PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA CU CLS. I-VIII SĂHĂTENI

Profesor: ISTRĂŢOIU GEORGIANA CRISTINA

Obiectul: LIMBA ROMÂNĂ

Aria curriculară: LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Clasa: a VII-a

Unitatea de învăţare: BALADA CULTĂ

Subiectul lecţiei: „Paşa Hassan” de George Coşbuc – caracterizarea personajelor

Tipul lecţiei: mixtă (de predare – învăţare şi de actualizare a unor cunoştinţe mai vechi)

Data: 25. 03. 2009

Durata: 50 de minute

OBIECTIVE CADRU:-dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;

-dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

-dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris;

-dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.1 Să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral;

1.5 Să acorde interlocutorilor şanse de a-şi exprima opiniile;

2.1 Să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral;

2.5 Să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup;

3.2 Să recunoască modalităţile specifice de organizare a

textului epic şi procedeele de expresivitate în textul liric;

4.3 Să organizeze secvenţele textuale în funcţie de o cerinţă

specifică;

4.5 Să folosească modalităţi variate pentru realizarea

expresivităţii textului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

COGNITIVE: La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

- Să identifice personajele din balada „Paşa Hassan” scrisă de George Coşbuc;

- Să clasifice personajele în funcţie de importanţa lor în text (principale,

secundare, episodice)

- Să precizeze modalităţile de caracterizare a personajelor din text;

- Să stabilească trăsăturile fizice şi morale ale personajelor din baladă;

- Să găsească, în text, mijloacele de expresivitate artistică prin care se

realizează portretele celor doi conducători (Mihai şi Hassan) şi imaginea celor

două armate;

- Să ştie definiţia antitezei şi a hiperbolei.

AFECTIVE: - Să manifeste interes pentru lectură.

CONŢINUTURI:

- balada cultă „Paşa Hassan” de G. Coşbuc

- tipuri de caracterizare: directă şi indirectă;

- tipuri de personaje (principale, secundare, episodice / individuale, colective)

- mijloacele de expresivitate;

- definiţia antitezei şi a hiperbolei.

-

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. METODE ŞI PROCEDEE: ciorchinele, conversaţia euristică, învăţarea prin

descoperire, mozaicul, metoda cadranelor

2. FORME DE ORGANIZARE: - activitate frontală;

- activitate pe grupe de elevi;

- activitate individuală.

o

3. MATERIALE ŞI MIJLOACE: manualul, textul literar „Paşa Hassan”, fişe de lucru,

cartoane şi markere, tabla,creta

4. RESURSE: -capacitatea de receptare a elevilor;

- capacitatea elevilor de a colabora;

- cunoştinţele însuşite anterior;

- locul: sala de clasă

-timp de lucru: 50 de minute

5. MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina

Sâmihăian, „Limba română – manual pentru clasa a VII-a”, Ed Humanitas, Bucureşti,

2006;

Sandu, Elena- „Compunerile şcolare – pentru gimnaziu”,

Ed Polirom, Iaşi, 2008;

Parfene, C.- Metodica studierii limbii şi literaturii române

în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Ed. Polirom, Iaşi,

1999;

SCENARIUL DIDACTIC

A) MOMENT ORGANIZATORIC: Profesorul consemnează absenţii şi îi mobilizează

pe elevi în restabilirea ordinii; elevii îşi pregătesc materialele necesare începerii

activităţii.

B) ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR: Profesorul verifică tema pe care elevii au

avut-o pentru acasă (rezumatul baladei culte „Paşa Hassan”), corectând eventualele

greşeli şi făcând aprecieri pozitive asupra temelor bine efectuate. Pornindu-se de la

temă, elevii işi vor aminti momentele subiectului operei epice.

C) CAPTAREA ATENŢIEI: Prin conversaţie euristică şi prin metoda ciorchinelui, elevii

vor completa, împreună cu profesorul, o schemă având ca punct de plecare cuvântul

CARACTERIZARE.

D) ANUNŢAREA SUBIECTULUI: În momentul în care elevii au epuizat ideile legate de

caracterizare - tipuri de caracterizare (directă, indirectă), tipuri de portret (fizic şi moral)

profesorul anunţă subiectul lecţiei, respectiv CARACTERIZAREA PERSONAJELOR

din balada cultă „Paşa Hassan”, notează pe tablă titlul şi anunţă obiectivele

operaţionale.

E) DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII: se va face prin aplicarea metodei mozaicului astfel: Elevii

clasei vor fi împărţiţi în 5 grupuri a câte 4 elevi care se vor numi grupuri-casă. În fiecare

grup de acest fel se vor împărţi nişte buline colorate, astfel încât în fiecare grup să existe

4 culori distincte: roşu, albastru, galben, alb. La semnalul profesorului elevii se vor

reorganiza în funcţie de culorile pe care le au, obţinându-se astfel 4 grupuri a câte 5

elevi numite grupuri de experţi. Profesorul împarte fiecărui grup de experţi o fişă de

lucru – fişă de caracterizare – astfel: ROŞU – fişă de caracterizare a personajului Mihai;

ALBASTRU – fişă de caracterizare a personajului Hassan; ALB – fişă de caracterizare

a armatei române; GALBEN – fişă de caracterizare a armatei turce. Fiecare grup de

experţi va completa fişele după ce toţi membrii grupului au căzut de acord asupra

conţinutului pe care îl vor nota.

După completarea fişelor de caracterizare, profesorul va ruga elevii să se

reorganizeze în grupurile iniţiale, astfel încât fiecare grup-casă va avea imaginea de

ansamblu a celor doi conducători şi a armatelor. În aceste grupuri-casă fiecare membru

va explica celorlalţi toate detaliile legate de personajul pe care l-au studiat pentru ca

fiecare din cei patru membri ai echipei să ştie câte ceva despre fiecare personaj în parte.

În tot acest timp profesorul are rolul de a încuraja echipele care se descurcă cel mai bine

şi de a verifica daca informaţiile notate sunt sau nu valabile şi corecte. Profesorul va

împărţi fiecărui grup-casă câte un carton şi un marker. Fiecare planşă va fi împărţită în

4, aplicându-se metoda cadranelor. Cadranul I – MIHAI, cadranul II – HASSAN,

cadranul III – OŞTIREA ROMÂNĂ, cadranul IV – ARMATA TURCĂ, un

reprezentant al fiecărui grup-casă notând în fiecare cadran însuşirile fizice şi morale ale

fiecărui personaj în parte.

Având rezultatul final de la fiecare grup-casă, profesorul va ruga elevii să prezinte

planşele pe care le-au făcut şi, prin întrebări euristice frontale, se vor descoperi toate

trăsăturile fiecărui personaj studiat. Tot prin conversaţie euristică, profesorul va aminti

elevilor că procedeul prin care sunt caracterizate atât armatele cât şi conducătorii lor se

numeşte antiteză, portretul lui Mihai fiind realizat prin folosirea hiperbolei. Profesorul

desenează pe tablă cadranele şi notează trăsăturile personajelor aşa cum reies ele din

planşele realizate de grupurile-casă, notând şi definiţia antitezei, respectiv pe cea a

hiperbolei.

F) ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI: se realizează pe tot parcursul orei prin aprecieri

verbale, elevii care s-au remarcat prin răspunsuri bune fiind notaţi.

G) ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI: se va realiza prin efectuarea

temei pentru acasă: Realizaţi o compunere de caracterizare a personajului Mihai

Viteazul din balada cultă „Paşa Hassan”.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

- MIHAI VITEAZUL / HASSAN -

- OŞTIREA ROMÂNĂ / ARMATA TURCĂ -

Trăsătura Citatul

Procedee de

expresivitate

Modalitatea de

caracterizare

CADRANUL I

-MIHAI-

CADRANUL II

-HASSAN-

CADRANUL III

-OŞTIREA ROMÂNĂ-

CADRANUL IV

-ARMATA TURCĂ-