Anul LXIII Caransebeş, 21 Martie 1948 Nr. H - Î 3

Diecezană „«anul oficial al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Abonamente

400 Lei 3fi0 Lei 300 Lei 200 Lei

MANUSCRISELE SE VOR TRIMITE PE ADRESA CONSILIULUI EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ

EPISCOPIA C A R A N S E B E Ş U L U I CONT C E . C. N r . - 8 9 6 7 6

Publicaţii Concurse protopopiate . . . 1000 Lei

„ parohii cl. I . . . 600 Lei „II . . 500 Lei „ IU . . . 400 Lei

Diferite publicaţii cm. • . . . 6 Lei

t P A T R I A R H U L N I C O D I M Zilele calde şi senine ale acestui început de pr imăvară au aruncat zăbranic

de doliu asupra Bisericii noastre . Biserica or todoxă română a p ierdut pe conducătorul ei spiri tual 1. P. S. S. Pat r iarhul Nicodim.'

Viaţa neobosi tu lui ierarh în tot lungul ei, nu a fost d e c â t ^ u n [ d a r a lui Dumnezeu tăcut Bisericii noastre s t rămoşeşt i .

Lungă a fost aceas tă viaţă, da r e a ' n u a încetat de a fi a d e v ă r a t ă l ş i rodnică pentru_ogorul Bisericii sale până în clipa când şi-a dat obştescul sfârşit.

Pa t r i a rhu l Nicodim Munteanu vlăstar de ţărani , despr ins din Pipir igul — Neamţului în 1865, a isprâv-t învăţătura biser icească l'a şcoala Mitropoli tului! Veniamin. Pentru sârguinţa la învăţă tură şi bunele deprinderi a fost t r imis apoi să-şi desăvâ r şea ­scă învăţă tura la şcoala î n a l t ă ' d u h o v n i c e a s c ă a Mitropolitului Petru Movilă dela Kîev.

Tânăru l slujitor al Bisericii, venind dela Kiev îmbracă haina m o n a h a l ă la Sf. Mănăst i re Neamţu.

Vrednicia sa curând cunoscu tă şi bine preţuită de toţi , 1-a făcut să urce în g rabă toa te t repte le ierarhice, Intre 1898'—1902 e s t e ' a rh imandr i t de scaun la Mitrop. Moldovei ; între 1902—1909 vicar la Episcopia Dunării de jos. în Galaţi . In 1909 întor-c â n d u - s e l a Mitropolia Moldovei Episcopul Pimen, aces ta î-a cu s ine pe Arhimandri tul Nicodim ca vicar mitropolitan.

Cu toată slujba de temel ie ce o îndepl inea la Iaşi n'a stat aici de cât "puţin, căci a t recut ca episcop la Huşi, ca de aici să se retragă ca stareţ la Neamţu.

In acest t imp văduvindu-se scaunul de Mitropoli t al Moldovei , de pre tul indeni s'a r ă s p u n s că viitorul mitropoli t să fie Vlădica Nicodim ce stătea retras la Neamţ.u.

Dar n'a păstorit mult nici aici, căci văduvindu-se scaunul pa t r ia rha l , din nou toa te gândur i le s'au îndrep ta t (1939) spre I. P. P. S. când l-am putut vedea pes te scur t t imp înăl ţa t pe scaunul de patr iarh al Bisericii o r todoxe române.

Vlădica Nicodim, atât în liniştea monahală dela Neamţu şi până în clipa când ş i -a dat nobilul său suflet s'a dovedit a fi un vrednic cont inuator al mitropolit i lor Var laam, Dosoftei, Vensamin Costachi , căci şi-a consacra t dintru început toate clipele de răgaz cărţii, scrisului şi t iparului răspândi tor de lumină, s i tuându-se la loc de frunte în galeria ierarhilor cărturari ai Bisericii româneşt i .

E destul să amintim că Ierarhul cărturar a adăogat literaturii noastre bisericeşti peste 140 scrieri de cul tură creş t ină .

Conştient de mis iunea încredinţată, a dus o acţiune de s t rângerea legături lor bisericii n o a s t e cu celelalte biserici surori şi îndeosebi cu cea rusească .

Vlăstar al păturii ţărăneşti . Pa t r iarhul Nicodim n'a pregetat o clipă să nu se in tereseze de ajutorarea şi r idicarea nivelului de viaţă duhovnicească şi mater ială a poporulu i .

Astăzi când Patr iarhul Nicodim, ostenitorul neobosi t şi rodnic pentru ogorul Bisericii sale, a plecat în lumea veşniciei, ne îndreptăm smeriţi cugetele către.Cel Atot­puternic z icând: Dumnezeu să-1 ocrotească în corturi le drepţilor.

Ceremonia înmormântăr i i Pat r iarhului Nicodim a avut loc Joi 4 Mart ie a. c. în ca tedra la Sf. Patr iarhi i .

La ora 9 dim. în Palatul Patr iarhal a avut loc şed in ţa so lemnă a Sf. Sinod pentru comemorarea Fericitului Patr iarh La aceas tă şedinţă au part icipat toţi chiriarhii Bisericii or todoxe Române şi delegaţii Bisericilor or todoxe din ţările vecine.

Ministrul Cultelor d. Stanciu Stoian, a citit decretul Prezidiului Republici i Popula re Române pentru convocarea Sf. Sinod în ses iune extraordinară .

A vorbit apoi I. P. S. Iustinian Marina, care a făcut elogiul Patriarhului^Nicodim. D. Ministru Stanciu Stoian, în numele guvernului a elogiat d e a s e m e n i , viaţa

şi act ivi tatea mareiui ierarh. In numele Bisericii o r todoxe din U. R. S. S. a luat cuvântul l . ' P . S. Elefterie,

reprezentan tu l 1. P . S. S. Alexei Pa t r i a rh al Moscovei , prezentând condoleanţe pentru p ierderea pe care a înc . a t -o Bis. Or todoxă Română, prin moartea conducătorului ei.

In numele Bisericii Or todoxe Bulgare şi a I.-jP. S. S. Exarh Ştefan, a vorbit P. S. Par tenie , prezentând condoleanţe .

Moar tea 1. P . S. S. a impres ionat adânc, pp toţi credincioşi i bucureşteni , cari au ţ inut să-şi facă o cruce cu: „Dumnezeu să-1 ierte !" în faţa sicriului 1. P . S. S. formând un şir nesfârşit de d iminea ţa până seara târziu în tot decursul celor 5 zile până la prohod. Zeci de mii de credincioşi au trecut astfel prin faţa sicriului. Dease -menif în fiecare zi s'au săvârşi t în b i s . ' c a t e d r a l ă slujba Sf. Liturghii de 'Arhierei , episcopi şi preoţi şi diferite coruri au dat răspunsnr i le în tot cursul zilei şi nopţ i i . , După şedinţa de comemorare , a avut loc în catedrala Sf. Patr iarhi i ceremonia religioasă a înmormântăr i i . In curtea Patr iarhiei o lume imensă de credincioşi , cu protopopi şi preoţi în epitrahil, sobor de maici şi 5 coruri au dat răspunsur i le la înconjorul bisericii .

La acest tr ist act, au luat parte d-ni i : prof. Dr. C. I. Pa rhon , preşedintele P r e ­zidiului Republ ice! Popu la re Române , Mihai Sadoveanu , Ion Niculi şi Ştefan Voitec, membri ai Prezidiului R. P . R.

Guvernu l a luat parte în frunte cu D. Dr. Petruj[Groza. Corpul Dip lomat ic a fost reprezenta t prin 'd. S. I. Kaftaradze, ambasado ru l U..R. S.S. înaltul cler a fost reprezenta t pr in : I. P. S. Iustinian Marina, I. P . S. S. Nicolae

-Bălan, I. P . S. S. Vasile Lăzârescu, I. P. S. Firmilian, P . S. Emil ian, P. S. losif al Argeşului, P. S. Chezarie al Constanţei , P . S. Nicolae al Clujului, P. S. Nicolae al Oradiei , P . S. Episcopul nostru Veniamin, P. S. Sebast ian al Maramureşulu i , P . S Grigorie-Leu al Huşilor şi P. S. Ant im al Buzăului .

Delegaţi i le clericale s t ră ine au fost reprezenta te prin Arhiereul Elefterie r epre ­zentantul I. P . S. S. Alexei Pat r iarh al Moscovei , însoţit de Prot . Marcov al Moscovei . P: S. Partenie Vicarul I. P. S. S. Exarh al Bisericii Bulgare Ştefan, preot Metai tokis repr. Patr iarhiei Ecumenice a Constant inopolului D e a s e m e n e a ' e r a u de faţă delegaţi ai Bis. Catol ice şi al Cultului Mozaic, preoţi din capitală şi delegaţi ai preoţi lor din provincie.

Slujba religioasă a înmormântăr i i a fost oficiată de Mltropoliţii, Episcopi i şi Arhiereii ortodocşi şi de un mare sobor de preoţi şi d iaconi .

In numele Sf. Sinod a vorbit I. P . S. Mitropolit Iust inian. Locot. patriarhal , care a aminti t începuturi le modes t e a le^Patr iarhului Nicodim, pornit d i n j mijlocul ţărănimii munci toare . Vorbitorul a mai insis tat a sup ra eforturilor depuse de Fericitul Pat r iarh , pentru s t rângerea legăturilor bisericii ort. române cu celelalte biserici^ surori şi îndeosebi cu c e a . r u s e a s c ă . ^

Colabora rea dintre cele două biserici, a spus 1. P . S. Iustinian, va fi adânci tă şi î n ' v i i t o r , ca un t e s tament lăsat d e Patr iarhul Nicodim. In închere vorbitorul , în numele Sf. Sinod, a adus un ultim omagiu Fericitului Patriarh, care a înbogăţ i t cultura românească şi a luptat pentru propăşi rea şi r idicarea ţărănimii din mijlocul căreia pornise.

In numele guvernului , a vorbit d. ministru 'Stanciu Stoian care făcând portretul moral al Patr iarhului , a arătat că alături de ţăran în complexul personal i tăţ i i Patr iarhului Nicodim, s tă tea călugărul care privea ascet ismul pe la tura socială a activităţii pastorale.

Dacă se poa te vorbi astăzi de o biser ică luptătoare — a încheiat d. ministru Stanciu Stoian — şi de un front al bisericilor, Patr iarhul Nicodim a arătat calea spre un astfel de front. El nu poa te fi decât frontul ortodoxiei în care Biserica Moscovei şi Bisericile or todoxe din ţările vecine formează imensa majoritate.

După cuvântăr i soborul de Mitropoliţi, episcopi, preoţi şi diaconi, au încon­jurat Catedrala , oficiindu-se scurte slujbe la cele patru colţuri.

D u p ă înconjorul Catedralei Râmăşiţile pământeşti ale Fericitului Patriarh Nicodim au fost aşezate spre veşnică od ihnă în cripta din interiorul catedralei , lângă cele ale Patr iarhului Miron Cristea. V T.

Pastorala i. P, S. Justinian, JUSTINIAN,

Din mila iui Dumnezeu Arhiepiscop al laşilor şi Mitropolit al Moldovei, Preşedinte al Sf. Sinod şi locţiitor de Patriarh al£ României,

înaltului cler, prea cuvioşilor Arhiman-, driţi şi Stareţi, prea cucernicilor Protoierei, Iconomi şi Intâistătători, cucernicilor preoţi şi diaconi, cinului monahal şi binecredin-ciosului popor al Sf. Biserici Ortodoxe Române, har şi pace delà Dumnezeu . Părin-tele^ceresc, iar delà Noi arhiereşti b ine­cuvântări.

Iubit Cler şi popor, Din îndemnul lui D u m n e z e u , ca p ă s ­

tor sufletesc al vostru şi din încredinţarea Sf. Sinod, îndreptăm către voi acest du­hovnicesc cuvânt privitor la noua chiver-nisire a Ţării noastre, precum şi la i cono-mia, legată de această ^chivernisire, a Bisericii ortodoxe Române.

Precum rştiţi î n ^ u r m a actului delà 3 0 Decemvrie 1947, poporut român a dobândit libertatea să-şi c lădească noua formă de Stat Republica Populară Română şi să statornicească astfel regimul demo­cratic: calea unor neaşteptate ,şi măreţe înfăptuiri. Pentru întemeierea Republicii, întărirea stăpânirii democratice şi înfăptui-' rile de viitor, Frontul forţelor populare ale ţării se înfăţişează înaintea poporului pentru a căpăta puteri noui şi pentru a aşeza la cârma Statului piatra de temelie a vieţii obşteşt i : Constituţia Republicei Populare Române.

Prin doctrina, predanile şi aşezămin-tele sale canonice, precum şi prin întru­pările sale morale. Biserica Ortodoxă este Biserica poporului, cu care a suferit şi a luptat atât pentru devenirile mai bune ale traiului pământesc, cât şi pentru, năzuinţa către mântuirea sufletească a omului. Prin aceasta Biserica Ortodoxă a ajutat istoria către îndeplinirea democraţiei, în care se pot realiza din plin poruncile evanghel ice . In acest înţeles, împletirile Bisericii Orto­doxe Române cu duhul democratic sunt de netăgăduit, fiindcă atât legea după care se cârmuieşte, cât şi organele sale, de

conducere, au fost întocmite cu voinţa şi prin aleşii poporului.

D e aici şi îndreptăţirea ei de a lămuri poporul ori de câte ori se pune la cale destinul său şi de a cerceta actele mari cari hotărăsc mersul vieţii populare.

Unul din aceste acte care va veni în desbaterea poporului prin reprezentanţii săi este şi noua constituţie. Ea este. legea de temelie a viitoarei noastre aşezări şi din ea decurg orânduirile generale şi legiu­irile obişnuite în marginile cărora se vor desfăşura toate laturile traiului nostru şi deci şi cele ale fiinţei noastre sufleteşti.

Din acest punct de vedere Biserica Ortodoxă Română constată că în nouă Constituţie s'au înscris principii care garan­tează libera practicare a religiozităţii.

Astfel principiul că întreaga putere de Stat vine dela Popor şi aparţine p o p o ­rului, este în concordanţă cu poruncile Evanghel iei: „Supuneţi-vă unul altuia şi aşa veţi plini legea lui Hristos". "

Alte principii privesc bunuri materiale şi mai a les spirituale pentru care din-< totdeauna Biserica creştină a luptat ca să le aducă în câmpul împlinirii.

Respectarea şi apărarea proprietăţii particulare, înscrise în noua Constituţie, încurajează năzuinţa omului către muncă, propăşire, şi îndeosebi către întemeierea familiei, instituţie sfântă ţiintru Biserică şi socotită între tainele ei. Tot aşa dea-proape şi de inima Bisericii este şi proprie­tatea obştească , acele bunuri comune ale poporului ca subsol , apele, Poşta, Telegra­ful, Telefonul şi Radioul, despre care vor­beşte proectul de constituţie. O găsim în practica vechilor creştini şi arătată în Faptele Apostolilor.

Fiecare om trebuie să muncească. Munca asigură viaţa, iar când munca este apărată, când ea nu este furată prin silni­cie sau vic leşug poporul întreg prosperă şi fiecare om este mulţumit şi fericit. Munca este pusă Ia temelia proectului noui Constituţii după cum ea este princi­piul cel mai inalt al moralei creştine. în­temeiată de Apostolul Pavel , când z i ce : „Cine nu munceşte să nu m ă n â n c e (II Tesaloniceni III, 10); principiu care a dus şi care va trebui să ducă la desfiinţarea robiei fizic » a împlinirii economice . Statornicind obligaţia muncii noua Const i -

A c e a s t ă p a s t o r a l ă s e va c e t i p o p o r u l u i in b i s e r i c ă în z iua d e 25 M a r t i e 1948 ( B u n a v e s t i r e ) .

tuţie asigură şi dreptul la munca, adică la foioasele ei aşa cum spune şi Sf. Evan­ghel ie: „Vrednic este lucrătorul de plata sa" (Matei X. 10). Şi mai asigură şi dreptul la odihnă, prin felurite înlesniri, pentru întremarea puterilor, pentru ca munca să nu pară o osândă.

Statul va purta apoi grija sănătăţii publice şi va asigura ocrotirea acelora care nu pot munci din cauze străine de voinţa lor. de acord cu duhul filantropiei, creştine.

In aceiaşi măsură se desprind din Legea de bază a Ţării, bunurile spirituale aprobate şi poruncite şi de Biserica Orto­doxă Română.

Astfel, sunt asigurate libertăţile indi­viduale şi obşteşti , capacitatea spirituală şi cea materială a omului, convieţuirea paş ­nică, înfrăţirea şi unirea naţionalităţilor din Ţară, de care vorbeşte Apostolul Pa-vel prin cuvintele: „Nu mai este Iudeu, nici Elin nu mai e'ste rob sau s lobod, nu mai este parte bărbătească nici parte femeiască, pentru că în Isus Hristos voi toţi una sunteţi" (Galateni, 111. 28) .

Lâ fel şi cu îndreptăţirea în faţa Justi­ţiei. Prin instanţele populare de judecată, prin instituirea asesorilor populari şi prin egalitatea deplină în faţa legilor, noua Constituţie asigură* cu adevărat o bună împărţire a dreptăţii. Acest lucru e lucru sfânt şi dumnezeesg . Despre el altădată prorocul z icea: „Vai de legiuitorii cari fac pravili nedrepte şi de judecătorii care scriu hotărâri s i lnice , ca să îndepărteze pe cei săraci dela judecată, să răpească dreptatea oropsiţilor poporului meu să prade pe vă­duve şi să despoaie pe cei orfani". (Isaia X, 1-2).

Dar bunul spiritual cel mai înalt este libertatea conştiinţei, libertatea religioasă. Ea este garantată de Stat prin noua Con­stituţie. Prin aceasta se asigură Bisericii Ortodoxe Române exerciţiul ei nestinghe­rit şi îi dă siguranţa încetării oricărui fel de favoritism, înlătură încercările confes io­nale şi sectare, prozelitismul şi privile­giile materiale sau morale de care s'a bucurat în trecut conducerea unui anumit cult care nu este aşa de aproape de po ­por ca noi. Aces t lucru a fost posibil numai pentru că această conducere avea sprijinul unor factori conducători, astăzi excluşi dela exerciţiul puterii publice.

Pe temeiul garanţiei Statului. Biserica Ortodoxă Română, îşi vede asigurate

prin Constituţie organizaţiile şi putinţele sale de existenţă Deasemenea ea nu va fi lipsită de uneltele sale misionare, de menţinerea nivelului de credinţă (presă, colportaj, aşezăminte de cultură) şi că se va proteja sursele sale de existenţă.

Prea cucernici Preoţi şi Iubitori credincioşi

Cu aceste chezăşi i evanghel ice şi cu asigurările înscrise în Legea fundamentală a Ţării, Constituţia Republicii Populare Române, păşiţi cu încredere la întemeiere de ţară nouă.

Voi, cinstiţilor clerici de toate treptele lămuriţi poporul drept credincios asupra cuprinsului ziditor al Constituţiei, îndemnân-du-1 la sprijin şi la o dreaptă alegere a trimişilor săi în adunarea legiuitoare a ţării.

Poporul prin Frontul Democraţiei Populare (F .D.P. ) îşi aşează azi temelii noui de viaţă. Fiţi alături de popor.

Iar voi, binecinstitorilor fii ai Bisericii Ortodoxe, fiţi încredinţaţi că prin întărirea aşezării democratice a Ţării, deschideţi drumuri noui către bună stare şi către apărarea dreptului vostru de închinare şi de mântuire sufletească.

Uniţi în D u mn ezeu , în cuget curat şi în doriri sfinte pentru scumpa noastră Ţară şi pentru poporul său păstorul vo ­stru sufletesc vă doreşte îndelungată sănă­tate şi vă trimite arhiereşti binecuvântări.

Justlnian 1 Patriarh Locotenent .

al României

Toate se clatină unde lipseşte credinţa. (Schiller)

Ştiinţa are margini dincolo de care nu se poate trece; iar inima omenească are motive, pe care raţiunea nu le poate pricepe.

(Pasteur)

Credinţa e mai presus de ştiinţă^ Vo­inţa a mai presus de inteligenţă.

(B. F. Hajdeu)

Ştiinţa e aripa pe care ne înălţăm la cer.

(Shakespeare)

Cel ce deschide o şcoală, închide o temniţă.

(V. Hugo)

Nr. 11 — 13 F O A I A O I E CK2A

Foloasele aflevăraîuM Post Postu l , alături de rugăc iune şi pocăinţă

este cea mai puternică a r m ă duhovn icească cu care t n t r ' a r m â n d u - n e şi lup tând lupta cea bună , vom birui pe v r ă şmaş i .

Pos tu! şi lacrămile pocăinţei î m p r e u n ă fo rmează cele 2 aripi pe cari se înalţă rugăc iunea sufletului către D u m n e z e u , cura tă şi sen ină ca m i r e a s m a sfântă şi bine miros i toare a tămâi i . (Psa lm. 140, 2) Pos tu l este sprij inul şi a jutătorul creşt inilor. Es te calea sp inoasă , dar s ingură , prin care noi ne pu tem apropia şi sta de vorbă cu Crea­torul , în m o d ta inic . Aşa c u m a u r u l se l ămureş te în foc, sfinţenia în s ihăst r ie şi sufer inţe , tot aşa un om nu se poate n u m i creştin fără să poposească şi să se scalde în această ' baie cură ţ i toare a Rostului Să in t răm prin aceas tă uşă s t râmtă spre calea mân tu i ţ i i . Căci largă este uşa şi lată este calea ce duce la p ierzare . Şi s t r âmtă es te uşa şi îngus tă calea care duce în viaţă şi puţini sun t cei cé o află, (Matei Vil 13—14) . Ne î n t r e b ă m : Ce este postul în esenţa lui ? Pos tu l es te^opr i rea t rupu lu i de a nu folosi mâncăr i le g rase şi băutur i le vă t ămă toa re cari a ţâţă poftele, ci a folosi n u m a i ceeace rodeşte 'direct din pămân t şi pe acestea fără a trece l imita şi raţia necesară corpu­lui, adică fără a face exces de îmbuiba re şi l ăcomie . ' 'Pos tu l este de o valoare incon­testabi lă . In aceas tă privinţă Sf. Vasi le z i c e : „Pos tu l naş te pe profeţi** întăreş te pe cei putern ic i , e pază b u n ă a suf le tului , t ova răş s igu r al t rupu lu i , a rmă a vitejilor, loc de exerci ţ iu pent ru atleţii vir tuţ i i . P o s ­tul goneş t e ispitele, duce spre evlavie , es te tovarăş nedesl ipi t al cumpătă r i i , creator al înfrânării . Nu este cu pu t in ţă să înd răs -nească c ineva a săvârş i cele sfinte fără să pos tească , nu n u m a i a c u m în slujba cea adevăra tă şi ta in ică ci şi în slujba din le­gea veche postul este spor caselor, m a m a sănătăţ i i , educa toru l t inereţi i , podoaba bă­trânilor, b u n tovarăş celor călători şi s igur prieten celor din c a s ă " .

Pos tu l este t impul de medi ta ţ ie şi pre­gă t i re când o m u l îşi în toarce privirile delà cele exter ioare la cele inter ioare, delà cele pământeş t i la cele cereşt i , delà faptele în-tune recu lu i la faptele lumii . Pract icarea postului a fost c u n o s c u t ă la toate popoa­rele şi în toate t impur i le , dat fiind î n s e m n ă -

5

ta tea şi înrâur i rea lui asi-pra fizicului cât şi a psihicului ,

Cercetând postul ia originea lui obser ­văm că însuşi D u m n e z e u 1-a aşezat în ' g i ă -dina Raiului , oprind primii oameni de a m â n c a din pomul cunoşt inţ i i binelui şi răulu i (Facere 11 1 6 — 1 7 ) .

Răsfoind mai depar te V. T e s t a m e n t , citim că prooroci , s imţi şi cetăţi întregi au postit .

Astfel Moise a postit 40 de zile, n e m â n -când şi nebând nimic în vederea primirii Table lor Legi i , de pe mun te l e Sinai (Eşire X X X I V , 28) . Proorocul llie a postit 4 0 de zile şi 4 0 de nopţi pe mun te l e Horeb , în-vrednic indu-se să vadă Slava lui D u m n e ­zeu acolo. (IU R tg i X l X , 8 ) . Prooroci i , Isaia şi Ioil enun ţă Harul adevâ'ratului post , î ndemnând pop. Ebreu a-1 respecta. (Îs. LVI i l , 46 . Ioil II, 12). Cetatea Neniv i ten i -

. lor, ca să' nu fie pedepsită din cauza f ă r ă ­delegilor este îndemnată de Proorocul . l o n a la pocăinţă şi post 4 0 de zile, atât oameni i începând dela Rege , cât şi dobi toacele ( lona III). P u t e m spune să aceste 3 posturi de câte 4 0 de zile s imbol izează însuşi pos­tul Mântu i to ru lu i H n s t o s .

împăra tu l şi Proorocul David a postit,, fapt despre care. s ingur măr tu r i seş te : „mi -am smeri t sufletul cu post şi m ' a m rugat în in ima m e a (Ps . X X X I V , TS). Sf. Ioan Bo­tezătorul care a propovedui t pe maţu l I o r ­danu lu i , postea h rân indu-se doar cu l ăcus te şi miere să lbatecă (Mat. III, 4 ) . O d o v a d ă de pobtire adevăra tă avem însăşi exemplu l Mântu i to ru lu i , care a postit .40 de zile şi 4 0 de nopţi retras în s ingură ta tea pos tu lu i (Mat. IV. 2 , Marc, I. 13 , L u c a III 1-2). Pilda Mântu i to ru lu i şi-au însuşi t -o şi Sf. Apostol i , p recum şi Sf. Păr in ţ i , Mart i r i şi Mucenic i , în tot decur su l vieţii lor, . ca o pavăză şi scu t contra săgeţ i lor ţ in tu i te ale lui Sa tana . Prin înde lunga postire m u l t e suflete au fost ferite, sau eliberat de d u h u ­rile rele. Chiar Mântu i toru l zice: „Acest soi de demoni nu iese decât cu r u g ă c i u n e şi post (Mat. XVII 21) .

Pos tu l t rebuie păstrat cu m a r e gr i jă şi a ten ţ ie . Concomi ten t cu reţ inerea dela m â n c ă r u r i şi bău tu r i , să ne înfrânăm şi dela faptele cele rele. Al tminter i vom fi că nişte m o r m i n t e vărui te pe dinafară şi î n ă u n t r u putregai şt cărora Mântu i to ru l n u va s p u n e : „vai v o u ă fariseilor făţarnici , pe dinafară vă arătaţ i oameni lor că posti ţ i

F a g i n a 6 F O A I A U í E C E Z A í N A Nr.. 11 — 13

iar pe d inăunfru sunte ţ i plini de fâţăr ie" (Mat . XXII I . 28) .

Iar când post im să nu ne l ă u d ă m , să n u ne m â n d r i m , nici să ne a r ă t ăm trişti prin a n u m i t e forme exter ioare de negli jenţă t rupească ci ş ă ne conf i rmăm sfatului dat de Mân tu i to ru l : „Iar tu sând posteşti un ­ge- ţ i capul t ău şi spală-ţi faţa ta ca să nu te arăţi oameni lor că posteşt i , ci T a t ă l u i t ău cel. ceresc în a s c u n s . Şi Ta tă l t ău cel ce vede , în a scuns , îţi va răsplăt i ţie Ia •arătare (Mat. VI 1 6 — 1 8 ) .

După c u m am spus , a -posti nu î n s e a m n ă a ne limita n u m a i la oprire de m â n c ă r u r i , ci ma i ales Ia oprire de rău tă ţ i . „Căci d in lăun t ru , din in ima o m u l u i , ies gândur i l e rele, desfrânări le , fur t işaguri le , asupr i r i le , v ic leşugur i le , înşelăciuni le , n e c u m -pătarea, p i sma, hu la , trufia, u şu ră ta t ea . T o a t e acestea ies d inăun t ru şi spu rcă pe o m " (Marcu VII 2 0 — 2 3 ) . Care va să zică în zada r ne înfrânăm dela m â n c ă r u r i dacă lăsăm frâu liber inimii şi poftelor sa le . Ce foloseşte a-ţi slăbi t rupul , cu post, dacă sufletul se îngânfâ de trufie? Ce foloseşte a nu m â n c a de dulce , dacă- ţ i îndes tu lez i poftele corpului? Ce foloseşte a nu bea vin, dacă sufletul ţi se îmba tă de mân ie , p i smă şi alte răută ţ i? ( ie ron im) . Iar Sf. Grigore Teo logu l z i ce : „In zada r îţi ch inueş t i cor­pul, cu post. dacă sufletul ţi-se s a tu ră de păca te" . T r e b u e , deci, să post im şi cu t r u ­pul şi cu sufletul dacă ce rem să ne întă­r i m şi să b i ru im ispitele. I i sus D u m n e z e u l ămureş te adevăra tu l post,- prin g lasu l Pro-roculul I s a i a : „Nu ştiţi, voi pos tu l care-mi place mie? Rupeţ i lanţuri le fărădelegii , des-legaţi legătur i le j ugu lu i , daţi d r u m u l celor asupri ţ i şi s fărâmaţ i j u g u l lor, (Isaia 58 LV1II 6) . Iar în altă par te z ice . N „şi a c u m întoarceţ i -vă ia mine , din toată i n ima voas ­t ră , cu postiri , cu plâns şi cu j ă l ăn ie . {loil II 12). Acesta este postul în integri­tatea lui . Aces ta este adevăra tu l fond din a cărui c o m o a m izvorăsc toate vir tuţ i le . Biserica noas t ră or todoxă de răsăr i t , păs ­t rând întru to tul porunci le lui D u m n e z e u şi exemplu l v iu al Mântu i to ru lu i , practici le şi obiceiuri le Apostol i lor şt în t reg t ezau ru l de t radi ţ iuni ale sfinţilor, a r idicat pos tu l pe cea mai înal tă t reaptă în vede rea m â n ­tuir i i o m u l u i . Astfel ' postul este consfinţit de autor i ta tea Bisericii , încă din t impur i le p r imare ale c reş t in i smulu i , prin canoane le : 6 9 apostol ice, can. 19 Gangara din 340 : 52, Laodiceea din 3 4 3 ; T imo te i al A lexan­

driei 3 8 5 ; 4 8 şi 56 Car tagina 419 ; 29 , 8 9 s inod VI ecumen ic .

In afară de faptul că postul este u n bun med icamen t pent ru întărirea puteri lor duhovniceş t i , t rebuie să ş t im că este o doctorie, tot atât de bună , pent ru întăr irea sănătăţ i i . Postul c u m p ă t a t şi raţ ionat , ferind t rupul de con t inua h răn i re cu mâncă r u r i g re ­ţoase sau bău tu r i spir toase, inf luenţează m u l t a supra sănătăţ i i lui fizice. Să a v e m puru rea pil­dă pe creştinii din vech ime , pe care nici pedep^ sele nici foametea şi nici chiar moar tea , nu- i putea deslipi de post . Cu lacrămi calde şi cu rugăc iun i fierbinţi să pos t im şi n u înf rânându-ne .şi eş ind din lumea aceas ta coaptă de răni le păcatelor. Dar c u m nenivi -tenii s 'au pocăit şi în tors către Biserica D o m n u l u i , prin post şi p lângere , aşa şi noi să ne în toarcem la D u m n e z e u , tot prin post şi p lângere , rugăc iune , mi los tenie şi absen ta re din făgaşul tu tu ro r fărădelegilor. Ha ina şt grija cea lumească să le l epădăm. Să ne desbrâcâm cu desbrâcarea t u t u r o r idolilor de plăceri şi pofte deşar te . Să n u ne îngri j im de z iua cea de mâ ine , că z iua cea de mâinn se va îngriji de ale sa le .

A junge zilei, r ău ta t ea ei (Mat . .VI 34) . Să pos t im h răn indu-ne cu r u g ă c i u n e a şi d r a g o s t e a ; să înse tăm răcor indu-ne sufletul cu lacrămile , la picioarele Crucii lui Hr i s ­tos, căci n u m a i aşa pu tem tăia desfătările t rupu lu i care poftesc a supra Duhu lu i (Galat . V 17). Es te cel din u r m ă m o m e n t , poa te , când ni-se s t r igă să pos t im. „F i indcă n ' a m postit am f(5st a lungaţ i din Ra iu . S ă p o s ­t im dec'i a c u m a pentru a ne putea întoarce iarăşi în R a i u " (Sf. VasJIe).

Pr. Petru Stamate

Gând este o farâ fericită ? O ţară este bogată şi fericită:

1) Când săbiile şi puştile ruginesc şi sunt pline de praf, iar plugurile strălucesc;

2) Când hambarele sunt pline, iar cârciumcle şi temniţele sunt goale ;

3) Când treptele şcolilor şi ale biser ic i ­lor sunt tocite, iar ale tribunalelor sunt acoperite de iarbă şi de bălării.

(Proverb chinez)

Vizitaţiuni canonice C1REŞA

Prea Sfinţia Sa Păr . Episcop Veniamin, deplin conşt ient de opera misionară c e t rebue să o desfăşoare pentru slujirea lui Dumnezeu şi pentru a ţine trează şi vie viaţa duhovn icească a păstoriţi lor Săi ş i -a cont inuat vizitaţiunile c a n o ­nice Duminică 22 Februarie, a. c, în comunele Cireşa şi Ohababistra.

Vestea sosirii Prea Sf Sale , în micuţa comună Cireşa de pe încântă toarea vale a Bis-trei , a prilejuit multă bucurie credincioşi lor , cari treziţi în zori de zi de dangă tu l duios al c lopo ­te lor , s'au adunat în g rabă să aştepte pe înal tul P ă s t o r

La orele 9 " 2 Prea Sf. Sa însoţit de P. C. Prot. Dr. I. Creţiu, cons. ref., Prot , T. Roşea şi <iiac. D. Băloni, încadra ţ i d e un impunător b a n -der iu de chipeşi călăreţi sosesc în comună .

In faţa unei frumoase porţi triumfale P. Sf. S a desc inde ţn acorduri le unui înă l ţă tor : „Bine aţi venit!" cântat de corul „Casei Na ţ iona le" con­d u s d e harnicul înv. director N. Olariu. Tână ru l şi neobosi tul pr imar al comunei d. 1, Popovici prezintă , apoi P. Sf. Sale, t radi ţ ionala pâine şi sa re şi exprimă — în numele comunei polit ice — deosebi ta bucurie ce o s imte în aceste clipe. R ă s p u n d e P. Sf. Sa subliniind satisfacţia şi bucu ­ria d e a pu tea poposi în aceas tă mică dar ha r ­n i că comună grănicerească .

In faţa bisericii, parohul locului loan C Turcan în cuvinte alese şi pline d e căldură, tă l ­măceş te bucuria personală şi a credincioşi lor pentru rara cinste pe care • P. Sf. Sa le-a rezer­vat-o, cercetându-i . In obişnuitul rapor t a arătat s t a rea sufletească a credincioşilor, subliniind că în turma pe care o păstoreşte nu are nici o oaie Tătăcită , nici un sectar .

Râspunzându- i P. Sf. Sa, îşi exprimă bucu ­ria pentru primirea şi raportul făcut şi b inecu­vân tând mulţ imea credincioşilor, întră în sf. b i se ­rică unde oficiază Sf. Liturghie înconjurat de următoru l sobor : Prot. Dr. I. Creţiu, Prot . T. Roşea, P r . Gh. Adam, Gh. Popovic i , E. Jucovschi , I. Turcan , I. Racoveanu, V. Turcan , N. Şuşoi şi d iac . D. Băloni .

Răspunsur i le liturgice au fost da te cu o d i sc re tă a rmonizare şi vădi tă s tăpânire de corul bă rbă tesc local, dirijat de fiul satului înv .-dir., N . Olariu.

Momentul culminant 1-a constituit cuvântul d e învăţă tură al P . Sf. Sale, brodat pe marginea textu lu i Evanghel ie i : „Cel ce se înal ţă se va umili, iar cel ce se umileşte se va înăl ţa!" In cuvinte pline de sevă duhovnicească , arată că a leasa putere sufletească a vameşului — smere­nia — este t a ina din care i svorăş te binele . F a ­riseul postea şi dădea zeciuială nu d in t r 'o s im­ţire de recunoşt in ţă faţă de Cel ce este izvor a tot binele, ci pent ru a fi văzut şi lăudat de oameni .

Vameşul s'a îndrepta t , pen t rucă îşi recu­noş tea mic imea şi s lăbiciunile sale, şi s'a înăl ţat îna in tea Părintelui ceresc fiindcă era plin de smerenie . Cea mai neînt recută pi ldă de smere ­

nie ne-a dat-o însuş Iisus, atât prin naşterea Sa în condiţ iunile cele mai umile cât şi în tot t im­pul vieţii şi activităţii mesianice. Biserica e uni ­cul lăcaş unde cei umiliţi găsesc alinare, m â n ­gâiere şt întărire în credinţă. In faţa Sf. Ta ine , toţi sunt egali, căci se înfăţişează cu sufletul.

Aplicaţiunile practice şi pl ine de mi reasmă duhovnicească a dragoste i evanghel ice, ca ascul­tarea şi supunerea faţă de autori tăţ i , sprijinirea acţiunii guvernului în ofensiva sani ta ră şi î ndem­nurile la muncă rodnică în fabrici şi ogoare , au cucerit sufletele mulţimii credincioşilor cari au trăit clipe de mărea ţă înăl ţare sufletească.

După 'serviciul religios Prea Sf. Sa s'a întreţ inut cu mulţimea care aş tepta într'o ordine exemplară în faţa sf. biserici, ' s'a interesat de situaţia natalităţii şi a împărţ i t copii lor: c ruc iu­liţe, iconiţe şi cărţi de rugăciuni .

Prea Sf. Sa a trecut apoi la casa păr. I. Turcan , unde s'a servit masa înalţilor oaspeţ i şi reprezentanţi lor autoriteţilor locale, după aceia s'a f ăcu t ' i n spec ţ i a oficiului parohial .

După masă Prea Sf. Sa cu însoţitorii â părăsi t comuna, în aclamaţ iuni le mulţimii, î n d r e p -t ându- se spre comuna vecină

OHABABISTRA

Astfel după masă, la orele 4, P . S. Sa d e s ­cinde din maşină, în mijlocul unei mulţimi impre ­s ionante , aduna tă în faţa parcului , fiind î n t âm­pinat cu ovaţii şi flori, aruncate în cale de copiii de şcoală cari năvălesc în valuri, cu lumea ce se apropie din urmă...

Din mulţ ime, se d e s c i n d e pr imarul satului N. Drăşhic i , care în cuvinte emoţionante urează P . S. Sa\e:i bun venit, fapt la care Chiriarhul r ă s ­punde cu toa tă că ldura verbului apostol ic , b i n e ­cuvântând poporul şi conducător i i acestei comune . Apoi, cu valul mulţ imei, P. S. Sa înaintează spre Sf. Biserică, unde la poar ta princ 'pai i , es te în tâm­pinat de un sobor compur din preoţi i : Prot. T. Roşea, I. Ţerovan parohul locului, M. Rădoiu-Ob'reja, I. Turcan-Cireşa , I. Racoyeanu-Ferd inand şi d iaconul Dimitrie Bă lon i -Caransebeş ,

Păr . Ion Ţerovan , oferind crucea şi e v a n ­ghelia, face Prea* Sfinţitului un amănunţ i t rapor t , cu o subl iniată notă de s incer i ta te , în care ara tă deopotr ivă şi binele şi răul din parohie .

Mişcat de acest raport, P . S. Sa, apreciază binevoitor osârdia parohului pentru succesul repurtat în cei 34 ani de pastoraţ ie din aceas tă comună şi arată, succint, mij loacele ce le-ar putea folosi pentru izbânda totală în munca de viitor.

După aceasta , în acorduri de imne şi t r o ­pare mulţ imea întră în Biserică şi se începe Sf. slujbă a vecerniei, oficiată de P. S. S. Ep iscopul Veniamin.

Răspunsur i le corale au fost da te de corul şcoalei pr imare , condus de Dl. înv. dir. Gh. Muroniu,

Mulţ imea credincioşilor, ce ocupa biserica până la refuz, ascultă cu emoţie slujba a rh ie­rească oficiată de sobor.

După tropar, P . S Sa păşeşte în mijlocul credincioşi lor rost ind o mişcătoare predică pa re ­netică, inspi ra tă din nevoile şi l ipsuri le locale îndegeta tă în raportul dat de paroh la în tâm­pinare .

Mânecând delà citatul ...„puţin credincio-sule , dece te-ai îndoit, t imp de o oră, Prea Sfin­ţitul Părinte a expus credincioşi lor , cu un debit de cuvinte şi cu un lux de amănunte şi e x e m ­plificări r a r ' î n t â ln i t e , tot temeiul creştin al fapte­lor omeneşt i care trebue să se reazime exclusiv pe credinţă pentru a aduce roade de folos. Com­bătând apoi : căsătoriile premature , concubinajul , luxul... P . S. Sa î ndeamnă popula ţ ia la o viaţă cumpăta tă , la o muncă const ruct ivă pentru pro­gresul patr iei pe toate terenuri le . Se r ecomandă achi tarea impozitelor la t imp, efectuarea cu vred­nicie a muncilor agricole, curăţ irea gospodăr i i lor pent ru combaterea tifosului exantemat ic şi supu­nerea tuturor neşt iutori lor de carte masur i lor lua te de înaltul guvern pentru combate rea anal ­fabetismului .

Pă ră s ind Sf. Biserică, P. S. Sa se întreţ ine cu sătenii şi să tenci le precum şi cu copiii de ş ;oa lă , cărora le împar te cărţi de rugăciuni, i co­niţe şi cruciuMţe.

După o scurtă vizită, în casa parohia lă , unde s'au aduna t toţi intelectuali i şi colaboratori i preotului, P S. Sa face revizuirea oficiului p a r o ­hial apoi împăr tăş ind tuturor b inecuvântăr i , pă ră ­seş te c o m u n a în amurg, lăsând în u rmă satul ce se p ierde s u b vălul p roaspă t de zăpadă curată şi nepr ihăni tă , ca sfaturile şi rugăciunile P rea Sfinţiei Sale. . . ' I. R. NERA

SĂLBAGEL

In ziua de 29 Februar ie a. c. Prea Sfinţitul Episcop Veniamin, . însoţjt de Prot . Dr, M. Bănescu şi d iaconul D. Băloni, a binevoit a vizita comuna Să lbăge l .

La marginea comunei , un impres ionant ban-deriu de călăreţi au condus maşina cu înaltul oaspe până în faţa bisericii, unde mulţimea c re ­dincioşilor încadrau preoţii îmbrăcaţi în ornate. Preotul Jocului, I. Bucovan~face obişnuitul raport , enumerând toate înfăptuirile mai de seamă din parohie, şi mul ţumind Prea Sfinţiei Sale pentru înal ta atenţie acordată prin venirea în parohie, li urează bun sosit.

P. S. Sa mul ţumind pentru cuvintele expri­mate, întră în biser ică unde săvârşeş te Sf. Litur­ghie înconjurat de următorul sobor : Prot . Dr. M. Bănescu, Pr. D. Lupea-Jena, I. Bucovan-Să l -băgel, V. Sdceneanţu-Sacul , A. Rusulescu-Zgr i -beş ţ i , A. Groza-Gavojdia şi d iaconul D. Băloni.

Răspunsur i le liturgice, au fost da te de către corul Soc. „Sf. Gheo rghe" condus de tânărul A. Jebe lean .

La pr iceasnă P rea Sfinţia Sa tine o emoţ io­nan tă predică, desvol tând citatul delà Luca cap. IX iV 7 : „Vâ zic însă, că aşa şi în ceruri va fi mai multă bucurie pentru un păcă tos ce se pocă-eşte, decât pen t ru nouăzeciş inouă de d r e p ţ i v c a r e n ' au nevoe de pocă in ţa" .

Expl ică pe larg frumoasa parabolă a „Fiului r i s ip i tor" 'ceti tă Ia evanghel ie . Ea este ogl inda noas t ră a multora, spune Prea Sfinţia Sa. Icoana

unui asemenea fiu o găs im pe toate cărări le vieţii. Cutreeră lumea l â sându-se îmbiat de tot ceeace îi oferă viaţa. Dar regrete şi păreri de rău simte sufletul înstrăinatului , vâzându-se în în mizerie, părăsi t de prieteni şi căzut în cea mai josnică s tare . Nu se mai gândeş t e decât la casa lui păr in tească , unde se simte la adăpos t de orice grijă, de orice primejdie. Trai t ihnit nu poate avea sufletul decât în această casă păr intească, fiindcă afară de zidurile ei, este păcatu l , moartea . Fiul rătăcit este ogl inda pusă de Mântui torul în faţă, ca să vedem slăbiciunea şi rătăcirea propriului nostru suflet. In toate zilele vieţii noastre, fiecare din noi e un fiu rătăcit . Pi lda din Sf. Evanghel ie de azi să ne fie s in­gura recetă a lecuirii relelor de tot felul. Cei ce am apuca t pe calea desfrâului şi a păca tu lu i să zicem ca şi tânărul din evanghelie. 1

Predica Prea Sfinţiei Sale este plină d e învăţături şi sfaturi folositoare credincioşi lor , li î ndeamnă la muncă cinstită pentru binele n o s ­tru şi al Ţării , căci Ţara suntem noi şi dacă Ţ a r a prosperează şi noi vom prospera . îndeamnă pe credincioşi ca s'ă-şi lucreze cu drag pământul şi în bătălia însămânfărilor pornită în această primăvară să nu lase nici un petec de pământ nelucrat. Ii î n d e a m n ă la co laborare cînstită şi paşn ică cu toţi conducător i i comunei sprij inind acţiunile guvernului pentru alfabetizare şi cură ţe­nie. Predica P. S. Sale pă t runde a d â n c în sufle­tele credincipşi lor având darul de a da un nou impuls operei de regenerare a vieţii spiri tuale.

După terminarea Sf. Liturghii, Prea Sfinţia Sa este condus de preoţi şi popor Ia casa p a r o ­hială, unde aştepta consiliul şi epitropia p a r o ­hială, cărora P. S. Sa le adresează cuvinte de îmbă rbă t a r e . Pe drum, P. S. Sa împar te copii lor cărţi de rugăciuni , iconiţe şi cruciuli ţe.

Pr in t re cei prezenţi la praznicul din Să lbă -gel au fost: S. Musta ţă , primar, C. Velculescu, înv. dir., D. Sârbu înv., Lazăr Petcu etc...

In casa osp i t a l i e ră . a păr. I. Bucovan se se serveşte pentru oaspeţi masa, iar după ins ­pecţ ia oficiului parohial , P. S. «Sa şi sui ta pă ră ­sesc comuna, î n d r e p t â n d u - s e spre casă. In drum, P. S. S a cercetează p a r o h ' a

PRJSACA

unde săvârşeş te vecernia . Şi aici bander iul de călăreţi însoţesc p e

oaspeţ i până la biser ică . La un arc d e brad , ap roape de biserică, înaltul oaspe este primit în urale de mul ţ imea credincioşi lor . La cobor î rea din maş ină a P. S. Sale, o fetiţă rosteşte un că lduros : „Bine aţi venit". De aici, J n s o ţ i t de toţi credincioşi i , se îndreap tă spre biserică n n d e preoţi în frunte cu Pro t . tractual T . Roşea îş i a ş t eap tă S tăpânu l .

Preotul locului, păr. R. Olariu, prezintă Arhiereului Crucea şi Evanghel ia spre săru tare , apoi rosteşte un impres ionant cuvânt de b ine -ventare , ară tând că P. S. Sa este primul vlădică, care pentru a doua oară în păstorirea Sa, calcă pământul acestei parohii , vecină cu Reşedinţa .

P. S. Sa r ă spunde mul ţumind preotului pentru cuvintele elogioase expr imate apoi în t ră

în biserică unde săvârşeş te vecernia asis tat de următorul sobor : Prot." f. Roşea, Prot. TJr. M. B â n e s c u c o n s . ref. eparhia!, Pr. 1. Bor lovan-Ma-ciova, Gh. Sperlea-Zâgujeni , !. Moisescu-Jupa, R. Olar iu-Pr i saca şi d iaconul D. Băloni.

Răspunsuri le sunt date de corul copiilor. După vecernie, P . S. Sa printr 'o înălţătoare

şi mişcătoare cuvântare se adresează credincio­şilor cu cuvintele evanghelistului Matei : „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu" . (Matei 4, 4).

P. S. Sa îşi expr imă marea sa bucur ie că a putut veni în aceas tă parohie, care deşi aproape de Reşedinţă, n'a fost vizitată de un al't vlădică. Am poposi t aici spune P. S. Sa, spre a înăl ţa rugă fierbinte prea bunului Dumnezeu, pentru sănăta tea noas t ră şi a tuturor pent ruca î n d r e p -tându-ş i mila Sa. să binecuvânteze casele, fami­liile şi pe în t reg poporul acestui sat, care nu s'a depăr ta t delà credinţa s t rămoşi lor lor, cu toate necazurile abătute asupra lor. Fiecare luptăm pentru un trai mai bun, dar nu toţi înţelegem fericirea pe care o dorim la fel. Uni'i caută feri­cirea în beţii, alţii în desfrânări , alţii în p o d o a ­bele hainelor sau a salbelor, alţii în agonisiri de pământur i , vite, puteri etc!... Fericirea e foarte relativă, ea fuge de om cu a tâ ta cu cât omul vrea mai de g rabă să o apuce. Cel ce vrea să fie fericit cu adevăra t , acela să îndepl inească voia lui Dumnezeu. Explică apoi pe larg toate fericirile.

La sfârşitul predicii , Prea Sf. Sa îndeamnă pe credincioşi să fie alături de Biserică şi să asculte sfaturile vrednicului lor preot şi a celor­lalţi conducători .ai comunei , li î ndeamnă la muncă pentru as igurarea existenţei, la muncă obş tească pentru a veni în ajutorul tuturor celor nevoiaşi , a orfanilor şi a văduvelor şi să spr i ­jine acţ iunea celor deia. cârma Ţării .

Printre cei prezenţi la biserică am remar ­cat pe d-1. I. Corneanu dir. şc, din Zăgujeni cu d-na , P. Bogdan-notar , L. Muntean înv., C. Mun-tean-di r . P. T . T. D-na Elis. Corneanu , Gh. Cordănescu-perceptor , A Zuzu-delegat sàfesc, V. Meilă s. a.

La ieşirea din biserică, Prea Sfirţia Sa îm­parte copiilor, cruciuli ţe, iconiţe şi cărţi de rugă­ciune. A urmat apoi revizuirea oficiului p a r o ­hial şi o gustare la casa parohială , după care P. S. Sa şi suita se îndreap tă spre Reşedinţă .

Problemele zilei

Un bătrân şi în ţe lept cronicar al nostru spunea că ...„nu"sunt'vremurile sub cârma omu­lui, ci bietul om sub cârma şi puterea vremuri­lor". Aceste cuvinte 'nu sunt afirmaţii de supra ­faţă ci îşi au tâlcul lor adânc , ele definesc con­cret real i tatea nouilor orânduir i fsocia le .

Intr 'adevăr, nimeni nu poate tăgădui a d e ­vărul că socie ta tea umană nu este un element

static, ea e un organism viu în cont inuă prefa­cere în faţa căreia nimeni nu se poate opune , oricât ar s impatiza cu trecutul.

Orice observator obiectiv, a putut descifra că în ansamblu l prefacerilor sociale şi ţara n o a s ­tră a făcut un pas înainte, care ne-a adus o nouă formă de stat : republica. Aceas tă formă statală este termenul natural al procesului de evoluţie şi p resupune un nivel super ior de civilizaţie şi incontestabilă maturitate politică.

Republ ica după cum era şi firesc, a de t e r ­minat o adâncă t ransformare a mentalităţii şi o înlănţuire de noui prefaceri sociale şi polit ice.

In primul rând noua formă de stat, implică o nouă legislaţie de temelie, o nouă Constituţie.

Această nouă Const i tu ţ ie va fi dată ţârii nu peste mult t imp de către Marea Adunare Naţională, compusă din reprezentanţi i pe care corpul electoral , ad ică toti cetăţenii de ambe sexe ce au împlinit vârs ta de 18 ani, îi va t r i ­mite în Par lament , în alegerile din 28 Martie-

Pent ruca alegătorii să se poată pune în cunoştinţă "şi să judece nouile reforme structvrale pe care le va înscrie noua legislaţie de temelie a ţării, şi asupra cărora se va cere adeziunea prin votul lor, s'a dat publicităţii un Proect de Constituţie, care cupr inde marile principii după care se va călăuzi Statul Român.

Acest Proect de consti tuţ ie, izvorît din aprecierea realităţi lor politice, economice, sociale şi culturale, supus deocamd tă desbater i lor pu ­blice, cheamă, la colaborare pe toţi cetăţenii ţării .

In vederea desemnări i Marei Adunări Na ţ io ­nale care va vota poua Consti tuţie grupăr i le poli­tice de masse ale muncitorimii de toate ca tego­riile s'au const i tui t într 'un Front al Democraţ ie i Popula re .

Cet ind Proectul de conflituţie, cons ta tăm între altele, că aceasta exprimă l impede şi p ro ­c lamă libertatea conştiinţei şi rel igioasă şi insistă asupra demnităţi i şi cinstei în viaţa publ ică.

Faptul acesta nu ne poate decât bucura , căci confirmă adevărul propovădui t dela început de biserică că buna orânduia lă şi bunul mers al ţărilor şi al indivizilor nu se poate realiza decât cu oameni înzestraţi cu aceste alese virtuţi morale .

Adunarea generală a Societăţii Române de Cântări [şi Muzică

din Caransebeş Societa tea Română de Cântări şi Muzică

din Caransebeş , ş i -a ţinut, Duminică 15 II 1948 Adunarea Genera lă ex t raord inară în sala de repetiţie, frumos amenajată cujlozinci şi portretele marilor democraţ i .

Corul S o c i e t ă ţ i în ansamblu complect , for­mat din activişti, în toneaza „Internaţ ionala" sub măiastră dirijare a Dl. Pguk F. Cuvântul de deschidere a fost rosti t de'* DI. Serafin Dimitrie Directorul Asigurărilor Sociale din Caransebeş , care arăta pe larg, în expunerea D-sale, scopul pentru care s'a convocat adunarea

genera lă precum şi rostul în viitor a Societăţii în Republ ica Popula ră Rămână .

Urmează rapoar te le de activitate şi raportul cassierului făcut de Di. Dragomir loan, după care adunarea generală a procedat la a legerea preşedinte lui de vârstă în persoana Dl. Buţiu Alexandru , profesor precum şi a comisiei de uropuner i din D-nii Hanţilă Simion şi Dragomir loan, cari propun Adunării Genera le noul comi­tet de conducere în frunte cu Dl. Serafín Dimi-trie, dis t ins cătă ţean a oraşului şi vrednic membru act ivist a corului.

Adunarea Genera lă cu unanimita te de voturi şl în manifestări , de aplauze de bucurie alege următorul comitet :

Preşed in te : Serafín Dimitrie, Vicepreşedin te 1. Profesor Butiu Alexandru, Vicepreşedinte II. Cazacu Mihai, Secretar : Hamat Cornel, C a s s i e r : Pisc Dimitrie, Dirijor: Pauk Frideric, Membr i : Dragomir Ion, Hanţ ' lă S 'mion, Prot. Roşea Teodor , Profesor Popovici ' ion, Dr, Putnokj E., Dr. Stângu Constant in , Mateas Gh. Alionte loan, Bria Petre. Membrii de Onoare Dl. Negrei Cornel , Moise Nimu, Vodă Iuiia. Sau ales apoi membrii comisiei "artistice, Comisia de discipl ină comisia cadrelor, şi Censori .

DI. Serafín Dimitrie, nou! p reşed in te al Societăţii , rosteşte în faţa Adunării Generale , o frumoasă cuvântare de mulţumire, în numele său personal şi în numele comitetului ales.

Face un că lduros apel faţă de membrii activi ai Societăţii şi membrii fondatori şi spriji­nitori, precum şi tu turor binevoitorilor de a spr i ­jini şi susţ ine Societatea în scopul propăşiri i şi cultivării ' doinei şi cântecului românesc şi biser icesc s t răbun.

Trasează pe larg, d r u m u l ' n o u ce-1 are de urmat Societatea în -viitor, arătând că se va pune în slujba poporului şi a străbunei noastre biserici toa tă munca societăţii.

Domnia sa încheie cuvântarea s t r igând: „Trăiască Republica Popu la ră Română, trăiască cântecul şi cântăreţul.

Corul Societăţi intonează „Motto" după care adunarea generală ia sfârşit.

Preşedinte Secretar D. Serafín Hamat Cornel

BIBLIOGRAFIE TEOLOGICA

Dr. IR1NEU MIHĂLCESCU: ISTORIA RELIGIILOR LUMII Bucureşti, Edit. Cugetarea 1947, p. 456. Opera Înaltului Ierarh Profesor onorar al Facult . de Teologie d u Bucureşti şi Membru al Academiei Greceşt i din Atena, umple un gol în domeniul cunoaşter i i mdi apropiate a religiunilor lumii. Această preţ ioasă lucrare sus­ţ inută pe o bogată b bliografie teologică este o operă de popular izare şi se r ecomandă celor ce doresc să-şi îmbogăţească mintea şi să-şi cultive sufletul.

Pr. Dr. GRIGORE T. MARCU, prof. Acad Teol. „Andreiană" EPISTOLA Sf. Ap. PAVEL

CĂTRE TIT, Sibiu 1947 Seria teologică Nr. 35. Distinsul profesor de studiu! N. T. din Sibiu, cunoscut din originalele şi pre ţ ioasele lucrări şi studii publicate până acum, adaugă literaturii teologice o nouă şi va loroasă lucrare exeget ică .

Comentarul de faţă care îmbină organic ştiinţa teologului cu talentul autorului este o lucrare bogată în conţ inut şi cu aplicări var iate .

Tă lmăci rea Epist . către Tit, care face parte dintr 'un vast plan de tălmăcire a tuturor cărţilor N. T., poate fi..citită uşor şi cu interes atât de preoţi cât şi de credincioşi .

Prot F L O R E A COOREANU, — „FĂ Şi TU ASEMENEA" predici, Arad, Diecezana, 1948 p. 300 — 200 Lei. Sub acest titlu a apăru t cea mai proaspătă carte de predici, ieşită de sub teascurile „Diecezanei" din Arad.

Volumul de faţă al Păr. F. Codrearyj, cupr inde predici la toate- Duminici le de peste an şi Ia câteva sărbători , iar unele sunt adresa te „tinerilor din şcol i" . Cele mai multe sunt de cuprins social, de cea mai mare actual i tate .

Această valoroasă carte va trebui să com-plecteze biblioteca omiletjcă a preoţilor noştri .

•TJoaxiixDrxE

,— INFORMAŢII —. Personale P. Sf. Sa Episcopul nostru

Veniamin a plecat Marţ i , 2 III. la Bucureşt i spre a lua parte la î nmormân ta rea Patr iarhului Nicodim şi s'a reîntors ia reşedinţă Sâmbătă în 6, a. c.

Locotenent Patriarhal. Până Ia alegerea noului Patr iarh, afacerile patr iarhiceşt i vor fi conduse de 1. P . S, Mitropolit lust inian al Moldo-

i'vei în cali tate de locotenent pat r ia-hal .

Şedinţa Comisie! pentru organizarea Mitropoliei Banatului. In ziua de 17 Februarie

.a . c. a avut loc sub prezidiul I. P. S. S. Mi t ro­polit Vasi le /ş i în prezenţa P. S. S. Episcopului nos­tru Veniamin, şedinţa comisiei pentru organizarea Mitropoliei Banatului . S'au desbă tu t probleme iegate de organizarea Mitropoliei , -hotărându-se să se facă şi alegeri pentru congresul mi t ropo­litan al Banatului ,

Parastas pentru Patriarhul Nicodim, In toate bisericile din tară s'a oficiat Joi 4 Martie, paras tas pentru odihna sufletului regretatului

• Pa t r ia rh Nicodim. La Ca ransebeş în catedrală, paras tasu l a

fost oficiat de un sobor de preoţi în frunte cu Prot . T. Rosca.

Dr. C. I. P a r h o n , preşedintele Prezidiului R. P . R., a fost proclamat — Doctor Honoris Causa — al Universităţii din Praga.

Aşezământul misionar „ M i l d m a y Centre" din Londra, care cupr inde act ivi ta tea misionari lor din întreaga lume, a întemeiat o con túnda te aviatică în slujba misiunii, pentru a cărei act ivi­tate iniţiatorul propriu zis, Locot. de aviaţie Murray ' K e n d o n speră să găsească personalul

Nr. i 1 — 13 FOAIA DIECEZANĂ Pagina 11

necesar pentru camarazii săi. Mulţumită dona ţ iu -nilor măr in imoase s'a putut cumpăra un avion mic potrivit scopuiui respect iv . Noua societate a numit reprezentanţ i în Noua Zelanda , Autral la şi Africa de Sud şi-i vin invitaţii să facă „o vizită sbură toa re" în staţiunile misionare din Abisinia, Angola, Congo-be lg ian şi Rodezia de Sud. („Renaş terea — Cluj)

D. Dr. Petru G r o z a , preşed. Consiliului de Miniştri , a primit în 3 Martie a. c , îri audienţă comună pe d. prof. Stanciu Stoian, ministrul C'iltelor, 1. P . S. S, Exefterie Erarhul Patr iarhiei din Moscova, la Praga , P. C. Prot. al Moscovei liie Marcov, pr. I. Vascâ, secretar gen. la culte şi Prot. M. Mardan interpret.

Parlamentul,» a desbătut şi adoptat p r o ­iectele de lege prezenta te de d. Stanciu Stoian, ministrul Cultelor, pentru modificarea unor d is -poziţiuni din Legea pentru regimul general al Cultelor, precum şi pentru modificarea unor d i s -poziţiuni din Legea pentru organizarea Bisericii c. todoxe române .

Incorporarea conting. ¡947. Marele Stat Major face cunoscut că la 1 Aprilie 1948 se va încorpora ser ia 11-a din recruţii cont igentul 1947.

Ministerul Industriei şi Comerţului, a dat mai multe decizii prin care s tabi leş te regim liber la vânzarea şi cumpăra rea deia p roducă to r la consumator a cerealelor, făinoaselor cărnii e tc . Morile ţărăneşti de toate categ. vor pu tea face măcinişul cu orice extracţie. Fabr icarea ' ş i vânzarea franzelelor, chiflelor, este l iberă .

Deasemenea vânzarea, cumpărarea , t r anspor ­tul şi consumul de miei, ovine porcine bovine, etc. sunt l ibere cu respectare^ dispoziţiei sani ta re veterinare

Şcolile lipsite de posibilităţi vor primi gratuit material didactic. Ministerul Educaţiei Naţionale, a dat o decizie prin care comitetele şcolare ale şcoli lor secundare , vor înscrie în bugetul lor şi \ o r d e p u n e la „Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporulu i" , 5 la sută din veniturile ordinare pentru material d idact ic .

Suma realizată se va întrebuinţa pentru p rocura rea"de material didactic, şcoli lor lipsite de posibilităţi materiale .

Rectificare. In numărul de Crăciun al revistei noas t re s'a strecurat o regretabi lă eroare, în art. semnat de Păr . O. Tursa. La începutu l rândului al 6-lea, începând dela subti t lul : „Origi­nea să rb . Crăc iunulu i" t rebuia c i t a t : 1 ) Pr . N. Popescu — Dobriceni. art. publ icat în „Curentul ' 1943 — Facem cuvenita rectificare

PARTEA OFICIALA I • — j — s i J

NOTE OFICIALE Nr. 522 C. 1948.

On. Minister al Cultelor, cu adresa Nr, 4413/1948, ne comunică u rmătoare le :

Avem onoare a Vă aduce la cunoşt inţă , că Ministerul r ecomandă a se abona P. P . C. C. Preoţi la revista „România Aieriană" pentru p o p u ­

larizarea aviaţiei, contr ibuind astfel la r ă spând i ­rea cânoştinţelor aviatice în pătura credincioşilor din parohii .

Ceea ce se comunică Cuc. Preoţi spre -abona această revistă şi a o populariza intre crea dincioşii din eparhia noastră .

Ca ransebeş , la 1 Martie 1948. Consiliul eparhial

Nr. 644 Es. 1848. Ministerul Cultelor cu adresa Nr. 117 din

20 Ianuarie a. c. ne face cunoscut că potrivit prevederi lor art. 32 din Statutul Funcţ ionari lor Publici , indemnizaţ ia se acordă pentru copiii care nu urmează nici un fel de şcoală numai pe t im­pul cât aceşt ia sunt consideraţ i minori, adică până la 21 ani şi numai în cazul când copiii nu pr imesc între ţ inerea dela Stat, judeţ, comună ori persoane în af?r;" de mamă şi tată sau nu au venituri proprii cel puţin egale cu quantumul ' indemnizaţiei .

Peni iu copiii care urmează cursurile un i ­versitare sau echivalente, indemnizaţ ia se p lă­teş te până la vârsta de 23 ani inclusiv.

Indemnizaţ ia se acordă funcţionarilor şi • pentru copiii majori dacă a c e ş t i a ' s u n t inapţi din

punct de vedere fizic sau^mintal ca să-şi câş t ige singuri existenţa cu condiţia de a fi sub îngrijirea părinţilor, de a nu se găsi numai trecător în aceas tă situaţie şi de a nu avea venit propriu cel puţin egal cu qvan tumul indemnizaţiei pentru copii.

Ceea ce se comunică P . Cuc. noştri proto­popi şi preoţi spre ştire avjînd a ne îna in ta de î n d a t ă ' r a p o r t când nu mai sunt îndreptăţi ţ i la pla ta ajutorului familiar şî fiind direct . r e spon­sabili de neexecutarea întocmai a dispozi ţ iuni lor date în acest sens de O n . Minister «al Cuitelor .

Ca ransebeş la 5 Mart ia»1948. Consiliul eparhial

COMUNICAT Nr. 752 B 1948

Aducem la cunoşt inţă tuturor, că Consiliul eparhial a aproba t pentru funcţionarii bisericeşt i şi personalul clerical următoarele , diurne, pe lângă spesele efective de t ranspor t tren, t răsură şi anume:

1. Cântăreţ , epi t rpp şi impiegat 200 Lei, 2. subşef de birou, secretar p ro topopesc

' 240 Lei 3. Şef de birou, şef de secţie, preot, esactor

şi secretar eparhial 280 Lei 4. Şef de serviciu, pro topop, revizor epar­

hial şi consilier eparhial 3 4 0 Lei Nu se acordă diurna acelora, çari au pos i ­

bilitatea să se re întoarcă după şase ore şi pot lua masa acasă. Aceştia au drept numai la ram­bursarea cheltuelilor de t ranspor t .

Cei ce nu vor respec ta acest ordin vor fi sancţ ionaţ i .

Caransebeş , şed. secţiei econ. a consiliului eparhial , dela 9 Martie 1948.

Episcop: Consilier referent f VENI AMIN Prot. Or. I. C r e ţ l u

Despărţământul Caransebeş al Astrei

Nr. 10/1948

Convocare In conformitate cu art, 6 şi 9, din regula­

mentul Astrei şi cu ad re sa N r . 3 3 din 25 Febr-1948 a Astrei Bănăţene convocam membri i D e s ­păr ţământului Ca ransebeş al Astrei în

Adunare generală pentru a legerea Comitetului pe ziua de Luni 29 Martie 1948 ora 4 (16) în sala de şedin ţe a Casinei Române, cu ord inea de zi cupr insă în art. 14 din regulament .

Caransebeş 12 Martie 1948. Vice Preşedinte, Secretar ,

M. Armaş K. Ciric

— I R M O S I E R — I n f r ă m â n t a r e a s u f l e t u l u i p e g a m a

s e n t i m e n t e l o r d e d u r e r e , s a u d e b u c u r i e , î ş i c â n t a D a v i d P s a l m i i .

D e l a o r i g i n e a l u m i i , p â n ă l a s f â r ş i t u l e i , î n d i s l o c ă r i d e p o p o a r e ş i In p r i b e g i i n o s t a l g i c e , c e l e n e c e s a r e c â n t u l u i î n s o ţ e s c p e o a m e n i . ,

„ î n v ă ţ ă t u r i l e t a l e e r a u c â n t e c e l e m e l e p r i n l o c u r i l e p r i b e g i e i m e l e " . P s . 118, 5 ^ .

N i m i c n u e s t e m a i l i n i ş t i t o r s u f l e t u l u i î n d u r e r e s a u i n s t a r e d e b u c u r i e m ă r i t ă , d e c â t c â n t a r e a b i s e r i c e a s c ă . C ă c i , p r i n c â n t a r e l a D u m n e z e u , o r i g i n e a t u t u r o r c e l o r e x i s t e n t e s e a j u n g e .

S u b Î n g r i j i r e a D l u i Pro}. C. Vladu, dela Academia teologică din Caransebeş, c u n o s c u t î n c e l e n e c e s a r e î m p o d o b i r i i s t r a n e i b i s e ­r i c e ş t i s'a- tipărit „1RMOSIERUL".

C u u n c u p r i n s b o g a t , p o r t a t i v b r o ş a t ş i c u s u p r a v e g h i e r e m u z i c a l ă î n c o m p u n e ­r e , a c e s t i r j i o s i e r e r a d e m u l t a ş t e p t a t .

P u ţ i n e l e e x e m p l a r e i n s c u r t t i m p v o r Î m p â n z i c o l ţ u l n o s t r u d e ţ a r ă , a d u c â n d b u c u r i e ş i a j u t â n d l a r u g ă c i u n e p e x c e i i n t e r e s a ţ i .

Se poate comanda dela Autor, având adresa de mai sus.

D u l c e a ţ a n e î n t r e c u t e l o r n o a s t r e m e ­l o d i i b i s e r i c e ş t i - b ă n â ţ e n e s e p o a t e c u l e g e d i n a c e a s t ă l u c r a r e .

> A A r Parchetul Tribunalului Caransebeş

Noi, Procurorul-şef al Parchetului T r ibuna ­lului Caransebeş , Văzând cererea făcută"-de Dniî Isidor F ischman şi Lotti F ischman născ Roii domicil iaţ i în Ca ransebeş Str. .Paul Chinezul No. 4 prin care cere reconst i tu i rea actului de căsătorie , fiind căsători ţ i la data de 11 Decemvrie 1945 în oraşul Cernăuţ i .

Văzând dispozi ţ iuni le Decretului lege No. 4062/1940 privi toare la modul de dovedire a actelor de stare civilă, a celor, refugiaţi din Basarabia şi Bucovina de Nord.

Invităm orice persoană care deţ ine un ext ras sau alte scrisuri pr ivi toare la actul de mai

sus, precum şi orice autori tate , să Ie depună neîntârziat la grefa Tr ibunalului Ca ransebeş .

Totodată invi tăm orice persoană care cu­noaş te pe pet i ţ ionară să se prezinte de îndată la acest parchet , pentru a arăta în scris datele ce le posedă cu privire la s tarea civilă a celor ce au cerut reconst i tui rea actului.

Procuror-şef, V. Bărbier No. dos. 289/1948.

Parchetul Tribunalului Caransebeş

Noi, Procurorul-şef al Parchetului T r i b u n a ­lului Caransebeş . Văzând cererea făcut de Dl. Valerian Bărbier, domicil iat în C a r a n s e b e ş Str. Tra ian Doda No. 7 judeţul Severin, prin care cere reconst i tu i rea actului de naş te re a ficei sale Stela, născută în comună Tg . Securen i , judeţul Hotin în anul 1929 la 23 Decemvrie din părinţii Valerian şi Silvia căsătoriţ i legit im.

Văzând dispoziţ iunile Decretului lege No. 4062/1940 privi toare la modul de dovedire a actelor de stare civilă, a celor refugiaţi din Basarab ia şi Bucovina de nord .

Invităm orice pe r soană care deţ ine un ex t ras sau alte scrisuri privitoare Ia actul de mai sus, precum şi ori ce autoritate, să le depună n e ­întârziat la grefa Tr ibunalului Caransebeş .

To toda tă invităm orice pe r soană care cu­noaş te pe peti ţ ionară să se prezinte de îndată la aceas t parchet, pentru a ară ta în scris datele ce le posedă cu privire la starea civilă a acelui ce a cerut reconst i tu i rea actului

Procuror-şef, m> F. Sirbu • ' Dosar No. 292/948

Parchetul Tribunalului Caransebeş

Noi Procurorul-şef al parchetului T r i b u n a ­lului Caransebeş . Văzând cererea făcută de Dna Hagiu Măria, domici l ia tă în comuna Valea-Bqului , Judeţul Severin, prin care cere reconst i tui rea a c t u ­lui de naş te re al fiului său Hagiu Nicolae, fiind născut în satul Chlca-Mereni , Judeţul Lăpuşna, în 1943, luna Septemvr ie , ziua 17 din părinţ i i 'Hegiu Constantin şi Hagiu Măria născ. Retca.

Văzând dispoziţ iunile Decretului Lege No. 4062/1940 privitoare la modul de dovedire a actelor de stare civilă, a celor refugiaţi din Basarabia şi Bucovina de nord.

Invităm orice pe r soană care deţine un extras sau alte înscrisuri privi toare la actul de mai sus, precum şi orice autor i ta te , să le depună neîntârziat la grefa Tr ibunalului Ca ransebeş .

To toda tă invităm orice persoană care cu­noaşte pe pet i ţ ionară să se prezinte de înda tă la acest parchet , pentru a arăta în scris datele ce le posedă cu privire la s tarea civilă a acelui ce a cerut reconsti tuirea actului .

Procuror-şef, Dos . 2372/1947 V. Bărbier

Tiparul Tipografiei Diecezane Caransebe» Redactor respoozabll Pr. VIRGIL TURCAN profesor Acad. teol.