print_tot_cursul.doc

7/25/2019 print_tot_cursul.doc

http://slidepdf.com/reader/full/printtotcursuldoc 1/12

CURS 2

Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemicaExacerbarea conceptului de structura duce la dogmatim.

Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem.Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele astfel incat sa existeun scop.Se pune in eidenta un sistem ori de cate ori exista o legatura! o relatie intre doua corpuri.Sistemul este o multime de elemente distincte grupate intre ele cu o anumita finalitate.Sistemul-este un tot! un ansamblu de parti legate unele de altele-un grup de obiecte legate intre ele! actionind unele asupra altora astfel incat sa formeze un tot-definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara"-un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta-legatura= relatie intre doua componente # modificarea unui element impune o minima modificarein alt element al sistemului$biect -fizic -abstractobiect fizic = modul in care sistemul respecti este configurat ; in mod fizic intotdeauna el

implicate un obiect abstract static%oss &. - sistemul e indep endent de natura sa ! reprezentarile locale au cedat in fata celor abstracte. A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . $ relatie in cadrul unui sistem este o legaturareprezentind o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului.Din punctul de edere al relatiilor exista relatii interioare ( tari) - Exterioare (slabe'%elatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului%elatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista.$ relatie slaba intre S si S( este o relatie tare in SS()n sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din parti. B In raport cu directionarea relatiilor

1. Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte

2. Directinalitate triangulara- structura foarte clar definita! elementele au mai maredisponibilitate de relatie3. structura ierarizata - mixa* intre ( si + ! o arianta hibrida.!. Polarizarea relatiilor

•,olaritate pe centrul sistemului asupra unui element esential al sistemului'-ierarhizare#

• ntersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului! in spatiul interstitial#

Spatiul interstitial urban - cel in care plutesc elementele-Spatiul care are rol de a relationa elementele/izic nu exista centrul -element esential al sistemului.D. Scopul construirii sistemului respecti polaritate - dispolaritateSistem - con*uncti-Dis*uncti -relatia e generata de sensul! scopul! de dispersare# sustine coeziunea! dar referindu-se la sistemul mare! in ansamblu.oc de descentralizare! de orientare ex: ,aris-principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrecedispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in teritoriu.-modul de proiectare - sistem con*unctisistem de gandire din afara - spre solutia finalaConcluzii:

2. $ricare ar fi organizarea elementelor sistemului! exista o structura care defineste explicit

interactiunile existente.relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic



3. $ricarui sistem ii este propice o anumita finalitate! deci interactiunea intre elementele

respectie trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate.

4. $rice sistem pune in eidenta mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare

organizare' a sistemului.Starea sistemului1eoria sistemelor.consensul asupra faptului ca aem de-a face cu un sistem! dar nu stim ce e cu

el.2ediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemuluiCURS 3Starea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemuluin functie de dimensiunile intrarii! in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin ampla!periclitand stabilitatea sistemului

&cest lucru de produce fiindca Sn este dfoarte diferita de S0 sau n este prea diferita noua astfelincat sistemul nu o poate asimila.Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. Se distruge cartierul.Succesiuni de stari ale sistemului:n eolutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.Stabilitatea sistemului globala' este definita atata timp cat aem de-a face cu o succesiunecoerenta de stari ale sistemului respecti.

3arietatea este posibil de luat in considerare numai atunci cand + sau mai multe sisteme suntstari ale unui sistem originar. 3arietatea - calitate de ansambluComponentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.Consecinta + prieste realizarea in arietate a unui studiu de arhitectura sau urbanism. Solutiilesisteme in sine' sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi sistem initial.Ex.: inaltimea cladirii"i#uri de sisteme. !riterii$ Stabilitatea: - sist. statice stabilitate mare! nu accepta miscare'-sist. dinamice aflate in miscare tot timpul'-sist. ultradinamice fara stari de stabilitate' 2 sisteme simple! complexe si integrateSistemul simplu nu poate fi decat static si inchis4rad de integrare a elementelor - S),%&,)E%E de sisteme toate elementele sunt comuneambelor sisteme'3 /ormatia sistemului - structura - nchis - Deschis- nchise - au reactia definita foarte brutal ori raman cum sunt ori explodeaza'-nu au capacitatea de adaptare la mediu una din conditiile pentru un plan urbanistic modern'% Eolutia sistemului - sistem - continue - miscare continua si instantanee- discrete - miscarea necesita un anumit timp de obserareSistemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizateEx.: - sistemele sociale sunt continueSisteme agi - teorie materialista care incearca sa stapaneasca eolutia unor sisteme care nusunt comensurabile - interesant pentru fenomene care ating interpretarea psihosocioogica aspatiului indiidul x este mai aproape de y decat z '

&preciind relatiile in teritoriu! relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile& 4radul de generalitate - sisteme - determinist - probabiliste-deterministe - eolueaza in baza unei legislatii clare

-probabiliste - legitatea eolutiei lui nu poate fi luata in considerare anterior decat ca ipoteza n anii 670 apar economistii ce pun probleme de urbanismC8&D9C - ecosistem om - natura - sistem de spatii '-sisteme de alori - sisteme de actiitati(;5< conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismuluiConceptul este reluat in anii 60Exista o categorie de sistem extrem de compex! integrat! caracteristic in teritoriu! spatiu locuit -sistem socio spatial ale carui dimensiuni nu sunt date de intinderea in teritoriu! ci decomplexitatea sa structurala.



Ex.: )n oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins pe osuprafata mare.Caracteristicile unui sistem.(.nterrelationare. organic - ierarhizat+.3erticalitate>.$rizontalitate?.$rdine5.Scop<.Stabilitate.Compexitate7.Diferenta;.Economie interioara - sistemul se eidentiaza printr-o energie! matematica! termodinamica.Este caracterizat printr-o energie - stare ordonata sau neordonata a componentelor stare deentropie a sistemului respecti termodinamic)n sistem inchis are un consum energetic minim.Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis(0./eedbac@ - legea inersa - ariabilitate - adaptabilitate((.&utoreglareanchiderea si deschiderea unui sistem - apreciere la limita imposibila%aportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de

transformare la niel elementar' si procesul de transfer fluxuri',rocesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului/unctiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediun afara cutiei negre! % este subsistem de reactie la sisteme ii eronate'Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.% conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului interenind asupra iesirii cand nu este inconcordanta cu intrarea.Ex.: ,iramida trofica in teritoriu - starea de echilibru relatia intre speciile ii care traiesc interitoriu 'Specia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e mai redusa ca numarExista feedbac@ ce afecteaza piramida trofica - regleaza relatiileSistem optimal - sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu$ arianta este optima in raport cu un anumit criteriu

Exista o arianta care raspunde cel mai bine à optima cu un criteriu sau mai multe! dar nu cutoate.

&naliza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi dupa nielul la care erealizata arianta.'bordarea sistemica - considerarea unui sistem ca #arti com#onente (subsisteme ale sale)si ca subsistem al unui sistem mai mare.ormalitatea unui sistem - starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si cele cumediul functioneaza fara constrangeri.Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit! condus! totusi starea lui nu esteobligatoriu anormala.3alabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem à cunoasterea lui cibernetica 'n urbanism ambianta spatiala a teritoriului ' normalitatea este influentata de factori din afara

sistemului propriu-zis - suprastructura urbana.Ex.: n barcelona! la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece eneau incontradictie cu starea de normalitate a secetei.!S %

&mena*area teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental. &mbiental - finalitate - crearea unei ambiante normale pentru existenta omului! cu constiintaexistentei sistemului ecologic.Dezoltarea durabila capata gestionAri.-prelucrarea unor iziuni pe diferite nieluri de teritorializare sistem de intindere a problemeirespectie'- elaborarea sistemica



dupa ce se rezola problema pe un anumit teritoriu! se face legatura cu subunitatileincon*uratoare#$rganizarea unui spatiu trebuie sa aiba in edere procesul de dezoltare.ntelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare trebuie anulat! ci modulin care aceasta se face.,lanificarea este legata de ordonare! insa termenul de planificare are si conotatie de proces. anielul teritoriului problema se pune in raportul intre intamplator si planificat! haotic- ordonat!dezoltare libera - dez.planificata.Sistemul socialist milita pentru o planificare totala inclusi a indiidului' spre deosebire deplanificarea ponderata! strict necesara.,lanificarea apare ca o necesitate.

5. ecesit umane indiiduale necesitati biofiziologice- generate de conditiile de existenta

neoi culturale- bunuri culturale materiale

6. Corxistenta colectiitatii- neoi sociale- sociale! morale

Starea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul locuirii interitoriu si consumul de resurse# consumul nu trebuie sa depaseasca resursele.Se impune neoia de planificare -fizica - neoi umane-neoi ale naturii-Sociala - neoi umane-Economica - neoi umane- neoi ale naturii

,lanificarea fizica este consecinta planificarii economice%aporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea economica.eoia de planificare este negli*abila in gindirea liberala si exacerbata in gandirile totalitariste.,lanificarea are in edere normalulB media unor stari din teritoriu- insistemul totalitar nu se aeain edere performanta.%aportul intre indiid si colectiitate- la nielul societatii comportamentul in cadrul teritoriuluiurmareste interesul indiidual si interesul colecti. Societatea socialista impune abordareacolectiista! dar produsul este indiidualist . Educarea interesului priat impune cultiareainteresului pentru sporirea colectiitatii. S-au introdus niste reguli care propun ordonarae.,lanificarea! mi*loc usor de stapanit! asigura un raspuns mediu exacerbata! fiind la moda nunumai la noi ci si in tari capitaliste- in &nglia

& fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza pe un cadru legislatisi traditional foarte puternic implantat si inca din copilarie. ,lanificarea este doar la scara redusa:ex! un comerciant care isi deschide un magazin intr-o casa- monument istoric nu o a distrugeniciodata ca aloare arhitectonica.n franta planificarea a - pina in (;<5.n Suedia 0 din apartamentele din Stoc@holm nu sunt proprietate particulara.

Architecture et tehnologie in (;5 este punctul de la care porneste lupta impotria planificarii!care standardizeaza indiidualizarea#L’Architecture d’aujourdhui - este al doilea imbold manifestat impotria uniformizarii.ncepe sa apara o diersitate legislatia- zone de administrare concentrata- zone de ansamblu!cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii #Ex:-tratarea in mod deosebit a nielului doi al constructiei sau sau a unei part a fatadei.

&mena*area teritoriului impune #lanul de amena*are+ care trebuie sa se eidentieze printr-ogandire deschisa! ca un sistem deschis# sa raspunda sistemului de neoi si realitatii teritoriului!sa asigure modernizarea spatiului interior.! sa asigure reglarae intre starea interna a sistemului siintrari.

Carta europeana arhitecturii!urs &

7. Elemente de cadru si criterii pentru actiitatea de urbanism si amena*area teritoriului

8. elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe

elemente de criteriu- exista grupe#

9. resursele naturale + economice si umane ca baza si obiect al actiunii de alorificare a



teritoriului# se exprima in alori-capacitati tehnice-grupe de profesionalitate2. s#atiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara actiitatea umana#spatiul - ca iziune pe nieluri de teritoriu ocupat-iziunea sistemica asupra spatiului---neoia intelegerii structurilor concrete la diferite nieluri-#otenta de dezvoltare; prin amena*area teritoriului trebuie puse in eidenta potentele dedezoltare.,otenta de dezoltare- a scoate din cea maximum# intelegerea complexa a mediului! a spatiuluica mediu de locuit! a locuirii

& locui= a ocupa un spatiu conceptia anterioara)n teritoriu in care se manifesta iata omului conceptia moderna'

&cest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu priat la un spatiu general2ediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu natural saumediu artificial in masura in care luam in consideratie componentele care definesc mediul2ediul in care artificialul depaseste 0 deine incomod2ediul in care naturalul depaseste 0 deine incomod exista mediu - functional-formal-economic-social-*uridic-informational

&pare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea nu se mai poate legaexclusi de apartament.

/enomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii taranulmutat la oras'# impune adecarea! neoia de adecare a spatiului! asigura adecarea- ptr casaleaza spatiul! transgreseaza adecarea numita stare de adecare de la spatiu lacomportament! faorizeaza adecarea prin traditie! obisnuinta! preederi legale,otentialul de adecare! suportul de adecare! relatii dialectice pe care le constituie ordineasistemului#

&rhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane#o categorie o constituie elementele de mi*loc BB'Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii ietii4radul de bonitate - tehnologie! clima!comportamentul uman! atitudinole---siguranta locuituluielemente care impun locuitul-locuinta! amena*arile! dotarileasigura locuitul --clima! materialeleconditioneaza locuitul ---comportamentele! atitudinile

confortul este diferit in timp si spatiu# este circumscris teritorialB prin referirea unei colectiitati laun anumit locBB.Spatiul -ca locuire,ocuitul conditionare a unui loc ( teritoriu #rin extindere) #rin ocu#area+ folosirea siamena*area lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau de viata+ de dezvoltareeconomica+ sociala+ in ra#ort cu mediul+ in contextul unui continuu #roces de interventieasu#ra s#atiului. %aportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima# ex! in &merica inainte de razboiraportul mobilitate-stabilitate # dupa razboi creste mobilitatea- zilnica! saptamanala! anuala----sericii foarte rareB pentru desfasurarea mobilitatii.3. tim#ul -desfasurare! mecanism! modificare! durata! alabilitate in mentinetrea in timp a unei organizarispatiale

- ca desfasurare- urbanismul este o actiitate continua! care are un element particular!continuitate cu praguri &ctiitatea de urbanism - sistem# adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de fapt acumularile cantitatie duc la salturi calitatie '.Este un proces continuu cu praguri 2(! 2+ sunt momente de reactualizare'nainte de 7; reactualizarea se facea obligatoriu in > ani! dar aceste momente nu coincideau cumomentele la care era neoie de o reala actualizare si toate acestea se rezumau la nisteschimbari sau se renunta la planul echi si se facea unul nou12, - %E&C1)&&%E%.durata+ valabilitate+ mentionare- conceptul dezoltarii durabile



-mentenanta! pastrarea resurselor! a unui spatiu! a unei caracteristicipunere la punct - punere in opera&.elemente tenologie+ stiinta+ arta ca mi*loace de realizare#

&rta prin intermediul esteticii ./. exista > categorii - colectiitati umane- beneficiar si utilizator.,opulatia in teritoriu - structura!mobilitate! neoiStructura populatiei este abordata in sistem occidental# impartirea intra in domeniul aprecieriimuncii

• sector primar- extractie mat prime! agricultura! anat! pescuit

• sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria! constructiile

• sector tertiar- seiciile comert! transport! banci! inatamant! sanatate! cercetare! proiectare'

Diferentele nu apar in raport cu natura muncii! ci cu scopul muncii$rasul a eoluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea ponderii sectorului tertiar-specific societatii moderne.

&ceasta actiitate tinde spre realizarea unui obiecti intotdeauna unic: crearea unor conditiioptime in teritoriu.)rbanismul este o actiitate care tinde catre un obiecti pe care nu-l atinge niciodata! tindeasimptotic.

Caracteristic pentru urbanism este actiitatea interdisciplinara# particularitatea unei anumiteforme de inatamant.

10. abordarea disciplinara

11. abordarea interdisciplinara

mai multe disciplineurbanismul- o multidisciplina0. abordare multidisci#linara- disciplinele dein grup de lucru cu instrumente! metode! programcomun# au un limba* stiintific comun.ndiidul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.

&ctiitate urbanistica - pe baza planificarii - prin prisma prognozeià proces de ordonare comportamentala in sistemul ambientalà modificari spatiale adaptare' à mod comportamental uman specificà modificare a modelului comportamental in spatiu

&ctiitate de urbanism si amena*are - actiitate practica - teoretica - metodologicacibernetica: a cunoaste - a descrie - a conduce

•modelarea in arhitecturaFurbanism - din perspectia cibernetica

•a fomula cu referire la sistemul respecti' niste imagini - subiectie.

%aspunsul la intrebarea Gcum interactioneaza elH.Care sunt ele. %eflecta conceptia despre iata indiidului respecti# anga*area ideologica. Deaceea! sunt subiectie.Diersitatea simultana sau succesia ' a imaginilor.%ealitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternatie.!S 0Cunoasterea sistemica - prin + moduri de abordare: - sinteza - analizaS1E& à &&&

&naliza : a obtine informatii asuprea intrarilor F iesirilor sistemuluiSinteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupacunoasterea lui prin analiza.1eoria sistemelor se refera la - Structura - in sens anatomic - /unctionalitate- fiziologic -Comportamrnt- ontogenezaComportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. &ceste informatii seconstituie in magini caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.2odalitati de analiza

12. obseratia



13. deductia

14. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect pe care-l

studiem2i*loace de analiza

15. total

16. partial

17. indirect

1eoretic se implica in gandirea cibernetica! experimental este dificil de realizat.Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune.Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta# in special se refera la structura de rezistenta.,e temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o anumita functiune.,entru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim.Sinteza - operatia inersa analizei. & construi pe echiul sit un sit nou perfectionat.

& face analizaFsinteza - a modela si obtine modele.2odelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii caracteristice. ,oate sa serefere la : trecut! prezent sau iitor.2odelul 2 al unui sistem S este un alt sistem S6! care din anumite puncte de edere esteechialent cu S si care poate fi stabilit si studiat mai usor decat acesta.2odelarea structural cantitatia - forma superioara a modelarii in baza careia se utilizeaza asa

numitii amplificatori ai capacitatii intuitive2odelul de lucru - ne folosim de el ca un instrument de mi*loc in analiza si sinteza originalului.2odelul - mi*loc de planificare logica a procentului de lucru-prin el se realizeaza sistematizarea datelor Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:

18. Cercetarea obiectului# abordarea temei.

1ema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale la nielul naturii sale si aiparametrilor lui caracteristici ',rogramul - precizeaza componentele obiectiului de studiu la niel cantitati si calitati! precumsi parametrii de comportare in timp. 1ema - program à imbinarea acestor relatii.E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema! iar arhitectul sa propuna programul à cercetare.

19. a' intentia pe baza de selectie - propune conturarea unei idei a modelului! precum si

incercarea de a o contura spatial.a(' obiectul modelului - proiectul - foarte important pentru analiza#ce lipseste B ce se cereB Ce trebuie facut Braspunsul - in timp# cercetare si analiza in teritoriu.ecesitate - acea parte a neoii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.a+' datele cunoasterii de ansamblu.

&ceste concluzii apar ca: - teze - afirmatii cerute - ipoteze - afirmatii puse sub semnul incertitudinii! al conditionariia>' precizare scopului - date formate de catre beneficiar induse de norme deprecizare cantitati sau calitati'a?' enuntarea modelului - in baza unui model de enunt combinarea tuturor informatiilor anterioarein fraza:Daca =constatare' si daca =scop' atunci practica' adica comportament'

20. 1raducerea modelului - inoatiei - continutului - premiselor %. 1estarea modelului:2odelarea informatica ofera posibilitatea testarii in irtual a unei cladiri.

21. Expunerea finala

)tilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare-intre subiect si obiect-intre model si realitate



,onderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului!S 1Categorii de modele :

• sunt definite in raport cu niste criterii:

22. in raport cu gradul de generalitate al modelelor! raportat la intinderea lor.

23. dupa generalitatea modelelor : - specifice - se refera la obiecte particulare reprezenta

cazuri specifice- generale - se refera la o clasa de modele! o categorie de obiecte

24. depa profunzime: - globale - dau informatii referitoare la ansamblu

•partiale - informatii cu priire la o parte a obiectului

- modele - orizonta - erticaleCele orizontale iau in consideratie obiectul respecti intr-un plan si se mai numeste model de

palier .Cele erticale - modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea sistemuluirespecti.Sensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e orba de evolutie.

25. in raport cu timpul:

a' cand ne intereseaza in eolutia lui - modelul orizontal

26. cand se are in edere un anumit moment din eolutia sa - modelul ertical2odelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o informatie redusa - pune ineidenta detaliul.Ex.: ,)4 - model global.,entru a putea patrunde in profunzime! aem de-a face cu modelul global.2odelele partiale si globale se folosesc in paralel.1ema primita. 2odelul general care tinde spre o solutie à modelul global à model specific careinseamna numai modelul global initial de principiu'Se combina cate o alternatia de la fiecare model partial è modelul global,osibila solutie - ariante de solutie care sunt supuse analizei alorice comparatie' è ariantacare a fi optima pentru un criteriu# se alege o arianta care sa raspunda optim la cat mai multecriterii./iecarui criteriu se da o nota. otele sunt insumate si fiecare arianta capata un scor. Se scoate

in eidenta arianta conenabila.Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de informatie e mai redus, si invers.- cand 2 - tangential cu %! atunci aem un model utopic- cand 2 se suprapune peste %! aem un model real obiectualConcluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic! cu atat problema de incadrare a lui 2 in %este mai mare.

27. Scopul modelului.

28. m. explicati - descripti - analitic

Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.

29. m. de planificare - in care e pusa in eidenta o strategie. ,osibila realizare. Se

construieste pe principiul schemei. n ealuarea metodelor de planificare exista un moment care se refera la consecinte! astfel

incat analiza alorica se ia in consideratie si o analiza de consecinte30. m. prospectie - predictie - modelele alternatie sunt modelele care se spri*ina pe

ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentele pozitie sau negatie. 2ai sunt si modele dedezoltare.

31. 2. metodologic explicati' - model cu caracter organizatoric# nu rezulta! nu apare in

structura urbana propriu-zisa! ci are rol de actiitate ce modifica realitatea structurala.

32. Continutul modelului. - modul in care se organizeaza in raport cu timpul de gandire

propus.

33. m. formal



34. m. conceptual - se refera la un concept! el putandu-se eidentia in forme diferite.

35. 2. analogic material-manifest

36. 2odul de exprimare al modelului

37. iconic

38. real obiectual

39.analitic - o parte a obiectului

40. matematic - formal

41. erbal

42. 1impul si alabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a modelului.

•un proces de dezoltare

Modelele statice - sisteme statice.rasul ideal. Conceptul nu accepta evolutia.Modelele dinamice - o singura forma à matematica,oate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de comportament pune in eidenta ostare a elementuluiConcluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de echilibru de moment#trebuie sa ramana deschis unei eolutii. &ceasta este o cerinta pentru asigurarea dezoltariiiitoare care se poate propune F presupune.2odelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.Simulare: - a utiliza modelul pentru a pune in eidenta limitele de stabilitate ale sistemului.n legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important su!iectivismul # e motiulpentru care se insista pe ariante alternatie.Exista o interpretare adiacenta a ideii de model - modelul de iata# este o rezultantareprezentatia pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in practica existentei! transpunerea inrealitate a unui m. de lucru. Calitatea ietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.CURS 92$DEE )%I&S1CE /)D&2E1&E:2odele conceptuale - definitorii in ceea ce prieste doctrina urbanistica2odul de lucru - modul de iata - concepte ale existentei in cadru urbanConceptie despre locuire à anumit model conceptualEx.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind aloroasa atat in arhitectura!

cat si in urbanism.2odel urbanistic fundamental - teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un baga* de reperede care profita urmatorul curent al caror suport sunt' "r.Choay - alegoria patrimoniului - concept nou.,rin acest termen se subliniaza aloarea exemplara a modelului ca imagine monolitanedisociabila de suma detaliilor structuraliste. 2odelele preurbaniste erau redate prin nisteimagini! descrise prin orbe si ca imagine unica idee functionala. 2. progresist. Socialistii utopici francezi. #en, "ourrier Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte grae a orasului! mizerie - indeobsteperiferia.odele #reurbane$.DE,, 45ES6S"

Conceptul sustinea urmatoarele principii:(' ndiidul uman este luat in considerare ca tip.+' 1ehnica si stiinta - componente de iitor. &cestea trebuie sa-si rezole relatiile contradictorii cunatura.>' ,referinta pentru spatiul larg deschis! ca ideal urbanistic dotat corespunzator si bogat plantat.ecesitatea unei tipologii a spatiului?' Estetica ca produs al unei ordini austere! impunandu-se o coincidenta intre logica si frumusete.5' ,reocupare pentru locuirea standard.<' &tmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.2.DE,, !,"',6S"



43. nteresul deosebit acordat grupului uman

44. %ecunoasterea importantei progresului industrial spri*init pe productia manufacturiera

45. ,rimatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale

46. Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit# contrast cu spatiul natural J

istoric.

47. $rganizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se suprapuna

spiritualitatii si logicii.

48. deea prototipului e abandonata in faoarea unicatului

2odelele preurbaniste socioeconomice - in toate cazurile orasul! in loc sa fie gandit ca proces!este azut ca obiect! produs atemporal! aistoric! ageografic.odelele urbanistice fundamentaleSe deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti! in sensul ca acestianasc urbanismul moderndeea trece in domeniul practicii! ceea ce nu exclude utopicul.$.DE,, 45ES6S": azi functionalist '%ebotezat! prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.- tentatia de a pune in ordine solutii utilitare siJsau plastice.%eprezentanti: $ropius, Mies %an &er 'ohe.

&ct: Charta de la &tena din (;>>,rincipii:

49. ndustrializarea este fundamentala eolutiei constr. urbane. nteresul se departeaza de la

alcatuiri socio-economice la alcatuiri estetico-tehnologice$rasul sec.KK este anacronic! nefiind contemporan nici cu automobilul! nici cu 2ondrian.$rasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.

50. $ configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip! definita prin suma constantelor

psihofiziologiei umane

51. un urbanism oriunde acelasi! cu conditia de a fi eficient

52. abolirea strazii

53. separarea categoriilor functionale a spatiului

54. negarea aparatului estetic traditional

55. dezoltarea ideii locuintei standardizate

2.DE,, !,"',6S"(' industria - baza de eolutie a societatii+' prioritatea totalitatii colectie si a conceptului cultural in fata celui material

56. determinat! limitat! inchis.

57. Diferente spatiale

58. BBB

59. lupta impotria bolii moderne a izolarii

3.DE,, N'"',6S"

• se dezolta in societatea americana a anilor 6>0 &merica - contactul cu natura'

•descentralizare urbana

• trama de circulatii

• saracie urbana

• transport pneumatic

•descongestionare

• raspuns la marile concentrari de populatie

Consecinte:

60. imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric

61. se contureaza o solutie cu caracter uniersal



62. paradoxal! o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine! complexitate tehnologica!

care il apropie de modelul functionalist.

63. ,articularitatea spatiului - pregnanta! datorita diersitatii peisa*ului

64. Conformism - impune puternic natura

•2odelul functionalist - cele mai multe realizari! dar propune cartierul satelit si a produs toate

tarele arhitecturii urbane

•2odelul culturalist - discutii asupra unor aplicatii# putine influente in postmodernism

•2odelul naturalist - nu a aut aplicare directa dar a influentat dezoltarea periferica

&u eoluat manifestandu-se conceptual fata de trecut! prezent si iitor.atura - trecut - cultura - prezent - iitor - ecuatie2anifestarea lor in contemporaneitate odata cu decaderea lor'

• firesc! au deenit obiectul unei noi critici

•noile modele sunt conceptuale lipsite de alenta de fundament'

cu caracter de umanitate

•apar doua directii - directie tehnologica

•directia spatiului umanizat - reealuarea problemei omului

•

motiate de + situatii: - cresterea masia a mobilitatii in teritoriu- cresterea neoii de spatiu construit

• tehnologia este stimulata a se dezolta

•apar mega structuri care contin adearatele cartiere

• spatii subterane à urbanism subteran

65. Conceptul tehnologic - neaga insusi orasul ca specialitate si diersitate à negli*eaza

faptul ca cadrul necesar pentru iata e mai mult decat un simplu utilitar.

66. Directia umanista care reealueaza conceptul omului- motiul aparitiei - consecinta a instrainarii omului- mobilitatea si cresterea populatiei- aglomeratia! standardizarea- aglomeratie à comportament dezaxat

à comportament antisocial- critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi>. manunchiuri comportamentale:

67. ideea continuitatii spatio-temporare! a cadrului urban. Cum s-a construi un oras! nu ce s-a construit .

68. ideea importantei climatului existential

• studii psihosociologice

• critica asupra Chartei de la &tena - nu a principiilor! ci a metodelor de realizare.

• ncercare de a impaca tehnologia cu rezolarea conditiei umane

69. analiza perceptiei urbane.

- ansamblul - standardizat! fiecare - alta imagineCURS 11%eealuarea pe linie umanistica a modelelor > subiecte! > noi abordari ale celor > modele fundamentale fundamentale

70. o directie in sensul continuitatii temporal - spatiale a cadrului de iata

•pe + planuri - ( - continuitatea in timp a orasului

- insemne de cultura urbana diferite de la un moment la altul- *uxtapunerea- alaturarea-- + - continuitatea din punct de edere a cantitatii spatiului



71. importanta climatului existential

• sociologi psihologi

• critica segregarea pe criterii functionale à comportamente antisociale

72. analiza perceptiei urbane

•mod de abordare estetica a cadrului construit - rece! uscat

• influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman

•preocuparea pentru psihologia spatiului de munca

- fereastra in hala blindata- birouri peisa*- parcuri industriale- piete preuzinaleConcluzie: nu se mai discuta pe planuri si eleatii! ci direct in spatiul construit.

•analiza perceptiei urbane : - intelegere - concepere - interentie

> calitati ale spatiului in care a lucra: - specificitate - lizibilitate - semnificatie

•negociere intre arhitect si utilizator

•analiza prin intermediar

L.Lacobs - tipologie urbana - tipologie functionalaSpatiul - centrifugal - sociofugal(. Continuitatea sensurilor de dezoltare+. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.- tehnologia deine prezenta estetica- modelul ramane alabil in arhitectura# in plan conceptual e necesar ca pilon de fixare a oricareiidei- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie%olul urbanismului:(. ,unct de plecaren +. scop >. cadru de utilitate adaptare la spatiu' ?. criteriude finalizarentre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia interine religia.deologie - utopieStiinta - tehnocratie

print_tot_cursul.doc

Documents