Caransr 5 9 Febr. st. v. (22 Feb. st. n.) 1920 Nr. 7.

Organul eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului A P A R E D U M I N E C A

preţul abonamentului : p u n a l l 36 coroane (18 Lei) p e jumătate de an 18 „ (9 „ ) pe un pătr r de an 9 Un număr . . • • 70 fileri

(4« , . ) (35 bani)

M a n u s c r i p t e l e , cărţ i le , rev i s te le , publ icaţ i i l e p e r i o d i c e s a u z i a r e l e cari au s c h i m b u l cu „ F O A I A D I E C E Z A N A " , s e trimit p e a d r e s a : V . L O I C H t Ţ A , r e d a c t o r în C a r a n s e b e ş , iar bani i d e p r e n u m ă r a ţ i u n e şi inserţ iuni ; a c î m i n i s t r t t -ţ i u n i i . . T i p o g r a f i a ş i L i b r ă r i a d i e c e z a n ă " în

| C a r a n s e b e ş ( j u d e ţ u l C a r a ş - S e v e r i n ) , T e l e f o n N r . 3 0 . , M a n u s c r i p t e l e nu s e î n a p o i a z ă .

Preţul iuserţ iuni lor: Pentru publicaţi tini oficioase, concurse, edicte etc. publicate de 3 ori, daca con|in până la 150 de cuvinte 20 coi., pana la 200 de cuvinte 25 cor., de aci în sus 30 cor

O problemă bisericească de cea mai mare importanţă de preotul

Neplăcut inii e să spun ceeace u r m e a z ă , dar treime s'o spun .

în z iua de Sânt-llic din 1909 am luat parte, ca invitat, la sfinţirea s teagului a şepte coope­rative federalisate în ograda bisericii din Bur-dujeni. Ce impresie t rebue să li tăcut asupra mulţimei aduna te acolo faptul că, pe t impul ci­tirii rugăciuni lor pentru sfinţirea s teagulu i , când toţi preoţii şi poporenii îngenunch iase ră , s ingur Ministrul cultelor Hâret , D u m n e z e u să-1 ierte, a aliat de bine a sta în picioare, în loc să ti în-g e i u i n c h u i i ol cel dintâi , dând astfel mulţ imei pilda de evlavie .

„De va şi ti cineva deplin nilor (în ştiinţele umanis t ice) , înţelepciunea cea dela T ine , Doamne , întru ni­mic se va socot i" (Intel. Sol. -9, t>). De ce? Pentrucă „tot Duhul legii creştine purcede dela iubirea de Dumnezeu şi duce la iubirea de Dum­nezeu, tot duhul lumii însă purcede dela egoism şi duce la e g o i s m " . 1 Adecă numa i esenţa din Duhul legii creştine sau însăşi dragostea este chiagul sufletelor omeneşt i , chiagul cel atât de dorit de lsus Cristos în rugăc iunea Sa, „ca toţi să (ie una, precum T u , ' Părinte, (eşti) în Mine şi Eu (sunt) în Tine , c a ' ş i ei să lie u n t in Noi"

între tiii o a m e -dar îi va lipsi

( l o a n i l ) , iar duhul lumii este de regula explozivul care nimiceşte acel chiag. în Duhul legii creştine „noi cei mulţi sun t em un s ingur frup în Cristos, iar câte unul sun tem unii pentru ftlţi' mădu la re" (Rom. 12, 5), şi „capul - ' acestui h o p „este Cr is tos" (kvfes. 4, 15). „Nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădutăr i le lui l sus Cristos ?" (1 Cor. 6, 15). Adevărul acesta ni-] arată l sus

m o d plastic cu cuv in te le : „Eu sunt viţa, voi P u n t e ţ i ) mlădiţelc; cel ce rămâne în Mine şi Eu 1 , 1 el aduce roadă mul ta , că fără de mine nu Puteţi face mojic. De nu va rămânea cineva în

C. Morariu. (Urmare)

Mine (de-i va lipsi înţelepciunea cea dela T ine . Doamne) , se va scoate afară ca mlădiţa şi se va usca, şi o vor a d u n a şi o vor băga în foc şi va arde (întru nimic se va socoti) . De veţi r ămânea în Mine şi cuvintele Mele de vor ră­mâneţi în voi, veţi cere orice veţi vrea şi veţi tivea" ( loan 15, 5 - 8 ) . Duhu l legii creştine ni t r â m b i ţ ă : „Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta , ca cineva să-şi pue sufletul pentru prietenii săi . Voi prietenii Mei sunte ţ i , de veţi face cele ce Vă poruncesc vouă . Aceasta este porunca Mea, ca să vă iubiţi unul pe altul pre­cum Eu Vani iubit pe voi" (loan 15, 13, 14, 12). „Pânea , pe care Eu voi da-o pentru viaţa lumii , este trupul Mieu" (loan 0, 51) . El, Soa­rele „ lumină-via ţă a oameni lor" ( loan, 1,4)

- si-a dat şi trupul şi sufletul, ca oile Sale să aibă viaţă şi să aibă de pr isos" (loan 10, 10). vŞi noi „în aceasta am cunosau t iubirea, că Acela ( lsus) şi-a pus sufletul pentru no i " , deci „şi noi datori sun tem sa ni punem sufletele pentru fraţi (1 loan 3., 16) şi a ş i să ne ferim de sminte le , încât, „dacă fratele tău se mâhneş te din pricina mâncări i , nu mai umbli potrivit iubirii. Nu pierde din pricină mâncări i - pe acela, pentru care a murit Cris tos" (Rom. 14. 15). Numai aşa o iu­bire, perpetuă şi identică cu insaşi sfinţenia şi vecinicia Dumnezeir i i a putut închiega, pe tim­pul sfinţilor apostoli , „mulţimea celor ce credeau* înţr 'o s ingură „inimă? şi întrun s ingur

32); numai aşa o iubire poate în-

feu ' Oes,

:u Stoib. etite der U'eli^ion lesu Christi von , r-ter Teil, Wien 1817, S. 182.

F r i e d . L e o p o l d U K I -

(Fapt. ap. 4. chiega astfel şi milioanele de inimi şi de suflete ale neamulu i nos t ru . Prin u rmare „vai omulu i aceluia, prin care vine sminteala!" (Mat. 18, 7). Vai neamulu i aceluia care are mai ales repiv-sintanţi ai intereselor s tle vitale sus ş i : f o a - t e sus puşi pe treptele piramidei sociale, fără ca ci să fie cu totul pătrunşi şi s t răbătuţ i de sfin­ţenia s ingurului chiag ce-i poale fsue o inima şi un suflet pe cei conduşi de dânşii ,

Pag ina 2 F O A I A

Scopul final al existenţei noastre este să trăim aşa, încât odată să ne împreunăm cu Dum­nezeu, binele cel mai mare e/in lame. D u m n e z e u însă şi iubirea sun t concepute cu totul identice, prin u rmare împreunarea cu s u m m u m b o n u m e cu_ put inţă numa i pe calea petrecerii traiului de aici în iubirea, cât se poate de a semenea , dovedită de Isus Cristos faţă cu Părintele Său ceresc şi faţă cu oameni i . îna in te de patimile Sale, Isus accen tuază în cuvânta rea cătrâ apostoli de trei ori porunca , ca ei să se iubească între olaltă p recum El i-a iubit.

Ce abiz înfiorător de moarte ni arata Nie-t z sche cu munţi i săi de cadavre omeneş t i , pe cari să se urce sup raomul , şi ce cu lme lumi­noasă de viaţă fericită ni arată geniul Goethe , când z i ce :

Din ce sun t em noi născuţ i? Din iubire. în ce chip am fi pierduţi? F ă r ă iubire. Prin ce pu tem izbut i? Prin iubire. Iubirea o putem şi găs i? Prin iubire. Ce poate plânsul mai iute să-1 opr iască?

. Iubirea. Ce t rebuie vecinie să ne un iască? Iubirea.

To t Goethe zice absolut iş t i lor : Voi absolutul vreţi, a n u m e Ca cel mai mare bun din lume. Nu vom să întru în dispută Dar una v 'o spun verde 'n fa ţă : Da, absolută pentru viaţă Ar fi iubirea absolută . ,

Numai cine găseş te înţelepciunea iubirii cre­ştineşti găseşte viaţa cea mai bogată vremelnică şi vecinică (Marcu 10, 29 , 30) , iar cei ce urăsc această înţelepciune iubesc moar tea (Pild. Sol. 8, 36) . Iubirea „nu încetează nici odată" ( l Cor. 4 3 , 8) , ea este însăşi viaţa vecinică şi însuşi D u m n e z e u , cu cu care numai s ingură n e p o a t e împreuna , de oarece scris e s t e : „ D u m n e z e u este iubirea, şi cine r ă m â n e în această iubire r ă m â n e în D u m n e z e u şi D u m n e z e u rămâne în el" (1 Ioan 4, 19), i a r . „cine nu iubeşte r ămâne în m o a r t e " (1 Ioan 3 , 14).

Negreşit că numa i ca ceva cu totul trecă­tor şi. numa i ca un exces de zel războinic am cetit într 'o gazetă românească din 1917 proslă­virea urii drept mijloc de a jungere la ţintă. Acum însă, când ne aflăm în răgazul păcii b inecuvân­tate, *se cuvine ca fiecare din noi să urmăr iascâ ca cel mai s c u m p şi mai sfânt odor ideia ma­relui apos to l : „Eu nu caut ale voastre; ci (vă caut) pe voi. Căci nu sun t datori copiii sa s t rângă pen t ru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor.

-f KG H Z A N A Xr. j S ' .

Iar eu prea bucuros voi cheltui s i m a voi chefi tui şi pe mine pentru sufletele voas t re" (2 ('om 12, 1 4 - 1 6 ) .

D o a m n e , a r a t ă - n i c a l e a m â n t u i r i i . Rugăc iunea este suflarea sufletului, şi cmk

nu se i'oagă, acela nîcl nu mai trăieşte. La sfârşitul rugăciuni lor , spuse in genunch i ,

m'am rugat to tdeauna , bătând m ă t ă n i i : Doamne-iartă-ni păcatele, arătă-ni calea mântuir i i , i n m u l l ţeşte-nî credinţa, apără-ne de d u ş m a n i , scapă, neamul nostru românesc din toate nevoile, dâ l ruieşte viaţă, pace, sănăta te şi bună virtute iu-jf bitei melc soţii, iubiţilor mei copii, (altora), păs to - i riţilor mei şi la toată" lumea; iartă păcatele ră­posaţilor noştri şi ale tu turor drepteredincioş iha adormiţi şi aşazâ-i unde toţi drepţii se odihnesc,I

•Doamne mântu ieş te -ne , scapă-ne de osânda d e | veci şi fă-ni parte de mila să IIm cei de pe. urmă în împărăţia T a .

„Veţi cere orice veţi vrea şi veţi a v e a ţ i (Ioan 15, 7). „Toa te pentru câte vă rugaţi ş i | le cereţi, credeţi că le-aţi luat, şi le veţi avea l f (Marcu 11, 24) .

Mă închin cu cea mai adâncă smerenie i înaintea realităţii atât de evidente a Proniei dumneze ieş t i , c ăc i :

Numai dispozi ţ iune dumneze i a scă , este ti­părirea cărticelei mele „Augus t He rman F rancke , omul lui D u m n e z e u " , Suceava 1899, la c a r e j după cum arăt într 'un articol din „Neamul ro­mânesc literar" 1911 , m 'a îndemnat mult regre­tatul director al g imnaz iu lu i din Suceava Ş t e f a n i de Repta, fratele actualului Mitropolit Dr Vladimir de Repla. în acea cărticică e vorba şi de cel dintâi Institut biblic din lume , înfiinţat la insti­tutele lui Francke , care prin minunate le lui fapte, săvârşi te în maha laua G l a u h â din .oraşul Halle pe Sale numai pe temeiul credinţei neclintite în D u m n e z e u îţi stoarce toată admira ţ iunea .

Numai dispozi ţ iune dumneze ia scă este în­credinţarea mea în 1901 , cu prilejul î n m o r m â n ţ tării Pă t rău ţeanulu i Vasile al lui Gheorghc Pân-zariu, despre efectul ce-i produce cetirea Biblici asupra coloniştilor ge rmani din ftcanii-Notiî, după cum arăt aceasta în „ în t roducerea" l<a „Vir tutea c reş t ină" , tom II, Bucureş t i 1907.

Numai dispozi ţ iune dumneze iască este că în 1902 am aliat m o n u m e n t a l a operă-comoarâ „Christ l iche T u g e n d s c h u l e " de Dr Xave r Massl, pe care am început a o prelucra în l imbă uşoara poporală, tipărind până a c u m a trei tomuri şi al patrulea fiind aproape pe j u m ă t a t e ga la pentru tipar.

Numai dispozi ţ iune dumneze i a scă este crân­cena răscoală a ţăranilor din 1907, de care fie­cărui român trebuia să-i ardă injma ca pe jăra­tec, şi care m'a îndemnat să public fn „întro­ducerea" amint i iă apelul pentru înfiinţarea unui Institut biblic r o m â n e s c . ( ^ ¿ ¿ 8 )

Pagina 3

Inaugurarea universi tăţ i i din Cluj Inaugurarea solemnă a universităţii din Cluj s'a

-, .. ut Duminica în I Februarie, in fiinţa de faţa a fa­liei domnitoare, alcătuite din MM. I.L. Regele şi Regina,

p 'intui moştenitor şi Prinţesa Elisabeta, asistaţi de toţi iniştrii, corpul diplomatic străin, delegaţii universităţilor

•diate membrii consiliului dirigent, profesorii universitari si funcţionarii superiori.

După cuvântarea rostită de şeful rezortului cultelor ij V'aleriu Branişte, urmează jurământul profesorilor uni­

versitari. Profesorii, ridicând mâna dreaptă, pronunţa foroîula de jurământ, după care initropoliţii Miron Cristea si Vasile Suciu implora binecuvântare cerească asupra lor. vj. S. Regele Kerdinand citeşte următorul d iscurs :

Domniile Rector! Domnilor Profesori! labili studenţi!

Cu adâncă mulţumire sufletească am răspuns la invitaţia de a azista la sărbătoarea de az i : am conside­rat ca o datorie plăcută pentru Regina şi Mine de a prezida la inaugurarea" Universităţii române din Cluj,

' în ziua solemnă, când un nou duh îşi face intrarea iii aceste ziduri. Salut cu vie plăcere între oaspeţii noştri

- pe savanţii reprezentanţi ai Universităţilor şi instituţiu-I oilor ştiinţifice din ţările, care prin prezenţa lor au vrut

să arate dragostea frăţiascâ ce o simt faţă de tânăra J Jor soră, aducându-i Urări calde şi simpatia lor inbârbă-Bâ toare pentru viitor, dând astfel acestei serbări culturale

un caracter de solemnitate deosebită. Un frumos obicei din vechime cerea celui ce avea

să vorbească intr'o ocazie solemnă să şi înceapă cuvân­tul cu o binecuvântare : Sit Orator antiquae edictor.

Socotesc, că rareori acest nobil sfat a fost mai potrivit, ca in împrejurarea de faţă. Cu un curat prinos al inimilor noastre recunoscătoare ridicese, dar duioasă şi smerită închinăciunea noastră cătră vestitorii, înainte urzitori şi făuritori ai acestei zile de glorie, cătră slă­viţi şi din veac adormiţii mucenici ai neamului acestuia, ştiuţi şi neştiuţi, mari şi mărunţi, ca şi cătră acest ne­muritor sobor de morţi ai războiului din urmă.

Căci dacă bucuria de azi e numai a noastră , a celor rămaşi, meritul e al lor, al celor duşi al tu turor ; dela Minai izbăvitorul dintr 'un început, dela marii ostaşi ai gândului şi faptei romaneşti de aici, străjerii neador­miţi ai limbei şi legei, până la cel de pe urmă cioban şi plugar sărac, care a păstrat cu îndărătnicie dacă patrimoniul naţional, toţi, dar absolut toţi au partea lor în opera de azi, în strălucita minune a României mari in hotarele Daciei-Traiane, pe care nu le-a fost hărăzit s'o vadă, dar care fără truda şi jertfa lor de liecare clipă, n'ar ti fost cu putinţă.

Când viteaza Mea armată s'a aruncat peste munte, ea .a putut găsi astfel in energia poporaţiei şi în con­ştiinţa ei de neam, sprijinul moral necesar biruinţei, iar când pc urma oştirilor biruitoare au descălicat dascălii şi cărturarii Regatului Meu, ei au aflat nestinsa vatra de foc sacru, pe care Românimea ardeleană, vestală credincioasă, îl păstrase de veacuri. -

Cuvine-se dar cu adevărat, sa-i unim pe toţi in aceiaş pioasă binecuvântare astăzi împreună cu vitejii, care cu sângele lor generos au scris şi pecetluit, după datină, Hrisovul stăpânirei noastre veşnice prin aceste mandre ţinuturi. Binecuvântat şi slăvit in veac fie nu­mele lor.

• Rod al aceloraşi.stăruinţi e şi Universitatea română pc care o inaugurăm astăzi aici.

Aici, in acest oraş .care, sub stăpânirea de ieri ajunsese centrul concepţiei maghiare în Ardeal, fosta Universitate ungurească întemeiată în bună parte şi cu banul românesc şi de formă cu cele mai dulci făgăduinţi de toleranţă, — cursurile erau să fie paritetice, — a de­venit in curând focarul gândirei maghiare exlusiviste faţă de orice alt sentiment naţional. Nicâiri poate nu s'a sim­ţit mai nemilos pumnul stăpânirei trecute pe sufletul românimei, ca în Clujul unguresc cu Universitatea lui.

Dumnezeu însă, n 'a îngăduit, ca această unealtă cruda să-şi vază scopul îndeplinit. Şi iată, prin voinţa acelor puteri misterioase, care pot fi întârziate dar nu zădărnicite, se destace azi ca semn luminos al idealului nostru înfăptuit, templul senin al învăţăturei şi iubirei de Patrie, Universitatea românească a Clujului românesc.

Ieri încă datoria cătră neamul românesc era des­luşită; înfăptuirea unirei naţionale Azi prin mărirea te-ritor'ului şi prin înglobarea în statul român a unui în­semnat număr de cetăţeni cari, aparţinând altor neamuri, reclamă dreptul de a . t ră i pe pământul care i-a născut, problemele politice, sociale şi economice, au crescut mult şi în aceiaşi măsură s'au înmulţit mult îndatoririle tu­turor acelora care sunt chemaţi a juca un rol în vieaţa Statului.

Nu numai după forţa brută sau după numărul baionetelor, nici după întinderea tcritorului se măsoară puterea unui stat modern, ci mai cu seamă după gradul culturei sale intelectuale.

Prin ştiinţă şi lumină putem numai întări prezentul şi pregăti temeliile unui viitor rodnic.

Precum în ordinea vieţii materiale spiritul pune în mişcare materia, asemenea şi în ordinea vie.ii sociale forţa unei naţiuni creşte prin impulsiunea dcsvoltării sale morale, şi cine oare poate da această impulsiunea des-voltării sale morale, şi cine oare poate da aceasta impul-siune mai eficace decât creerul unei naţiuni, Universitatea.

> Cuvântul Universitate: Omnium scientiarum uni-versitas ne spune menirea ei. îmbrăţişând tot domeniul gândirei, la ea ca la un izvnr nesecat aleargă tineretul studios că să-şi potolească setea sa de lumină şi ştiinţă şi cu cât ea se va ridica mai sus pe aripile luminoase ale cugetării, cu atât mai bogat, mai limpede şi mai binefăcător va curge acest izvor.

Astfel apare în viaţa Statului Universitatea în pu­terea rolului ei atât de înalt, atât de nobil, nu de a scoate un număr cât mai mare de titraţi, nu cantitatea ci calitatea e factorul important de-a forma generaţii Ue oameni de caracter, însufleţiţi de vederi largi, pătrunşi de iubire de Patrie şi de dragoste, de învăţătură şi de muncă, dornic' de a-şi pune energia şi capitalul lor de ştiinţa in slujba acestor ţări.

Am ferma convingere, că tânăra Universitate ro­mână ai cărei naşi suntem azi, va şti să răspundă în viitor tuturor aşteptărilor Mele. Aşezată într'o ţară în care diferitele naţionalităţi au trăit fiecare viaţa ei proprie culturala şi intelectuală, in raport cu aspiraţiunile lor etnice şi cu puterile lor. civilizatoare, ea are frumoasa menire de a deschide uşile ei tuturor acelora care au dorinţa să se încălzească la razele luminei ei arzătoare dovedind lumei întregi că în România întregită ştiinţa nu face deosebire, cărui neam aparţine tânărul studios, , cu aceiaşi dragoste îi va primi pe toţi sub aripile ei materne.

închinat adevărului pe căi de dreptate —• singurele care duc la concordie intre diferitele seminţii ale lumei, acest aşezământ de înaltă cultură va putea fi de folos neamului şi umanităţii, cinstindu-ne de o potrivă prin munca sa ştiinţifică.

Dar ca un semn vădit al prcţuirei ţii iubitei Mele faţă de ea. şi faţă de ţinutul care o adăposteşte am ho-tărit în amintirea acestei serbări a dărui un fond de 400 mii lei a cărui dobândă se va Întrebuinţa pentru înfiinţarea pe lângă aceasta Universitate, a unui institut pentru studiul istoriei române atât de vitreg tratat sub stăpânirea trecută. -

Udările călduroase pentru un viitor strălucit şi pen­tru propăşirea pe calea adevăratei ştiinţe, .ce fac azi pentru noul aşezământ naţional de inaltă cultură, le cuprind rn cuvintele ce zic din tot sufletul: Vivat, flo-reat, creseat alma mater clujiensis ad Scientiae honorem Patriaque sa lu tem!

* Dl Sextil Puşcariu face istoricul universităţii, la care

românii nu aveau primire, dacă nii se lâpădau de nea­mul lor.

Vorbesc după aceasta : ministrul cultelor, dl Borcea, ministrul Statelor Unite, dl Wopicka in limba engleză, aducând salutul universităţii din Chicago; ministrul Olandei dl Falon, care aduce în special salutul universităţii din Utrecht, unde au studiat mulţi ardeleni; ministrul Italiei, dl Franclin Martin vorbeşte româneşte, arătând că uni­versităţile italiene n 'au . putut veni la timp în numele lor aduce salut Ardealului liberat de jugul Habsburgilor tirani, dorind Daciei superioare toată prosperitatea. în­sărcinatul de afaceri englez Rattigan aduce omagiul uni­versităţilor engleze amice, insistând asupra calităţilor spe­ciale ale poporului român, care l-au dus la victorie.

Delegatul universităţii din Paris, dl Fougere, arată că cu ziua de azi la Cluj a încetat să se propovedu-iască cultura duşmană idealul latin. Toate universităţile franceze s 'au bucurat alături de români. Urează noroc universităţii ce se inaugurează spre a da grandoare şi întindere civilizaţiei latine.

însărcinatul de afaceri al Franţei, dl Cambon, aduce salutul Franţei, regretând în numele marchizului Saint-Aulaire că n'a putut lua parte la inaugurare, la reînvie­rea intelectuală, dupăce a avut rol activ la reînvierea naţională a românilor. Prin reprezentanţii universităţilor din Paris, Strassburg şi Lyon, intre Franţa şi România s'a făcut uniunea indestructibilă, cimentata şi prin sân­gele francez vărsat în România de ofiţerii generalului Berthelot.

Reprezentantul Spaniei, Bartara, vorbeşte româneşte stârnind mare entuziasm. Sunt interpretul Spaniei, zice dl Bartara, unde a văzut lumina zilei împăratul Traian, descălecătorul latin al Ardealului, acum liber. Spania a asistai la naşterea poporului roman, dându-vă pe Traian, iar acum asistă emoţionată la întruparea Daciei: Dacia rediviva.

Reprezentantul Poloniei salută cu bucurie univer­sitatea din Cluj în numele universităţilor din Vilna, Varşovia şi Posen.

Ministrul ceho-slovac aduce salutul universităţilor din Praga şi Bratislava (adecă Pressburg).

Vorbeşte apoi .ministrul Greciei, adueând salutul universităţii din Atena şi exprimând interesul mare, cu care Grecia a urmărit lupta victorioasă a românilor.

Dl profesor N. lorga, în numele Academiei Române, salută pe primul Domn al tuturor românilor în ţară mărită.

In numele universităţii ieşene, dl Guşti adresează omagii, arătând că universitatea din laşi a fost inaugu­rată de Cuza, primul Domn român, iar cea din Cluj de primul Domn al tuturor românilor.

Rectorul universităţii din Bucureşti, dl Atanasiu, aduce salutul frăţesc şi niulţămirea vechiului regat, că Ardealul a dat la timpul său României lumina binefă­cătoare a conştiinţei româneşti.

D. V. Tarnavschi rectorul universităţii din Cernăuţ, aiată că mulţumită viteazului rege şi anualei sale, ser­băm astăzi biruinţa deplină, noi cei din Bucuvina şi;; voi cei din Ardeal, bucurândîi-se -sub cutele aceluiaş. steag. Urează prosperitate şi durată eterna universităţii din Cluj.

Mai vorbeşte reprezentantul studenţimii. Banchetul de gală a fost prezidat de M. S. Regele..

Au participat: familia regală, miniştrii, diplomaţii, delegaţii străini, membrii Consiliului dirigent, profesorii universi­tari, generali şi mai mulţi fruntaşi ardeleni. .

La şampanie ia cuvântul rectorul ăuiversităţii, dl Sextil Puşcariu, spunând că noua armata a dascălilor trebue să înceapă acum lupta pentru consolidarea patriei. Avem datoria să desţelenim ogorul îngrăşat de sânge românesc. Istoria ne arată că vlăstarele domneşti cele mari şi-au început toţi domnia lungă spre fericirea po­porului. Urează Regelui şi familiei Regale mulţi an fericiţi.

M. S. Regele spune că e fericit că a putut par­ticipa la sărbătoarea de astăzi.

Mulţumeşte tuturor dascălilor şi cărturarilor, cari au luat parte la serbare, ca şi solilor statelor amice, cari ni-au făcut urări aşa de frumoase, pentru care le suntem recunoscători, mai ales că reprezintă universi­tăţi cari s 'au ridicat sus pe cerul ştiinţei.

Vă zic, pe pământul acesta de veci românesc, bine aţi venit. Amintirea de astăzi va rămânea neştearsâ in inimile noastre.

Când-o fiinţă intră în viaţă urări i-sc fac, sc as­cultă augurii, ca din semne, sacre să spue viitorul. Am ascultat şi noi cu mulţumire fâgăduelile îmbucurătoare atât din partea conducătorilor, cât şi a tineretului, care în focul sacru al vârstei se aruncă în braţele profeso­rilor. Serbarea aceasta a ştiinţei este o nepreţuită bucu­rie naţională. Ştiinţa, hrănită la isvoarele culturei na­ţionale, pâstrându-şi caracterul, va fi producătoare si purtătoare a luminei ca patrimoniu universal. Cultura latina să ajungă a mai lumina dragostea de patrie cu lumina ştiinţei până departe peste hotare patriei. Aceasta este urarea mea. Bplauze şi ovaţiuni).

* Duminecă la ora 5 s'a dat la Teatrul Naţional o

reprezentaţie de gală, la care a asistat familia regală şi un distins şi numeros public. După imnul regal, cântat de corul operei "şi orchestră, s 'au executat imnurile na­ţionale ale tutoror puterilor aliate. Aplauze furtunoase le-au însoţit. S'a jucat apoi Poemul Unirii de Z. Bâr-sanu urmat de dansurile naţionale ale poemului muzical etnografic de~T. Brediceanu. Doine şi cântece din Ar­deal şi Bănat, cântate de d-na E. Roman, dl G. Teo-dorescu şi d-ra Lelia Popovici, au încheiat reprezentaţia teatrală.

Retragerea cu torţe a ţinut până târziu noaptea. Studenţimea a făcut o serenadă la reşedinţa familiei regale, cântând imnul festiv de G. Dkna.

- A treia zi a serbărilor clujene, Luni, a fost îm­preunată cu vizitarea universităţii: Căminul, biblioteca, clinicele şi institutele universitare.

Regele a decorat pe profesorii francezi, pe rectorul şi decanii facultăţilar cu d'fdinul Stelei române in gradul de comandor ; iar celorlalţi li-a conferit Coroana României, gradul comandori .

La ora 11 s'a făcut defilarea trupelor din garni­zoană in faţa familiei domnitoare. La ora 1 s'a dat banchetul oferit delegaţilor străini de resortul instruc-

N i . ' F O A I A D I E C E Z A N Ă ' a g i n a o

- \ u cuvântai, cu aces t prilej dnii : \ ' . Branişte l ' 1 1 "" ' i ritul francez f o u c e r c , cel italian Kranclin Mar-r C p r ţ > ' s c o p u l K'i-iu. O . Club;., Dr. Lupu in c n j ţ l e ^ t c , " n ' \ Balari in mişcătoare cuvinte p e n t r u dl lorga ,

. - i s p u n d c zicând ca a învăţat dela ardeleni credinţa • , • .mut ita in ideal . L'ltiniul toast a t'os! al ministru-

american \\.»pick.i. Seria sărbătorilor s a încheiat cu balul strălucit al

5 U u l C ! ' , ţ i lor universitari. {ţel, Rom.)

FESTIVITATEA Şcoalei Normale din Ca ransebeş

Reprezentaţi,i teatrala ¿I elevilor dela Ş c o a l a Nor-iii,ila din loc a fost p e n t r u oraşul nostru un adevărat eveniment, iu <on7t.ii iţa puterilor lor elev,i acestui in­stitut s 'au a v â n t a t la curajul,- CJ impune, de a repre­zenta piesa ..Octalei Neamţului", de V. Alces indri.

Prin pred i ' ca n ;exccpţionabila pân.i şi a celor mai •ire'e roluri, prin a , ' v i ra rea de costume corespunzătoare tinicului. prin pregătirea unei scenarii costisitoare, pro­ducţia din s ea r a de Treiierarhi, sau mai bine zis cele doua producţii, - c ad şi in presara acestei zile s'a reprezentat piesa ex'.isiv pe s e a m a soldaţilor - a fost o elevaţie, a fost o mândrie, a fost o ş o a p t a de încre­dere in viitorul acestei scoale.

Deja a l ege rea piesei a fost suficienta pentru atra­gere* unui i m e n s public. Ofiţerii garnizoanei din loc, o frumoasa c u n u n i de d i m e , tot ce o r a ş u l nostru a r e mai distins şi-a dat întâlnire in a c e a s t a seara.

Cât despre s u c c e s u l reprezentaţiei, publicul nu ştia c sa admire mai mul t : jocul sigur al lui __Sobieski

Moaca), tipul t roici leşeşti, ori pe Şoimaf i bătrânul (J. IVeieu), înţeleptul moldo / c i n , îmbătrânit in serviciul terii, ori pe l'udora, fiica lui (Silvia Secoşani, eroina admirata, ori pe ttnerul Farcaş I. Mihaileseu>, care şi fericirea alaiuri de mireasa lui o suho-d >:io iz I" intere­su lu i terii sale.

Impresia produsa prin reprezentaţia aceasta asupra jubileului ¡i fost a d â n c a . S;ene de ra ra duioşie, de pa-triotizm, de vitejie şi de jertfire de suie se revarsă din întreaga piesa, - toate motive de a ne ridica cu sutle-

dc a ne iubi mai tare trecutul, de a fi m â n d r ; de ceeace avem şi de a ne iinufleţi pentru viitorul patriei "oas t re .

Suntem mult recunoscători vrednicului corp pro-lesura! dela Ş c o a l a - N o r m a l a din loc, in frunte cu di­rectorul I. O r z c s c u , ajutat de profesorii 1. Vuia şi O Relieiu, apoi de dşoara I.ivia Vuia ., rcgisorul' 1 piesei, ' a r i t o t . i mult s ' au ostenit pentru reu'şita a t â t de per­

fecta a reprezentaţiei. Si c a m nu suntem obicinuiţi sa , 7 c 1 scenarii deosebite pe rampele din provinţii, ne-am

' s '! ' ' s a ''Ham de provenienţa acestor novitâţi nevăzute F a n ' 1 aci m Caransebeş şi ni-a succes s,a descoperim

'e oii terii superiori ai garnizoanei noastre im suflet o inimă înţelegătoare pentru nevoile neamului

ROStiu ^ poMtru necesitatea luminării sold itului român. j S ' e dl loc. colonel Marin Marinesca, care a p u s la dis-

F v H ¡ a aranjorilor material şi o ceata de soldaţi agili şi PQeepatori, caii dupa, indicaţiile locotenentului Fotoc a u Construit Mc eesar

şt zugrăvit cetatea cu întreg aranjamentul scenic •Şt au cooperat pe scena in rolurile soldaţilor lui

gitski. " lu.ru lăudabil şi nou, o inspiraţie fericită: în

c u \ a r a reprezentaţia s'a dat pentru soldaţii garnizoanei, ""•rare libera. Un exempiu vrednic de imitat şi in

ea KW

t Victor Tordăş ianu. in 14 -Februarie a. c , a murit vrednicul, preşedinte al . Asociaţiunii meseriaşilor români din S'biiu, Victor Tordăşianu, de al cărui nume este strâns legată lupta ce s'a purtat sub stăpânirea ungurească pentru crearea si întărirea unei c lase ' de meseriaşi români. Cu o stăruinţa de fier el a căutat să păstreze pe meseriaşii români neamului său, şi nenu­măraţi meseriaşi rumâni au crescut sub părinteasca lui orotirc şi îndrumare. Odihnească în p a c e !

Unificarea învăţământului La Bucureşti sub presidenţia ministrului de culte l). Boreia, se ţin şedinţe cu toţi rcprezciranţii ţărilor desrobite pentru unificarea învăţământului primar şi superior.

50 mi l ioane iei universităţii din Cluj. Con­siliul Dirigent a votat pentru universitatea din Cluj 60 milioane de lei in scopul aranjării institutelor universitare conform cerinţelor moderne şi pentru procurarea cărţilor de lipsă pentru fiecare catedra, institut- şi seminar.

Disolvarea Consi l iului Dirigent. în urma discuţiilor urmate la clubul parlamentarilor ardeleni din

.Bucureşt i , s'a hotărit desfiinţare-'' consiliului dirigent,. Iară nici un alt organ regional Înlocuitor, ci urmând să se institue numai 'subsecretariate de sfat în ministere ---la Bucureşti, părerea DIui V. Goldiş şi a majorităţii, iar 1)1 I. Maniu eu câţiva aderenţi ai săi ţin ca aceste sub­secretariate vie stat sa se înfiinţeze şi să funcţioneze ca nişte şefi de secţiuni la Cluj.

Deţineri senzaţ ionale . Sub acest titlu alarmant, câteva ziare aduc ştirea., că a fost deţinut directorul „Albinei" (Lissai) şi cassarul (P. Manole) resortului de finanţe al Consiliului Dirigent, pentru încercare de starn-pilare l'.lsa şi contrabandă de coroane neştampilate. I Hireros şi trist lucru !

Sporirea taxei r de timbru laxele de timbru dupa noul proiect de lege, ce este în pregătire vor fi duplate şi aceleaşi lucru se va întâmpla cu majoritatea taxelor de înregistrare. Taxele pe succesiuni vor fi de două categorii : succesiunile directe vor. ti impuse dela ;> la suta la 7 la suta, iar succesiunile celelalte, progre­sive intre 1- la sută — 24 la sută. Actele de cesiune, vânzări, cumpărări; întreprinderi petrolifere etc. vor li su­puse unei laxe progresive deda (i la sută în sus. Ope­raţiunile de bursa vor li lixate cu 50 bani la mia de lei. In vremuri normale, veniturile dela timbru şi înregistrare sc ridicau la t.'l milioane, iar iu situaţia de azi ele s'au ridicat la TI de milioane. Cu noile sporiri ale taxelor de timbru şi înregistrare se sperii ca veniturile Statu­lui vor atinge cifra de 200 milioane in aceasta direcţiune.

••ir

alte oraşe G

Cronica cul tura lă si l i terară Din casele buni lor noştri săteni sa nu lip­

sească. Neamul romanesc pentru popot (Bucureş t i , Librarul l 'avel S u n i ) Dumineca ortodoxă (Bucu­reşti, Biserica S-ta Viner i -Herasea, Preţul 6 lei pe an) şi Hituiineca poporului (Bucureş t i , St rada ( Ytmpineanu 17. Preţul 10 lei pe an).

ţljtmufat, cea mai buna revista literară şi culturală pentru intelectualii satelor noastre , a

trecut în urma morţii neui ta tu lui nostru Viahuţa sub direcţ iunea priet inului s a u şi iubitului nostru piozator Al.. Brălescu-Yoineşt i . Din ni ' , 3 al L a m u r e i . remarcăm poezia Dlui Nichîfor Crainic: Vecernia, o r d i n a l e l e rânduri despre Creanga scrise de Dl Al. Busu ioccanu şi articolul Dlui I. D. Slefăncscu des [ i re impor tanţa istorica a vechilor noastre m o n u m e n t e ai hilectonice, cari t rebuese cruţate de res taurarea mani lor nepri­cepute .

Din numeri i 10 - 1 I ai fNouei Reviste IU •sericeşti«, menţ ionam articolul Dlui T . P. Paeescu: „Biserica in pragul anului ( 9 2 0 " c i r planuri pentru vii toarea organizare a unificării bisericii româneşt i şi călduroasele cuvinte ale aceluiaş pentru c r e ş t e c a şi instituirea la sate a preotu-lui-invaţător. To t in aceşti numer i arhitectul I. D. Tra ianescu n e prezintă in deseninuri un plan foarte potrivit pentru construirea caselor paro­hiale, iar in „cronica art is t ică-rel igioasă" cuvinte s c u m p e şi pline de îndemn penii u eunoaş lerca şi aprecierea m o n u m e n t e l o r noastre istorice. Nu fără interes pentru viaţa noasl ia bisericeasca sunt şi convorbiri le incinse iu jurul întrebări i : „De c e nu vine lumea la b iser ica"? , o boala îngri­j i toare lăţită aşa de funest şi înspă imântă tor şi la noi.

Numărul doi al tev. „ R a m u r i * n e aduce frumoasă poezie a Doamnei Elena F a r a g o : „ U n suflet vorbeşte" şi interesante noliţe despic miş­carea literară şi cul turala din pr imele doua luni a aceslui a n .

,, Transilvania", levisla „ Asociaţiui iii" din Sibiiu, a apărut in numeri contraşi in doua bro­şuri , pe, anii I91X şi P.U9.

Peulru preţul de 4 lei la tipografia „Con-voihiri Lil.craie", Bucureşt i , Strada < ' âmpineanu 17, se poate cumpără volumul : „Balade" din peana apreţ ialului noslru poet ( i . T u l u v e a n i i . i l r e comandam cel ii ori lor noştri !

Din S/)ii,ia/arul ( n r . TI ) s . ; va oeli cu emo­ţie, min imala „Scr isoare" (versuri) a Duci Elena Farago ca si ,, Femeia in l i ţ a og 1 inz ji*' de Hor-fenzia Papadat -Bengescu , tiu insa şi a treia cont inuare critica a Dlui K. Lovineseu despre Alexandru Vlahuţâ .

•

Talcului poe l ic al Dlui ('. Asiininei se rc-lieleazâ admirabil in puternica poez ie : „In fur­t u n ă " c e se publică în trei numer i consecutivi ai „Neamulu i P o m â n e s c " .

Dicţionar român- maghiar, Ceicc vor sa inveţe ro­mâneşte, zadarnic au căutut până acum in librarii dic­ţionare, care sa corespunda tuturor cerinţelor de ordin teoretic şi practic. Lipsurilor acestora satisface pe deplin Dicţionarul i taiiân-mo'.'liiar (partea întâia a dicţiona­rului român-maghiar şi maghiar-român) alcătuit de directorul liceal Sabin Kvu(ian şi de fostul advocat I)r. lunatic (Iross. Autorii ne-au dat o lucrare con.ştien-ţioasa şi noua in luate aspectele ei. In (»40 ' d e . pagini cuprinde vre-o L'o.OOO de cuvinte româneşti. La .sub-1

stantiye e fixat şi pluralul şi genul ; la adiectivelc de doua terminaţiuni sunt dale ambele genuri, la cele mai grele şi pluralul; in sfârşii prin fiptul ca. sunt înşirate şi substantivele şi adiectivelc derivate din verbe, elevii de şcoli îndeosebi pot alia eu multa uşurinţa rădăcina-vorbelor. Ortogratia esle a Academiei Române din Bu­cureşti. Forma atrăgătoare a dicţionaralui ii serveşte spre lauda 'l'ipograliei diecezane or. române din Arad. Preţul 40 coroane şi se poale comanda la Librăria die­cezana ' din Caransebeş, \

î ^ p t ş t f i X ^ s c L s i c ţ l T a n l i

Tuturor colaboratorilor noştri li cerem scuze că întârziem ctt publicarea manuscriselor ce ni le-au trimis de iitâta vreme, dar evi-nimente importante neatârnătoaje de noi, cari privesc câteodată de aproape fiinţă' noastră bisericească şi pc cari \ iveni datoria in primuî rând n le discuta şi n ie comunica cetitorilor n- -/Ui, precum şi ne­închipuitele greutăţi tehnice ce întâmpinăm la culegerea Joii. ne silesc |a aceasta. Deci, Iară Supărare, rugam şi pc mai departe a crea ş dra'< jţoste a prietinilor nnijlri împreună muncitori.

l'Ariufclni A'. Ruiu-cnim. Nu am primit minierii 18, 21 şi cei* latyi ce au apărut pân'acuni din Dinu. ort. Ruglndn-Vâ sii ni i tri­miteţi, Vâ salutăm cu bine. *

/'. />'. Ani primit şi restul 1 crării, şi Ţi mulţumesc mult. Vâ putea sâ apară numai peste câteva luni. Te rog insă ca şi pan'atunci să nu uiţi de no», şi sa ni trimiţi pagini tot aşa de preţioase. Da I Cil bine. * i

I. M. Va rog. sâ aveţi răbdare încă v r e o 3 - 4 numeri. Sa* Iubiri prietine-.ti.

Partea oficială E x t r a s d i n o r d o n a n ţ a N r . 21 şi 2 5

( io i i i anJ .an i t t l T i u p c l o r d in T r a n s i l v a n i a or­d o n e a z ă , c a : - ' ' .1

1. V o r li c o n s i d e r a ţ i ca v i n o v a ţ i toţi a c e i a ! car i Iară rea c r e d i n ţ a , p i in loca lu r i p u b l i c e , ir g a r i , t r e n u r i , în r e s l a u r a ţ i u n i , pe s t r ă z i , vo; vorbit sau v o r d i s c u t a în o r i ce c h i p ş t i r i , fie adevă ra t e i lîe î n c h i p u i t e s a u îşi v o r da p ă r e r i l e desprra o p e r a ţ i u n i l e de r ă z b o i sau d e s p r e s i t u a ţ i a şi miş­c a r e a t r u p e l o r , p r e c u m şi cei ce vor c r i t i ca po­r u n c i l e d a t e de a u t o r i t ă ţ i l e m i l i t a r e , s a u orice afte m a s u r i c u p r i v i t e la a r m a t a română ,

'1. C e i c e se vor face vinovaţi de una dintre: p o r u n c i l e d e m a i sus , s e 'vor p e d e p s i efe j u d e ­că to r i mi l i t a r i cu î n c h i s o a r e până la un an şi a m e n d ă pâna la 2 mi i lei .

Când in sa l a p t e l e de m a i sus , s e vor s ăvâ r ş i c u g â n d de s p i o n a j s a u t r ă d a r e , p e d e p s e l e vor li cu m u l t m a i aspre, după legi le de r ă z b o i .

Nr. 7

•fr. 250/1920;

P u b l i c a ţ i u n e Licilaţiunea pentru arendarea poenilor din pădurile

Comunităţii de avere ale fostului regiment confiniar ro-mâno-banăţan numărul 13 se va ţinea In foic-steriile respective în următoarele zile şi adecă:

La Caransebeş in 1 1 Martie 1920, „ Ohabistra „ 12 „• „ Teregova „ 20 . •„ „ „ Orşova „ 2« „ „

• , „ Bozovici „ 30-31 . j, . Caransebeş, la 15 Februarie 1920. ,

Oficiul de e c o n o m i e al Comunităţi i de avere .

O r d i n c i r c u l a r referitor la încassarea durilor biser iceşt i .

Cătră toţi suprefeeţii de judeţe.

iii conţelegere eu rezortul de culte ordonam ur­mătoarele :

Organele administrative comunale şi orăşăneşti sunt obligate a fncassa dările bisericeşti- pentru susţine­rea bisericei şi a şcoaiei confesionale, dări impuse cre­dincioşilor parohiilor. Condiţiile acestei esecutări s u n i :

1. Comuna bisericească va preda cassierului co­munei jurnalul de încassare şi rolul (tabela) pentru evi­denţa contribuabililor an de an, procurându-le acestea pe cheltuelile bisericei.

Aceste-documente se vor păstra in arhiva comunei, Biserica fiind îndreptaţi In a - şi lua cuvenitele copii sau estrase necesare la pregătirea Bugetelor sale sau a con­turilor de gestiune.

2. Casierul comunei este îndreptăţit .a incasa dela fiecare contribuabil pe lângă taxa (darea) bisericească de fiecare coroana taxa de 2 (doi) tileri. Sumele mai mari de 50 lileri se consideră de coroană întreagă, cele mai mici nu se iau în considerare.

Pentru acest scop în jurnal se deschide o rubrică separata, in 'care se va introduce aceste taxe, cari se vor chita şi cătra contribuabil. Taxele acestea le ridică casierul direct de câteori face vărsarea in c.tseria Bise­ricei (v. pun'ct.-4.)

3. Reprezentatul comunei bisericeşti va previa tot­deauna sumele fixe, ce sunt a se încasa in anul respectiv dela fiecare credincios, întocmit-' după numărul de casă al comunei. Aceasta prescriere va li aprobată definitiv de autorităţile competente .bisericeşti.

•4. Suma încasată se va ' administra separat şi va li predata casierului bisericii totdeauna în prima zi de Duminecă, ce urmează după ziua întâia a. lunii, şi tot-deuna când suina încasată a ajuns W 1000 (unamie) coroane sau mai mult. în acest scop casierul bisericii se va prezenta cu jurnalul său la casierul comunei, pen­tru ,a lua in primire suma şi pentru a o chita.

o. Casierul comunei este obligat a încasa cu aceeaşi diliginţă şi râvnă darea bisericească, cu care încasează dările comunale de stat. E răspunzător materialiceşte şi disciplinar pentru ezecutarca conştienţioasă a acestei or­donanţe.

0. Primăria comunala de câte oii Va .lua măsuri pentru încasarea forţată a dărilor de stat şi comunale,"

va estinde aceste masuri şi asupra dărilor bisericeşti.

7. De sine înţeles că numai acele corporaţiuni bi­sericeşti îşi Vor lua refugiul la aceste încasări, cari do­resc şi voiese încasarea pe calea, primăriei comunale.

< >.lata.j;c au predat ade l e de încasare, acestea în acel an nu se mai pot revoca, ci acţiunea va li dusa delinitiv la îndeplinire,

Cluj, la 10 Ianuarie 192<>.

Dr Onişor - secretar iţeneral

Q o r x c ' U L . r s e -Penfru îndeplinirea postului de profesor la şcoala nor­

mala confesionalăortodox-românâ din C a r a n s e b e ş pen­tru matematică şi Iteica ca obiecte principale, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare in „Foaia Diecezana"

Beneficiile se regulează în conformitate cu exigen­ţele timpului pe baza ajutorului primit dela Consiliul Diligent, marindu se cu adausul familiar şi cu ajutorul pentru vesminte. « ,

Competenţi pot li numai români de legea ortodo^tiŞ şi au să înainteze :

1. estras de botez, —" 2. atestat de maturitate, 3. absolutor dela universitate despre studii peda­

gogice sau lilozofi-e, _ • • I. eventuale atestate de cenzura,

5. atestat despre eventuale servicii dc până acuma. Se obsearvă, că alesul profesor este îndatorat sa

• suplinească şi alte obiecte de studiu conform dispozi­ţiilor consistoriale.

Caransebeş, în 1 1.24 Ianuarie 1020. Preşedintele Consistnrului :

Filaret M u s í a m: p arhimandrit, vicario episeopesc

Pentru întregirea postului de îitvâtăiov la şcoala confesională gr. or. rom. din Comuna Ci t i c h i e i (clasele superioare) se escrie concurs cu termin de 30 zile dela' prima publicare in „Foaia Diecezană" cu următoarele

Emolumente : 1. Salar in bani gata dela comuna bisericească

000 cor. Restul întregire dela stat. '1'. Pentru scripturistieă 8 cor. .'!. Pentru conferinţă şi adunarea generală 40 cor. 4. De cortelul învăţătoresc; se va îngriji comuna

bisericească. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta regulat

sf. biserica la toa te ' s lu jbele dumnezeieşti, a purta can-loratul in şi afară de biserică şi a instrua tinerimea şco­lară în cântări bisericeşti.

Recurenţii au ;i se prezenta in sf. biserică în vr 'o Duminecă sau sărbătoare, pentru a ş i arăta desteritatea in tipic şi cântarea bisericească.

Recursele instruaţe cu documentele de lipsă adre­sate comitetului parohial din Ciochiei sa se adreseze Consistortilui diecezan.

Ciuchici din şedinţa comitetului parohial ţinută la 0/22 Decemvrie 1919. Nico lae Jurca Traian Simu

preşedinte - • puroh şi notar 2—3

\

Pentru îndeplinirea unui post tic învăţător la şcoala confesională ortodoxă română din Curtea, protopresbi-teratul Făget, se eserie concurs cu termin de ;>0 de zile dela prima publicare în ,,Foaia Diecezana".

Fmolumentelc : 1. Salar in barii gata 1200 coroane. 2. Pentru cortel şi grădina daca nu capătă in na­

tură, 420 coroane. li. Pauşal scripturistic 24 coroane. 4. Pentru adunarea generală şi conferinţa dacă va

lua parte, 50 cor. 5i Dela înmormântări unde va li poftit 2 coroane

fără liturgie, iară cu liturgic 4 c o r . Pentru încălzirea şi curăţirea sale'i de învăţământ

se îngrijeşte comuna bisericească. Alesul învăţător este îndatorat a cerceta însuşi regulat s. biserica, a îndruma tinerimea şcolară la s. biserică, a purta cantorâtul in şi afară de biserică, a compune socotite şcolare şi biseri­ceşti şi fundaţionale.

Recurenţii au să-şi subştearnă petiţiile Prea Ono­ratului Oficiu protoprcsbiteral din Făget şi să se prezinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare in s. biserica, mei de cum insă in ziua de alegere.

Curtea, în 20 Septemvrie 1049.

Fi l imon Titelu S a m s o n Togerescu preşedinte notai- suplent

în conţelcgere c u mine : Sebasliau Olarin, m. p. protopresbiter. 2 3

• • • • • ^ • • • • • ^ • • • • ^ ^ • • ^ • • ^ • • • • • ^ • • • • ^

Cel mai bun şi cel mai ieftin calendar din

părţile noast re este

Calendarul Românului Cumpăra ţ i Calendarul Romănuhii, care cu 6 estin-

dere de peste 160 pagini costă numai 5 coroane

şi se capătă la Librăria diecezană din Caransebeş .

m

Librăria şi Tipografia Diecezană, Caransebeş.

La Librari,t şi Tipografia noastră diecezană află imediat aplicare

H

••••fi > • • • • • ( ' • • • • • ' » • • • * •

un contabil sau contabi lă 5 « • S versaţi în compunerea bi lanţului . Reflectanţii S S să-şi îna in teze oferta Consis torului diecezan S S prin administraţia Librăriei şi Tipografiei § • diecezane Caransebeş , •— indicând totodată" I şi pretenţiile de salar.

• Nr.»408 R. 1910. C o n s î s t o r u l e p a r h i a l . u

• s a a t a a j a ' s s a a s a i s t A & a a a s a a i i a B s a B s a e s a s a e a c a a

La „Tipografia diecezană" c l i n . O e v X 3 , x i . s s " b e ş

se primesc

4 e l e v i în condiţii avantagioase .

Informaţii se dau la conducătorul stabil

men iu lu i .

FIUL LUI ANTONIU NOVOTNY, t u r n ă t o r i e de clopote

şi f a b r i c ă de scaune de f ie r pentru clopote

Timisoara-Fabr ic . 52 Calculări de pret se trimit gratuit.

l u J u n n osp ) M / . . U U ' ; D r V a s i l c L o i o h i ţ v Aliti -n v. a r a . i s e h e - . . Cenza ia t : Mir