelor auxiliare, inclusiv a calculatorului- atitudinea elevilor faţă de sarcina dată- concentrarea asupra sarcinii de rezolvat - implicarea activă- adresarea unor întrebări pertinente- completarea/îndeplinirea sarcinii- revizuirea metodelor şi a rezultatelor- comunicarea: discutarea sarcinii cu învăţătorul în vederea înţelegerii acesteia investigaţia – reprezintă o situaţie complicată care nu are o rezolvare simplă

- sarcina poate fi scurtă, timpul de lucru este relativ lung- începe, de desfăşoară şi se termină în clasă- individuală sau în grup presupune diverse obiective –- poate urmări caracteristici personale ale elevilor precum: creativitate şi iniţiativă, participare în cadrul

grupului, cooperare, persistenţă, flexibilitate, dorinţă de generalizare. proiectul – presupune o activitate mai amplă decât investigaţia care începe în clasă prin definirea şi

înţelegerea sarcinii, se continuă acasă pe o anumită perioadă şi se încheie tot în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a rezultatelor obţinute sau a produsului realizat. Proiectul este ales dacă:

- prezintă interes pentru elevi- elevii sunt nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândrii- pot găsi resurse materiale- subiectul nu va ales urmând rutina din clasă portofoliul – reprezintă o colecţie de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o

varietate de metode şi tehnici de evaluare. Conţinutul său va fi focalizat pe concepte şi capacităţi esenţiale:

- selecţii din însemnări;- produse elaborate;- produse care indică interesele, stilul elevului şi folosirea unor varietăţi de inteligenţe;- produse care arată procesul de dezvoltare(început, planificare, revizuire)- criteriile pe baza cărora munca va fi evaluată. autoevaluarea – este realizată prin întrebări pe care şi-le pun elevii înşişi în condiţii necesare pentru

formarea deprinderilor evaluative ca:- prezentarea obiectivelor ce trebuie atinse;- încurajarea formulării de întrebării/răspunsuri în scris- încurajarea evaluării în cadrul grupului etc

VIII. METODOLOGIA ELABORĂRII PROBELOR DE EVALUAREa. Cunoaşterea prevederilor programei şcolare

Programa descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat şi cuprinde:

Nota de prezentare – descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, structura didactică adoptată etc.

Obiectivele cadru – sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinţă – specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la un an de studiu la altul.

Exemplele de activităţi de învăţare – sunt organizate pentru realizarea fiecărui obiectiv de referinţă în parte. Sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.

Conţinuturile – sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic, fie în conformitate cu domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu.

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare . ele reprezintă enunţuri sintetice, în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare de către elevi. Constituie specificări de performanţă care vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite

prin curriculum şi reprezintă pentru toţi elevi un sistem de referinţă comun şi echivalent care priveşte sfârşitul unei trepte de şcolaritate.

Programa se citeşte „pe orizontală” în succesiunea următoare:

Obiectiv cadru obiective de activităţi de conţinuturi referinţă învăţare

În elaborarea testelor de evaluare finală organizată la încheierea cursurilor primare, programa şcolară va fi utilizată astfel:

Obiectiv cadru obiective de descriptori de itemi referinţă performanţă

În activitatea de evaluare, obiectivele de referinţă ale programei sunt transformate în descriptori de performanţă exprimaţi în termeni de realizare.b. Descriptorii de performanţă

Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare - învăţare si în deplină concordanţă cu aceasta. Descriptorii de performanţă sunt utilizaţi pentru evaluarea şi aprecierea rezultatelor şcolare, prin toate formele sau probele de evaluare – orale sau scrise. Ei se pot adapta atât la conţinuturile de învăţare evaluate, cât şi la tipul de probă de evaluare administrată.

Descriptorii de performanţă verifică realizarea obiectivelor curriculare, deci elaborarea lor este parte integrantă a procesului de proiectare didactică. Condiţiile de realizare a performanţei şi limitele sunt diferenţiate pe trei niveluri, corespunzătoare aprecierii cu calificativele suficient, bine, foarte bine. Cu alte cuvinte, calificativele menţionate prin descriptori, ca şi calificativul insuficient trebuie „traduse” de învăţător prin termeni care să ghideze reglarea procesului de predare învăţare:

excelent = capacitate/competenţă constituită stabil, capabilă de autodezvoltare foarte bine = capacitate/competenţă formată bine = capacitate/competenţă care necesită antrenament pentru consolidare suficient = capacitate/competenţă aflată în curs de formare insuficient = capacitate/competenţă nerealizată

Astfel învăţătorul îşi va putea concepe programul propriu şi programul recomandat elevului pentru învăţarea în familie, declanşând o acţiune unitară în vederea asigurării progresului şcolar, până la dobindirea performanţelor prevăzute în curriculum pentru finele învăţământului primar.

c. Tipuri de itemi Probă = orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către învăţător/profesorItem = element component al unei probe.

Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifică în:1. itemi obiectivi2. itemi semiobiectivi3. itemi subiectivi1.ITEMII OBIECTIVI- se caracterizează prin faptul că testează un număr mare de elemente de conţinut, dar, de cele mai multe ori, capacităţi cognitive de nivel inferior. Au fidelitate, validitate, obiectivitate şi aplicabilitate ridicate, scheme de notare foarte simple, necesită timp scurt de răspuns şi corectare, permiţând posibilitatea utilizării unui număr mare de astfel de itemi într-un test. Prezintă ca dezavantaje dificultatea elaborării de distractori plauzibili şi paraleli şi faptul că nu poate fi urmărit raţionamentul prin care elevul ajunge la răspuns determinând astfel eventualitatea ghicirii răspunsurilor sau obişnuirii elevilor cu acestă tehnică.

Itemi cu alegere duală – solicită răspunsuri de tip DA/NU, adevărat/fals, acord/dezacord. Itemi de tip pereche – solicită stabilirea corespondenţelor între elemente distribuite pe două coloane;

criteriile de selecţie sunt enunţate în instrucţiunile care preced coloanele.Itemi cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns corect/alternativă optimă dintr-o listă de

soluţii/alternative.2. ITEMII SEMIOBIECTIVI – sunt caracterizaţi de răspunsuri limitate ca spaţiu, formă şi conţinut, sarcini bine structurate, libertate restrânsă în reorganizarea informaţiei şi formularea răspunsului prin care elevii demonstrează, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de a structura răspunsul cel mai scurt şi cel mai corect. Deşi prezintă uşurinţă şi obiectivitate în notare, au dezavantajul că nu verifică realizarea unor capacităţi şi competenţe cu caracter foarte complex.

Itemi cu răspuns scurt – întrebare directă care solicită un răspuns scurt.Itemi de completare – enunţ complet prin care se solicită completarea de spaţii libere folosind cuvinte

care se încadrează în contextul dat.Întrebări structurate – mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Se recomandă ca

răspunsul subîntrebării următoare să nu fie dependent de răspunsul corect al întrebării anterioare.

3. ITEMII SUBIECTIVI – reprezintă forma tradiţională de evaluare în România, sunt uşor de construit, solicitând răspunsuri deschise, evaluează procese cognitive de nivel ridicat, verificând obiective care privesc creativitatea, originalitatea. Au însă dezavantaje precum: fidelitate şi validitate scăzută, necesitatea de scheme de notare complexe şi greu de alcătuit, corectarea durând mult.

Rezolvarea de probleme(situaţii problemă) – presupune o activitate nouă, diferită de cele de învăţăre curente, prin care se evaluează operaţii de gândire convergentă sau divergentă, operaţii mentale complexe.

Itemi de tip eseu – solicită elevilor construirea unui răspuns liber, conform unui set de cerinţe date. Pot fi: - eseu structurat/semistructurat – răspunsul este dirijat şi ordonat cu ajutorul unor cerinţe, sugestii, indicii- eseu liber ( nestructurat ) – prin care se valorifică originalitatea, creativitatea, neimpunând cerinţe de

structură.Deci, evaluarea se proiectează conform principiilor:

este o dimensiune esenţială a procesului curricular şi o practică efectivă în clasă trebuie să implice folosirea unei mari varietăţi de metode este un proces reglator care informează agenţii educaţionali despre calitatea activităţii şcolare trebuie să-i conducă pe elevi la o auto apreciere corectă şi la o îmbunătăţire continuă a performanţelor se fundamentează pe standarde curriculare de performanţă, orientate spre ceea ce va fi elevul la

finalizarea parcursului şcolar şi intrarea în viaţa socială, iar pentru selectarea tipului de evaluarea adecvat scopurilor propuse se poate utiliza următoarea schemă :

În ce scop se evaluează?

Orientarea activităţii viitoare Reglarea procesului de predare învăţare

Certificarea nivelului de cunoştinţe/capacităţi

Se evaluează elevii Se evaluează profesorul şi elevii Se evaluează elevul

Evaluare prognostică Evaluare diagnostică Evaluare de inventariere

Evaluare iniţială Evaluarea continuă Evaluare sumativă

Înaintea începerii învăţării/formării

Pe întreg parcursul învăţării/formării

La sfârşitul învăţării/formării

Când se evaluează ?

BIBLIOGRAFIE:

********* EVALUAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR – descriptori de performanţă, SNEE, Bucureşti, 1998

********* GHID DE EVALUARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR, SNEE, Bucureşti, 1999

********* GHIDURI METODOLOGICE DE APLICARE A PROGRAMELOR ŞCOLARE PENTRU DIVERSE DISCIPLINE – MEC, SNEE, Bucureşti, 2001

I. T. Radu TEORIE ŞI PRACTICĂ ÎN EVALUAREA EFICIENŢEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

Adrian Stoica EVALUAREA CURENTĂ ŞI EXAMENELE, SNEE, Bucureşti, 2001Adrian Stoica REFORMA EVALUĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT, Editura Sigma, Bucureşti,

1999