PROLOG

@Primul Mesaj

Demandred p69i pe pantele abrupte ale Shayol Ghul 9ipoart4 gaud in tesitura realitifii, se stinse fulgerltor. Deasupra"

nori cenugii se rostogoleau ascunzAnd cerul, asemenea unei mdririshmate gi lntunecate cu valuri zdrobindu-se de vdrfi.ll ascunsal muntelui. Dedesub! lumini stranii pulsau peste c6mpia pus-tie, albastru $i ro$u stins, f6r6 a reugi si imprdttie ceturile lntune-cate care le inviluiau sursa. Fulgerele urcau cltre nori ln timpc€ h.rnetele se rostogoleau lncet pe cer. Deasupra pantei se inetaabur 9i fum din gluri imprlL$tiate pest€ tot, unele mici cdt m6naunui om, altele suficient de mari cat si inghiut zece blrbati.

in aceeagi c[pn efiber[ Putere4 iar odati cu prospelimeadispirutd se duse Si acea asculime a sim{urilor care fdcea totulmai acut 9i mai clar. Absentp saidinului ll ItsI gol pe din6un-tru, dar aici doar un nebun ar fi lncercat si conductr Puterea. $i,in plus, aici numai un nebun ar fi vnrt sd vad[, sa miroasi sausi simt6 prea clar.

in timpul VArstei Legendelor. cum i se spune acum, aicifusese o insuli idilic6, inconjurati de o mare rdcoroasi, iubitEde admiratorii naturii. Acum, in pofida aburilor, era cumplit defrig; nu-gi permise se il simt5" dar instinctul il fltcu sA igi strengdpelerina de catifea ciptuqiti cu blan6. RespiraJia ii era inctrrcattr

12 ROBERTJORDAN

de un abur sublire, abia vizibil cAteva clipe, inainte de a fi sor-bitE de aer C6teva sute de mile la miazenoapte totul era degheap, dar Thakan'dar era mereu la fel de uscat ca un degert,de$i mereu invdluit in iarn6.

Era acolo gi un soi de apd, un pdrdiat de culoarea cemeliicare se prelingea pe coasta stancoasa, pe l6ngi o fierdrie cuacoperig cenugiu. De diniunhu rdsunau ciocane 9i cu fiecare iz-biturd o lumind albe fulgera prin f€reshele inguste. O femeieimbrtrcat?i in z&enle se ghemuise dezniddjduitii l6ngn zidul depiard al fieririei, str6ngdnd un bebelug in brate, in timp ce o fateshbA ca o trestie iti ingropa faja in fusta ei. F{rI indoiall" prizo-nieri capturafi in weun raid in Jinutruile de Hotar. Dar atit depulini; cu siguranti Mlrddraalii scr6gneau din din1i. S6biile lorcedau dup6 un timp $i trebuiau lnlocuite, chiar daci raidurilein Jinuturile de Hotar fuseserd ririte.

Aptrru unul dintre fi€rari, o creaturtr care aducea cu un om,greoaie gi inceat6, ciopliti parcd direct din munte. Fierarii nuerau cu adevtuat vii; dugi dincolo de Shayol Ghul ei se transfor-'mau in piatri, in pulbere. Dar nu erau cu adevtrrat fierari, nu fr-ceau decet sdbii. Cel din fala lui linea cu o pereche de clesti osabie, deja c6liE, palidi precum lumina lunii. Viu sau nu, fiera-rul o scufundi cu grijd in pdniul intunecat. Orice urmi de vialidin metal disptrru odatli cu apa aceea. C6nd o scoase, era per-fect neagri. Dar ince nu era gata. Fierarul intri 9i brusc o vocede om scoase un strigdt dispemt.

- Nu! Nu! NU! lipe ascutit, iar sunetul se stinse inceti$or,fdr6 s5-qi piarde intensitatea, ca gi cum cel care {ipase fusesearuncat la o distanle uriagd. Acum sabia era gata.

Din nou aptrru un fierar poate acelati, poate altul - ti o ri-dicd pe femeie in picioare. Femeia, bebelugul gi fata incepurlstr scenceascA, iar cel mic fu smuls din bralele mamei $i arun-cat in ale fetei. Femeia gdsi in final puterea unei umbre de rezis-tenlA. PlengAnd, il lovi violent pe fierar. Acesta se sinchisi la felde mult ca o piaffi. Jipetele femeii incetad de indati ce ajunseinduntru. Ciocanele igi reincepud bdtlile, inecAnd sughilurilede pl6ns ale copiilor.

O sabie terminatI, una pe care o fdceau acum gi mai urmauincd dou6. Demandred nu mai vdzuse niciodati mai pulin decincizeci de prizonieri agteptand si-gi diruiasci seva vie;ii

SENIORUL HAOSULUI I.]

Varelui Senior al intunericului. Da, cu sigwanp Myrddraeliiscn\neau din din1i.

- Tu pierzi vremea c0nd egti chemat de Marele Senior?

Vocea perea o piele putredl care se sfarm[.Demandred se intoarse incet - cum indriznea un Pierit si i

se adres€ze pe tonul acela? -, dar vorbele de ocari i se stinsalpe buze..NuJ oprise privirea ftrr6 de ochi a felei cleios-pali&-Ceutitura Myrddraalului st6mea frica in orice om, dar el igismulsese frica din piePt cu mult timp in um6. il oprise mai d.-grabe insd$i creatua cea neagrd. Fiecare Myrddraal avea initi-mea unui bdrbat inalt, o iscusiti imitalie de om, toli ta fel' de

parcl ar fi fost croili dupi aceeagi matrip. Cel din fala lui il dc'p$ea in inel me 9i cu capul, 9i cu umerii.

- Te voi duce la Marele Senior, spuse MlT ddraalul. SurShaidar Haran.

Se intoarse si incepu s! urce muntEle cu migcnri la fel de fluide ca aleunui garpe. Pelerina de culoarea cemelii atima ncf,'resc de nemigcatil, f6ri sA faci m6car o singui cu6.

Demandred eziti hainte sd il urmeze. Pierilii aveau nucin limba pocit6 a trolocilor. ,,Shaidar Haran" venea din ceea c:oamenii ;umeau acum Limba Strtrveche. insemna,,M6na inb-nericului". Alti surprizi, iar lui Demandred nu-i pliceau surpi-zele, mai ales in Shayol Ghul.

Intrarea in munte se fdcea prin una dintre gropile rdzletc'

din care nu iegeau nici abwi, nici firm. Avea o deschiziturl st6'cient de mare cat s6 treacl deodate doi btubali, iar Myrddraalul

continud str deschidl drumul. Acesta se inclind aproape ime-

diat, cu plangeul tunelului la fel de uzat ca o gresie lustruite. PB

mdsurtr ce coborau, frigul dispire4 lnlocuit lncetul cu inceirlde cdldurtr, Demandred mercu in uma sPatclui lat al lui ShaidsHaran. Demandred era conqtient de cdldura tot mai mare, dsnu se l&A atins de ea. O lumini palidl radia din pian6' umpldndtunelul, mai putemice decet ve$nicul crepuscul de afarl. fe-puge zimtat€ {69neau din tavan, dinli de piatrl gata se mugte'

dinlii Marelui Senior gata s[-i slE5ie pe necredincioqi sau pe F!-datori. Nu foarte firesc, desigur, dar efcient.

Brusc i9i dldu seama de ceva. De fiecare dati cand nF

cuse acest dnrm, acei dinli aproape cl ii atinseserd crettetul ca-pului. Acum erau deasupra Myrddraalului cu peste doul palme.

14 ROBERTJORDAN

Asta il surprinse. Nu ci s-ar fi modificat inellimea tavanului -straniul era la el acase in locul Asta -, ci spaJiul suplimentar pecare il primise Myrddraalul. Marele Senior oferea dami alitMyrddraalilor, cdt 9i oamenilor Spaliul suplimentar era un lu-cru de care trebuia se-$i aminteasce.

Tunelul se llrgi brusc intr-o platformd cocoJati deasupraunui lac de piatr6 topit5, ro$u pitat cu negru, deasupra ciruiadansau fldctrri inalte cet un stat de om, sting6ndu-se gi apoiridicdndu-se din nou. Nu exista acoperig, doar o gaurl uriagdcare sffipungea muntele spre un cer ce nu era al Thakan'darului,Prin comparatie cu el, cerul Thakan'darului ptrrea normal, cunori striati silbatic, impingi parci de cele mai putemice vdnturicare mdfurasere vreodattr lumea. Oamenii numeau locul 6staPulul OsAndelor, 9i pu{ini Stiau cu adevdrat c6t de bine i se po-trivea numele.

Chiar dupe toate vizitele sale, prima fdcuti in urmi cu maibine de trei mii de ani, Demandred se simlea uluit. Aici puteasimli Pulul, gaura sfredeliti cu atat de mult timp in urm4 ln loculin care Marele Senior zicea prizonier inci din momentul Crea-

fiei. Aici se simtea inconjurat de prezenta Marelui Senior. Fizicvorbind, locul acesta nu era mai apropiat de Pul dec.at oricar€ al-tul din lume, dar aici Pdrza se subfia, ltrsandu-l sA se faca simfit.

Demandred aproape zimbi, 9i era cea mai reugiti incercarede zAmbet pe care o avu weodati, Ce progti erau cei care incer-cau si se opuntr Marelui Senior! Sigur, PuJul era in continuareblocat, degi ceva mai pulin decat atunci cand se trezise din som-nul cel lung 9i evadase din propria lnch^isoare in el. Blocat, darmai mare decat fus€se cand se trezise. Incd nu la fel de larg caatunci cend fusese aruncat in el de semenii lui, la sflrlitul Rnz-boiului Puterii, dar la fiecare viziti il g6sea pulin mai larg. incurdnd blocajul avea sA dispari cu totul gi Marele Senior se varidica deasupra lumii. In cur6nd va veni Ziua Reintoarcerii. Iarel va stipdni lumea pentru totdeauna. Sub Marele Senior, desi-gur. Impreuni cu cei Numili care vor supravie;ui, desigur.

- Poli str pleci acum, Pieritule.Nu voia ca fiinla de l6ngi el si vadi cum e cov&git de ex-

taz. Extaz $i duere.Shaidar Haram nu se migc6.Demandred deschise gura gi o voce ii explodi in creier

SENIORUL HAOSULUI 15

DEMANDRED.Si o numegti voce e ca 9i cum ai numi un munte pietricice.

-{proape c! ii ;drobi interiorul oaniului. il umplu de extaz. Se

ptbugi in genunchi. Mltddraalul rtrmase privind impasibil' dar

numai o micl parte din el mai putea observa creatura aceea de

l6ng6 el, cu vocea inund6ndu-i creierul.DEMANDRED. CE MAI E PRIN LUMEAASTA?Niciodati nu fusese sigur cat de mult gtia Marele Senior din

ce se intAmpla in lume. Fusese surprins 9i de ignoranF, dar 9i

de cunoaqterea sa. Dar nu avea niciun dubiu despre ce voia siaudi Marele Senior.

- Rahvin e mort, Mare Senior. Ieri, spuse qi si4i durerc. Eu-

foria prea put€mic6 se transfoma cu rePeziciune in durere. Bra-

lele qi picioarele ii erau cuprinse de spasme. Transpira acum.

- ianfear a disperut firtr urme, la fel ca Asmodean. $iCraendal spune ci Moghedien nu a venit si o intdlneasc!' aga

cum se lnlelesesere. Asta tot ieri a fost, Mare St6pdn. Nu cred

in coincidenle.CEI NUMITI SE iMPI.-ryINEAZA, DEMANDRED. CEI SLABI

CAD. CEI CARE MA TRADEAZA VOR MURI MOARTEA CEA

DE PE URMi. ASMODEAN, ZDROBIT DE PROPRIA SLABI.

CIIJNE. MI{VIN, UCIS iN FLOAREA PUTERILOR SALE. M.A

SLUJIT BINE, DAR NICI MACAR EU NU iL POT SALVA DE

FOCUL-RAULUI. NICI MACAR EU NU POT PA$I iN AFARA

TIMPULUI. Pentru o clipl, o clipn doar, o furie cumPlit6 rtz-brtu din voce, poate eia frustrare? FACUT DE VECHIUL

MEU DU$MAN; CEL NUMIT DRAGON- AI DEZLANTUI TU

FOCUL.RAULUI iN SLUJBA MEA, DEMANDRED?

Demandred ezit6. O Piceture de sudoare li alunecl ugor cale

de doui degete pe obraz; i se piru ci dureazd un ceas. Pe vre-

mea Rtrzboiului Puterii, timp de un an, ambele tabere folosiserlfocul-riului. PAnd cand au inleles consecinlele. Fara intelegeri

sau armistilii - nu existase niciodati vreun amistitiu, ala cum

nu existase nici mil6 - fiecare tablrl a incetat strl foloseasctr'

pur 9i simplu. in acel an orage integi displruserl in focul-rtrului,

sute de mii de fue smulse din P6nzd; realitatea insdgi aproape cd

se destrimase, pimdnhrl gi universul gata sI fi€ €YaPorate ca o

cea1i. Daci focul-rlului va fi din nou dezltrn;uit, poate c6 nu

avea sA mai existe o lume de stdpenit.

16 ROBERT JORDAN

$i mai era ceva ceJ nelinigtea. Marele Senior gtiadeja cummurise Rahvin. $i ptuea sd itie mai multe despre Asmodean de-cat gtia el insuti-

- Poruncegte, Mare Senior, gi md voi supune.Poate cI mu'chii sdi tresareau spasmodic, dar vocea ii era si-

gurn 9i stnpdnitn. Genunchii incepeau si aibi pustule fdcute defierbinleala pietrei, dar parcd ar fi fost camea altcuiva.

A$AVEI FACE.

- Mare Senior, Dragonul poate fi distrus.Un mort nu ar putea dezEntui din nou focul-riului 9i poate

Marele Senior nu ar mai gisi necesar sd foloseasce asa ceva.

- Este ignorant ti slab, lmp64indu-qi atenlia in zeci de di-reclii deodati. Rahvin a fost un orgolios prostiinac. Eu . . .

VREI SA FII NAE'BLIS?Vocea lui Deman&ed ingheli. Nae'blis. Cel doar o tseaptE

sub Marele Senior, stnp6nindu-i pe ceilalli.

- Vreau doar se te slujesc, Mare Senior, origicum voi pu-tea. Nae'blis.

ATLNCI ASCULTA SI SLUJESTE. ASCULTA CINE VAMURI $I CINE VATRA].

Demandred lip6 cend vocea il zdrobi iardgi. Lacrimi de fe-ricire i se scurgeau pe faJi.

Nemigcat. Myrddraalul il privea.

-Nu vA mai li1.ii;i, zise Nynaeve, aruncdndu-gi moroc6-noas6 cosiJa lungtr peste umeri. Chestia asta nu o s[ functio-neze dactr vi tot mitcati ca nigte copii cu m6ncdrimi.

Niciuna dintre femeile a$ezte d€ partea cealalti a mesei 9u-brede nu pirea s6 fie mai in virsti dec6t e4 degi erau cu cel pqindoubzeci de ani, 9i niciuna nu se fr{6ia cu adevirat, dar cildura ofdcea pe Nynaeve irascibili- I se pirea ci nu este aer in incipe-rea micd gi fdrd ferestre. Era acoperitll de broboane de sudoare;pielea celorlalte era uscati gi nu pireau a suferi de cildur6.Leane, int-o rochie domani dintr-o mdtase albasd prea transpa-rent5, abia ridici din umeri; se parea ce femeia inalti, cu pieleaardmie, avea o rezervi infinitA de ribdare. De obicei. Siuan,frumoasi qi voinic6, arareori dactr avea weun strop.

Siuan mormii qi igi aranjl iritate fusta; de obicei se im-brtrca destul de simplu, dar in ziua aceea purta vetminte fine

' SENIORUL HAOSULUI I'I

& in, galbene, brodate cu un model tairenian in jurul liniei gi-Jui, a'cerui aoiaE cobora neobignuit dejos' Ochii ei albaStri

crau la fel de reci ca apa addnc6 a unei fint6ni Rece ca apa

adanci a unei frntini ar fi fost pe de-a-ntegul, dacd wemea

iu ar fi lu"t-o razna. Poate ca iti schimbase rochia, dar ochii iia'au la fel.

- Oricum nu o s[ meargb" izbucni.

P6nI 9i felul ei de a vorbi era neschimbat'

- Nu poli si repari o gaur6 cend toati barca a ars Mdmg,eopierdere de timp, aiar am promis, a$a cd da-i drumul Leane 9i cu'-io. uu"rn uoLi. Cele doua comandau releaua de ochi-ti-u€chi

in Salidar penhu Aes Sedai' agenlii care trimiteau rapoarte sau

doar zvonuri despre ce se mai intAmpla in lume'

Nvnaeve isi netezi rochia ca se se mai linigteasci' Era din

ldna simpl6, al6il cu gaPte benzi de culoare, cate una pentu fie-

""t e,i^i.r. o ro"tti" oi Alease o enerva mai mult decat i$i ima-

sinase weoda6. Mai bine ar fi purtat mdtasea verde Pe care o

iusese deoparte. Era gata sd admitii gusnrl dobindir penru haine

hne, m6carin particular, dar alesese acea rochie doar pentru con-

forg era sublire 9i ugoartr" nu fiindcd verdele ar fi fost una dintre

"uto.it" pt"i"*i"

"ie lui Lan. Chiar deloc Msuri din cel mai

iiost soi. O eleasa care ar fi purtat orice alrceva decat albul cu

iungi invdla repede ci era cu mult sub Aes Sedai lgi scoase

toa; astea din ;ap cu fermitate. Nu era acolo si se agite pentru

nigte nimicuri. ii mai pldcea 9i albastml Nu!

Le sondd delicatiu Puterea, mai intii pe Siuan, apoi pe

Leane. intr-un fel, nu conducea deloc. Nu putea sA conduce

niciun pic dac6 nu era nervoasI, nici mdcar nu putea simfi Ade-

ueratuif"uo. o*, pene la urm6, se ajungea la acelaqi lucru' Fi-

lamente subliri de sa idar, jumdtatea femeiasc{ a Adeveratului

Izvot fesute de e4 treceau prin cele doui femei' Doar cA nu prG'

veneau de la ea.

Pe incheietura m6inii st6ngi Nynaeve purta o br6Jad sublire'

o simpl6 bande segmentata de argint Aproape in lntregime

argint, in orice caz, fi incd unul dint-o susi specialb, degilu se

uei"a. era singura bijuGrie pe care o purta' altrturi de inelul cu

Marele $arpe.-AJeseli nu erau deloc incurajate sA poane biiute-

rii. Dimpotriv6. Un colier din acelagi set era purtat de o a paffa

femeie, care stiitea cu mdinile stranse in poal6 pe un scaun hnga

18 ROBERTJORDAN

peret€le tencuit in grabe. infofolitE inh-o l6na Frineasca maro-nie gi grosolani, nu transpirase nici mdcar o pic6h[6. Nu igi clin-tise niciun mugchi, dar ochii ei negri priveau cu atentie totul. Erainconjurattr de saida4 dar Nlmaeve era cea care c<inducea. Bri-lara gi colierul creau o legeturd intre ele, tot la fel cum Aes Sedaiputeau se se lege intre ele pentru a-gi combina puterea. Era cevalegat de existenta unor ,,matri1e absolute identice", incepuseodati Elayne sd o limueasc[, dupd caxe explicalia devenise deneinteles. Nynaeve o suspecta pe Ela)me cd nu inlelegea de faptnici jumetab din cat pretindea. Cdt despre ea inse$i, Nynaeve nuinjelegea deloc, dar putea simli fiecare emolie a celeilalte femei,o simlea pe cealalti pe de-a-ntregul, intr-un colt al minlii, 9i pu-tea conl;.olatot saidarul pe care il avea cealalt[ femeie. Se g6n-dea uneori cl ar fi fost mai bine ca femeia de pe scaun s6 fiemoart6. Mai simplu, cu siguranJi. Mai curat.

- Este ceva rupt sau tiiat, $opti Nynaeve gtergindu-gi dis-tatii sudoarea de pe fEtr.

Era o senzalie vagd" abia simJitS, dar era pentru prima daticand simlea ceva mai mult decet golul. Poate ci erau doar imagi-natia $i dorinla ei disp€rati de a gdsi cev4 orice.

- Retezare, spuse femeia de pe scaun. Aga se ch€ame, ce€ace se numegte ferecare pentru femei ti lini$tire penhu b6rbali.

Trei capele se intoa$erd c6tre ea; trei perechi.de ochi o fixaucu firrie. Siuan gi Leane fuseserE Aes Sedai p6n6 cind au fost fe-recate ln timpul loviturii de palat de la Tumul Alb, in urma c6-reia Elaida a ajuns pe Tronul Amyrlin. Ferecare. Un cuv6nt careifi dddea ftsoane. Sd nu mai poli conduce niciodata. Dar si i1iamintegti mereu gi sd gtii ce ai pierdut. Str simli mereu Adevera-tul Izvor, dar sE nuJ mai poJi atinge niciodati. Ferecarea nu pu-tea fi Timiduittr, la fel cum nici moartea nu puiea fi. Asta credeatoati lumea, dar Nyraeve era de pdrere ci Puterea ar trebui s6poate Tdmadui absolut orice, mai pufin moartea.

- DacI ai ceva util de spus, Marigan, zise cu recealtr, atuncispune. Dactr nu, taci.

Marigan se crisptr, cu spatele la perete, cu ochii sclipind fi-xati pe Nynaeve. Fricd 9i uri se scurgeau din bripr6, dar mereuse iftanpla ast4 lntr-o misurd mai mare sau mai mic6. Captiviiarareori ii iubesc pe cei ce i-au luat prizonieri, mai ales - poate in

SENIORULHAOSULU 19

special - dac6 gtiu ce igi merita captivitatea sau chiar mai rau.

Prcblema era ca gi Marigan spunea acela$i lucru, ca retezarea,

ferecarea, nu putea fi Tbmiduitd. Oh, pretindea cd in VremeaLegendelor orice se puiea vindec4 cu exceptia mo4ii, gi ci ceea

ce Ajah Galbeni numea acum Tembduire atunci ar fi fost doar ochestie rudimentarb f6cuti in grab6 pe cdmpul de luptii. Dar in-cearca sb scofi de la ea arnenunte sau m6car o aluzie la cum se fr-ce4 9i nu o si prim€gti niciun rispuns. Marigan gtia la fel de multedespre Timiduire pe cit gtia Nynaeve despre meseria fierarilor,adicdtelea cb pui o bucattr de metal in cerbuni incinqi 9i o lovegticu un ciocan. Cu siguranp nu suficient c6t sE faci polcoave. Sau

sd Tdmdduiepti mai mult de o venataie.

Risucindu-se in scaun, Nynaeve le studie pe Siuan 9i pe

kane. in zile ca aceea le smulgea de la munca lor gi trcd nu aflase

nimic. Brusc igi didu seama ce invefiea bdtara la incheiehuI. In-diferent de cdt avea de profitat, ura si fie legatii de femeia aceea.

Intimitatea li fdcea pielea ca de g6in6. ,Jvlicar poate voi afla cev4l$i zise. $i nu pot sA ratez mai rau ca pani acum."

Desf6cu breFra cu grijd - mecanismul era imposibil de gE-

sit daca nu Stiai cum gi o intinse Siuanei.

- Pune-li asta.

Era amar s6 nu mai simti Puterea, dar era un lucru care tre-buia f6cut. $i sE piardh valurile acelea de emotie era ca gi cumar fl ficut o baie. Ochii lui Marigan urmau ca hipnotizaJi bu-cata sublire de argint.

- De ce? intreb[ Siuan. Mi-ai spus ca functioneazi doardaca...

- Pune-1i-o, 9i gata, Siuan!Siuan ii arunci prel de o clipi o privire plini de incdpdti-

nare - pe Lumin6, dar incdpilanati mai era femeia asta - ina-inie de a inchide brltara pe incheietura meinii. Imediat fap iifu scdldati de o expresie de mirare, apoi privi c6tse Mariganmijindu-qi ochii.

- Ne ueste, dar giam deja asta. $i simte fricl 9i... qoc. Nu ise clintegte nimic pe fatl dar e gocati p6nA in verful degetelor.Nu cred ci igi imaginase cA eu a$ putea folosi chestia asta.

Marigan se migca nelinigtiti. Pdni acum doar doui dintrecele care $tiau despre ea puteau folosi brelara. Patru insemna

20 ROBERTJORDAN

mai multe ganse de a fi luatA la inftbnri. in aparenti, colabora p€deplin, dar cdt de multe ascundea? C6t de multe puie4 N)maeveera sigur6 de asta,

-Nu pot, zise Siuan cl6tin6nd din cap. Ar trebui s6 fiu instare sA ating Izvorul prin ea, nu-i aga? Ei bine, nu pot. Mai inteio sE vdd cum urc6 porcul in copac. Am fost ferecate, gi cu astabasta. Cum imi dau chestia asta jos?

Nynaeve igi puse mena cu delicateje peste brEpra de la in-cheietura lui Siuan.

- Nu lntelegi? Breiara nu poate fi.mcliona pentru o femeiecare nu poate conduce, ata cum nu poate funcliona nici colie-ruI. DacE il pun unei bucitirese, nu va fi decit o bijuterie drd-gul5, !i-a6t.

- Bucdtereasi, nebucdtireasi, spuse Siuan monoton, nu potsi conduc. Am fost ferecatii.

- Dar €sie aici ceva ce poate fi Temlduit, insisti Nynaeve,altfel nu ai putea simli nimic prin br{ar5.

Siuan igi smulse m6na gi intinse lncheietura.

- D5-o jos!CEtinandu-ti capul, Nynaeve se supuse. Cateodati Siuan

putea fi la fel de incipeFnati ca rm bdrbat!Cdnd intinse brlJara c[tse Leane, femeia domani igi ridici

cu nerdbdare incheietura mainii. Leane pretindea cd e la fel deafectattr ca Siuan de ferecare - cat pretindea gi Siuan -, dar nureutea intotdeauna. Se spune ce singuul mod de a supravieluiferecidi e si iti gdsegti ceva cu care sd iJi umpli viata" sd umpligolul hsat de Putere. Pentru Siuan gi Leane acel ceva era s6 con-duc, reteaua de agenti $i, mai important, s6 incerce si le con-vingb pe Aes Sedai s6-l sprijine pe Rand al'Thor ca DragonulRenescut, Ibre ca Aes Sedai str afle ce ficeau. intrebarea eradactr le era suffcient sau nu. Amlrtrciunea de pe fala lui Siuanqi plEcerea lui Leane cend brilara i se inchisese pe m6ntr ii spu-neau cd poate nimic nu va fi suficient vreodati.

- Oh, da. Leane avea un fel de a vorbi vioi, repezit. Atuncicdnd nu vorbea cu b6rba1ii, in orice caz; era p6n6 la urm6domani gi in ultima vreme recupera vremea pierdut?t in Tum.

- Da, realmente e $ocat6, nu-i aga? incepe sd se conholeze,totuii. Pentru cateva clipe stitu in ticere, cdntirind-o pe femeia

SENIORUL HAOSULUI 2I

de pe scaun. Marigan se uita la ea cu precaulie. intr-un final,l-eane ridicd din umeri.

-Nici eu nu pot atinge Izvorul. $i am incercat si o fac sIsimtl o pitcdture de purice pe glezne. DacE ar fi mers, ar fi tre-buit st se manifeste cumva.

Asta era ce[6la! truc al brdprii. O puteai face pe femeiacar€ purta colierul sA simti senatii fizice. Doar senzaliile - nurlmdneau urme fi2ice, nu se produceau rlni reale -, dar senzali-ile unei biciuiri zdravene sau doui o convinseserl pe MarigancA solujia cea mai bune era se cohboreze. Asta, dar qi altema-tiva: un proces rapid, urmat de executie.

in ciuda egecului, Leane urmeri cu atenfie cum Nynaeve iidesface briJara 9i 9i-o strenge la incheieturi. P6rea ce mecar ea

nu renuntase total la speranta de a conduce intr-o bunl zi.Era minunat sd recAgtigi Puterea. Nu la fel de minunat ca a

se deschide ea insd4i saidarului, sh se umple de el, dar chiar gi

sa-l atingtr prii intermediul celeilalte femei era ca gi cum gi-arfi dublat viBla care ii curgea prin vene. SE tii raidarul inltruntrultiu lnsemna si lrei sE r6zi gi si dansezi cu bucurie purtr. Presu-punea ca htr-o zi s-ar putea obignui cu asta. Femeile Aes Sedai

trebuiau str se obi$nuiasct. Ela un pr4 mic de pl[tit sd fie legatide Marigan, dactr punea asta in balanftr.

-Acum, cb ttim cd e o tanse, spuse, cred c8...

U9a zburi izbit6 de perete, iar Nynaeve se ridic6 in picioare,tnainte sd-Si dea seama ce face. Nu se gdndi nicio clipi s6 folo-seascd Puterea; ar fl lipat dac6 nu s-ar fi simlit getuiti. Nu era

singura, dar aproape cE nu observ[ ci gi Siuan, qi Leane strriserd

in picioare. Cascadele de teamd revirsate prin br[1ar[ plreauun ecou al fricii ei.

Tdnbra femeie care hanti uga $ubredtr in spatele ei nu re-marce agitatia pe care o stAmise. lnalt6 9i dreapti in rochia albicu dungi de Aleas6, cu guvi{e aurii care i se cuibireau pe umeri,era in culmea furiei. Dar, chiar $i cu tisEhrrile inclegtate de fu-rie, picurAnd sudoare, reu$ea cumva sI parE frumoasi; era untalent al lui Elayne.

- gtiti ce fac ele? Trimit o solie 1a... la Caemlyn! $i refuzisA mi hse se merg! Sheriam mi-a interzis sE mai aduc vorbade asta. Mia inierzis chiar sI vorbesc despre asta!