1

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACU FACULTATEA DE INGINERIE

CONTRIBUII LA OPTIMIZAREA UNUI SISTEM INFORMAIONAL DE PREVENIRE I INTERVENIE PENTRU COMBATEREA DEZASTRELOR CREATE DE ACTIVITI INDUSTRIALE ASUPRA RESURSELOR DE AP

Conducator tiinific, Prof. univ. dr. ing. Gabriel LAZR

Doctorand, ing. Geanina TAL (DIACONU)

-2011-

2

CUPRINS

I. Notiuni introductive Sistemul informaional Poluare accidental a apelor Sistemele de alarmare in caz de poluri accidentale

II. Sisteme de alarmare studiate pe plan internaional si naional in caz deproducere a unor poluri accidentale. Consideraii generale privind sistemul de alarmare n caz de poluri accidentale a apelor din romnia (SAPA-ROM) Elaborarea planurilor de prevenire i combatere a polurilor accidentale n Bazinul Hidrografic Siret PROCEDURA PRIVIND MODUL DE ACCIDENTALE N CONFORMITATE S.A.P.A. - ROM. BIBLIOGRAFIE ACIUNE N CAZUL POLURILOR CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI

3

Contributii la optimizarea unui sistem informational de prevenire si interventie pentru combaterea dezastrelor create de activitatile industriale asupra resurselor de apaI. Noiuni introductive Sistemul informaional este ansamblul de elemente implicate n procesul de colectare, transmisie, prelucrare, etc. de informaii. Rolul sistemului informaional este de a transmite informaia ntre diferite elemente . n cadrul sistemului informaional se regsesc: informaia vehiculat, documentele purttoare de informaii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informaiei, etc. Printre posibile activiti desfurate n cadrul acestui sistem, pot fi enumerate: achiziionarea de informaii din sistemul de baz, completarea documentelor i transferul acestora ntre diferite compartimente, centralizarea datelor,etc. n cadrul sistemului informaional, majoritatea activitilor se pot desfura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare i apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, ctre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face i el pe cale electronic, prin intermediul unei reele de calculatoare sau cu ajutorul modemului. Ansamblul de elemente implicate n tot acest proces de prelucrare i transmitere a datelor pe cale electronic alctuiesc un sistem informatic. Sistemele informaionale sunt adesea utilizate si in alarmarea populaie in caz de producere a unor poluri accidentale a apelor. Poluare accidental a apelor - orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale apei, produs prin accident, avarie sau alt cauz asemntoare, ca urmare a unei erori, omisiuni, neglijene ori calamitai naturale i n urma creia apa devine improprie folosirii posibile nainte de poluare. Poluarea accidental este, de cele mai multe ori, de intensitate mare i de scurt durat. Substane cu potenial poluator - sunt substane solide sau lichide cu proprieti toxice, care n anumite condiii create, pot genera poluarea apelor.[3]. Punct critic- locul de la care pot fi antrenate n ape de suprafa sau subterane, substane cu potenial poluator. [5]. Prevenirea i nlturarea efectelor polurilor accidentale a resurselor de ap- totalitatea msurilor i aciunilor care implic : msuri de prevenire, mijloace i construcii cu rol de aprare i pregtire pentru intervenii; aciuni operative de urmrire a undei de poluare, limitarea rspndirii, colectarea, neutralizarea i distrugerea poluanilor; msuri pentru restabilirea situaiei normale i refacerea echilibrului ecologic. [4]. Cauzele polurilor accidentale PIERDERI de materiale- semifabricate, intermediari pe faze tehnologice, produse finite, combustibili, ape uzate sau alte substane solide sau lichide care prin ANTRENARE n REELE PLUVIALE, REELE DE ALIMENTARE CU AP, CANALIZARE, n SOL sau EVACURI DIRECTE N RECEPTOR NATURAL, pot provoca poluri accidentale. Pentru a se putea preveni o poluare, sau pentru a se aciona in timp util in momentul producerii unei poluri, s-au creat sistemele de alarmare. Sistemele de alarmare in caz de polu ri accidentale reprezint modul de prevenirea, avertizarea i de control n momentul producerii unui dezastru.

4

II.

Sisteme de alarmare studiate pe plan internaional si naional in caz de producere a unor poluri accidentale.

Pan in prezent datorit creterii cazurilor de poluri accidentale i a efectelor negative pe care le produc acestea asupra resurselor de ap, Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a lacurilor internaionale (martie, 1992, Helsinki) i Codul de conduit, referitor la poluarea accidental a apelor de frontier (CEE, 1990), au pregtit elaborarea Sistemului de Avertizare n caz de poluari accidentale, cu scopul de a asigura un sistem operativ de avertizare transnaional, ce cuprinde cursul major al Dunrii i afluenii si.

[1].La nivelul Bazinului Hidrografic Dunrea, AEWS este constituit din sisteme organizate la nivelul rilor riverane, fiecare din acestea fiind prevzute cu un Centru Principal Internaional de Alarmare (CIPA), cu responsabiliti de avertizare n cadrul reelei transnaionale (PIACAEWS). Acest sistem nu este unic. Primul sistem de alarmare din Europa a fost infiintat pe fluviul Rhin, eficienta sa fiind demonstrat cu prilejul producerii accidentului Sandoz. Un al doilea sistem a fost creat pe fluviul Elba, sistemul de alarmare din bazinul Dunarii, in cazul producerii unor poluari accidentale cu efect transfrontalier fiind cel de al treilea (a se vedea Fig. 1). Romania este integrata in bazinul hidrografic al Dunarii deinind 232.000 kmp dintr-o suprafat total a bazinului hidrografic de 817.000 kmp (ceea ce reprezinta aproape 30 % din suprafata). Lungimea totala a fluviului este de 2840 km 2 din care 1076 km se afla pe teritoriu romanesc, ceea ce reprezinta 37,59% din intreaga lungime (ceea ce reprezinta aproape 40%). Fluviul Dunarea reprezinta granita pentru Romania cu urmatoarele, state vecine: Bulgaria-471 km; Ucraina 134 km; Iugoslavia 94 km.

Fig. nr. 1. Vedere de ansamblu a Centrelor Principale de Alarmare din B.H. Dunare Sistemul a fost proiectat bazindu-se pe procedurile locale deja existente pentru asemenea cazuri de urgenta si in spiritul Conventiei Fluviului Dunarea (art.16) punctul 4, care prevede: Pentru a controla si reduce riscurile provenite din inundatii, incluzand pericolele generate de inghet, autoritatile competente vor informa imediat statele dunarene din aval, posibil a fi afectate, precum si Comisia Internationala, cu privire la producerea

5

scurgerilor poluante sau inundatiilor, precum si referitor la prognoza pericolelor generate de inghet. Scopul sau este de a transmite rapid avertizari internationale in cazul producerii unor poluari cu efect transfrontalier sau in alte cazuri de urgenta. Obiectivele generale ale Sistemului de Avertizare din bazinul Dunarii constau in: -cresterea sigurantei publice, prin protejarea impotriva poluarilor accidentale aparute pe Dunare sau pe afluentii sai, care pot avea efect transfrontalier; -protejarea mediului impotriva efectelor unor astfel de poluari accidentale. Obiectivele specifice ale Sistemului de Alertare in Bazinul Dunarii in Situatii de Urgenta (A.E.W.S.) constau in: -tratarea prompta a urgentelor care pot apare pe raurile si afluentii acestora, din bazinului Dunarii si comunicarea rapida a informatiilor; -tratarea prompta a schimbarilor neprevazute de nivel al apelor raurilor si afluentilor din bazinul Dunarii si comunicarea rapida a informatiilor; -receptia, procesarea si transmiterea prompta a informatiilor asupra unei poluari bruste, cauzate de substantele periculoase, care pot intra in mod accidental in apele de suprafata si care pot produce impacturi negative importante in zonele de granita; -atunci cind sunt implicate accidente minore, care pot ingrijora populatia, sistemul trebuie sa aiba capacitatea de comunicare pe calea informatiilor publice. In Sistemul de Alertare in Bazinul Dunarii in Situatii de Urgenta (A.E.W.S.) sunt cuprinse in principiu atit Dunarea, cit si toti afluentii principali din bazinul Dunarii. Din punct de vedere geografic, trebuie mentionat ca in cadrul Sistemului de Alarmare din Bazinul Dunarii sunt cuprinse toate tarile din interiorul bazinului. Sistemul poate fi extins in viitor permitind integrarea suprafetelor din bazin, ramase neacoperite. In conceptia Sistemului de Alertare in Bazinul Dunarii in Situatii de Urgenta (A.E.W.S.), fiecare tara implicata are propriul sau A.E.W.S-national, care include conceptia general nationala asupra problemelor de poluari din bazinul Dunarii. Acest sistem national cuprinde unul sau mai multe Centre de Alarmare. In cadrul fiecarui Sistem national de Alertare in Bazinul Dunarii in Situatii de Urgenta (A.E.W.S.) exista organizatii si institutii nationale, care au propriile proceduri nationale de avertizare. In virful acestei structuri, compuse din centre nationale de alarmare, fiecare din tarile riverane are un Centru Principal de Alertare Internationala (P.I.A.C). Incepind cu data de 11 aprilie 1997, Sistemul de Alarmare in Bazinul Dunarii este operational in Germania, Austria, Cehia, Republica Slovaca, Slovenia, Croatia, Ungaria, Romania si Bulgaria. Din 1997 si 1998 a fost extins in Moldova, Ucraina si Bosnia-Hertegovina, ulterior in Serbia. La nivel naional, responsabilitile pentru prevenirea, avertizarea i controlul situaiilor de poluri accidentale a apelor din Romnia, sunt cuprinse n cadrul Sistemului de Alarmare n caz de Poluri Accidentale (SAPA-ROM). [2]. Sistemul de Alertare in Caz de Poluari Accidentale a Apelor din Romania (SAPA-ROM) constituie cadrul de actiuni pentru prevenirea, avertizarea si controlul situatiilor de poluari a apelor din Romania, indiferent de natura si provenienta acestora, organizat la nivel national. Acest sistem cuprinde atit veriga romaneasca din sistemul international de alertare cit si subsistemul national de alarmare in caz de poluari accidentale. Obiectivul global al Sistemului de Alertare in Caz de Poluari Accidentale a Apelor din Romania (SAPA-ROM) il constituie prevenirea si actionarea pentru combaterea poluarilor accidentale.

6

Consideraii generale privind sistemul de alarmare n caz de poluri accidentale a apelor din romnia (SAPA-ROM) Elaborarea planurilor de prevenire i combatere a polurilor accidentale n Bazinul Hidrografic Siret Dat fiind creterea cazurilor de poluri accidentale i efectelor negative ce le produc acestea asupra resurselor de ap, Convenia privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontier i a lacurilor internaionale (martie, 1992, Helsinki) i Codul de conduit, referitor la poluarea accidental a apelor de frontier (CEE, 1990), au pregtit elaborarea Sistemului de Avertizare n caz de Accidente i Stare de Urgen (AEWS-Danube), cu scopul de a asigura un sisteme operativ de avertizare transnaional, ce cuprinde cursul major al Dunrii i afluenii si. La nivelul Bazinului Hidrografic Dunrea, AEWS este constituit din sisteme organizate la nivelul rilor riverane, fiecare din acestea fiind prevzute cu un Centru Principal Internaional de Alarmare (CIPA), cu responsabiliti de avertizare n cadrul reelei transnaionale (PIACAEWS). [7**]. La nivel naional, responsabilitile pentru prevenirea, avertizarea i controlul situaiilor de poluri accidentale a apelor din Romnia, sunt cuprinse n cadrul Sistemului de Alarmare n caz de Poluri Accidentale (SAPA-ROM). SAPA-ROM a fost creat datorit unor deosebite necesiti obiective, avnd ca scop general prevenirea i combaterea polurilor accidentale, pentru a asigura: un cadru de prevenire i combatere a polurilor accidentale de provenien local i a pagubelor aferente la folosinele de ap; msurile obiective de intervenie pentru localizarea i limitarea ariei de rspndire a efectelor polurilor accidentale (mijloace de intervenie i msuri); un sistem de avertizare n timp util a autoritilor i organismelor responsabile; armonizarea cadrului cu alte sisteme care acioneaz n caz de poluri accidentale; STRUCTURA SISTEMUL DE ALERTARE IN CAZ DE POLUARI ACCIDENTALE A APELOR DIN ROMANIA (SAPA-ROM) Sistemul de Alertare in Caz de Poluari Accidentale a Apelor din Romania (SAPAROM) este un sistem unitar care are la baza doua tipuri de activitati: -activitati la scara nationala -pentru situatii de poluari accidentale cu efect local; -activitati la scara internationala pentru poluari de provenienta sau cu efect international; Sistemul acopera situatiile de poluari accidentale care pot interveni: -pe fluviul Dunarea; -afluentii fluviului Dunarea; -apele de frontiera. Sistemul cuprinde doua subsisteme: -Subsistemul national; -Subsistemul international; Suprastructura sistemului este constituita din: -Administratia Nationala Apele Romane pentru subsistemul national; -CIPA-ROM pentru subsistemul international Centrul Principal de Alertare Internationala (P.I.A.C). Implementarea sistemului de avertizare in cazul poluarilor accidentale In Romania functioneaza in baza Ordinului ministrului nr. 226/2006, Sistemul de Alarmare in Caz de Poluari Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul International pentru Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluari accidentale majore transfrontiere. Obiectivul principal al Sistemul de alarmare in caz de poluare accidentala este transmiterea datelor

7

necesare pentru avertizarea populatiei prin factorii de raspundere, atat in caz de poluare a apelor pe cursurile interioare, cat si in caz de poluari accidentale majore cu efect transfrontier, conform regulamentelor cu statele vecine. In situatia poluarilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile in vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinarii factorilor raspunzatori, stabilirii masurilor de prevenire si pregatire pentru interventii. De asemenea, Sistemul coordoneaza si/sau realizeaza actiuni operative de monitorizare a undei poluante, limitarea raspandirii, colectarea, neutralizarea si distrugerea poluantului, luarii unor masuri pentru restabilirea situatiei normale si refacerea echilibrului ecologic, precum si de prevenire a altor consecinte. Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de baza, cuprinzand Sisteme de Gospodarire a Apelor, intermediare - respectiv Administratiile Bazinale de Apa ale A.N. Apele Romane si nivelul superior, format din A.N. Apele Romane si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile care asigura si rolul de Centru International de Alarmare in caz de Poluari Accidentale - CIPAROM (PIAC). Comunicarile se concentreaza in principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului si continutului in poluanti si de transmitere a informatiilor, respectiv de alarmare la nivel national si international, autoritati regionale si alte organisme. Cea de-a doua functiune a PIAC o constituie aprecierea impactului posibil al poluarii raportate, asupra sanatatii umane si/sau mediului. O data ce impactul poluarii este bine cunoscut, cea de-a treia functiune o reprezinta nominalizarea institutiei care trebuie sa fie informata sau alertata si ce actiuni sunt necesar a fi luate. La nivelul PIAC trebuie sa se confirme daca poluarea raportata are un impact transfrontier si in consecinta daca alarmarea internationala este necesara. La nivelul bazinului Dunarii, functioneaza Sistemul de Avertizare in caz de Accidente (Accident Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general cresterea sigurantei si protectia mediului in cazul unei poluari accidentale prin furnizarea rapida de informatii tarilor riverane afectate. Acest sistem a inceput sa opereze in 1997 si functioneaza, in prezent, in toate tarile dunarene. Acest sistem are urmatoarela scopuri: comunicarea informatiilor privind schimbarile brusce in caracteristicile apei, cum ar fi de exemplu cele cauzate de poluari accidentale sau de modificari neprognozabile ale nivelului apei (nu se includ inundatiile); asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnational si national, cuprinzand atat cursul major al Dunarii cat si afluentii. Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul tarilor riverane. Fiecare din acestea sunt prevazute cu un Centru Principal International de Alarmare (PIAC) care intra in structura retelei transnationale de informare in caz de poluari sau situatii de urgenta. Fiecare Centru de Alarmare are 3 unitati de baza: Unitatea de Comunicare, care primeste si trimite mesaje de avertizare (functioneaza continuu); Unitatea de Experti, care evalueaza impactul transfrontalier posibil al unui accident; Unitatea de Decizie, care decide cu privire la avertizarile internationale. Procedurile de operare ale Sistemului AEWS sunt descrise in Manualul International de Operare, care este tradus in limbile nationale ale tarilor din bazinul Dunarii. Comunicarea se face prin internet si mesaje SMS, fiind o parte integrala al sistemului informatic al ICPDR (Danubis). Unitatea de Experti utilizeaza baza de date de substante periculoase pentru a evalua posibilul impact asupra mediului si Modelul de Alarmare in bazinul Dunarii pentru a evalua si prognoza transferul de poluanti in reteaua hidrografica. [7**]. Sistemul AEWS pentru Dunare este activat in eventualitatea unui pericol de poluare transfrontaliera a apei sau in cazurile in care nivelele concentratiilor poluantilor au fost depasite. In prezent, sistemul se ocupa doar cu poluarile accidentale, dar este planificat a se extinde in viitor cu activitatile de avertizare in caz inundatii si cu alte fenomene periculoase (inghet). Modul de operare al sistemului AEWS a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte si a aratat ca, Sistemul AEWS este capabil sa transmita mesajele de avertizare in conformitate cu Manualul de Operare. In cazul poluarilor accidentale, probele de apa sunt

8

prelevate si analizate de laboratoarele Administratiei Nationale Apele Romane de la nivelul Administratiilor Bazinale de Ape si de la nivelul Sistemelor de Gospodarirea Apelor pe raza carora s-a semnalat poluarea, precum si de alte laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (Ex.:ICIM Bucuresti). Dupa identificarea poluantilor, se monitorizeaza unda poluanta, analizandu-se indicatorii specifici pana la normalizarea concentratiilor acestora in apele receptoare. De asemenea, impactul poluarilor accidentale este masurat, atat pe parcursul incidentului, cat si dupa acesta, avand in vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant. Informatiile privind tipul de poluant, variatia concentratiilor in apele de suprafata, impactul poluarii asupra florei si faunei acvatice sunt transmise factorilor responsabili de la toate nivelele din Sistemul de Alarmare in caz de Poluari Accidentale, care retransmit aceste informatii tarilor din aval (in caz de poluare transfrontiera), folosintelor din aval (pentru restrictionarea utilizarii apei) si pentru luarea celor mai eficiente masuri de combatere a poluarii. Un rol important in identificarea eventualelor fenomene de poluari accidentale il are implementarea Programului National DESWAT in bazinul hidrografic Mures. Unul dintre obiectivele acestui program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ si calitativ al resurselor de apa din Romania. Astfel, in cadrul acestui proiect se vor moderniza si automatiza 109 statii pentru masurarea nivelului apei, precipitatiilor, temperatura apei si aerului, 7 statii pentru calitatea apei (pentru masurarea pH, oxigenul dizolvat, potential REDOX, conductivitate, turbiditate), 25 telepluviometre si 84 de statii pentru masurarea debitelor. In cadrul subcomisiei de calitate Romano Maghiara, se stabilesc, printr-un regulament specific principiile si modul de actiune detaliat pentru cazurile in care au loc poluari accidentale, cu efecte transfrontaliere. Se stabileste modul in care se actioneaza pentru schimbul de informatii legat de calitatea apelor transfrontaliere. Schimbul de informatii se face prin completarea, dupa caz, a formularelor folosite in cadrul Centrelor Intrenationale de Alarmare in caz de Poluarii Accidentale la Dunare. n cadrul SAPA-ROM acioneaz trei sisteme piramidale: Sistemele de Gospodrirea Apelor; Direciile Bazinale de Gospodrirea Apelor (Administratiile Bazinale de Apa); AN APELE ROMANE i Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor. Infrastructura SAPA-ROM este format din Direciile bazinale(Administratiile Bazinale de Apa), Sistemele de Gospodrirea Apelor i formaiile componente. n cadrul Direciei Apelor Siret (Administratia Bazinala de Apa Siret) sunt 4 SGA-uri (Suceava, Neam, Bacu i Vrancea) i 2 Sisteme Hidrotehnice (Siret, Pacani), care au responsabiliti stricte de prevenire, alarmare, combatere i intervenie n caz de poluri accidentale. Suprastructura SAPA-ROM este format din AN APELE ROMANE i Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor. Principalele responsabiliti din cadrul SAPA-ROM sunt: Prevenirea polurilor accidentale; Avertizarea i acionarea n caz de poluri accidentale; Combaterea efectelor acestora. n cadrul responsabilitilor ce le revin din aplicarea SAPA-ROM, Direcia Apelor Siret (Administratia Bazinala de Apa Siret) organizeaz elaborarea unor planuri i aciuni concrete, dup cum urmeaz: Planul propriu de prevenire i combatere a polurilor accidentale la folosinele de ap potenial poluatoare, cu urmtorul coninut:

9

-

componena colectivului constituit pentru combaterea polurilor accidentale; lista punctelor critice de unde pot surveni poluri accidentale; fia poluanilor poteniali: program de msuri i lucrri n vederea prevenirii polurilor accidentale; componena echipelor de intervenie; lista dotrilor i materialelor necesare pentru sistarea polurilor accidentale; programul anual de instrire a lucrtorilor i a echipelor de intervenie; responsabilitile conductorilor; lista unitilor ce acord sprijin n cazul polurilor accidentale; lista unitilor din aval ce pot fi afectate.

Planul de combatere a polurilor accidentale a resurselor de ap la nivel de Sistem de Gospodrirea Apelor, ce cuprinde: - personalul, subunitile i mijloacele de comunicaie care particip la ciunile ce se deruleaz n cazul polurilor accidentale; - evidena principalilor utilizatori de ap poteniali poluatori; - planurile proprii de prevenire i combatere a polurilor accidentale la folosinele de ap potenial poluatoare; - caracteristicile principalelor dotri hidrotehnice din arealul SGA; - principalele uniti care acord sprijin i modalitile de contactare; - lista echipelor de intervenie, dotrile, materiale, mijloace de combatere; - harta sistemului informaional-decizional. Planul bazinal de combatere a polurilor accidentale a resurselor de ap, care este constituit din integrarea planurilor elaborate la nivelul SGA-urilor, i care cuprinde: subunitile, personalul permanent i de specialitate, mijloacele de telecomunicaie; principalele folosine potenial poluatoare, folosinele potenial afectate; schema sinoptic a sistemului informaional decizional; caracteristicile dotrilor hidrotehnice, timpii de propagare; situaia stocului de materiale de combatere; harta sistemului informaional.

Direcia Apelor Siret (Administratia Bazinala de Apa Siret) elaboreaz Planul bazinal de prevenire i combatere a polurilor accidentale, respectnd Ordinul 278/1997 emis de MAPPM i instruciunile de ntocmire, organizeaz i particip efectiv n conformitate cu acesta. Avnd la baz planul i regulamentul de aplicare n caz de poluri accidentale pe raza de activitate a Direciei Apelor Siret (Administratia Bazinala de Apa Siret), n continuare se prezint succint: - schema sinoptic a sistemului de informaional-decizional n cazul producerii polurilor accidentale (schema 1); - schema fluxului informaional n caz de poluri accidentale (schema 2); - modelul de fie ce se ntocmesc n cazul polurilor accidentale: - fia de comunicare; - fia de avertizare; - fia de caracterizare. - hri cu principalele surse de poluare dn B.H. Siret i principalele seciuni de intervenie n caz de poluri accidentale; - timpii de propagare a undelor de poluare pe rul Siret i rul Trotu aferent judeului Bacu.

10

Pentru aplicarea eficient i n timp util a acestor programe n caz de poluri accidentale, sistemul de gospodrirea apelor ar trebui s dispun de: - sisteme automate de monitorizare n seciunile critice; - stoc optim pentru intervenii n caz de poluari accidentale, ct mai apropiat de sursa potenial de poluare; - sisteme de colectare i ndeprtare a poluanilor ajuni n apele cursurilor de ap.

11

Schema 1 SCHEMA SINOPTIC A SISTEMULUI INFORMATIONAL DECIZIONAL N CAZ DE POLUARE ACCIDENTAL N BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

M.M.G.A.- Dispecerat tel.021/4102184; fax:021/4102032 A.N.APELE ROMNE -Dispecerat tel.021/3103526;fax:021/3103526 D.A.SIRET Bacu - Dispecerat tel.0234/141646,fax:0234/510050S.G.A.Suceava-Dispecerat tel.0230 /2210 45 fa x:0 230/5 23487S.Hd.V. Dornei tel.0230/375523 Priza Mihoveni tel.0230/216835

S.H.Pas cani-Dispecerat tel.0232/767185 fax:0232/767198S.Hd.Suceava tel.0235/221346 Priza Pascani tel. 0232/769797

S .G.A .Ne a m t- Di sp ec er a t te l.02 3 3 /21 7 1 77 fa x:0 2 33 /2 1 39 7 0

S .G.A.Bac u-Dispec erat tel.0 234/541646 fa x:0234/51005 0St.H d.Bacu tel.0234/541646

S.G.A.Vrancea-Dispecerat tel.023 7/227800 fax:0237/221 345St.Hd.Focsani tel.0237/214149D. A . S. B a c u t e l. 02 34 / 14 16 46 fa x: 02 34 / 110 05 0 Fo lo s in t e p o l u a to a r e

St.Hd.V.Dornei t el.0230/375523

Priza Cordu n S.C.Petrotub.S.A.Roman te l.02 33/748201

C par R .G .B c a t e .A .C a u te 2 4 1 8 6 l.0 3 /5 9 7S.N.I.F .Bacu tel.0234/136067 fax:0234/119876 S.H.Trotus tel.0234/356651 fax:0234/356579 S.G.A.Vrancea tel. 0237/227800 fax:0237/221345

Priza Canal Siret -Brgan tel.0237/640631

St .Hd.Suceava tel.0230/531811

S. H. Pascani t el.0232/767185 fax.0232/767198 S.G.A. Neam t tel.023 3/2171 77 fax:023 3/213 970

S. G.A.Suceava tel.0230/221045 fax:0230/523487

S.G.A. Neamt tel. 0232/217177 f ax: 0233/213970

St.Hd.P.Neamt t el.0233/226825

S . G. A . B a c u t el .0 2 34 / 51 00 4 4 f ax :0 2 34 / 51 00 44

St. Hd .O n e st i t e l. 02 3 4/ 311 9 44 fa x. 02 34 /3 2 62 44

S.N.I.F.Vrancea tel.0237/613977

St.H d.Bacu tel.0234/141646

S. H. Siret tel.0230/280736 fax:0230/281318

AI.P.M.Iasi te l.02 32/214357

A.P.M.Bacu tel.0234/124691 fax:0234/171056

S.G.A .Gal ati tel.0236/411429 S.G.A.Br ila tel.0239/617761

S.N.I.F .Galati tel.0236/416221 S.N.I.F.Brila tel.0239/611851S.G.A.Galati tel.0236/411429

Folosinte Poluatoare

S.G.A.Botosani tel.0231/584064 fax.0231/584065

Folosinte poluatoare

A .P.M .Ia si tel .0 23 2 /21 5 4 97 fax .02 3 2 /21 4 3 57

S.G .A.Suceva tel.0230/221045 fax:0230/523487 S.H.Pascani tel.0232/767185 fax:0232/767198 Folosinte poluatoare

D.S.P.N eamt

Folosinte poluatoare

A .P.M . S u ce a va te l .02 3 0 /5 14 05 6 fa x :02 3 0 /52 6 9 39

D.S.P.Suceava tel.0230/213635

A.P.M.I asi tel.0232/215497 fax.0232/214357

D.S.P. Iasi

D.S.P.I asi

S.G.A.Neamt tel.0233/217177 fax:0233/213970

A.P .M.Vrancea tel.0237/616812 D.S.P.Bacu tel.0234/112850 A.P.M.Buzu tel.0238/414551A.P .M.Galati tel.0236/457551

S.G.A.Brila tel.0239/617761

D.S.P. Bot osani A.P.M.Botosani tel.0231/584136

Terte persoane: -fizice -juridice

A.P.M.Neamt tel.0233/219695 fax.0233/219690 Terte persoane: - fizice - juridi ce

T erte persoane: -fizice -juridice

S.G.A.Buzu tel.0238/412815

A.P.M.Brila tel.0239/617761 Terte persoane: -fizice -juridice

D.S.P.Vrancea tel.0237/225979

Terte persoane: -fizice -juridice

12

SCHEMA FLUXULUI INFORMAIONAL N CAZ DE POLURI ACCIDENTALEInforma ie POLUAR ESchema 2

CAZUL SGA BACAU (Dispecerat ABAS)

MOMEN T1

FIA DEB 2 PREAVERTIZA REModel MAPM febr.2001

e ntocm te

Birou ARA Birou ARA SGA SGA BACAU BACAU ALERT ALERT Prefect Supref ect Conducer Conducer e e ABAS ABAS 1

mobi lize az

B 3

ALTE INSTITUII INTERESATE

Staia hidrologic -urmrire fenomenAP M,

AN APELE ROMNE

u an n

Dispecera t. ABAS APM

AN APELE ROMNE

ALTE INSTITUII INTERESAT E

B 1

B 5

4Serviciu Serviciu Gestiune,PCA Gestiune,PCA - ABAS - ABAS -organizeaz seciune de control pentru prelevare probe

3Dispecerat Dispecerat ABAS ABAS

ef birou ef birou Administrar Administrar e e Resurse de Resurse de Ap Ap C 1 C 2 Echip a teren

2Conducere Conducere SGA SGAntocme te

Folosin e SGA, SH AVAL

Dispecer at ABAS

B 4

MOMEN T2Dispecer at DAS

C 7

C 4

FI DE CARACTERIZA REAPM

-verific i valideaza informaia -prelevri probe din sectiuni caracteristice FI DE AVERTIZAREC 3

C 5

C 6

AN APELE ROMNE

AN APELE ROMNE

Dispecer at DAS

FI DE COMUNICA RE -investigaii pentru depistarea poluatorului -msuri de neutralizare a poluantilor, stoparea poluarii si diminuarea efectelor poluarii -msuri asupra poluatorului -estimeaz evoluia i deplasarea undei de poluare -solicit debite de diluie (dac este cazul) -comunic permanent cu conducerea ABASIng. Dan Dsclia

ALTE INSTITUII INTERESATE

13

FISA DE COMUNICARE A UNEI POLUARI ACCIDENTALE1. DATE DE LOCALIZARE A FENOMENULUI 1.1. Data receptionarii mesajului: se va inscrie ziua, luna, anul, ora. De exemplu 15.10.2010 - 09.35 1.2. Localizare: 1.2.1. Cursul de apa: ( raul..., sau paraul... afluent al raului ..., sau lacul ..., sau zona de litoral, sau stratul acvifer.... etc, in functie de felul mediul hidric poluat). 1.2.2. Localizare: se va inscrie numarul bornei CSA, sau in dreptul satului/localitatii ... sau in am/av de podul... sau un alt reper) 2. MODUL DE MANIFESTARE AL FENOMENULUI 2.1. Culoarea apei poluate: ( cu apreciere asupra intensitatii culorii) 2.2. Substante sau corpuri plutitoare: Se va inscrie natura lor si se va evalua procentul de acoperire a suprafetei apei. 2.3. Mortalitatea piscicola: specificati daca este sau nu. Daca da, specificati, prin apreciere, cantitatea de peste mort. 2.4. Alte elemente vizibile: 3. CAUZA POLUARII SI NATURA SUBSTANTEI: ( numai daca se poate da) 4. TENDINTA EVOLUTIEI: daca se poate stabili, atunci se va inscrie: in crestere/stationara/in descrestere. 5. RECOLTARE DE PROBE: 5.1. Daca s-au luat probe de apa: se va raspunde: da/nu 5.2. Daca s-au recoltat pesti morti: se va inscrie: da/nu 5.3. Numele si prenumele celui care a recoltat probele si ce functie are: ( de exemplu: agent hidro, hidrometru etc) 5.4. Data recoltarii probei: ziua, luna, anul si ora. 5.5. Rezultatele preliminare ale analizelor: ( daca eventual s-au si facut): 6. ALTE INFORMATII REFERITOARE LA CAUZELE POLUARII: se vor inscrie si alte informatii care ar putea clarifica mai mult natura si cauzele poluarii). 7. CINE ANUNTA POLUAREA: 7.1. Numele pronumele si functia: In cazul unor terte persoane, din afara sistemului apelor se va solicita si adresa acestuia. 8. MASURI LUATE: 8.1. La cauze: ( adica, la poluator). 8.2. La efecte: ( ce s-a intreprins pentru diminuarea efectelor) 9. CINE COMPLETEAZA FISA: nume, prenume, functia, serviciul, ziua, luna, anul, ora.

14

FISA DE AVERTIZARE IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA VALIDATA1. CINE AVERTIZEAZA : 1.1. Unitatea: se va inscrie dupa caz SGA, EGA, Filiala, APM. 1.2. Numele si functia celui care a avertizat: 1.3. Data transmiterii avertizarii: zz.ll.aa.hh. In mod normal trebuie sa fie aceleasi date ca si fisa de comunicare, pct.1.1 1.4. Unde s-a mai transmis: se vor inscrie denumirile unitatilor sau ale folosintelor la care s-a transmis avertizarea. 2. DATA PRODUCERII POLUARII: ziua, luna, anul, ora. 3. LOCALIZARE: 3.1. Cursul de apa: (raul..., sau paraul.. afluent al raului..., sau lacul..., sau zona de litoral, sau stratul acvifer..., etc, in functie de felul mediul hidric poluat). 3.2. Localizare: se va inscrie numarul bornei CSA, sau in dreptul satului/localitatii... sau am/av de podul... sau alt reper. 4. CAUZA POLUARII ACCIDENTALE: Se va inscrie cauzele poluarii, respectand cat mai mult posibil cele specificate in anexa nr.9.10 ( spargere conducta, manevra gresita etc). 5. NATURA POLUARII 5.1. Tipul poluarii: Se va inscrie una din cele trei variante prezentate in anexa 9.10. (identificata, probabila, neidentificata). 5.2. Responsabil de producerea poluarii: Se va inscrie denumirea celui care a produs poluarea ( daca s-a reusit depistarea acestuia) 5.3. Natura substantelor poluante : 5.4. Cantitatea: 5.4.1. la nivelul circuitului normal: 5.4.2. la substante ajunse in apa: 6. PROGNOZA EVOLUTIEI POLUARII LA SURSA : 6.1 Se va inscrie una din variantele: descrestere, crestere sau stationar. 6.2. Rezultatul analizelor : 7. VARFUL UNDEI DE POLUARE: 7.1. ziua, luna, ora, cand unda va ajunge la utilizatorii de apa din aval. 7.2. idem, cand unda ajunge la limita de SGA 7.3. idem, cand unda ajunge la limita frontierei ( atunci cand este cazul). 8. MASURI LUATE: 8.1 La Cauze : 8.2 La efecte : 9. PERICOLE SAU DAUNE: 9.1. Deja inregistrate: 9.2. Posibile: 10. CINE COMPLETEAZA FISA: Nume, prenume, functia, in unitatea,

14

15

zz.ll.aa.

FISA DE CARACTERIZARE A POLUARII ACCIDENTALE1. DENUMIREA SURSEI DE POLUARE ACCIDENTALA 1.1. AGENT ECONOMIC: denumire, localitate judet 1.2. MIJLOC DE TRANSPORT: se vor inscrie date conform celor specificate in anexa 9.12 din Regulament 2. DURATA FENOMENULUI 2.1. Inceputul poluarii: zz.ll.aaaa.hh 2.2 Sistarea poluarii: zz.ll.aaaa.hh 3. CAUZA POLUARII ACCIDENTALE 3.1. Agent economic: se va inscrie cauza poluarii provocata de un agent economic 3.2. Mijloc de transport: idem 3.1., dar raportata la un mijloc de transport 4. LOCALIZAREA ZONEI AFECTATE DE POLUAREA ACCIDENTALA 4.1. Cursul de apa: ( riul..., sau piriul ... afluent al riului ..., sau lacul ..., sau zona de litoral, sau stratul acvifer.... etc, in functie de felul mediul hidric poluat) 4.2. Localizare: se va inscrie numarul bornei CSA, sau in dreptul satului/localitatii ... sau in am/av de podul... sau un alt reper) 5. POLUANTI: se vor inscrie informatii conforme cu specificatiile pentru acest punct, din anexa 9.12 din Regulament 6. EVALUAREA CHELTUIELILOR: 6.1. Total ore de munca: evaluare cheltuieli 6.2. Total ore de utilaj: evaluare cheltuieli 6.3. Materiale utilizate: evaluare cheltuieli 6.4. Total cheltuieli estimate: 6.5. Unitati participante: 7. SANCTIUNI APLICATE SAU ACTIUNI IN CURS: 7.1. Administrativ: 7.2. Contraventional: 7.3. Civil 7.4. Penal 8. FOLOSINTE DE APA AFECTATE 8.1. Localizare: 8.2. Consecinte: se va specifica una din consecntele mentionate in anexa 9.12 din Regulament

9. CINE COMPLETEAZA FISA 9.1 Nume prenume, unitatea, data: zz.ll.aaaa, functia.

15

16

Timpul de propagare a undelor de poluare pe rurile Siret, Bistria i Trotu aferente judeului BacuNr. Crt. amonte Statie hidrometrica aval Dragesti Dragesti Dragesti Pod Holt Ac.Galbeni Ac.Racaciuni Ac.Beresti Adjudu Vechi Frunzeni Curs apa Ru Siret 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 N. Balcescu Roman Secuieni Dragesti Dragesti Ac.Galbeni Ac.Racaciuni Ac.Beresti Cut Lunca de Sus Lunca de Sus Valea Rece Valea Rece Ghimes Faget Ghimes Faget Ghimes Faget Goioasa Goioasa Ciobanus Asau V.Uzului Cremenea Darmanesti Dofteana Tg. Ocna Tg. Ocna Ciresoaia Onesti Vranceni Ferastrau Halos Tazlau Tazlau Scorteni Scorteni Lucacesti Helegiu Helegiu Siret Moldova Siret V.Neagra Siret Siret Siret Siret Siret Siret Bistrita 45 44 25 50 58 10 8 6 27 15 40 11 31 24 59 74 37 52 34 29 12 10 21 10 15 29 23 14 86 18 14 31 52 22 34 37 12 24 12 11 67 11-12 15 3 2 2 56 2-2,5 10 12 1,5 78 3,5- 4 14 16 16 18 6 9 10 6 5 23 56 2 34 78 4 34 24 26 34 2,5 - 3 67 13 15 56 8 10 56 34 67 Dist. Km Timpul (ore)

Ru Trotu i aflueni Ghimes Trotus Goioasa Trotus Ghimes Trotus Goioasa V. Rece - Trotus Goioasa Trotus Onesti Trotus Vranceni Trotus Tg. Ocna Trotus Onesti Trotus Tg.Ocna Ciobanus-Trotus Tg.Ocna Asau-Trotus Cremenea Uz Darmanesti Uz Tg. Ocna Uz - Trotus Tg.Ocna Dofteana-Trotus Onesti Trotus Vranceni Trotus Onesti Slanic - Trotus Vranceni Trotus Cosmesti Trotus Siret Onesti Oituz - Trotus Onesti Casin - Trotus Scorteni Tazlau Helegiu Tazlau Helegiu Tazlau Slobozia Tazlau Helegiu Tazlau- Tazlau S Slobozia Tazlau Vranceni Tazlau - Trotus 16

17

A AIN UCRTI SA B. H.

Derivatie Bucecea -Sitnar.

Primria Siret Suceava

Ac. Rogojestip.

a tn Si

Pu

Ferma Dornesti Ac. Bucecea SC SERV COM Radauti SAB Radauti Radauti SIRETUL Buceceat nr. P e oz

Botosani

tn a

Derivavatie Mihoveni - Dragomirna Ac. Dragomirna

r.

DUCL Solca Mina Tolovan EM Fundu Moldovei Dealu Negru SALINA Cacica

Suceava

ACET Suceava

EM Fundu Moldovei Mina Mestecanis

MOLIDUL Vama

DUCL Gura Humor COMER UL ROMNESC Falticenir. S

ZIN BA

C-lung Mold.

ES B.H. SOM

r. D

U.P. Iacobeni DUCL CRISTALINA C-lung Mold Colonia Vatra Dornei Ostra Primria Vatra Dornei U.P. Tarnita APEMIN E.M. Lesu Ursului Vatra Sector Crucea (tehn.) Dorneior na

Gura Humorului

Falticenir.

Iasi

ACVATERM Tg. Neamtzan a

M ol do Pascani va IPA Pascani

t ire

UL R HID

Primaria Saru Dorneir. Ne ag ra

E.M. Lesu Ursului Sector Crucea (menaj).)r. N ea g

Brosteni Primria Brostenir. B

r. O

Tg. Neamt

FIC RA OG

E.M. Calimani

ra

ist rit a

SUINPROD RomanAc. izvorul Muntelui Derivavatie Tascai - Izvorul Munteluioa ra

FI C RA OG DR S HI E UL MUR Z IN BA

PETROTUBu

DANUBIANA

C r. ca ra

MAR ONIX Borsecr. Bi s

ic i

tr

ROMNUTRICOMB Roman

Borsec

PETROCART

S.C. Durau

Spital Psihiatrie TulghesB r. az ic

Bicaz

Piatra Neamt

PERGODUR GOSCOM AQUA CALOR Romani P. Neamt FIBREX STOFE Buhusi

Roman

UT PR

r. d rl a Bi

MOLDOCIM Bicaz ACVA Bicaz RAGGL Roznov GO Buhusi

Buhusir. Ta Sa z lau rat l r. T rot us

PREST. SERV Moinesti

Moinesti SOFERTr. Ciob anus

r. T

RAAC Bacau LETEA

Bacau

az

lau

T OL

Comanesti

Ferma N. Balcescu Ferma Gh. Doja RAFINARIA Darmanesti

Ac. Galbeni

FIC RA G

NOBLE DRINKS Comanestir. Uz

Ac. Poiana Uzului

Ferma Racaciuni

Ac. Racaciuni

CONSILIUL LOCAL. Slanic M. EDILITAR Tg. Ocna

Tg. Ocna

Onesti SGCL

Sascut

Zaharul SascutAc. Beresti

RO ID H

UL ZIN BA

CAROM ONEDIL Onesti Adjud RAFO Oneti VRANCART Adjud CHIMCOMPLEX Borzesti n r. Casi SGCL Adjud r. URBIS Panciu Za br DEPOUL CFR Adjud ar. Oituz

Panciur. P a utn

LEGENDAACET Suceava Evacuari de la folosinte de gospodarire comunala Evacuari de la folosintele cu destinatie industria chimica Evacuari de la folosinte din cadrul industriei celulozei si hartiei Evacuari de la folosinte din cadrul industriei miniere Evacuari de la folosinte din cadrul sectorului zootehnic

ut i r. Su ILGO si ta

Marasesti

Odobesti

Marasesti

ILGO Odobestiilc o v r. M

FIBREX

FocsaniCUP Focsani SUINTEST Focsanina im

Tecuci

LETEA

r. Rim nic

R r.

U.P. Tarnita

IMPRELG Gugesti

p. Coatcu

Ferma Racaciuni

AQVATERM Rm. Sarat

Spital Psihiatrie Tulghes SAB Radauti

Evacuari de la folosintele cu destinatie sanitara Evacuari de la folosintele cu destinatie industria alimentara

Rimnicu Sarat

Galati

BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAUB r. au uz

STOFE Buhusi

Evacuari de la folosintele cu destinatie industrie usoara

Mc/s Km

Capacitate instalata (mc/s); hm pe cursul deapa unde se efectueaza evacuarea apelor uzate epurate Derivatii subterane

BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET Harta cu amplasarea evacuarilor de la folosintele de apa reprezentative, urmarite de Directia Apelor Siret

Derivatii de suprafata

Harta cu amplasarea evacuarilor de la folosintele de apa reprezentative, urmarite de A.B.A. SIRET". [53].

17

18

IN A CRA UB. H. TI S A

1r. Suc eav a

na r. Pu t

n ze Deri vavati e Po r. Mihoveni - D

r. So

p

5C-lung Mold.

Gur Humorr. S u ha

B.H. SOMES

Vatra Dorneir. D or na

Brosteni

ra

r. B

r. Ne ag

r. N

is

ea gr a

t ri

ta

IC

18o ar a

19

Sectiuni de interventie in caz de poluari accidentale in B.H.Siret. [53]. PROCEDURA PRIVIND MODUL DE ACIUNE N CAZUL POLURILOR ACCIDENTALE N CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI S.A.P.A. - ROM.

I. LA NIVEL DE SISTEM DE GOSPODRIRE A APELORMOMENTUL 1

A. A1. Se primete la dispeceratul SGA/SH sesizarea unei poluri accidentale,prin care se anun schimbarea vizual a caracteristicilor apei ntr-o seciune a cursului de ap (informaii referitoare la culoare, miros, substane sau corpuri plutitoare, mortalitate piscicol, analize de calitate din flux SGA/SH sau a altor uniti, alte indicii). A2. Dispeceratul S.G.A. intr n alert.

B. DISPECERUL DE SERVICIU:B1. Comunic informaiile i le nscrie n registrul de tur, exact n conformitate cu ora i coninutul comunicrii, precum i deciziile acestora, la: - ef serviciu GRA - conducere S.G.A/SH. - dispecerat A.B.A. SIRET B2. ntocmete imediat cu serviciul GRA (salariatul de serviciu) STAREA DE SISTEM (INFORMARE) cu primele informaii disponibile i o comunic la Dispecerat Administratia Bazinala de Apa Siret, Garda de Mediu i Agenia de Protecia Mediului (APM), Inspectoratul Judeean pentru Situaii de Urgen (IJSU). Directorul SGA/SH are obligaia ntiinrii Prefectului Judeului despre incidentul produs i msurile dispuse. B3.Anun, dac este cazul utilizatorii de ap din aval, din zona administrat de SGA/SH. B4.Mobilizeaz reeaua staiei hidrologice i eful staiei hidrologice pentru organizarea supravegherii, urmririi permanente i a raportrii fenomenului de poluare. B5.Cu biroul GRA, ntocmete FIA DE COMUNICARE A POLURII ACCIDENTALE i o nainteaz la dispecerat A.B.A. SIRET, la Garda de Mediu, A.P.M. i IJSU. B6.n cazul producerii unei poluri accidentale pe teritoriul unui SGA/SH din amonte i care afecteaz zona aflat n administrare, se anun utilizatorii de ap posibil a fi afectai i organizeaz mpreun cu serviciul GRA i conducerea SGA/SH, monitorizarea undei de poluare, precum i aciuni specifice de stopare a polurii, dac este cazul.

19

20

MOMENTUL 2 CONDUCEREA S.G.A. CU SERVICIUL GRA DE LA SGA C1. Formeaz echipa de deplasare n teren (dac este posibil, inclusiv inspectorii de la Garda de Mediu i A.P.M.) i dispune aciuni, imediat dup momentul B2. C2. Verific informaiile primite folosind orice surs, organizeaz cu laboratorul prelevri de probe i analize din seciuni caracteristice, organizeaz cu staia hidrologic urmrirea permanent i raportarea deplasrii undei de poluare. C3. Dup validarea fenomenului de poluare serviciul GRA ntocmete FIA DE AVERTIZARE A POLURII ACCIDENTALE i o comunic la dispeceratul A.B.A. SIRET, A.P.M., Garda de Mediu i IJSU. C4. Organizeaz aciunile de control a calitii pe sectorul de curs de ap afectat, programul de prelevare probe de ap, dac este cazul, de peti mori i efectuarea de analize fizico - chimice, dup caz bacteriologice i de peti. C5. ECHIPA DIN TEREN: Efectueaz investigaii pentru identificarea poluantului i luarea msurilor de stopare a polurii cursului de ap. - Ia msuri cu poluatorul i alte societi pentru limitarea rspndirii, colectrii, neutralizrii, distrugerii, depozitrii poluantului. - Comunic permanent cu dispeceratul, informnd orice problem nou aprut sau schimbare a aciunilor ntreprinse pentru stoparea polurii. - Ia msuri de sancionare a poluatorului conform Legii 310/2004 i 112/2006, de completare i modificare a Legii Apelor nr. 107/1996.-

C6. n cazul n care fenomenul de poluare se limiteaz n aria de activitate a S.G.A.-ului, conducerea acestuia cu serviciu GRA, va realiza urmtoarele: - estimarea evoluiei i deplasrii undei de poluare; - solicitarea la A.B.A. SIRET (n msura posibilitii existente), a aprobrii pentru descrcarea de debite suplimentare din acumulri, necesare diluiei; debitele solicitate vor fi calculate n funcie de situaia existent privind concentraiile de impurificatori existente i de cantitile de poluani descrcate n ruri, precum i de propagarea undei de poluare; - comunicarea permanent cu conducerea A.B.A. SIRET. C7. Dup lichidarea sursei de poluare i ncetarea fenomenului de poluare pe cursul de ap (intrarea n limite admisibile la indicatorii de calitate conform Ordinului 161/2006), ntocmete devizul cu toate cheltuielile efectuate de ctre SGA/SH/ABAS pentru stoparea polurii i intrarea n normalitate. Acest deviz l transmite poluatorului pentru plat,

20

21

respectiv pentru recuperarea tuturor cheltuielilor aferente efectuate, n conformitate cu art. 24 din Legea Apelor. ntocmete FIA DE CARACTERIZARE A POLURII ACCIDENTALE pe care o transmite la dispeceratul A.B.A. SIRET, Garda de Mediu i A.P.M. Not: Pentru perioada din afara programului normal de lucru i pentru zilele i srbtorile legale libere, fiecare SGA/SH va avea desemnat personal de serviciu la domiciliu, pentru intervenii n caz de poluare accidental (personal GRA, personal laborator, main de serviciu).

II. LA NIVELUL ADMINISTRATIEI BAZINALE DE APA SIRET D. DISPECERUL DE SERVICIU-

-

-

-

-

La momentul B1, comunic informaiile conducerii A.B.A. SIRET, efului serviciului GMPRA, efului Dispeceratului, nscriind exact ora i coninutul acestora. La momentul B2, ntocmete imediat i transmite la A.N. APELE ROMNE, STARE DE SISTEM (INFORMARE), n funcie de primele informaii primite de la SGA. Dup momentul B5, dac s-a confirmat o poluare accidental, se consult cu serviciul GMPRA i pe baza fiei de comunicare i a altor documente primite electronic (Email, FAX, etc.) de la SGA/SH, ntocmete FIA DE COMUNICARE A POLURII ACCIDENTALE pe care o transmite la A.N. APELE ROMNE. Anun dispeceratele S.G.A.-urilor din avalul zonei afectate. Anun responsabilul cu mass media al A.B.A. Siret. Dup validarea fenomenului de poluare, se consult cu serviciul GMPRA i pe baza fiei de avertizare i a altor documente primite electronic (Email, FAX, etc.) de la SGA/SH, ntocmete FIA DE AVERTIZARE A POLURII, pe care o transmite la A.N. APELE ROMNE. nainteaz informri ctre A.N. APELE ROMNE i Ministerul Mediului (dac este cazul de informaii suplimentare). Cu serviciul GMPRA, ntocmete FIA DE CARACTERIZARE A POLURII la ncetarea fenomenului de poluare accidental.

CONDUCEREA A.B.A. SIRET I SERVICIUL GMPRA, SERVICIUL HIDROLOGIE, SERVICIUL INSPECIE, RESPONSABILUL PENTRU RELAIA CU MASS-MEDIA E1. n cazul n care fenomenul de poluare se manifest la nivel bazinal: - efectueaz calcule privind evoluia i prognoza undei de viitur. - efectueaz calcule ale debitelor de diluie necesare la concentraiile de poluani nregistrate i posibilitile de asigurare ale acestora. - solicit aprobarea A.N. APELE ROMNE pentru manevre la uvrajele barajelor lacurilor de acumulare pentru descrcri de debite suplimentare necesare diluiei.

21

22

E2. Funcie de amploarea fenomenului de poluare (numai dac este cazul), stabilete delegai (inspectori) competeni ai A.B.A.SIRET, pentru participare la aciunile S.G.A. i pentru aplicarea sanciunilor. E3. Informeaz periodic conducerea A.N. APELE ROMNE despre evoluia fenomenului, intensitatea i propagarea undei de poluare. E4. Responsabilul cu mass-media ntocmete dac este cazul, comunicate de pres pe care le nainteaz responsabilului de la AN APELE ROMNE, urmnd ca informarea mass-media s se realizeze conform fluxului stabilit de ANAR. E5. Dispune ntocmirea FIEI DE CARACTERIZARE A POLURII ACCIDENTALE i modalitile de recuperare a cheltuielilor nregistrate, de la poluator. E6.Analizeaz la nivel bazinal modul de aciune, eficiena msurilor ntreprinse la poluarea accidental i dispune msuri de corecie a deficienelor constatate.

22

23

Accidente tehnologice cauzate de activitiile industriale Pe raza judeului Bacu s-au identificat 5 operatori economici cu potenial poluator: S.C. AMURCO S.R.L. Bacu, S.C. RAFO S.A. Oneti, S.C. ENERGY BIO CHEMICALS S.A. Bucureti SUCURSALA CAROM S.A. Oneti, S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzeti i S.C. TERMOELECTRICA S.A. Bucureti Sucursala Electrocentrale Borzeti. Una dintre msurile importante pentru protecia calitii resurselor de ap o reprezint activitatea de prevenire i combatere a polurilor accidentale - Unitile cu potenial poluator au obligaia s ntocmeasc PLANURI proprii de prevenire i combatere a efectelor polurilor accidentale. - PLANUL ntocmit va avea caracter de INSTRUMENT DE LUCRU APLICABIL IN CAZ DE NECESITATE. [55]. Coninutul cadru al PLANULUI DE PREVENIRE I COMBATERE A EFECTELOR POLURILOR ACCIDENTALE este prezentat n ORDINUL 278/1997. n activitatea de ntocmire a acestuia este necesar parcurgerea urmtoarelor etape: 1. Inventarierea punctelor critice din unitate: Secii Agregate Depozite Mijloace de transport i utilaje Rezervoare, conducte, instalaii, etc. 2. Stabilirea listei poluanilor poteniali: Compui chimici toxici Uleiuri minerale Produse petroliere Ape uzate cu coninut toxic/infecios Reziduuri toxice 3. Identificarea CAUZELOR care pot genera poluri accidentale Accidente tehnice Defeciuni, avarii Lipsa controlului activitilor industriale cu risc de poluare - manipulare, purjare, splare, ncrcare, descrcare Neglijene; aciuni intenionate Calamiti naturale ( inundaii, cutremure, secet ) 4. Efectuarea de scenarii de poluare n raport cu fiecare punct critic i cauz prestabilit, n vederea ntocmirii programului de msuri pentru PREVENIREA polurilor accidentale, respectiv pentru stabilirea msurilor operative de intervenie n caz de PRODUCERE a unor poluri accidentale. 5. Stabilirea mijloacelor de intervenie ( utilaje + materiale ) pentru : Prevenirea polurii nlturarea efectelor Restabilirea situaiei normale n vederea refacerii ecosistemului afectat

23

24

6. Constituirea colectivelor cu atribuii n gestionarea situaiilor generate de poluri accidentale i a echipelor de intervenie 7. Stabilirea responsabilitilor i a schemei fluxului informaional Coninutul cadru al PLANULUI DE PREVENIRE I COMBATERE A EFECTELOR POLURILOR ACCIDENTALE a) Memoriu - date de identificare a folosinei - mod de aciune n caz de poluare accidental b) Tabelele 1 -10 privind: Componena colectivului cu atribuiuni n gestionarea evenimentelor generate de polurile accidentale Lista punctelor critice Fia poluantului potenial Programul de msuri i lucrri pentru prevenirea polurilor accidentale Componena echipelor de intervenie Lista dotrilor i a materialelor de intervenie Programul de instruire a personalului Responsabilitile conductorilor Lista unitilor care acord sprijin Lista folosinelor din aval care pot fi afectate de poluare c) Decizie a conductorului unitii d) Plan de situaie la scara 1:10 000 sau 1:25 000 cu localizarea obiectivului e) Schi tehnologic cu marcarea punctelor critice

MOD DE ACIUNE N CAZ DE POLUARE ACCIDENTAL A. La agentul poluator 1. Persoana care observ fenomenul anun imediat conducerea seciei sau a unitii 2. Conducerea seciei sau a unitii dispune: - anunarea colectivelor cu atribuii prestabilite i a echipelor de intervenie n vederea trecerii imediate la msurile i aciunile necesare eliminrii cauzelor i pentru diminuarea efectelor polurii accidentale [55]. -anunarea imediat a S.G.A.- ului pe raza cruia s-a produs poluarea 3. Colectivele i echipele de intervenie din unitate acioneaz pentru: - eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidental - limitarea i reducerea ariei de rspndire a substanelor poluante - ndeprtarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substanelor poluante - colectarea, transportul i depozitarea intermediar, n condiii de securitate pentru mediu, n vederea recuperrii sau, dup caz, a neutralizrii sau distrugerii substanelor poluante 4. Informarea periodic a SGA asupra desfurrii - operaiunilor de sistare a polurii, respectiv de combatere a efectelor acesteia

24

25

5. In situaii n care se constat c forele i mijloacele disponibile n unitate nu sunt suficiente pentru sistarea /eliminarea efectelor polurii, conducerea unitii va solicita sprijin altor uniti. NOT: In caz de for major conducerea unitii poluatoare va dispune oprirea funcionrii instalaiilor/seciilor/sectoarelor de activitate care genereaz poluarea accidental 6. Dup eliminarea cauzelor polurii accidentale i dup ndeprtarea pericolului rspndirii poluanilor n zone adiacente, conducerea unitii va informa S.G.A. asupra sistrii polurii 7. La solicitarea autoritilor de g.a. conducerea unitii va dispune subordonailor colaborarea cu aceste organe, n vederea stabilirii rspunderilor i vinovailor pentru poluarea accidental. B. La nivelul unitilor afectate de o poluare din amonte ( sursa de alimentare cu ap a fost poluat ) La primirea unei avertizri din partea SGA privind producerea unei poluri accidentale amonte de surs de alimentare cu ap conducerea unitii dispune de urgen: Anunarea colectivelor cu atribuii prestabilite n gestionarea evenimentului Avertizarea consumatorilor interni asupra posibilelor modificri ale calitii apei brute Trecerea la aciuni i msuri pentru limitarea pagubelor ce pot fi produse de deteriorarea apei de alimentare Monitorizarea calitii apei Solicitarea de informaii de la SGA La apariia n ap, la captare, a unor poluani, factorii responsabili execut, dup caz, urmtoarele: 1. ntreruperea alimentrii cu ap pe durata deplasrii undei de poluare pe ru, n dreptul prizei 2. Tratarea suplimentar a apei, dac acest lucru poate conduce la eliminarea poluanilor 3. Participarea la aciunile desfurate pentru devierea,colectarea,neutralizarea sau distrugerea poluanilor La ncetarea polurii, respectiv la sistarea aciunilor generate de acest eveniment, conducerea dispune informarea SGA din zon Imediat dup ncetarea efectelor polurii accidentale, conducerea unitii va dispune evaluarea pagubelor, dac acestea s-au produs i a cheltuielilor materiale efectuate pentru gestionarea evenimentelor generate de poluare

25

26

CAZURI DE POLURI ACCIDENTALE A. Poluare accidental cu uleiuri, pe rul Bistria (curs amenajat ) SURSA: S.C. HIDROELECTRICA-S.H. Bistria CAUZE: scurgeri accidentale de lubrifiani ocazionate de intervenii la hidroagregate - la faza de demontare a instalaiilor hidraulice EFECTE: modificarea proprietilor fizico-chimice ale apei, cauzate de prezena peliculei uleioase la suprafaa receptorului.[55]. MSURI: La surs: - verificri permanente a etaneitilor la hidroagregate - control riguros al activitilor de revizie i reparaii La efecte: la demararea activitii de revizie - reparaie cu risc de poluare a apei se vor amplasa baraje de retenie flotabile n bazinul de linitire al hidrocentralei B. Poluri accidentale cu ion amoniu, pe rul Bistria (curs amenajat) SURSA: Platforma chimica Svineti- S.C. AZOCHIM S.A. CAUZE: - defeciuni tehnice la utilaje - porniri, opriri repetate ale instalaiilor chimice - purjri - lipsa controlului activitilor generatoare de poluare (splri in spaiul instalaiilor, curiri ale utilajelor, descrcri de substane chimice) - tehnologii deficitare de neutralizare a poluanilor din apele uzate EFECTE: Degradarea apei cauzata de depirea concentraiei maxime admise de poluani n efluentul descrcat in receptor MSURI: La surs: - sistarea polurii i limitarea efectelor - monitorizarea fenomenului La efecte: S-a solicitat uzinarea cu debit maxim pe canalul UHE pentru mrirea gradului de diluie a poluanilor UNITI care au acordat sprijin : FIBREX NYLON - Svineti HIDROELECTRICA S.H. BISTRIA POLURI SECUNDARE Polurile secundare sunt poluri atipice ale cursurilor de ap care sunt generate de urmtorii factori favorizani: - evacuri sistematice de ape uzate poluate, n receptor 26

27

- acumularea de poluani pe patul albiei, n special compui organici - temperaturi ridicate - debite sczute n receptor Pe LACUL RECONSTRUCIA, situat la cca 3 km aval de o descrcare de ape uzate cu coninut organic ( fibr celulozic)- efluentul fabricii de hrtie S.C. PETROCART S.A. -lacul a funcionat ca un decantor pentru suspensia organic din ap Modul de producere a acestui fenomen: - n condiiile creterii temperaturii apei materia organic de pe patul albiei intr n proces de biodegradare ; - gazele care rezult n timpul proceselor de descompunere determin flotaiamateriei organice la suprafaa apei; EFECTELE -pe lng aspectul dezagreabil al lacului a adus prejudicii utilizatorilor din aval SC FIBREX. Materialul plutitor de pe suprafaa lacului a fost antrenat pe canalul UHE, ajungnd la priza de ap a platformei i ulterior n instalaii. Filtrele cu schimbtori de ioni s-au colmatat, fapt ce a condus la scoaterea din functiune a instalatiei de demineralizare a apei. Pe rul BISTRIA -un caz similar l reprezint poluarea rului Bistria aval de evacuarea staiei de epurare oreneti. Cauza este materia organic acumulat n timp pe patul albiei i care n condiiile menionate anterior intr n descompunere. Fenomenul este vizibil pe poriunile cu curs linitit i cu ape puin adnci EFECTELE - aspect tulbure al apei, cu prezena n masa apei a suspensiilor i a diverselor organisme biocenotice indicatoare de poluare - creterea concentraiei substanelor consumatoare de oxigen - scderea concentraiei oxigenului dizolvat - mortalitate piscicol.[55].

27

28

Propuneri Tema de cercetatre intitulat Contributii la optimizarea unui sistem informaional de prevenire i intervenie pentru combaterea dezastrelor create de activiti industriale asupra resurselor de ap. i propune urmatoarele: - monitorizarea activitatilor industriale posibile poluatoare de pe cursul raului Bistrita aflat in Bazinul Hidrografic Siret; - armonizarea si corelarea planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale; - o mai buna colaborare a autoritatilor competente cu personalul primariilor responsabile de situatiile de urgenta si acordarea unui interes cat mai ridicat privind solutionarea problemelor aparute; - obligativitatea comitetelor locale pentru situatii de urgenta (primarii), de a dispune declansarea sistemelor de alarmare pe raza localitatilor afectate de dezastre, pentru a avertiza si alarma cat mai corect populatia. Obiectivul general al proiectului Optimizarea unui sistem informaional prin monitorizarea activitilor industriale si armonizarea planurilor de prevenire si combatere a polurilor accidentale.

28

29

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 5***. 6. 7. 7** 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.

Claudia Maria Simonescu, Elena Stingaciu "Supravegherea si controlul calitatii apelor naturale 2009 Cristiana Radulescu Emisii poluante - Metode pentru reducerea acestora 2008 Viorica Paraschivescu Strategii de mediu. Conflictele dezvoltarii durabile 2009 Manuale de utilizare a tehnicilor rapide de intervenie n caz de poluri accidentale Pricope Laura, Pricope FerdinandPoluarea mediului si conservarea naturii 2008 Schnakovszky Carol Managmentul proiectelor de cercetare tiinific, note de curs, Bacu, 2007. Anca Marina MARINOV, Gabriela Elena DUMITRAN, Mihaela Amalia DIMINESCU Monitorizarea apelor subterane si remedierea acviferelor, Editura POLITEHNICA, Decembrie 2007. Botezatu V. Liviu, Pruteanu E., , Numerical modeling of chemical cycle and nature of combustion process, 14th international Conference on Control Systems and Computer science, 2-5 Iuly 2003, Bucuresti; Nitescu E., Popescu St., Dascalita D. Toma D.System of warning and protection in real time against poluation- 2006 Pruteanu E. Modeling of conservative and non conservative constituents in riverine systems, Univ. Oradea, facultatea de protecia mediului n colaborare cu Univ. din Debrecen, Sesiunea internaional de comunicri tiinifice, resurse de mediu i dezvoltare durabil, 8-9 mai 2003, Oradea; Pruteanu E., Rolul ECO-informaticii n invmntul preuniversiatr alternativ, Simozionul national metodicodidactic, ediia II Interdisciplinaritate, condiia esenial a nvmntului modern, 28-29 mai, 2004, Liceul George Enescu. Pruteanu E., Teoretical and practical preliminaries for a numerical modelling and simulation method of some categories of distributed parameters processes, 14th international Conference on Control Systems and Computer science, 2-5 Iuly 2004; Pruteanu E., An hybrid intelligent system and models for protecting water supply quality using GIS, conferina internaional MCOM, 10-12 noiembrie 2005, Bacu. Vol 4. Nitu C, Pruteanu E, Modeling of the human operator in control systems using neuro-fuzzy methods, conferina internaional MCOM, 10-12 noiembrie 2005, Bacu. Vol 4. Nitu C, Krapivin V.F. Pruteanu E., Expert system for the water quality control in the estuary zone, Nitu Costica, Krapivin V.F., Pruteanu E., Ecoinformatica. Sisteme inteligente n ecologie, Editura MagicPrint, 2004 Emil Ceang, Marian Barbu, Algoritmi i structuri de conducere automat inteligent a bioproceselor, Raport de Cercetare, 2001 Teohari Ganciu, Lazr, Sorin Carari, Drguna Vrabie, , Octavian Pstrvanu, Letiia Mirea, Alina Barabul, Marius Kloetzer, Dorin Ivana , Acordarea neuro-predictiv a algoritmilor de conducere, Raport de Cercetare, 2001 Emil Ceang, Viorel Mnzu, Bazele sistemelor automate : sisteme continue monovariabile,. - Bucureti : Didactic i pedagogic, 2002. 240 p. Bibliogr. - ISBN 973-30-2821-5 Radhakrishnan V.R., S.W. Wah, (2002), Wiener Type Model for pH Neutralization Process, Proceedings of RSCE2002 and 16th SOMChE, Malaysia Rojanschi, F. Bran, Gh. Diaconu, Protecia i ingineria mediului, Ed. Economic, Bucureti, 1997, p.15-17. Rensselaer Polytechnic Institute, Data Mining and Knowledge Discovery, 92.9662, http://www.vpi.edu/~vanepa2/ Salas, J. D., Delleur, J. W., Yevjevich, V. and Lane, W. L., Applied modeling of hydrologic time series. Water Resources Publications. Littleton, Colorado, 1980. S. Eilenberg - Automata, Languages and Machines, Vol. A, Academic Press, 1994 S. Franklin, A. Graesser: Is it an Agent, or just a Program?: A Taxonomy for Autonomous Agents, Institute for Intelligent Systems, University of Memphis, http://www.msci.memphis.edu/~franklin/AgentProg.html S. Godeanu, Elemente de monitoring ecologic/integrat, Ed. .Bucura Mond., Bucureti, 1997, p.15-18. Shrestha, B.P., Duckstein, L., Stakhiv, E.Z. (1996) Fuzzy rule-based modeling of reservoir operation, J.Water Resour.Plng.and Mgmt., ASCE, 122(4), pp.262-269; ***, "SieFuzzy Demo Manual", Siemens AG, pp 65-74, 1995. Atelier DM (Data Mining workshop) - SIGMOD-DMKD'97, 11 mai, Tucson, Arizona,

29

30

28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56.

http://fas.sfu.ca/cs/conf/dmkd97.html T.Lucey, Management Information Systems, DP Publications Ltd., Ed.6, 1991. Al doilea simpozion international n analiza inteligent a datelor (Second International Symposium on Intelligent Data Analysis) - IDA-97, 4-6 august, Birkbeck College, Londra, http://web.dcs.bbk.ac.uk/ida97.html S. J. Russell, P. Norvig: Artificial Intelligence, Lecture 3: Intelligent Agents, http://www.cs.strath.ac.uk/~fabioc/01-ai/lects/lect03.pdf, 1998 S. J. Russell, J. Stuart, P. Norvig: Artificial Intelligence: A Modern Approach,Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hali, 1995 Summit-ul n domeniul DM (Data Mining Summit), 18-21 februarie San Francisco, California, http://www.dbsummit.com/dm.htm Sun Microsystems, http://java.sun.com Sung, W.S., J. Lee, (2002), Modeling and control of Wiener-type Process, Proceedings of 9th APCChE Congress and CHEMECA, New Zeeland. Sugeno, M., Yasukawa, T., "A Fuzzy-Logic-Based Approach to Qualitative Modeling", IEEE Transactions on Fuzzy Systems, vol. 1, no. 1, pp 7-29, Febr. 1993. The Corporate KDD Bookmark, http://www.cs.su.oz.au/~thierry/ckdd.html T. Finin, D. McKay, R. Fritzson: An Overview of KQML: A Knowledge Query andManipulation Language. Technical Report, University of Maryland, CS Department, 1992, Usana Fayyad si Ramasamy Uthutasamy, Data Mining and Knowledge Discovering in Databases, Comm. of ACM, November 1996, vol.39, nr.11, p.25-26. U.M.Fayyad, G.Piatetski-Shapiro, P.Smyth si R.Uthurusamy, Advences in Knowledge Discovery and Data Mining, AAAI/MIT Press, 1996. Wonham W.M., A Control Theory for Discrete-event Systems; Ed. Denham & Laub, Advanced Computing Concepts and Techniques in Control Engineering, 1998 Integrated Water Solutions (www.watermanagement.com), United Green Tech Rain Master Irrigation Systems Inc. (www.rainmaster.com) Webster, Websters Encyclopedic Unabridged Dictionary of English Language; Gramercy Books, 1994 Wonham W.M, Supervisory Control Theory Ed Danham&Laub, advanced computing Concepts and Tehniques in Control Engineering, Springer Varlag, 1988. Watzlawick, P., Weakland, J. H., Fisch, R., "Change", Gondolat Kiad, Budapest, 1990. *** - Bibliography of Learning in Multi-Agent Systems": http://www7.informatik.tu-muenchen.de/~weissg/bib-mal.html World Wide Web Consortium, Extensible Markup Language (XML) Specifications http://www.w3.org/XML/ Zadeh L. A. (1965) . Fuzzy Sets. Information & Control , vol. 8 , pp. 338-353, Fuzzy Algorithm. Inform. and Control , no. 12 , pp.94-102., Outline of a New Approach to the Analysis of Complex Systems and Decision Processes. IEEE Trans. on Systems , vol. SMC 3 , pp.28-44. Zahan, S., "Neuro-Fuzzy Systems", Proceedings of the Sympozium on Electronics and Telecommunications, Timioara, pp 52-57, Sept. 26-27, 1996. Zaki M.J.: Parallel and distributed data mining: An introduction. In Zaki and Ho(eds.), Large-Scale Parallel Data Mining, LNAI 1759, Springer-Verlag 2000. Zealand, C. M., Burn, D. H. and Simonovic, S. P., Short term streamflow forecasting using artificial neural networks, Journal of Hydrology 214, 32-48, 1999. Varduca A. Monitoringul integrat al calitatii apelor, Editura H.G.A., Bucuresti, 1999 Sinteze de gospodarirea apelor in B.H. Siret, 1999-2001, Bacu Planuri de aprare mpotriva inundaiilor n B.H. Siret Metodologie A.N. APELE ROMNE. Documentaie de utilizare model MONERIS * * * Documentatie Sistem de monitorizare automata a apelor* * *

30