2 7 9 4 2 ; ]

Anul XIX

% mai ară ta * că

P O A lebeş , 11 Iuliu q. v . ,

O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r o m . a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentiu Austro-Ungaria pe an 10 coroani

» .fe '/« an 5 , „ România şi străin:ita e pe an 11 franc

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţuui oficioase, concurse edicte

:tc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 le cuvinte 0 cor, j ână la 2 0 0 de cuviito 8 cor.

dc aci in sus 10 cor >a:w

Corespondinţele se adresează redacţiunei ,1 'OA 1 A UI ICC E S A N Ă"

iară banii de prenumeraţiune şi inscrţiiiniîc la A 1) M I N I S T i; A Ţ 1A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Ciraiiseb ş

Serbările in amintirea lui Ştefan cel Mare Zilele de 2 — 4 Iulie au fost zile de mari

serbăr i naţ ionale pentru toţi Români i . în aces t e zile s 'a serba t a d u c e r e a aminte de m o a r t e a Ma­relui Ştefan, Domnul Moldovii, în tâmplată nainte de 4 0 0 de ani.

Amint i rea aceas t a s 'a serba t cu m a r e p o m p ă rel igioasă-culturală la 2 Iulie în Bucureşt i , în 3 la Futna în Bucovina şi tot în aceas t a zi în o raşe le mai mar i din România , iar în 4 în în t r eaga T a r ă R o m â n e a s c i .

»

L a Bucureşti după servitul divin, pontificat de Arhiereu l Nifon Plocştcanul cu asistenţă nu­m e r o a s ă şi în p r e sen ţ a Alteţe lor Lor R e g a l e , prin­cipele Ferdinand şi principele Ca.ro/, şi după mai multe cântăr i naţ ionale, discursuri şi doclamaţii s 'a început defilarea a rmate i şi a elevilor de la şcoalele secundare , speciale şi super ioare . De­filarea a fost încheiată de că t ră cortegiul istoric, c a r e a v e a să închipuoască in t ra rea în S u c e a v a a lui Ştefan cel Mare , însoţit de Vlad Ţ e p e ş . în frunte au venit buciumaşii, sunând din lungile lor buciume, apoi surlaşii şi trimbiţaşii. A u rma t s teagul , la fel cum a. fost s teagul lui Ştefan cel Mare, găsit la muntele Athos , şi în jurul s tea­gului g a r d a de onoa re . în sfîrşit a p a r e măes tos Ştefan cel Mare, tiner, cu plete lungi şi blonde, cu ochi albaştri , îmbrăca t în haine de ceremonie , cu co roana p e cap şi în mână cu sceptrul terii Moldovei. L â n g ă el, alături , Vlad Ţ o p e ş cu o căciulă împodobită cu mărgă r i t a r e şi în m â n ă cu sceptrul Munteniei. A u rmat apoi grupul co­piilor de casă , sfetnicii domnului, sfatul boerilor mar i , pârcălabii , aprozii şi corpul hânsari lor , for­ma t din ce te comanda t e de viteji Fio-caro cea tă de voinici a v e a în frunte un ha lebardier . Cetaşii e r au îmbrăcaţi în cos tume naţ ionale moldove­neşti . A u fost 15 ce te , iar vitejii, cari le coman­dau, a v e a u pe u m e r câ te un topor cu doauă

tăişuri. Cortegiul istoric a pe rcu r s calea Victoriei în t reagă , până la Bulevardul El isabeta .

Centrul serbăr i lor a fost Mănăst i rea Futna , în a cărei biserică odihnesc remaşi ţe le p ă m e n -tesci ale Marelui Ştefan. Aci, unde s 'au adu­nat zeci do mii de oaneni din toa te părţi le locuite de Români , Metropolitul Bucovinei Dr. V. de Rcpta, asistat do înalţi dignitari ai bise­

ricii bucovinene , a săvârş i t Sâmbătă dimineaţă sânta liturgic, împreuna tă cu parastas. în docur-sul servi tului .s 'a ţLu t o frumoasă predică , J n , c a r o s 'au apreţ ia t şi pus de model virtuţile croştinesci ale adormitului domn român .

După serviciul divin a u rmat încununarea Mormântului . Dintre mulţimea de cununi depuse amintim p e cea a regelui cu u r m ă t o a r e a inscrip­ţii! n o : „Lui Ştefan cel Mare Domn al Moldovei — Carot Rege al României. 1504—1904", apoi a di­feritelor societăţi culturale din toa te ţerile locuite de Români , a Ministrului cultelor şi instrucţiunii publice din România , ale s inguratecelor o ra şe etc.

A urmat apoi discursul festiv despre v i a ţ a şi act ivi ta tea Marelui Ştefan, ţinut de profesorul de univers i ta te din Bucuresci , Dr. Dimitrie Onciul.

După aces t discurs, c a r e a ţinut mai bine de o oa ră , au avu t loc banchetul, la c a r e au toas ta t Metropolitul pent ru împăratul , căruia i-s'au trimis şi o t e l eg r amă omagia lă , guvernoru l terii principele Hohenlohe pontru oaspeţi , v i cepreşe ­dintele senatului român Şendrea pentru Hohen­lohe e tc .

F e la 4 o a r e după ameaz i au început — conform programului stabilit — festivităţi/e din g răd ina Mănăstirii, al că ro r miez au fost fru­moase l e discursuri ale representanţ i lor societăţilor şi studonţimii şi cântărilo naţ ionale .

în decursul aces tor festivităţi sosesce ră­spunsul Măestăţii Sale, c a r e mul ţămesce pent ru mani fes ta rea a r ă t a t ă .

Factorii principali ai educaţiei (Urmare)

Al doilea factor principal al educaţiei este şcoala şi în deosebi şcoala elementară.

Când copMul a împlinit anuf al şeselea, edu­caţia din familie se înlocueşte prin educaţia din şcoală. Şcoala elementară este aparatul cel mai puternic pentru generalizarea educaţiei în popor; ea este factorul important ce are înalta chiemare de a educa . tinerimea unui neam de oameni Numai prin şcoală ajunge un popor la putere Şi mărire. în scoale se pregăteşte viitorul unui popor şi istoria lui (Jean Paul). Popoarele se regene­rează prin scoale fundate şi susţinute cu mari greutăţi.

Şcoala aşadară are o cliiemare înaltă şi datorinţe sfinte, şi acestea trebue să şHe împli­nească cu scumpătate; dar nu mai puţin este chiemată şi familia a se pune în legătură cil şcoala, dacă voim să mergem: siguri pe drumul culturii noastre. Cum stăm noi oare în acest punct? Să vedem dacă în timpul cât umblă copilul în şcoala elementară, părinţii merg mână în mână cu învăţătorii copiilor! Da şi nu. Da, zic pentru unii, cari se interesează mai de aproape de copii lor; şi nu,.-zic ;de alţii, cari nu se ostenesc să ne înţeleagă ce voim să facem cu copii, pe

^ , cart ni-i încredinţează. • <7 > h ? ^ o ¿ j ú ':ji¡^>:-«(••A Sünt i unii oameni^'chiar şi în •.•.clasele mai culte ale societăţii: omeneşti, cari cred' a-şi fi împlinit datorinţa lor de părinţi,; concrezând şcoa-lei pe copiii lor, şi apoi pretinzând dela aceasta, ca ea să facă totul ce se recere dela o educaţie raţională. Mama împovărată de multe ori cu o droaie de copilaşi şi cu toate grijile casei, odată ce-şi vede copilul dat la şcoală, se simte uşurată, că a scăpat mai toată ziulica de nebuniile lui; de aceea n'apucă să se facă ziua şi-1 ia la goană să plece la şcoală. Şi oare ce face copilul păn' la oara de şcoală ? El ştiind bine, că Domnul ori Dom­nişoara nu întră în clasă decât la o anumită oară şi, că mai e vreme pân'. atunci, mai stă pe drum, unde are ce vedea şi chiar şi ce face. Câte gâlcevi şi chiar bătăi.nu se întâmplă între oameni! Câţi oameni fără căpătâi nu-şi pierd timpul,în zădar umblând pe drum!. . . Şi ce învaţă copilul dela aceşti oameni stricaţi ? Se'nţelege: să înjure, să se bată, să înşele,, să fumeze, ş. a.

Fapt e, că poporul nostru s'a mai familia­rizat cu şcoala, totuş între o mare parte din oameni e lăţită credinţa, că şcoala e chiemată a. face totul ceea ce priveşte educaţia. „Dascălul nu te-a învăţat omenie; dascălul te învaţă aşa şi aşa" — sunt tot atâtea dăscălii, cari nu arare­ori trebue să le înghită bietul învăţător. Cei ce cred, că dându-şi copiii la şcoală, şi-au împlinit datorinţele de educatori, şi nu mai fac alta, decât îngrijesc de alimentarea lor, dacă se văd desa-

măgiţi în neju^ jr pretenziuni, — facă bine a fi drepţi şi cătra sine şi cătră şcoală!. Mai conzidere, că fiece lucru trebue bine căutat, ca să prospereze. Pomişorul din grădină recere îngrijire "necontenită, trebue curăţit de ramuri uscate, de insecte stricăcioase, ş. a., dacă voim să producă fructe sănătoase şi frumoase ; anima­lele le îngrijim, le cultivăm în mod corespunzetor, ca să ne putem folosi de ele. Cum? Numai odoarele noastre cele mai scumpe, copiii noştri, să-i lăsăm de capul lor, după ce revin în sinul familiei'din oarele de şcoală?. . .

Pe copil până la venirea sa la şcoală îl putem asămăna cu un pomişor nealtoit; ear când a păşit pragul acestui templu de lumină, cu un pom altoit. Poate să fie altoiul cât de bun, ear grădinarul meşter nentrecut în altoirea pomilor; dacă pomişorul nu va fi îngrijit, udat la timp, curăţit de omizi şi.de ramurile de prisos,, plivit de burueni şi săpat în jurul rădăcinii, — totul va li zădărnicit! Oare ce asâmănare mai potri­vită ar fi între grădinar şi învăţător? Cum acela are de altoit şi îngrijit zeci ba. chiar sute de pomi, tot aşa şi învăţătorului i se încredinţează de odată creşterea şi învăţarea a zeci de şcolari. Şi precum. grădinarul are trebuinţă de concursul altora spre a duce toate la bun.sfârşit, tot aşa şl îiiv^ţătorujyare^ey^©, 4 ş aju^Qrul.,^apţilor,, ca să, poată faco ca7j>omiş©r{iâltoţi de" ol, sâ dee roade? multe şi bune. Urmează deci, că părinţii datori sunt să dee mână de ajutor învă­ţătorilor în sarcina grea ce li s'a încredinţat. Părinţii să nu se pună curmeziş cerinţelor, şcoalei, ci să fie mai veghietori, asupra .copiilor, şi totul va merge de minune, spre marea lor mulţumire. Altcum, ori cât de .mult zei şi stăruinţa ar depune învăţătorii, şi ori cât s'ar strădui prin lecţiile şi sfaturile lor, ca să îmbogăţească mintea copiilor cu idei folositoare şi să sădească în inima lor sentimente nobile, totuşi e lucru îndoielnic, că învăţătorii ar putea face din copii oameni lumi­naţi şi în adevăr morali. Ar fi timpul, ca oamenii să vină la convingerea, că educaţia nu se poate face numai în şcoală şi prin şcoală. Să ţină cont de aceea, ca să nu darme ceea ce zideşte şcoala!

Este foarte necesar, ca şi în timpul cât umblă copiii la şcoală, familia să rămână baza educaţiei religioase şi morale, pentrucâ numai aşa se va putea progresa conform cerinţelor adevăratei educaţii. F'amilia are datorinţa să lucre mână în mână cu şcoala-. Aceşti (ţoi factori trebue să proceadă armonic, ca nizuinţele lor să se întregească reciproc. Familia are datorinţa a da şcoalei concursul moral şi material, cu atât mai vârtos, că familia fie ea oricât de bine organizată, nu poate completa singură cultura urmaşilor săî,; ( V a u n n a )

Peatra ^ mai ..-arăta* " ,,. ,. , că ' (Continuare,

Ioan Iacobiciu Nr. 62 din Armeniş ora în virs tă de 78 do ani enarează : „Fratele meu cel mai băt rân cu numele iară Ioan a fost maes t ru zidariu şi ca a ta re a lucrat mul t la case erariale şi la poduri le drumului de ţ a r ă ; era maue r împără te sc şi avea cuiioseinţâ cu o mul ţ ine de maeştr i i .

„Pe t impul, când eram eu de vre-o 13—14 ani , a venit într 'o seară cu fratele meu Ioan u n a n u m i t Crivantie, palir din Caransebeş , carele a şi r ă m a s peste noapte la noi. Acest Crivantie, om în vârs tă şi cu părul că run t a povest i t multe, între altele şî aceea, că el a tăcut biserica cea bă t rână din Armeniş" . Băt rânul Ioan Iacobiciu mai spune ceea ce a auzi t dela alţi înaintaşi bătrâni , că icoana dela „Pea t ra scr isă" s'ar fi făcut cu mul t mai îna in te de un oare care moaler cu numele Buru din Caranseb••ş.

Ioan Miculescu Nr. 59 din Armeniş, despre care s'a mai făcut pomenire , enarează următoare le : „Pe vre­mea când eram şcolariu şi mai cu s eamă în t imp de v a c a n ţ ă şedeam la capre şi p r imăvara la iezi, cu mai mulţi ortaci de ai mei pr in pădurea de lângă „Pea t r a scr isă" şi a şa de mul te ori când ne pr indea ploaia, ne scu team sub s tânca , pe carea o zugrăvi tă icoana sf. Treimi. Sub icoană pe un loc în 4 colţuri erau scrise cu litere cirile mai multe, dar eu ca bă ia t nu am băgat , în c a p şi nu mi-a fost gr i jă s ă - c e t e s c ce e ; scrîs acolo'; ceea ; ce ; am' cet i t şi de ca te îmi adud bine amin t e e anul 1822. De aces t an îm aduc a ş a bine aminte , ca şi cum l-aş vedea acum" .

Preotul George lvaniciu de 69 de ani din Sadova-n o a u â originar din Armeniş îmi enarează, că fiind dînsul înveţâtor iu în Armeniş pe la anii 1864 s'a sui t la Pea t r a scrisă şi a ceti t între altele inscripţ ia de sub Pea t r a scr isă cu litere cirile albe de următor iu l cupr ins : „S'a zugrăvit aceas tă icoană prin Nicolae Scriitorii),". Un Nicolae Scriitoriu a fost învăţători i! în c o m u n a Slatina-înioă, la care a învă ţa t şi preotul George lvaniciu în t re anii 1845—1846, şi despre care amint i tu l preot presu­pune, că a zugrăvi t icoana sf. Treimi.

Meilă Humiţa Nr. 118 din Armeniş , în e ta te de 76 de ani scie să enareze următoare le : „Pe t impul după ce s'a deschis d rumul de ţară , pe lângă alvia Timişu­lui de lângă c o m u n a Armeniş , în păduri le de lângă Pea­t ra scrisă tot se mai ţ ineau hoţi şi bieţii călători t receau cu frica în sîn. Din aceas tă pricină s'a şi făcut o casă de străjuit în apropierea c leanţului dela P e a t r a scrisă, în carea şedeau strejarii, cari păzeau şi apărau pe călători . Aceas ta casă de străjârie a es is ta t p â n ă la anul 1848. Acest băt rân Meilă Humiţa mai spune ceea ce a mai auzi t de la bătrâni , că odată t recând delejanţul cu banii regimentului pe la s t r imtoarea dela Pea t r a scrisă, voinicii de' codru (hoţii) au a t a c a t strejânii , au oprit delejanţul, l-au spa r t şi au furat toţi banii din el şi apoi din acei bani ar fi plăt i t h a r a m b a ş a (conducăto-riul hoţilor) pe un a n u m i t Moise Burii1 din Caranse­

beş ca să facă icoana sfintei Treimi pe c leanţul n u m i t acum „Peat ra scr isă" ').

Veteranul Gsorge Baiaş din Caransebeş în e t a t e de 89 de ani istor'.sesce, că umblând ca ucenic pe Valea Almăşului în afaceri de negoţ, venind cu tră­sura spre Caransebeş a văzut lucrând la „Pea t r a scr isă" pe Moise malerul din Caransebeş . Acest Moise malerul nu a pu tu t fi altul de câ t Moise Buru.

Din espuneri le de până a :uu; referitoare la zugră­virea icoanei sfintei Treimi nu se poate s ta tor i cu pre-cisiune t impul când s'a zugrăvi t şi persoana carea o a zugrăvit .

Având însă în vedere, că genunchiul de astăzi al- oamenilor bătrâni p â n ă la 80 de ani din c o m u n a Armeniş •s'nu pomeni t cu icoana dela „ P e a n a scr i să" şi totul ce sciu să enareze au moştenii, ca t rad i ţ iune dela păriinţii lo r ;

Considerând espuneri le de o par te ale lui Nicolăc Godian,.că el a ceti t oare când la Pea t ra scrisă 1722, 14 Aprilie ; iar de al tă par te ospuneroa lui Meită Humiţa despre deschiderea drumului de ţa ră pe valea Timişului şi e spunerea lui Ioan Hurdtizen referitoare la muta rea satului băt rân Armeniş la locul unde es te astăzi , — apoi toate aduse în combina ţ iune cu edifi­carea podului pvste Timiş de odată cu deschiderea dru­mului de ţară , care pod — astăzi în ruine — se scie că sa r idicat sub s tăpân i rea împărâtesei-regine Măria Terezia 1740 — 1780 — am putea d e d u c e - c ă icoana sa zugrăvi t în veacul al XVIIl-lea.' • , i ^ j j > .

: Dâeă luăm în considerare espuneri le lui Ioan Vetreş, Ioan Iacobiciu, Ioan Miculescu, George lvanic iu şi George Băiaş. putum deduce, că icoana s'a zugrăvi t în j umă ta t ea p r imă a veacului al XlX-lea respect ive în primul pă t rarul al acestui veac.

Şi cele1 ee se spun despre Crivantie şi despre moalerul Moise al ias Moise Buru şi Scriitoriu, ne a r a t ă numai a t â t a că (ii au cont r ibui t şi lucrat la r enovarea icoanei. Aceas ta este şi convingerea noastră .

VI. Icoana sfintei Treimi dela „Peatra scrisă" are putere vindecătoare.

Şi în mate r ia aceas ta ne luăm voie a e s p u n e ceea ce am aflat dela popor.

Nicolae Godian Nr. 243 din Armeniş enarează : „îmi aduc aminte , că îna in te cu vre-o 20 de ani o femee dela noi din ţ ' :gănie, carea acum e moar tă şi al cărei n u m e l'am uitat, că vezi D-Ta la noi sun t muiţi ţ igani , aceea femee venind oda tă la noi la lucru ne-a poves­t i t u rmătoarea în tâmplare zicând : „nu mis vrednică să mtdţâmesc lui Dumnezeu că mi-am văzut şi eu co­titul meu sânâlas" ; şi întrebându-o, că ce i-a fost copi­lului ne spune : „Mi-a fost copilul mu l t ă vreme bolnav, aşa că nu putea merge, era olog. Am probat cu de­scântece , dar în zadar, până în sfârşit m 'am dus la

') O jefuire a casei erariale la cheia ^Armenişului s'a întemplat în 1800/1801 prin hoţii conduşi de preotul Ioan Marta din Jurjova. Pentru această faptă numitul preot a fost esecutat în curtea comita­tului din Lugoj în presenţa episcopului de atunci al Versetului Iosif Ioanovici Şacabent în 17 Octombre 1804. (Vezi Foaia Diecesană Nr. 32 din 1894).

F O A I A D I E C E S /

un preot bătrân din Petrdşniţa, despre care auzisem, că e- cu leac şi l'am rugat să-i facă o slujbă. L'am dus pe bietul copilaş în spate şi eram moartă de os­tenita, când am ajuns acolo.

„După ce părintele i-a "făcut slujbă mi-am luat copilaşul iarăş îm spate şi am plecat mereu cătră casă.

„Când am ajuns la „Peatra scrisă" nu am mai putut merge. Am stat pe loc, am lăsat copilaşul jos şi întorcându-mă cu faţa cătră Răsărit, m'am pus în genunchi, am plâns şi m-am rugat lui Dumnezeu zicând : Doamne, dacă pe fiul meu l-ai rânduit să mai aibă zile mântuesce-1 de neputinţa lui, dacă nu mai are zile, slobozesce-1 în pace.

„De la o vreme trecându-mi osteneala şi simţin-du-mă mai tare, mă scol, ca să-mi iau copilaşul în spate şi să plec cu el acasă, când spre mirarea mea copilul îrni z i ce : lasă mamă că eu merg pe jos şi de atunci mulţămesc lui Dumnezeu, dragul de el, copi­laşul meu umblă pe picioarele lui".

Dochia Vela Nr. 197 din Armeniş spune şi mărtu-riseşce ceea ce i-sa întâmplat e i : „înainte de 5 ani, adecă atunci când a murit soacra mea, Măria fata cumnatei mele Drăgâlina era foarte bolnavă de picioare aşa, că nu putea merge de fel, era oloagă. Deşi fusese cumnata mea cu biata fată de vre-o 2 ori la părintele George Ivaniciu din Sadova-noauâ şi i-a făcut slujbă, ba doamna preuteasă i-a pus şi „cinstele", tot nu i-a ajutat nimic.

" "'' „într'o"zi pfeacâ'Di'ăgâliHa cu fetiţă în'spate pestă deal iară la Sadova-noauă să-i mai facă vre-o slujbă, însă din nenorocire nu află pe părintele acasă, căci după spusa doamnei preutese, s'ar fi dus la Slatina. Drăgălina nu se întoarce peste deal acasă, ci ia dru­mul cătră Slatina, unde ajungând iară nu află pe părin­tele, căci după spusa crâsnicului ar fi plecat înapoi pe alt undeva acasă la Sadova-noauă. Drăgălina sdro-bită de atâta alergătură nu se rnai duce nici unde ci luându-şi fetiţa iarăş în spate, apucă drumul de ţară cătră Armeniş şi merge-merge până când a ajuns la „Peatra scrisă", unde stă, lasă fata jos şî-i z i c e : haido dragă, să ne rugăm lui Dumnezeu că dacă mai ai zile să te însânătoşeze şi pe tine, iar dacă nu, mai bine să te ierte de pe lume. S'au rugat amândoauă în genunchi acolo şi când o să plece cătră casă, fata s'a sculat singură şi a plecat cu mama ei mergând cu ea de mână până acasă. Măria fata de atunci tot sănătoasă a fost".

Iconia soţia lui George Dragomir Nr. 17 din Armeniş, carea pătimea de durere la un ochiu, ce lăcrăma şi era roşu, carea şi-a făcut mai multe slujbe şi s'a proscernut la sfintele daruri, enarează preotului ei în anul 1903 următoarele: „în Dumineca mare din acest an, când aţi plecat sfinţia Voastră din biserică cu litia la „Peatra scrisă" unde ajunsese cu litia şi cei din Caransebeş am mers şi eu şi văzând, că mai multe mueri se ating cu mâna de Peatra scrisă, cu capul ori cu alt membru al corpului, — m'am atins şi eu cu ochiul meu morbos de 3 ori şi m'am rugat.

Din acest m m . jimţit mai bine şi după cum vezi şi sfinţia ta pai.. ,e ochiul meu acum e sănătos, a perit roşaţa şi nu mai lăcrămează".

loan Dragomir Nr. 15 din' Armeniş enarează următoanele : „în anul 1903 la Dumineca tuturor sfin­ţilor, când adecă a venit procesiunea din Caransebeş, Cârpa, Sadova, Slatina şi Armeniş cu mulţimea de oameni din toate părţile, fiind şi eu de faţă, m'am dat în vorbă cu un om din Slatina-mare de legea nemţască şi am întrebat de ce vin şi ei adecă romano-catolicii la aceasta icoană, pricep sau s imţesc ei ceva ?

Acel econom mi-a răspuns :"„ lată să-ţi spun adevărul.

„Cu mine s'a întâmplat un lucru minunat! „Cu doi ani mai înainte am venit la „Peatra scrisă"

cu doi prunci de a mei (1 copil şi 1 fată), pe cari de vre-o 3—4 arii dearândul îi prindeau frigurile şî-i ţ inea câte 5—6 luni, ba chiar şi atunci când am venit cu ei aici la „Peatra scrisă" îi scuturau frigurile şi după ce ne-am rugat aici, ca şi cum ai fi luat cu mâna, frigurile i-au lăsat şi să nu zic într'un cias rău, pe copii mei de atunci nu-i mai prind frigurile" -

Am scris acâste rînduri din doauă motive şi a n u m e : de o parte pentru ca cei ce vor peregrina la „Peatra scrisă" să aibă oare cari indigitări şi şi cuno­şt inţe despre e a ; de altă parte pentru ca să dau ansă cărturarilor nostrii şi special preoţi mei şi învăţătorimei să scrie tot ce sciu despre „Peatra scrisă" locul eu patere'' vindec&fcar'e-' as aprâ credinciosului • ca. şi. Băile Herculane, de unde scriu.

20 Iunie 1904 A n d r e i u G h i d i u protopresbiter

Lecţiuni din Religiune 2 0 . D a r e a l e g i i

(Continuare)

Din cele ce am auzit în această istorioară putem vedea cum e Dumnezeu faţă de omenimea întreagă; anume ce putem zice despre El? Iubeşte pe toţi o a m e n i i . . . Din cele 10 porunci putem vedea, ce vo­ieşte Dumnezeu să facă oamenii ; anume? El voieşte, ca oamenii să facă numai bine şi să se ferească de rele. De acî vedem, că Dumnezeu iubeşte binele şi urăşte răul.

I I I a) Spuneţi-mi istorioare, din cari se vede, că Dum­

nezeu urăşte răul şi iubeşte binele! (Căderea înge­rilor, Păcatul strămoşesc, Cain, Potopul, Chiemarea: lui A v r a m . . . )

Rezultatul asociaţiei : Dumnezeu este prea sânt, fentrucâ voieşte şi iubeşte numai binele şi urăşte râul. „Sânt este Domnul Dumnezeul nostru" (Ps. 99, 9).

b) Dumnezeu este prea s â n t . . . şi El ne iubeşte, pentru aceea - şi noi trebue să-1 iubim. Cum putem arăta noi, că iubim pe Dumnezeu? Aşa, că păzim po-

F O A I A D I E C E S A N A 5

runcile lui Dumnezeu. Cine şi-a mai -arătat iubirea sa faţă de Dumnezeu prin aceea* că a păzi t poruncile lui Dumnezeu ? Noe, Avram . . . „Această este iubit ea de Dumnezeu ca să păzim poruncile lui" (I. Ioan 5, 3).

IV a) Dumnezeu e prea sânt, pentrucă voieşte şi iubeşte

numai binele şi urăşte răul. b) „Aceasta este iubirea de Dumnezeu..."

V Spuneţ i cine dintre persoanele cunoscu te de voi

(din istorioarele învă ţa t e pană a cuma) au păzi t porunci le lui Dumnezeu şi cine nu Ie-a păz i t ? Ai păzi t tu toa te porunci le? La cine observi tu mai bine, că nu a ţ i nu t po runc i l e : la t ine sau la alţii ? (cf. fraţii lui Iosif). I sus Cristos a zis : „Pentru ce vezi paiul ce este în ochiul fratelui tău, ear bârna, care este în ochiul tău, nu o bagi în seamă?" (Mateiu 7, 3). Cum s u n t a se înţelege aces te v o r b e ? . . . Cum poţi tu să păzeşt i po runca I. II. e tc ? . . .

Mai na in te a m învă ţa t noi o poruncă : „Să iubeşti pe aproapele tău..." De ce l ipseşte aceas tă frumoasă poruncă dint re cele 10? Ea nu lipseşte, pen t rucă se cupr inde în porunca V-X. (Să se a ra t e !) Cum a m pu tea cupr inde deci într 'o s ingură zicere poruncile V-X? „Să iubeşti pe aproapele t ă u . . . " Oare cele dintâi 4 porunci n u se pot cupr inde to t într 'o z icere? „Să iubeşti pe Dâmniil Dumnezeul'iăm..în car i • vorbe se cupr ind deci toate 10 porunc i le? (Mateiu 22, 37—40).

Cum ar fi în lume, dacă n imenea n 'ar ţ inea cele 10 p o r u n c i ? . . .

Esplică şi apl ică : „Fiţi sânţi, că eu Domnul Dum­nezeul vostru sunt sânt" (Levitic. 19, 2 . 1 . Pe t ru 1, 16). Ioan 13. 17, Iacob 1, 22. „Sânt sânt,sânt este Domnul, Savaot, plin este ceriul şi pământul de mărirea Lui" (Isaia 6, 3. Apocalips. 15, 4).

Espl icarea şi apl icarea zicerilor cunoscu te şi potrivite.

Din c â n t a r e a b i s e r i c e a s c ă „Sâut,- sânt...", „Sânte Doumnezeule, sânte tare..." „Unul sânt..."

-?

•X-

.21. D a v i d ş i G o l i a t

Trecere

Abia după 40 de ani dela eşirea din Egipt ajung Izrail tenii la ostul Iordanului şi înv ingând popoarele de aci îşi fac cale spre Canaan, ţ a r a promisă lor. Moise moare ear Iosua fiul lui Navi, cucereş te şi îm-pă r ţ e ş t e Canaanul în t re cele 12 seminţ i i ale lui Israil. — După Iosua u rmează conducător i ai Izrailtenilor Judecătorii oameni t r imişi de Dumnezeu , cari au scăpa t pe Izrail teni din mani le duşmanilor , şi car i îi judecau . Mai însemnaţ i în t re aceşt ia au fost Gedeon, Samson şi Samuil.

La poruca lui Dumnezeu, Samui l u n g e d e r e g e pr im al Izrailtenilor pe Saul.

Ţinta

De a s t ă da t ă vă voiu povesti cum a ajuns Saul într'o primejdie mare.

I Cine era Saul ? Regele Izrailtenilor. Cum poate să

ajungă un rege în pr imejdie? Morburi, oaste , duşman i i în t ră în ţ a r ă . . . Oare cum se va fi pu r t a t Saul în p r i m e j d i e ? . . . Cum va fi p u t u t scăpa din primejdie ? . . . Ascu l t a ţ i !

II Predarea istorioarei în 3 părţ i şi reproducerea. Aprofurdarca materială: Ungerea regelui*). Filis­

tenii, urieşul, praşt ia , Vitleem (cunoscut din is tor ioara „Naşterea lui I sus" pent ru anu l I.)

Aprofundare religioasă-etică: Ce p u t e m zice despre oamenii , de cari a fost vorba în i s to r ioa ră? Ce înfăţişare a re G o l i a t ? (Armatura , m ă r i m e a . . . ) Cum es te el în in ima s a ? Mândru de pu te rea sa, încrezut în sine, batjocoritoriu (a ris de David). •— F i l i s t e n i i ? Ca şi Goliat, s u n t mândri, încrezuţi (că pr in urieşul lor . vor face robi pe Izrailteni). — I z r a i l t e n i i ? Fricoşi, fără încredere în Dumnezeu fără curaj, fără ruşine... De ce nu s'a lup ta t S a u l însuşi cu Gol ia t?

D a v i d ? El s imte ruş inea ce au făcut-o Izrail­tenii, şi nu-i- place, ca păgâni i să facă robi pe* cei co să închină adevăra tu lu i D u m n e z e u . . . aceasta-1 în­d e a m n ă să se lupte cu urieşul. Ceea ce 1-a î n d e m n a t pe David să se lupte cu Goliat n 'a fost a ş ada ră în­crederea în pu te rea sa p r o p r i e ; din care vorbe ale lui David se vede a c e a s t a ? „ . . . e u vin în nume le D o m n u l u i . . . " David a ş a d a r ă e curagios şi cu încre­dere în Dumnezeu. Şi el, îmbrăca t în hainele sale păs toreş t i , cu toeagul său , cu câ teva petr i şi cu pra­ş t ia în m â n ă se apropie de urieşul îmbrăca t în fe r ; scutul său însă e Domnul, căruia-i î n c r e d i n ţ e a z ă c a l e a s a . Şi ce se î n t â m p l ă ? . . .

în is torioară însă n u ni s'a spus, ca Dumnezeu să fie făcut ceva în lupta aceas ta , ci David a r u n c ă pea t ra cu praşt ia , pea t r a loveşte pe Goliat în frunte, acela cade, David aleargă şi-i taie capul, Izrailtenii pr ind c u r a j . . . Se poate oare ca Dumnezeu la toa te aces tea să nu fie luat par te , să nu fie făcut n imica ? . . . Dumnezeu a t r imis pe David la t impul potr ivi t în t abă ra Izrailtenilor, Dumnezeu i-a da t curaj, Dumnezeu a îndrep ta t pea t r a tocmai că t ră fruntea lui Goliat,

*) Regele încungiurat de ostaşi se ducea într'un loc public (templu) unde se ungea cu unt de lemn sânţit. Ungerea era simbolul, că regele se înzestra cu puterea spiritului dumnezeesc, care-i era dş trebuinţă spre guvernarea poporului. (în acelaşi înţeles se.făcea mai demult ungerea îmfaraţilor,în biserica creştină). Pentru aceea se numea şi regele unsul lui Iehovah. Ungerea la fegii S a u l şi D a v i d se făcu prin profeţi, de altmintrelea se făcea prin arhiereu, precum se întâmpla aceasta la S o 1 o m o n. Cu ungerea era împreunată funerea diademei şi estradarea scepirului... în urmă asezându-se regele pe tron, primea omagiul din partea fruntaşilor poporului.

6 F O A I A D 1 E C K S A N A

Dumnezeu a băga t spa imă în Filisteni şi a încura ja t pe Iz ra i l teh i ' . . .

(Scur tă r e a s u m a r e a apreţierilor.)

III a) Ce voiau să facă Filistenii cu Izrailtenii ? Să-i

facă robi. C u m ? . . . Ce voia să facă Goliat cu David? Cu Izrai l teni i? Filistenii şi Goliat însă tocmai fiindcă voiau să facă rău Izrailtenilor, şi-au făcut rău loru-şi ; a n u m e ? . . . Mai ştiţi pe cineva, care să fie lucra t şi pă ţ i t ca şi Fi l i s teni i? Faraon, care făcea rău Izrail­t e n i l o r . . . Vedem deci, că cei ce voiesc să facă râu altora, îşi fac rău loru-şi. Aceas ta o zicem mai fru­mos prin vorbele : „ Cel ce sapă groapă aproapelui său cădea-va întrâusa: şi cel ce întinde cursa funde-se-va întrânsa" (Prov. 26, 27).

b) în cine se iucredea Gol ia t? în pu te rea sa. Dar David? în numele Domnului. Şi cine a î n v i n s ? David. L i cine s'a mai î n t â m p l a t tot a ş a ? Faraon şi Moise. Cine ne es te deci ajutoriu în pr imejdi i? în t ru al cui n u m e e ajutoriul n o s t r u ? „Ajutoriul nostru este întru numele Domnului, carele a făcut ceriul şi pă­mântul (Psalm 121, 2)-

IV „ Cel ce sapă groapă..." (Prov. 26, 27). — „Ajutoriul

nostru este întru numele Domnului..." (Ps. 121 .2) .

V Cui au înt ins c u r s ă 5 F i l i s t en i i* ' Cuin ?''Cirie a...

fost ajutoriul lui David ;Si ah IzrailtenHor ? ;:'.[} Ce ziceri se potr ivesc (şi întru câ t ?) la is tor ioara

î n v ă ţ a t ă ? „Dumnezeu s tă în con t ra celor m â n d r i . . . " „Darul lui Dumnezeu face tari pe cei s l a b i " etc.

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i S p r e ş t i r e . înal tul minis t ru de culte şi instruc­

ţ iune publică prin resoluţ iunea sa din 6 Iuliu a. c. Nr. 2384 a aproba t pen t ru şcoalele poporali cu l imbă de propunere r o m â n ă manua lu l : î n v ă ţ ă m â n t prae t i t din Istoria na tu ra lă pen t ru şcoalele poporale, lucra t d u p ă cel ma i nou p lan minis ter ia l cu i lustraţ iuni numeroase de Iuliu Vuia, Edi tura libăriei Giurcu, Braşov, â 60 fii.

„ R e u n i u n e a d e l e c t u r ă ş i c â n t ă r i 1 din Ora-v i ţa - română a ran jază în beneficiul fondului seu, la 20 Iulie (2 August) 1904 în grădina hotelului „ împăra tu l Austr ie i" o producţ iune tea t ra lă . Preţul intrări i de p e r s o a n ă : Locul I (numer iza t ) 1 cor,, (seara la c a s s ă % cor. 20 fii.,) locul de s t a t 60 fileri. începutu l ia 8V 2

qare sară. M a e ş t r i r o m â n i d i n L o g o j , a ranjază Prima

lor Petrecere de vară, Marţi în 20 Iulie (2 August) 1904 în grădina otelului „Concordia". începutul la 8 oare Seara. P re ţu l d e i n t r a r e : 3 coroane de familie şi 1 coroană de persoană.

Licitaţiune minuendă P e basa încuviinţări i Venerabilului Consistoriu

dieCesan d t to 25 Maiu 1904 Nr. 1541 B. se escrie l ici taţ iune minuendă pent ru renovarea bisericei din B o t i n e s c i , protopresbi tera tul Făgetului .

Pre ţu l du esc lamare 6973 cor. 30 fii. Lic i ta ţ iunea se va ţ inea în 11/24 Iulie 1904 la

11 oare a. m. în s â n t a biserică. • Reflectanţii vor avea să depună la începutul lici-

ta ţ iunei vadiul de 1 0 % din pre ţu l esclamârei în bani ga ta ori hârt i i de valoare.

Specificaţiunea de spese şi măsuri se pot vedea la oficiul parohial din Botinesci.

Din şed in ţa comitetului parohial gr. or; român ţ i nu t ă în Botinesci la 13/26 Iunie 1904. 3—3 [30]

V i r g i l i u L u g o ş a n G e o r g e P o p o v i c i u preşed. corn. par. notariu.

Pe basa încuvinţâri i Venerabilului Consistoriu d iecsean dt to 10-lea Iu n-iu a. c. Nr: 1984 B. ex 1904 se escrie l ici taţ iune minuendă pen t ru r epa ra rea bise­ricei din O p a t i ţ a , protopresbi tera tul Buziaşului.

Pre ţu l de esc lamare 1788 cor. 62 fii. Lic i ta ţ iune^ se va ţ inea în 18/31 Iuliu la 3 oare d. ameaz , în sala. de î n v ă ţ ă m â n t din loc.

Reflectanţii vor avea să depună la începutul.-licita--ţ iunei vadiul de 1 0 % din preţul esclamări i ,în bani gata .

L a l ic i taţ iune vor fi^a&nu^-riunjţai jiţţjtysjţfi espexţi şi nepă ta ţ i în a semenea întreprinderi .

Specificarea de spese şi măsur i se pot vedea la oficiul parohial din loc.

Opatiţa la 29 lun 'u 1904. 2—3 [32]

I o a n P o p o v i c i u ' . . par, şi preş. corn.

P e basa încuviinţări i Venerabilului Consistoriu diecesan de d t to 8 Iunie s t v. a. c. Nr. 1981/B din 1904 prin aceas ta se escrie l ici taţ iune m i n u e n d ă pen­tru din nou zidinda biserică gr. or. r o m â n ă din T i m i ş -C u b i n (Temes-Kubin), pe ziua de 28 Iuliu nou dimi­neaţa la 9 oare.

Preţul de esc lamare es te 55942 cor. 68 fii. Doritorii de a în t repr inde aces t lucru să se pre-

senteze la ziua amint i tă , având a depune vadiul de 1 0 % în bani gata.

Numai acei în t repr inzător i se vor admi te Ia lici­ta ţ iune, cari vor da revers comitetului parohial , că au s tud ia t p lanul şi specificaţiunea de spese şi măsuri , cari p â n ă la ziua licitaţiunei se po t vedea la oficiul parohial .

Comitetul parohial îşi reservă însă dreptul de preferire a supra acelora maeşt r i întreprinzetori , despre a căror lucrări es te c o n v i n s ; a l t cum n u m a i oameni probaţi şi esperţ i se a d m i t la l ici taţ iune. .

Timiş-Cubin, 18 luniu (1 Iuliu) 1904.

P a u l M i a t m. p. A x e n t i e B ă l a n m. p. not. ad hoc al comit. 2—3 [34] preced, com. parohial.

în conte lege re Cu Trifon Miclea pro topresb . t r ac tua l .

F O A I A D I E C E S A N A 7

Pe basa încuviinţări i Venerabilului Consistoriu diecesan ddto 2 Iuniu 1904 Nr. 1138 B. se escrie lici-t a ţ iune minuendă pent ru renovarea turnului bisericii din V ă s i o v a , protopresbi tera tn l Bocşei, cu preţul de esc lamarea 1744 coroane. i ;

Licitaţ ia se va ţ inea în 25 Iuliu (7 August), 1904 l a 11 oare a. m. în s. biserică.

Reflectanţii vor avea să depună îna in te de lici­taţi une vadiul de 1 0 % din pre ţu l esclamări i în bani gata ori hârt i i de valoare.

P lanul şi specificarea de spese şi măsur i se pot vedea la Oficiul parohial din loc în ori ce zi.

Văsiova din şed in ţa comitetului parohial ţ i nu tă la 20 Iuniu 1904. ' 2—3 [33]

C o r i o l a n Z u i a o D i m i t r i e A v r a m paroh gr. or. P r eŞ- c o m - par-

S e r a f i n J u r c a not. com. par.

Concurs Prin aceas ta subscr isul comite t parohial escrie

de nou concurs pen t ru ocuparea postului vacan t de învăţă tor iu la şcoala confesională din C a l i n a , cu te rmin de 30 de zile dela p r ima publicare în „Foaia Diecesană".

'~-E'molumentele î m p r e u n a t e - c u aces t pos t sun t : .rwqcj-ş 'fâijjfâi «ga"tâ*"^8rjr"6Şr,,: —

2. P e n t r u 24 m. lemne (12 ta. pen t ru înyeţător in şi 12 m. pen t ru sala de î n v e ţ â m â n t ) în bani ga ta 78 cor. sau în na tu ră .

3. P e n t r u par t ic iparea la aduna rea genera lă a Reuniuni i înv.' şi Conferinţe 12 cor.

4. Pen t ru scr iptur is t ică 12 cor. 5. Pen t ru pu r t a rea agendelor comite tu lui şi

s inodului parohial , p recum şi pen t ru facerea socoţilor de cult şi bisericesci 10 cor.

6. Dela î n m o r m â n t ă r i unde va fi poftit 80 fii. 7. 2 jugere pămân t , par te arătoriu, pa r t e fânaţe,

având însă alesul învăţă tor iu a plăt î dările recerute . 8. Cortel cu 2 chilii, cu ină şi grajd, o g răd ină

in t ravi lană de 200 stânjâni pă t ra ţ i . Alesul învăţă tor iu e înda tora t a pu r t a can tor a tul

în şi afară de biserică şi a îns t rua t iner imea şcolară în cân t a r ea bisericească.

Pen t ru serviţiile p res ta te în a l te comune, c o m u n a bisericească nu acoardă nici un emolument .

Recurenţ i i au a-şi subş te rne recursele lor P rea On. Oficiu protopresbi teral din Oravi ţa-montană, fiind adresa te comitetului parohial din Calina. Concurenţ i i au a se presenta , cu încunosc in ţarea protopresbi terului concernin te în vre-o Duminecă sau se rbă toare în sft. biserică.

Din şed in ţa comite tului parohial ţ i n u t ă la 20 Iunie 1904.' ' 2—3 [35]

Din par tea Consistoriului gr. or. r o m â n din Oradea-mare se escrie concurs pen t ru ocuparea postului de ca t ichet gr. or. r omân la g imnaziul din B e i u ş îm­p r e u n a t cu postul de rector al in te rna tu lu i d iecesan de acolo.

Emolumente le împreuna t e cu aces t post sun t :

Cortel şi provis iunea în in ternat , salariu 1600 coroane plăt i t în r a t e lunare.

La recurs s u n t a se a d n e c s a : tes t imoniu de ma­tur i ta te , tes t imoniu teologic şi de cvalificaţiune ; a t e s t a t despre serviţiile an ter ioare şi despre condui ta mora lă . Recurenţ i i să fie necăsător i ţ i .

Recursele vor fi a se p resen ta la aces t Consis­toriu p â n a în 7/20 August , a. c.

Oradea-mare, 3/16 Iuliu. 1904. 1—2 [36]

T e o d o r D r u g a r i n preşed. com. par.

N i c o l a e B l a j i u ^ not. com. par.

Consistoriul gr. or. român din Oradea-mare.

Q p n p r v i - n cotra tusei , răguşelii , durerii de O C l l C ^ l l l piept, ofticei, tusei măgâreş t i , ca­tarului as tmei , greutăţ i i de respira t , lungoarei şi tusei seci. V i n d e c ă s i g u r ş i r e p e d e . P re ţu l 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r . - ... — .•

C a p s i c u n s o a r e . Contra darerei dé óaée, podagrei reumatismului ,xrecelelor , durer i lor de cap, dinţi şi nervi, p recum şi scrinti turilor. Cele••. mai îmbă t rân i t e boale le vindecă. Pre ţu l 1 c o r . . 2 0 fii. şi 2 c o r .

C e n t a r i n . Contra morburi lor de s tomac , p recum lipsa de apeti t , mis tu i rea rea, ca taru l şi apr inderea de s tomach , g rea ţa şi vomarea , sgârciuri le cele mai grele. Leac sigur. Folo-sesce şi la cură ţ i rea sângelui . P r e ţ u l ! c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pen t ru cură ţ i rea sângelui la sifilis, morburi le t inere-ţelor ' 1 st iclă 2 c o r . ;

L a x b o n b o n s . înch iderea scaunului e causa diferitelor morburi , p recum, pa lp i ta rea de inimă, ameţel i , dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului n u m a i de câ t se comandeze L a x b o n b o n s zachare le purgat ive, p lăcute şi dulci la luat. Pre ţu l 1 c o r .

Chemicale, drogue, legături şi bandager ie chirurgice. Ins t ruc ţ ie pen t ru p repara rea dife­ritelor vinarsuri , l iqueruri, r um şi al tele. Teuri russice, Parfumuri , săpunur i , crem escelent pen t ru faţă şi mâni . Articoli cosmetice, oleu pent ru per, Esen ţă pent ru picatul şi în tă r i rea perului. Apa de gură şi dinţi pe cum şi prav . Ori ce fe l .de articlu din branşă . Toate foarte ieftine, Faceţ i în t rebare şi Vé veţi convinge.

C o r n e l D e m e t e r , apotecar în Békás-Megyer, fó-uteza 45 szám

3 JO |-gj-j Budapest mellett..

Mersul Trenuri lor Valabil delà 1 Mai 1904,

Budapesta, ga ra de ves t (ny, p, u.) , —' Orşova

P. I—nr.'

P. I—III

A. . I—II

M. 1—III

P. î - n r

Or. Ex. I. S t a ţ i u n i l e

Or. Ex. I.

P. I—III

P. I - I I I

P. ' I—III

• •• A. ' • I—III

- P. I ir

815 l ? o

830 531

230' 802

245' ' 650 . •.-•öl

1130 4 £ .

p-s.

Budapesta Timişoara-Josefin

s. P-

1250 803

: 715 945

1.055 545

125 754

7 4 0

155 210 346

615 8 2 3 •

815 9 2 ?

734 9 0 1

4 4 3

545 P-'s.

Timişoara-Josefin Logoj

s. P-

753 .644

743 6Î9

7 0 5

507 733

•; 620 112

1131

740 '202

125-Joia

Şi s. s.

Buziaş-Băi M. Hie

P-P-

Mercuria Şi

• 639 7 2 0

147 602

147 602 639

Dumi­neca

p-p-

M. Hie Buziaş-Băi

s. s.

Dumi­neca 843

1252 2Ò2

4 0 2

523 7 1 1

735 80Ö 828

831 s. au

929 1029

1209 1230 1256

4 1 1

450 543 6 ~

9 I 8

1032 1221 1247

1 1 0

- 138

547 632

8 2 8

853

p-p-p-p-p-s.

Logoj Caransebeş Domaşnia-Cornia lablaniţa B ile-Erculane Orşova

s. s. s. s. s. p-

644 6<Ş

34î 315

6 1 1

5 1 2

333 3 0 2 . ;

233 .. 156

1057

' m 7 5 5

5 0 2

p. 4 Ô Ô

614 531 4T4 349 3 ~

258

1123 1024

844 810 7 3 3

655

Budapesta ga ra de vest — Timişoara-Josefin — Baziaş. - ; )

p . . i — I I I

P. I—III

P. I—III I -

P. -III S t a ţ i u n i l e

P, I—III

P. I—III

p. 1 — m

P. I - III

66o| ioio ~ 5 20 ~

816 150

830 531

230 802

p-s.

Budapesta g. de vest Timişoara-Josefin

s. p-

1*5 754

710 935

7 4 0

135 7 1 5

• '945 258 o "

655 1217

156 SUO .

p-p-

Orşova Arad

s. s.

138 1040

828 342

1256 10Ş9

605 617

1000 1012

215 227

826 8Ş8

p-s.

Timişoara-Josefm Chişoda

s. p-

657 645

917 605-

130 118

805 753

t Din 1 Iuniu până . inclusive

5 2 0 t l l l 5 552 p- Buziaş-Băi s. 1030 |415 1021 15 Septembre ;, 618 645

1013 1040

228 255

838 904

. p-s.

Chişoda iebel

s. p-

644 616

904 837

117 1249

7 5 1

7 2 4

g30 453 1015 5 2 0

s. • P-

Boca Boca

p-s. 9 3 0

1015 453

5 2 0

650 7 0 1

1044 1056

3 0 0

3 I 2

9 0 5

917 P-s.

Jebel Voitec

s. p-

614 6 0 2

834 823

1242 1230

7 I 6

704 8 1 0

950 340 508

4 0 4

6 ' 8 göT

1127

1015 1155 4TÛ 6 0 2

s. s. p-p-

Gataia N.-Bocşa N.-Bocşa . Gataia

p-p-s. s.

5 O 8

3 4 Ô

950 810

•

1127 951 618 4 Ô 4

602 4ÏO

1155 1015

808 1 1 0 1

1217 3 1 7

4 3 3

9 2 1

1 0 2 1

p-s.

Voitec Verset

s. p-

555 4 5 Î

820 7 I 6

1222 1118

656 556

1250 1220 R41 3 o ţ j

830

1023 9 Ş 2

s. s. p-p-

Timiş-Cubin Panciova Panciova Timiş-Cubin

p-p-s. s.

745

330 341 1220 1250

140 200 952

IO*? 818 845

1232 103

4 4 3

514 102» 1053

p-s.

Verşeţ Jasenova

s. p-

443 4Ţ4

7 O 6

637 . U13 1044

546 515

Din 1 Iuniu pana inclusive 31

August

*1020l*« 1 *105| »*

120 J56

444 820

7 2 2 I 1255 1046 J ~

*1151*-1055 . • 4 1 2 ) *'315

s. s. p-F-

Oraviţa Anina Anina Oravita

p-p-s. s.

225

*105j **25s

»1020|«*1120

820 444

»412I **3« *1 1 5 **10 5 5

1046 7 2 2

**Până inclusive 31 Mai şi delà

1 Septembre

1 : 1 : 851 925

113 150

521 5 6 8

1058 1135

p-s.

lasenova Baz iaş

s. p-

4 O 6

3 ^

630 550

1036 959

505 430 : 1 :

Observări: Oarele, ce stau de a stânga. staţiunilor, să se citească de sus în jos ; iar cele ce stau de a dreapta de jos în .sus, Timpul dela 6 oare dimineaţa până la 5 oare 59 minute sara este însemnat cu subliniarea minutelor. Or. Ex. = Trennul Orient-Expres-A. = Tren Accelerat, P. = Tren de persoane, M. = Tnn mestecat. In rubrica staţiunilor : s.-— sosesce şi p. = pleacă.