Principii în comunicarea cu eleviipublicat de: adelhaida.kerekes la 20/06/2011 18:39:44Principii în comunicarea cu elevii.1. Menţineţi interacţiunile cu scop corectiv cât mai puţin intruzive posibil (un semnal non-verbal scurt, o instrucţiune directă, o reamintire a regulii); astfel veţi reuşi să păstraţi o atmosferă pozitivă, plăcută în clasă.2. Evitaţi confruntările (sarcasm, ostilitate, ameninţări). Umorul poate reduce tensiunea şi ridica spiritele.3. Menţineţi un ton al vocii respectuos, pozitiv4. Menţineţi limbajul în sine pozitiv. De exemp lu: „Când...atunci...” este mai util decât „Nu, nu poţi pentru că...”. Evitaţi excesul de „nu trebuie”, „nu se poate”, „nu vrei” şi întrebările de tipul „De ce?” sau „Nu-i aşa că...?”5. Evitaţi gesticulaţia excesivă6. Fiţi cât mai concis posibil7. Restabiliţi relaţia funcţională cu elevul cât mai repede posibil după un incident8. Dacă trebuie să vă comunicaţi frustrarea sau chiar furia, faceţi-o într-o manieră asertivă mai degrabă decât agresivă:Formulaţi propoziţii scurteFocalizaţi-vă pe co mportamentul primarEv itaţi să divagaţi spre comportamente secundare şi discursurio emoţie puternică ce poate afecta, chiar distruge, relaţiile de lucru pozitive între noi şi ceilalţi.9. Furia(sau cel puţin frustrarea) este un sentiment pe care adesea nu-l putem evita, care apare cel mai adesea cândsuntem obosiţi, hărţuiţi şi trebuie să facem 10 lucruri deodată. Este util să facem însă distincţia între:Sentimentul de furie/frustrare a cărui apariţie nu o putem controlaComportamentele care rezultă din acest sentiment, care sunt învăţate şi care pot fi modificare.

Pentru a funcţiona eficient în lumea complexă în care trăim este nevoie să avem capacitatea, nu doar de a ne exprima furia, ci şi de a nu ne-o exprima. „În timp ce există momente în care furia trebuie exprimată scurt, cu pasiune, sunt şi momente în care este mai bine, mai înţelept să ne-o exprimăm după multe deliberări şi auto-evaluări”Cum comunicăm faptul că suntem furioşi?Calmează-te înainte de a comunica că eşti furios şi de ce eşti furios. Respiră adânc, numără până la 10.Fii specific şi asertivNu ataca persoana! Oricât ar fi de tentant, atacul nu va servi la a obţine înţelegere sau cooperare.Referă-te la comportamentul problematic al elevuluiReflectează asupra situaţiei şi planifică ce vei face în viitor într-o situaţie similară.

Ca adult este nevoie să venim în întâmpinarea elevilor pentru a „repara”/ reconstrui relaţia cu aceştia; sentimentele reziduale de animozitate nerezolvate afectează relaţia profesor-elev. După perioada de calmare iniţiaţi o discuţie cu elevul şi:Explicaţi pe scurt ce v-a enervat şi de ceInvitaţi elevul să-şi spună punctul lui de vedere (dreptul la replică)Luaţi în considerare percepţia şi sentimentele lui, dar referiţi-că la dreptul fundamental afectat de comportamentul elevuluiEvitaţi să-l forţaţi pe elev să-şi împărtăşească sentimentele dacă nu doreşte să facă acest lucruDiscutaţi modul în care veţi aborda incidentele viitoareDespărţiţi-vă în termeni amiabili.Cum răspundem părinţilor furioşi

Când avem de-a face cu părinţi furioşi, este crucial să recunoaştem şi să afirmăm ceea ce ştim noi şi ceea ce percep ei ca fiind „problema”. S-ar putea ca percepţia lor să nu coincidă cu percepţia noastră şi s-ar putea chiar să fie incorectă, dar este modul în care se simt şi modul în care văd lucrurile.Calmaţi-vă înainte de a încerca să ajutaţi părintele să se calmezePermiteţi-i părintelu i să explice ce simte (acordaţi-i timpul necesar); evitaţi să interveniţi şi să apăraţi şcoala în acest mo ment.Invitaţi-l să ia loc (e mai greu să fii foarte furios când stai jos).Ascultaţi întâi, reflectaţi ceea ce spune „Deci spuneţi că ... din punctul dumneavoastră de vedere..”Asiguraţi-vă că aveţi punctul de vedere al şcolii şi invitaţi părintele să privească lucrurile din perspectiva politicii şcolii.Centraţi-vă pe fapte (utile ar fi nişte înreg istrări, rapoarte)Onestitatea este crucială cu privire la ce s-a întâmp lat, cu m stau lucrurile, cele mai bune opţiuni pentru ambele părţi.Sublin iaţi faptul că vă aflaţi aici pentru a rezolva prob lema, nu pentru a vă ataca reciprocCăutaţi o soluţie sau faceţi referire la paşii ce trebuie urmaţi pentru a găsi una; ideea este găsirea unei soluţiiacceptabile de ambele părţiDespărţiţi-vă în termeni amiabili, asigurându-vă de posibilitatea stabilirii unei noi întâlniri dacă este necesar.Suportul acordat părintelui poate elimina scenele publice dezagreabile.

Este inutil să cerem elevilor să explice de ce utilizează un limbaj agresiv sau să recurgem la discursuri moralizatoare. Este eficient să ne focalizăm pe problemă sau regulă (cu privire la limbaj, respect) şi să direcţionăm elevul să se calmeze (time-out). Situaţia va fi discutată după oră, eventual în prezenţa dirigintelui/părintelui, dacă e cazul. Se poate dovedi utilă discutarea utilizării unui limbaj neadecvat la orele de dirigenţie, în contextul regulamentului referitor la comportament.

Pentru unii elevi şi chiar adulţi limbajul agresiv, înjurăturile sunt o parte „normală” a conversaţiei. În această situaţie este util să ţinem seama de următoarele sugestii:dacă le ignorăm, am putea transmite mesajul că nu ne pasă de modul în care vorbesc elevii sau că acceptăm acest gen de limbaj.adresaţi această chestiune prin remarcarea „limbajului inadecvat” şi referirea la regulă sau tehnica „vigilenţă relaxată”.dacă acesta este un obicei la un elev, acesta poate fi monitorizat şi purtată o discuţie cu acesta cu privire la responsabilitatea pentru modul în care comunicăm.Cum răspundem când elevii se bat?

Este recomandat să se recurgă la o comandă scurtă, pe un ton ridicat „Opriţi-vă! Dă-te la o parte, acum!”. Prin aceasta arătăm clar că respectivul comportament trebuie să înceteze. Tonul ridicat e apoi redus şi se repetă comanda. Reducerea tonului vocii dă o impresie de calm şi control. Dacă elevii nu se despart va trebui să decidem dacă intervenim fizic (curs riscant de acţiune). Dacă decidem asta, e nevoie să trimitem după un coleg (pentru suport şi ca martor) şi să evacuăm asistenţa.

1.      Analiza funcţională a comportamentelor

Obiective: identificarea factorilor care predispun, declanşează şi menţin comportamente identificarea funcţiilor unui comportamentResurse: coli A4Metode: brainstorming, convesaţia euristică, problematizarea, expunereaTimp necesar: 25 minuteAlegeţi un comportament care vă deranjează (la dumneavoastră sau la elevi) (ex.: fumatul.). Răspundeţi la la următoarele întrebări:

Când apare comportamentul respectiv (în ce situaţii)? Cu cine sunteţi? În ce moment al zilei (de regulă)?Când nu apare? Când este mai frecvent/ mai puţin frecvent? Când a apărut prima dată?Ce consecinţe imediate / pe termen mai îndelungat, are comportamentul în cauză?

2.      EtichetareaObiectiv: Transformarea etichetelor în descrieri comportamentaleResurse: bileţele cu propoziţii în care se utilizează etichetareaTimp necesar: 25 minuteMetode: ateliere de lucru, brainstormingDescriere: Grupul va fi împărţit în sub-grupuri de 5-6 persoane. Fiecare sub-grup va primi câteva etichete care descriu anumite comportamente ale elevilor. Sarcina sub-grupului este să noteze pentru fiecare caz comportamentele observabile care sunt numite prin acea etichetă.Fişă situaţiiMihai este obraznic.Ionuţ este neatent la ore.Mirela este indisciplinată.Gabi este agresiv.Dănuţ este leneş.Diana este conştiincioasă.Marius este responsabil.