Primul Condei NR.2

~1~

Primul Condei NR.2

~2~

Primul Condei NR.2

~3~

Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească… iar apoi

tânjesc iar să fie copii, că îşi pierd sănătatea pentru a face bani… iar apoi îşi

pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu teamă la

viitor şi uită prezentul şi astfel nu trăiesc nici prezentul, nici viitorul , că trăiesc

ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit…

Să înveŃe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în

inima celor pe care îi iubesc… şi că durează mulŃi ani pentru ca acestea să se

vindece ; să înveŃe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult , ci acela

care are nevoie de cel mai puŃin; să înveŃe că există oameni care îi iubesc , dar

nu ştiu pur şi simplu cum să-şi exprime sentimentele ; să înveŃe că doi oameni

se uită la acelaşi lucru şi că pot să-l vadă în mod diferit ; să înveŃe că nu este

suficient să îi ierte pe ceilalŃi şi că , de asemenea , trebuie să se ierte pe ei înşişi

.

Prof. Mazilu Sanda -Veronica

Primul Condei NR.2

~4~

Gânduri despre debutul unor încercări de exprimare a unor Gânduri despre debutul unor încercări de exprimare a unor Gânduri despre debutul unor încercări de exprimare a unor Gânduri despre debutul unor încercări de exprimare a unor

talente scriitoriceştitalente scriitoriceştitalente scriitoriceştitalente scriitoriceşti

Într-o primăvară de vis , cu raze ce privesc blând dealurile Negrenilor, un

mănunchi de suflete inimoase hotărăsc să ducă mai departe o idee ce demult

încolŃise în minŃile lor…

Asemenea poetului ce-şi trece condeiul pe sute de pagini încercând să

transmită sentimente , idei întruchipate în vers , la fel şi învăŃăceii Şcolii Ion

Popescu – Negreni încearcă să zugrăvească cu penelul viaŃa de elev , vârsta de

aur materializată în inocenŃă , dar şi nelinişti , îndrăzneală , speranŃă…

Dorindu-se a fi o călătorie pe drumul deloc uşor al şcolarităŃii , revista

Primul condei ilustrează trei mari perioade ale vieŃii omului : preşcolaritatea ,

surprinzându-ne cu sinceritatea debordantă , curiozitatea şi farmecul micuŃilor de

trei , patru , cinci sau şase ani ; mica şcolaritate , când imaginaŃia , inteligenŃa ,

creativitatea creionează într-o oarecare măsură o personalitate în formare ;

pubertatea , plină de frământări , nelinişti , controverse , cu fermitatea sau –

dimpotrivă – nehotărârea alegerii unui drum în viaŃă , o perioadă în care

afectivitatea se manifestă în toată splendoarea sa .

Revista şcolii promovează idei , descoperă talente , laudă pe cei care se

străduiesc şi rezultatele lor se văd , prezintă activităŃi deosebite ale elevilor şcolii

( curriculare şi extracurriculare ) .

Cu speranŃa că vom încerca să fim deschişi , sinceri , că ne vom spune

păsurile şi cu convingerea că vom găsi sprijin dacă-l vom cere , vă doresc- dragi

elevi şi colegi succes şi îndemnul de a realiza lucruri valoroase de care voi înşivă

să fiŃi mândri !

Institutor,

Popa Dorina

Primul Condei NR.2

~5~

Şi ei au fost elevii şcolii noastre LUMEA MUZICII

Fulgi mari dansau cu graŃie, după care se aşezau obosiŃi pe pământ, formând un covor alb; cerul încremenise fără stele, izvorul susura un cântec nemaiauzit, iar vântul trecea ca timpul peste întreaga suflare. Deşi era destul de târziu nu puteam să adorm. Rotocoale de gânduri năvăleau în mintea mea muncită. Mă ridic din pat şi mă îndrept spre sufragerie, încercând să citesc. Dar atenŃia îmi este atrasă de jocul mirific pe care focul mi-l punea pe tavă.. Deschid fereastra şi o mulŃime de fulgi mi se aşează în palmă, formând un coşuleŃ de nea care se topeşte datorită căldurii. Mă întorc la cartea care pe moment nu mă mai fascinează. AtenŃia îmi este atrasă de vechiul casetofon. Îl pornesc şi spre surprinderea mea o missă a lui Palestrina se aude în tăcerea de gheaŃă a camerei.

Muzica mă îndeamnă să mă îndrept cu gândul spre secolul XIV, când au apărut primii germeni ai Renaşterii şi când a început dezvoltarea primelor instrumente. Apar instrumentele cu corzi, mai ales cele din familia violei, aceasta fiind premergătoare viorii. Un alt instrument favorit, lăuta, avea ca şi viola şi vioara ornamente şi era populară pentru acompaniamentul de voci în aceeaşi măsură în care o face chitara astăzi. Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul, cornul şi orga. …Şi iată că începe o altă melodie, „Primăvara” de Antonio Vivaldi, care îmi întrerupe gândurile şi mă trimite în secolul XVII, în perioada numită baroc. Dar, pentru că din punct de vedere muzical aceasta este perioada care pregăteşte era clasicismului, barocul este cunoscut şi sub numele de preclasicism. În ceea ce priveşte concepŃiile componistice, teoriile muzicale şi estetice, se consideră că preclasicismul debutează o dată cu sfârşitul erei Palestriniene şi se termină în momentul morŃii marelui Johann Sebastian Bach.

În această perioadă apar genuri ca alemanda, sarabanda, gigue şi courente, acestea fiind nişte dansuri însoŃite de muzică. Ulterior, părŃile dansate au fost eliminate, formându-se suita. Un alt gen muzical este sonata cu cele trei părŃi: dachiesa(religioasă), dacamera (laică) şi sonata atre(pentru trei instrumente). Printre cei care au desăvârşit muzica în perioada preclasicismului s-au numărat Teleman, Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Handel sau Françoise Couprin. Melodia încetează şi un frig pătrunzător se aşternuse în cameră. Mă ridic să sting casetofonul. Oboseala mă copleşeşte şi din călătoria imaginară prin lumea marilor muzicieni şi în timpuri îndepărtate mă îndrept cu repezeală spre lumea viselor. MAZILU MINODORA

Primul Condei NR.2

~6~

În ultima zăpadă-i joc, magie, Căci e zăpada mieilor , se ştie. Ea spală tichiuŃa ghioceilor Mesaj de Dragobete-adus femeilor. Cu prima mângâiere de la soare , Pornesc în şiruri aripi călătore Străbat pământul din zori până-n seară Şi-aduc cu ele zvon de primăvară. Îngerii slobozesc din cer iubire Şi-o împletesc în magicele fire. Simbol de puritate şi de dor Un mugure cu viaŃă : MărŃişor. Educ Vitomirescu Ana

Primul Condei NR.2

~7~

MărŃişorul MărŃişorul, vestitorul primăverii,

aduce bucurie şi sărbătoare în sufletele tuturor păstrătorilor de tradiŃii, iubitorilor naturii, culorilor şi ai florilor. De 1 Martie, primăvara se instalează şi în sufletele oamenilor, femeile şi copiii poartă mărŃişoare în piept, iar florile trezesc natura la viaŃă, înlocuind monotonia iernii cu voioşia şi speranŃa.

Legenda Măr Ńişorului Legenda este legată de o eclipsă de soare, din vremea ocupaŃiei romane din

Dacia. Ea spune că odată Soarele a coborât într-un sat la horă luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniŃă. Lumea s-a întristat, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea, însă, să-l înfrunte pe zmeu.

Până într-o zi, când un tânăr voinic s-a hotărât sa plece să salveze Soarele. MulŃi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. În cele din urmă, tânărul a găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Deşi slăbit şi rănit, tânărul a reuşit să elibereze Soarele, care s-a ridicat pe cer înveselind lumea.

A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, însă viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă şi, în timp ce aceasta se topea, din pământ au început să răsară flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii.

De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi, unul alb şi altul roşu. Ei îi oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaŃi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ceea ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, iar albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

Triumful luminii Martie, prima lună de primăvară mai poartă în popor numele de Mart,

MărŃişor sau MarŃiu. Din punct de vedere etimologic, există mai multe variante care pot explica provenienŃa numelui. Pe de o parte e vorba de Zeul Războiului, Marte, iar pe de altă parte e vorba de o altă variantă care se referă la încolŃirea seminŃelor semănate – Germinar sau Germinariu.

Primul Condei NR.2

~8~

ActivităŃile care se desfăşoară în luna martie au rolul de a pregăti pământul pentru apariŃia vieŃii. Se ară şi se însămânŃează terenurile, se îngrijesc livezile şi grădinile. Dar germenele de viaŃă e atât de firav, încât are nevoie de protecŃie împotriva forŃelor uneori distructive ale naturii. Şi aceasta pentru că frigul şi întunericul nu pot fi înfrânte aşa de uşor. Această veşnică luptă între iarnă şi primăvară, lumină şi întuneric, viaŃă şi moarte este simbolizată în popor prin două culori: alb şi negru. De fapt mărŃişoarele, iniŃial obiecte magice protectoare, erau bănuŃi de argint, prinşi cu şnuruleŃe albe şi roşii, dar şi negre şi albe.

MărŃişoarele se prindeau la gât sau la mână, de 1 Martie, cu mult înainte de răsăritul soarelui. Se credea că „soarele alb”, soarele care începea „să se trezească la viaŃă”, era deosebit de periculos, putându-i orbi sau arde pe cei lipsiŃi de apărare.

MărŃişoarele se purtau până la sosirea berzelor, păsări care aveau puterea de a le face tinerilor şi copiilor faŃa albă ca laptele. În ale zone, acestea se poartă până când se aude cucul sau chiar până la vederea primului pom înflorit, apoi se agaŃă de ramurile înflorite, crezându-se că tot astfel va fi şi anul celui care l-a purtat. Data la care se desface MărŃişorul este, în orice caz, una care marchează biruinŃa primăverii, a Soarelui, care a stat în cumpănă în zilele Babelor.

Lupta dintre iarnă şi primăvară este evidentă şi în cazul legendei Babei Dochia. Despre ea se spune că era o femeie ursuză, veşnic nemulŃumită. Alteori, ea este o soacră rea, care-i cere tinerei nurori imposibilul: să-i aducă fragi la 1 Martie, sau să facă din lâna neagră una albă. Cu ajutorul unei moaşe din sat, fata îşi îndeplineşte miraculos sarcina. Baba Dochia a găsit pe prispă lâna aşa cum o ceruse, iar alături fragii şi două crenguŃe verzi de iederă şi tămâioară. Crezând că a venit primăvara, ea porneşte cu turma la munte. La plecare îşi ia 9 cojoace, dar, tot urcând, vremea se făcea din ce în ce mai frumoasă, aşa că baba lepăda câte un cojoc, neŃinând cont că vremea poate fi înşelătoare. Însă, în vârful muntelui a început să ningă şi să viscolească, baba Dochia îngheŃând împreună cu turma ei. Cele nouă zile de la 1 Martie până la 9 Martie sunt zile cu vreme schimbătoare şi poartă în popor numele de Zilele Babelor.

Astăzi, se obişnuieşte ca fiecare să-şi aleagă o babă, şi cum va fi vremea în acea zi aşa va fi pentru el restul anului. Obiceiul se cheamă „pusul babelor”, dar semnificaŃia lui e alta: după cum e vremea în acea zi, aşa e şi firea omului, caracterul său moral.

Înv. Zanfirescu Cristina-Georgeta Prof. Voiculescu Violeta

Primul Condei NR.2

~9~

Soarele dulce şi blând A venit la noi cântând Cu florile parfumate Ce zâmbesc blând dezmierdate De căldura soarelui Şi-adierea vântului.

Fluturaşi catifelaŃi Şi bujori însângeraŃi Au umplut răzoarele Şi vorbesc cu soarele.

Văzduhu-i plin de ciripiri Şi de frumoase amintiri Căci primăvara mult iubită De şapte zile e sosită.

De sub un bulgăre greoi, Un ghiocel plăpând şi moale, Pe sub zăpada de trei palme A reuşit să se strecoare. Lumina palidului soare Îi încălzeşte albele petale Iar iarba de un verde crud Lângă copaci încet răsare. Urecheatu Mădălina Mioara Clasa a VI- a

Primul Condei NR.2

~10~

Primăvara Primăvara Primăvara Primăvara –––– un anotimp al reînvierii un anotimp al reînvierii un anotimp al reînvierii un anotimp al reînvierii

…. Sosit-a primăvara. Vremea începe să se dezmorŃească. Iarna istovită ca o babă răutăcioasă, se zgârceşte mereu, simŃind apropierea primăverii din ce în ce mai dezmierdătoare. Haina de zăpadă rămasă se zdrenŃuieşte, dezvelind trupul negru al câmpiilor. Mugurii plesnesc în suluri mici de frunze dar ramurile copacilor se mai văd încă negre , iar şiragurile sumbre de chiparoşi şoptesc un cântec moale pământului trezindu-i visurile amorŃite. Migdalii au şi albit, nu de îngheŃ, ci de flori, se fac muşuroaie la rădăcina viŃelor, iar mugurii umflându-se vestesc primăvara şi nu aşteaptă decât semnalul dat de boarea de la amiază să înflorească. Aerul e dulce, mireasma de răşină de brad, de firicelele de iarbă proaspătă ameŃeşte întreaga suflare, tare ca drojdia. Vântul subŃire înfioară crengile pomilor şi adie mireasmă de primăvară pustie. Deasupra plaiurilor de unde vine acest alergător tânăr, balauri negri suflă în sus neguri zdrenŃuite. Ghiocelul – vestitorul primăverii – pare un crin frumos care îşi înalŃă zăpada parfumată a calciului imaculat din mijlocul unei mocirle. În vârful unui cedru o privighetoare îşi continuă nebuneşte trilurile, la care îi răspunde din depărtare melopeea unei ciocârlii. Apele curg în clocote peste bolovani, mai înguste ori mai largi, presărate de copaci retezaŃi şi de plute, iar un izvor blesteamă cu aceeaşi ură sălbatică, coborâtă din veacurile gheŃii. Soarele răsare încet undeva, dincolo de sprânceana pământului, aprinzând o candelă de aur sub dimineaŃa de argint trandafiriu. Mazilu Marina – clasa a IV-a Institutor Mitrache Daniela

Primul Condei NR.2

~11~

Cu mâna mea cea mică am lucrat Un coşuleŃ frumos şi fermecat Şi-am pus în el cupe de ghiocei Şi-o inimă curată lângă ei . Sunt tare fericită şi aş vrea Să primeşti darul chiar din mâna mea. De ziua ta îl rog pe Dumnezeu Să te Ńină aşa , mereu , mereu Tânără şi frumoasă ca o zână Căci te iubesc nespus , măicuŃă bună ! Ene Elena Anişoara Clasa a VI-a

Primul Condei NR.2

~12~

Prim ăvara Păsările c ălătoare Vin în stoluri mii şi mii Şi îşi face, fiecare, Câte-un cuib pentru copii. Pe câmpiile-nverzite Vezi albinele zburând Iar pe florile-nflorite Mii de fluturi vezi dansând Soarele str ălucitor Sus pe cer apare Încălzind cu-ale lui raze Câte vezi în zare. Ceauşescu Carmen clasa a IV-a

Institutor Mitrache Daniela

Primul Condei NR.2

~13~

Suntem mici, dar vrem să realizăm lucruri mari! Avem dorinŃe, vise, gânduri, ne atrag curiozităŃile din lumea plantelor şi a animalelor, ne place să ne jucăm şi încercăm să fim mici poeŃi, aşa cum putem noi.

VREAU să obŃin numai calificativul FB. NU VREAU să răcesc.

ca toată familia mea să fie sănătoasă. să mă lovesc. să iau premiul I. calificative mici.

POT să citesc tare şi clar. NU POT să conduc maşina. să scriu frumos. să înot prea bine. să cos. să umblu la aragaz. Spiridon Gabriela- Cristina

VREAU să am calificative bune. NU VREAU să vorbesc urât. să învăŃ bine. să arunc hârtii pe stradă. să-mi ajut părinŃii şi bunicii. să-mi supăr colegii.

POT să învăŃ din ce în ce mai bine. NU POT să vorbesc urât cu părinŃii. să ud florile şi legumele. să vorbesc urât cu profesorii.

să scriu mai frumos. să mă supăr pe colegi. Roşu Maria-Mirela

� Cercetătorii bulgari au creat peste 20 de soiuri de trandafiri decorativi.

Printre ultimele realizări se remarcă şi un soi de trandafiri negru. � Şerpii Anaconda, care îşi duc viaŃa în apropierea râurilor, sunt consideraŃi cei

mai mari din lume, ajungând până la 12 m lungime şi la o greutate de 120-130 kg. Ei îşi înghit prada întreagă. Aceasta poate să depăşească mărimea capului

Primul Condei NR.2

~14~

lor. Şerpii îşi găsesc prada cu ajutorul mirosului deoarece au văzul şi auzul slab dezvoltate.

� Raflesia este cea mai mare floare din lume. Petalele

ei au lungimea de aproape o jumătate de metru. Este o plantă ciudată pentru că are o rădăcină scurtă şi floarea foarte mare. Nu are tulpină şi frunze. Plantele cresc mai mult noaptea decât ziua.

Raflesia FetiŃa Daniel-Nicolae

� Ne putem imagina frunzele ca fiind mici panouri solare pentru copaci.

Aşa cum celulele solare folosesc lumina pentru a produce energie electrică, frunzele folosesc lumina pentru a produce hrană pentru copaci. Acest proces este cunoscut sub denumirea de fotosinteză.

Marinescu Ionela-Cristina

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1)La ce sărbătoare se vopsesc ouăle ? 2)Care este steaua de mărime mijlocie ? 3)Ce anotimp vesteşte ghiocelul ? 4)Cui oferim cadouri de 8 Martie ? 5)Cine merge pe cărare cu mii de ace în spinare ? 6)Care este cel mai călduros anotimp ? 7)În ce punem creionul şi stiloul ? 8)În ce culoare vopsim ouăle de Paşte ? 9)Ce insectă produce mierea ?

Spiridon Gabriela- Cristina

P P

A

Primul Condei NR.2

~15~

1. Ce anotimp urmează după iarnă ? 2. Ce floare este vestitorul primăverii ? 3. Ce culoare predomină primăvara ? 4. Câte luni are anotimpul primăvara ? 5. In ce lună este Ziua Mamei ? 6. Ce păsări vin primăvara ?

Topală Geanina -Ştefania

↓1 P

↓2 G

↓4 ↓6

T 5→ M R E

3→V

E

I

A L

E

Primul Condei NR.2

~16~

EEEE iarăşi primăvară! iarăşi primăvară! iarăşi primăvară! iarăşi primăvară! Gabriela Cristina Spiridon A trecut geroasa iarnă , Pomii-mbracă o nouă haină , Ghioceii ies la soare Şi vin păsări călătoare . Vestitorii au sosit Pe tărâmul înverzit, Aducând cu ei căldura Şi înveselind natura . Animale se trezesc , Frumoase flori iar ies Şi copiii toŃi aleargă , Bucuroşi, pe cruda iarbă.

☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺☺

Cărăbuşul Văleanu Ioana

Astăzi cărăbuşul Este foarte mândru! C-a lucrat şi el Tot timpul. A tot strâns şi el neghine, Ca să ducă la vecine. Dar vecina lui, furnica, Nu-i aduce lui nimica. Dar e tare supărat, Pentru truda ce-a lucrat. Căci vecina lui e rea, Nu-i primeşte neghina.

Ploaia

Marinescu Ionela-Cristina

Ploaia e vijelioasă Şi tunetul s-aude. Oamenii se strâng în casă, Afară toate-s ude. Soarelui îi e ruşine Să se-arate printre nori. Dar când îi va fi mai bine, O să vina iar la noi.

Rubrică realizată de

Primul Condei NR.2

~17~

MARTIE

S-a dus luna februarie – mai întoarcem o filă din calendar şi a venit primăvara . Românii sărbătoresc primăvara într-un mod unic , la începutul lunii martie. După vechiul calendar roman , 1 Martie este prima zi din an şi se celebra sărbătoarea „Matronalia” , la care se desfăşurau serbările lui Martie , zeul forŃelor naturii , al primăverii şi al agriculturii.

Este datina ca părinŃii , de 1 Martie să lege copiilor câte o monedă la gât sau la mână. Scopul legării mărŃişorului este de a avea noroc tot anul , să fie sănătoşi şi curaŃi ca argintul cu venirea primăverii. Punerea mărŃişorului se face, de regulă , în zorii zilei , până nu răsare soarele .

An de an , sărbătoarea de 1 Martie ne readuce speranŃa , optimismul , credinŃa în mai bine . Din încleştarea frigului cu razele soarelui , a întunericului cu lumina , după ultimele zvârcoliri ale babelor , învinge viaŃa , primăvara , soarele .Acest triumf al reînvierii şi regenerării nu poate fi invocat decât prin mărŃişor – pe care îl dăruim celor dragi!

Ceauşescu Gabriela, clasa a VI-a

PRIMĂVARA

A sosit primăvara . Ieşind cu capul gingaş la suprafaŃă îşi face apariŃia vestitorul primăverii , ghiocelul care priveşte către bolta cerească , rugându-l pe rege, strălucitorul soare , să-i dăruiască o privire. El nu va rezista mult deoarece urmează temutele zile ale Dochiei . Primăvara îşi trimite păsările călătoare , florile şi

Primul Condei NR.2

~18~

fluturaşii ca nişte soli ai săi. Gingaşele păsări ciripesc în timp ce privesc la frumosul obicei de a dărui un fir împletit cu alb şi roşu , numit de noi mărŃişor . O privire către fermecătoarea câmpie te va îndemna la visare. Primăvara, fiica cea mai tânără şi pură a bătrânului an , lasă în urma ei , trecând cu a sa mantie transparentă prin care i se văd umerii albi , frumuseŃi ce-Ńi încântă privirea ce un curcubeu după o ploaie grea .Aceste minunate frumuseŃi ale naturii sunt acoperite de mantia protectoare a primăverii şi deodată sunt scoase la iveală, fermecându-ne.

Ştefan Mădălina , clasa a V-a

SEASONS (Anotimpurile)

Spring is green, Spring is warm, Summer is bright, Summer is hot, Autumn is yellow, Autumn is brown, Winter is white. Winter is cold.

IN THE FOREST ( În pădure )

In the forest I go now With a little dog And with parents I walk A way- very, very long. Look at the grass Look at the trees Everything is green It΄s like a dream. When I return home I am very glad The forest for me Is a good friend.

Rubrică realizată de prof. Ionici Ecaterina.

Primul Condei NR.2

~19~

Munca şi românul

• Ne naştem obosiŃi pentru a ne odihni. • Munca l-a creat pe om, dar nici lenea n-a omorât pe nimeni. • Când vezi pe unul că munceşte ocoleşte-l, că nu te dor picioarele. • Dacă îŃi vine cheful de muncă, stai jos şi aşteaptă până îŃi trece. • Munca e sănătate curată, deci s-o lăsăm bolnavilor. • Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine greşeşte merita să fie promovat. • Cine se scoală de dimineaŃă, doarme mai puŃin şi cască toată ziua. • Nouă nu ne este frică de muncă, fiindcă ştim să ne ferim de ea. • Munca trebuie ridicată cât mai sus…ca să nu putem ajunge la ea. • Ce poŃi face azi nu lăsa pe mâine, ci pe poimâine, că poate nu mai

trebuie făcut. • Dacă vezi un coleg odihnindu-se, ajută-l.

Elev: Mirică Raluca-Maria, clasa a VIII -a

Primul Condei NR.2

~20~

De la elevi adunate …De la elevi adunate …De la elevi adunate …De la elevi adunate … Perle culese de-a lungul anilor

„Inima are un rol care trebuie să bată mereu, dar atunci când nu bate înseamnă că a murit pacientul .” ( Ştefan Iulia )

„Plămânii mărunŃesc mâncarea .” ( TuŃă Mădălin )

„Activit ăŃile omului care pun în pericol viaŃa plantelor şi animalelor sunt: fumul, incendierea pădurilor, umbra, apa, mâncarea .” ( Ciulu Cristiana )

„Pictorul este un scritor bun .” ( Băncescu Marius ) „Maşineria fuse-se de un om deştept care ştia în ce parte bate vântul.” (Miu

Alina) „Ce alŃi pionieri ai aviaŃiei mai cunoaşteŃi ? Eu cunosc paraşuta , elicopterul, rachietă” ( Văleanu Cătălina ) „Poporul se mândreşte pentru că poate zbura unde vrea .” ( TuŃă Mădălin ) „Eu cred că Vuia a izbutit pentru că a luat carnetul pentru a conduce .”

(Mihalache Andrei ) „Eu credă că a izbudit Muzeul .” ( Băncescu Marius ) „Subiectul este partea de vorbire care arată subiectul în propoziŃie .” ( Miu

Alina ) „Subiectul este partea de vorbire care arată o propoziŃie .” (Băncescu

Marius)

„Prin rafinarea petrolului se obŃine: benzină, motorină, gaz lampant şi papură.” (CăŃel Nicoleta)

„Vaca are blană la fel ca porcul.” (Văleanu Ioana)

Rubrică realizată de înv. Spiridon Ion

Primul Condei NR.2

~21~

„Paştele la Gura Humorului ”

Oamenii din nordul Moldovei Ńin tot postul Paştelui. În prima zi,fiecare femeie fierbe vasele cu leşie (apă cu cenuşă de fag) , pentru a se curăŃa de grăsime. În ziua de la mijlocul postului,exista credinŃă că nu trebuie să lucrezi nimic; ziua este numită meze-păreze şi se spune că dacă lucrezi ceva , neapărat greşeşti şi ai muncit în zadar. Ai voie doar să numeri câte ouă ai strâns pentru Paşti . În dimineaŃa Paştilor, femeile

Primul Condei NR.2

~22~

umplu şi împodobesc frumos coşurile şi merg cu ele la sfinŃit ,la biserică. Pasca şi ouăle roşii ,sfinŃite ,reprezintă prima masă a familiei de Paşti. Sărbătorind Învierea din morŃi a lui Iisus Hristos ,Paştele este cea mai mare sărbatoare creştină şi durează trei zile. De asemenea, alături de duminică şi de ziua Cincizecimii, este şi ce mai veche sărbătoare creştină . La începutul creştinismului, de Paşte se botezeau persoanae adulte care rămâneau îmbracate în alb (hainele botezului) timp de o săptamana . De aceea,săptămana de după Paşte a fost numită “Săptămana luminată”. Creştinii se pregatesc in vederea praznicului Învierii postind timp de şapte săptămani .După aceea, ca semn al bucuriei şi al credintei in invierea noastra ,incepand din noaptea de Paşte pâna la Înaltare,creştinii se saluta cu formula”Hristos a inviat!”, la care se răspunde cu “Adevarat a inviat!” Mazilu Marina – clasa a IV-a Institutor Mitrache Daniela

ARMONIA se învaŃă, apoi se trăieşteARMONIA se învaŃă, apoi se trăieşteARMONIA se învaŃă, apoi se trăieşteARMONIA se învaŃă, apoi se trăieşte „Unde există o nevoie stringentă se naşte un proiect . Unde se implementează un proiect se produce schimbarea şi se rezolvă nevoia.”

În secolul vitezei maxime , în care unele descoperiri sunt uitate înainte de a fi cunoscute de cei mulŃi , nu mai găsim timp pentru a înŃelege viaŃa şi a ne bucura de armonia ei .

Nu mai găsim timp să recunoaştem dreptul copiilor de a simŃi şi de a învăŃa armonia din viaŃă .

Nu acea armonie dirijată şi controlată de anumite legi şi teorii , ci de acea potrivire a elementelor componente ce alcătuiesc un întreg , viaŃa cu fiecare moment al ei .

Din această grabă devoratoare şi indiferenŃă la detalii , la momentele simple dar indispensabile din viaŃă , ne-am ales cu o dizarmonie permanentă care nu ne mai deranjează şi pe care o acceptăm ca pe o stare de normalitate .

Această stare de fapt se oglindeşte în rolurile jucate cu multă naturaleŃe de copiii preşcolari în jocurile lor , iar la vârsta adolescenŃei aceste roluri devin obişnuinŃe .

Primul Condei NR.2

~23~

Preşcolarii spun : „Hai să ne jucăm de-a beŃivii , de-a hoŃii , de-a discoteca”, şi mai nou „ De-a plecatul în Italia ” .

Copiii nu mai au modele , nici motive de a se juca „ De-a mama” ; „De-a şcoala”; „De-a doctorul ”; „ De-a vecinii”. MulŃi dintre cei care trebuie să-i înveŃe sunt plecaŃi de lângă ei , iar pentru cei în grija cărora sunt lăsaŃi , copiii reprezintă griji şi obligaŃii care îi depăşesc.

Din aceste motive dure s-a născut nevoia stringentă de a înfiinŃa un cerc de creaŃie . Un loc şi un timp în care frumosul şi armonia se învaŃă trăind şi acŃionând .

Cercul a purtat numele Armonia după obiectivul central pe care-l realiza . Am pornit această muncă cu mulŃi ani în urmă într-un mediu în care dizarmonia

şi deficienŃele dominau , într-o Casă de copii , care a devenit apoi centru de tristeŃe . Nevoia de acceptare , de iubire şi preŃuire a adus pe rând toŃi copiii acelei

instituŃii în cercul de creaŃie , deoarece aici totul se încerca fără teamă , iar frumosul mângâia pe fiecare .

Fără să li se impună , copiii au învăŃat să se respecte unii pe alŃii şi mai ales să respecte efortul şi realizarea celor din preajma lor , să se preŃuiască .Astfel Cercul de creaŃie a devenit o modalitate de cunoaştere şi autocunoaştere , de cultivarea încrederii în forŃele proprii .Aici copiii au învăŃat şi realizat numeroase lucrări , multe din ele adevărate opere de artă .

Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate : i-am ajutat să-şi înfrumuseŃeze mediul de viaŃă ( clasele de studiu şi camerele de locuit ) , apoi au arătat comunităŃii că şi ei au valoare . Au ieşit în societate cu rezultatele lor şi au trăit aprecierea acesteia .

Au fost numeroase participări la expoziŃii locale , naŃionale şi chiar peste hotare .

În anul 2006 o hotărâre fără noimă aplicată din birou a îndepărtat educatorii de lângă acei copii , nedreptăŃiŃi se soartă .Activitatea cercului a încetat , creând un gol imens , o fisură care s-a lărgit rapid . Timpul plăcut din cercul de creaŃie s-a mutat în stradă , în baruri , în baruri . Dizarmonia a reintrat în vieŃile lor .

DorinŃa mea de a crea momente de armonie a încolŃit în alt mod şi în alt mediu în care dizarmonia se face simŃită , comunitatea din Negreni , cu copii talentaŃi şi muncitori , dar şi cu copii nesupravegheaŃi sau cu nevoi speciale de educaŃie .

Cercul de creaŃie de la Şcoala Ion Popescu – Negreni a luat fiinŃă din prima lună a anului şcolar 2006/2007. Copiii s-au adunat singuri lângă mine , când m-au văzut că pregăteam elementele de pavoazare a spaŃiului şcolii .

Cercul funcŃionează în prezent cu două grupe a câte 10- 12 copii de vârste apropiate : o grupă cu copii între 6-9 ani şi copii cu CES şi o altă grupă cu copii între 10-12 ani ( clasele IV-V).

În timpul activităŃii din cerc , copiii învaŃă cu plăcere să picteze , să şlefuiască , fac incrustaŃii în lemn , aplicaŃii cu materiale din natură , împletituri cu sfoară .

Primul Condei NR.2

~24~

Tematica este prezentată de îndrumător şi aleasă de copii în funcŃie de abilităŃile fiecăruia .Realizările copiilor sunt expuse în spaŃiu expoziŃional amenajat , în sălile de clasă . O bună parte au fost oferite oaspeŃilor care ne-au vizitat şcoala sau părinŃilor la diferite evenimente organizate în şcoală .

Cu multă plăcere şi mândrie cercul de creaŃie a participat cu activitate creatoare şi în cadrul Proiectului educaŃional ÎnvăŃământul românesc în context european ( Sibiu , capitală culturală europeană ) în anul şcolar 2006/2007.

În acest sens încercăm să iniŃiem şi un proiect de dezvoltare şcolară pe aceeaşi temă : Armonia se învaŃă , apoi se trăieşte .

În acest an şcolar ( 2007/2008) Cercul de creaŃie se bucură de o colaborare rodnică cu învăŃătorii de la clasele I-IV de unde provin cei mai mulŃi dintre copii. Această colaborare s-a concretizat în acŃiuni de consiliere şi terapie ocupaŃională cu elevii cu CES sau cu cei cu greutăŃi în adaptarea şcolară .

Într-un timp foarte scurt după amenajarea spaŃiului propus de mine şi aprobat de conducerea şcolii , Cercul se va transforma în Atelier de creaŃie şi terapie ocupaŃională cu un program şi o organizare specifică .

Atelierul de creaŃie şi T.O. Armonia Armonia Armonia Armonia Îndrum ător : Vitomirescu Ana

Colaboratori : Popa Dorina Zanfirescu Cristina-Georgeta

Mitrache Daniela

Primul Condei NR.2

~25~

Scriitori români Rubrică realizată de prof. Sora Carlla

ANA BLANDIANA

25 martie 1942. Se naşte la Timişoara, ca primă fiică a cuplului Gheorghe şi Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea căreia în familie şi printre prieteni i se va spune constant Doina, iar în literatură se va numi Ana Blandiana. 1949-1952 Urmează şcoala primară în cartierul Viilor din Oradea, având-o ca învăŃătoare pe Tamara Stamatiu, la ale cărei ore de compunere îşi va deconspira primele versuri. 1952-1959 Urmează cursurile claselor V-XI ale Şcolii generale nr. 2 din Oradea (fostul liceu Oltea Doamna), având ca profesor de română pe Eugen Groza (el însuşi autor de teatru şi proză) şi ca profesoară de istorie pe Eleonora Ile, al cărei inteligent şi amar patriotism o va marca, imprimându-i pentru toată viaŃa nevoia de a-şi raporta destinul la destinul colectiv. Este perioada lecturilor intense, a participării la cenacluri, a încercărilor în toate genurile şi în toate stilurile, a premiilor şcolare şi a concursurilor literare pentru elevi, a primelor versuri publicate în revistele de copii. In 1959, debutează în Tribuna, cu poezia Originalitate, semnând pentru prima oara Ana Blandiana 1963-1967 – urmează şi termină cursurile FacultăŃii de filologie a UniversităŃii din Cluj 1964 - îi apare prima carte, Persoana întâia plural, versuri, cu o prefaŃă de Nicolae Manolescu, Editura pentru literature 1966 - Călcâiul vulnerabil (1966) Intre 1968 si 1974 e redactor la Viata studenŃească şi la Amfiteatru. A treia taina (1969), versuri, Editura Tineretului. Premiul de poezie al uniunii Scriitorilor 1970 – Calitatea de martor, eseuri, Editura Cartea Românească 1970 – Cincizeci de poeme, Editura Eminescu, volum antologic conŃinând o selecŃie din cărŃile anterioare si 10 poezii inedite. Premiul Academiei. 1972 Apare Octombrie, Noiembrie, Decembrie, versuri, Editura Cartea Românească 1974 – Poezii, Editura Cartea Românească, volum antologic cuprinzând selecŃie din volumele anterioare si 13 poeme inedite 1976 – Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, eseuri, Editura Cartea Românească 1977, Somnul din somn, versuri, Editura Cartea Românească 1980 – Întâmplări din grădina mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creangă. Premiul de

Primul Condei NR.2

~26~

literatură pentru copii al Uniunii Scriitorilor 1981 – Ochiul de greier, versuri, Editura Albatros 1983 – Ora de nisip, ediŃie antologică, însoŃită de o selecŃie de texte critice şi cuprinzând 31 poeme inedite, Editura Eminescu 1983 – Alte întâmplări din grădina mea, Editura Ion Creangă, versuri pentru copii 1984 – Coridoare de oglinzi, eseuri, Editura Cartea Românească 1985 – Stea de prada, versuri, Editura Cartea Românească 1986 – Autoportret cu palimpsest, eseuri, Editura Eminescu După revoluŃie, intră în ringul politic, luptând pentru adevăr şi eliminarea sechelelor comuniste. CreaŃia rămâne, ca şi-n alte cazuri, pe planul al doilea. Totuşi mai publică: Arhitectura valurilor (1990), 100 de poeme (1991), Sertarul cu aplauze (proza, 1992).

POEZII semnate Ana Blandiana Lasă-mi, toamnă... Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Uite, ochii mei Ńi-i dau. Ieri spre seară-n vântul galben Arborii-n genunchi plângeau. Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Fulgeră-mi pe frunte mie. Astă-noapte zarea-n iarbă Încerca să se sfâşie. Lasă, toamnă-n aer păsări,

Paşii mei alungă-mi-i. DimineaŃa bolta scurse Urlete de ciocârlii. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi Fructele şi lasă Urşii neadormiŃi, berzele neduse, Ora luminoasă. Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai Plânge-n soare fum. Înserează-mă pe mine, Mă-nserez oricum.

Ar trebui Ar trebui să ne naştem bătrâni, Să venim înŃelepŃi, Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume, Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge. Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând, Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaŃiei, Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenŃi, Să fim copii la naşterea fiilor noştri. Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi, Ne-ar învăŃa să vorbim, ne-ar legăna să dormim, Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici, Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...

Primul Condei NR.2

~27~

CURS CONSILIERE ŞI ORIENTARE MODULUL IV : PLANIFICAREA CARIEREI

( ŞC. Negreni , Bircii , Jitaru , Mărgineni)

Mit : Unii muncesc până mor şi tot rămân cu sacul gol. Realitatea : PoŃi să stai întins la soare şi să-Ńi faci o vilă mare. Mit : Cine-nvaŃă şi munceşte are tot ce vrea. Realitatea : Important e să ai pile şi ai tot aşa. Mit : Munca e brăŃară de aur. Realitatea . BrăŃările de aur se obŃin cu multă „muncă” ( important rămâne

locul în care se munceşte şi modul). Mit: Cine are carte are patru ochi. Realitatea : Important e cum şi la cine să te uiŃi. Mit: Munca cinstită este răsplătită. Realitatea: Cinstea în muncă nu mai e găsită. Mit : Cine se scoală de dimineaŃă departe ajunge . Realitatea : Important este să ştii pe cine să suni ca să ajungi departe. Mit: Nu haina face pe om . Realitatea: Cu cât ai mai puŃine haine , cu atât deschizi mai lejer uşile. Sau: Hainele de firmă totdeauna confirmă. Mit: Banii nu aduc fericirea . Realitatea : Cea mai mare fericire înseamnă cât mai multe zerouri la final. Formator, Inst. Popa Dorina

Primul Condei NR.2

~28~

OBIECTIVE TURISTICE:

PEŞTERA MUIERILOR

Peştera Muierilor, splendid monument al naturii, este situată geografic în Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judeŃul Gorj. O ramificaŃie asfaltată de 7 km pornind în stânga şoselei ce leagă oraşul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneşte din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, aşezată la intrarea în cheile râului Galbenul. Numele de Peştera Muierilor, aşa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de războaie pe când bărbaŃii plecau la luptă împotriva celor care le încălcau Ńara, femeile şi copii se ascundeau în această peşteră, transformată în adăpost bine aparat şi nedescoperit de către năvălitori.

Harta peşterii

Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor datorită apei infiltrate din râul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE însumează o lungime de aproximativ 3600 m şi sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subîmpărŃit în două sectoare: nordic (1500 m) şi sudic (880 m) prezintă importanŃă ştiinŃifică, constituind rezervaŃia speologică şi fiind inaccesibil turiştilor. Urmărind galeria principală prin care lumina becurilor profilează în contra-lumină un sanctuar la paşii noştri se ridică din podea o formaŃiune prin care precipitarea milenară a calcitei a dat o formă asemănătoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de Domul mic. În stânga sub feeria proiectată a reflectoarelor apare ceea ce vizitatorii au numit Sala Altarului . Extaziat de arcadele susŃinute de coloanele ce îmbină plafonul ridicat cu podeaua vizitatorul îşi denumeşte chiar fără o sugerare formaŃiunile; Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare. Imaginea unui sacrificiu practicat de homo sapiens aşa cum l-a practicat în mileniile trecute este revitalizată de imaginea Stâncii însângerate în care scurgerile de oxid de fier au dat dantelăriei o fineŃe inegalabilă. Mai sus o colonie de lilieci pendulează în Cupola de 17 m înălŃime emiŃând un sunet asemenea unui clopoŃel de argint, sunet care e ritmat de picăturile de apă. Spre est, după numeroşi bolovani, se strecoară o rază de soare ce pătrunde prin gura estică a peşterii, gura ce se deschide în versantul abrupt al Cheilor Galbenului. La câŃiva zeci de metri într-o sală spaŃioasă o formaŃiune stalagmitică îmbrăcată parcă în mantie orientală cu fes pe cap aminteşte de Turcul , care a împrumutat numele său acestei săli - Sala Turcului. Aici stalagmite uriaşe, cruste parietale, domuri, concreŃiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite: Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Rănit etc.

Primul Condei NR.2

~29~

Pe o deviaŃie în stânga, păşind cu atenŃie Dantela de Piatră şi urcând scara metalică ce pătrunde în Sala Minunilor cu o boltă ridicată ce ascunde o infinitate de forme, mărimi, nuanŃe de precipitare a calcitei. AbundenŃa şi varietatea coloanelor, multitudinea figurilor ciudate finalizate de procesul precipitaŃiei implică spectatorul într-o lume ireală. Fascinat de arhitectura ireală din această sală spectatorul se întoarce în Sala Turcului de unde se strecoară prin Poartă, locul unde plafonul coboară din nou la 80 cm deasupra podelei, şi ajunge în Sala cu Guano, cu o reŃea de galerii ce serveşte ca loc de refugiu pentru fauna cavernicolă. Coloniile de lilieci adaugă plafonului cenuşiu al peşterii numeroase pete negre. In afară de speciile de lilieci - Myotis sp. Miniopterus sp. şi Rhinolophus sp. - fauna cavernicolă a acestei peşteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, păianjeni şi numeroase alte nevertebrate inferioare. Depăşind Sala cu Guano, urmează un culoar de peste 15 m, unde plafonul peşterii coboară din nou până la aproape un metru şi este zugrăvit cu un strat de calcită-apatit, fapt pentru care a primit numele de Plafonul de Argint . Urmează Sala BolŃilor, unde plafonul este ridicat mult şi se sprijină pe arcade semicilindrice. In dreapta acestei săli se afla gura de acces la nivelul inferior sudic, pe care nu-l vom vizita decât imaginar deoarece el constituie o rezervaŃie ştiinŃifică. Galeria Urşilor , deoarece cele mai multe resturi scheletice găsite în ea au fost de Ursus spelaeus. In cimitirul acesta de necuvântătoare preistorice s-au identificat şi resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreŃi păzite parcă de stalactitele şi coloanele înşurubate în boltă, de stalagmitele crescute pe acest pat de oase ce par ca nişte lumânări zămislite de apa pentru privegherea faunei dispărute. Ajunşi la picioarele scării metalice ne strecurăm printr-o galerie îngustă ca apoi să ne ridicăm în picioare şi să admirăm Valul Muierii , o galerie de calcită cu falduri fără egal, care este preludiul frumuseŃilor naturale din Sala Perlelor. Apoi tavanul coboară mult, chiar sub 50 cm ăi ascunde gururi mici, pline cu apă, şi numeroase "perle" presărate pe un pat imaculat de calcită. Ajungând la ultima scară metalică ne abatem lateral în Sala Musteriana, unde arheologii si paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultură, dovezi permanente a omului aici cu multe mii de ani înaintea erei noastre. Prof. Sora Carlla

Primul Condei NR.2

~30~

CALENDAR CULTURAL LUNA MARTIE (Măr Ńişor)

� 1 martie 1837. S-a născut în satul Humuleşti-NeamŃ, marele scriitor şi povestitor Ion Creangă (decedat în 1889, la 31 decembrie).

� 4 martie 1919. S-a născut, în oraşul Slatina, scriitorul Mihai Stănescu, publicist de marcă.

� 19 martie 1907. S-a născut, în Bucureşti, Mircea Eliade, eseist, scriitor, filozof şi istoric al religiilor (decedat în 1896, în America).

� 14 martie 1854. S-a născut, în Bucureşti, Alexandru Macedonski, poet, eseist, scriitor, precursor al simbolismului românesc (decedat în 1920).

� 19 martie 1917. S-a născut, în Bucureşti, marele compozitor şi pianist Dinu Lipatti (decedat în 1950, în ElveŃia).

� 20 martie 1831. S-a născut Theodor Aman, pictor clasic român (decedat în 1891).

� 24 martie 1885. S-a născut, la Bucureşti, scriitorul Mateiu Caragiale, autorul romanului „Craii de Curte Veche” (decedat în 1936).

� 29 martie 1908. S-a născut, în oraşul Caracal, poetul şi scriitorul Virgil Carianopol (decedat în 1984, în Bucureşti).

� 31 martie 1891. S-a născut, în localitatea Miorcani, Ion Pillat, poet, eseist şi traducător (decedat în 1941, la Bucureşti).

Ion Creangă Mircea Eliade

A. Macedonski Dinu Lipatti

Theodor Aman Mateiu Caragiale Autoportret

Virgil Carianopol Ion Pillat

Prof. Voiculescu Violeta

Primul Condei NR.2

~31~

COLECTIVUL REDAC łIEI:

Director: Prof. Mazilu Veronica Redactori coordonatori: Înv. Zanfirescu Cristina ( ilustra Ńii) şi tehnoredactare Inst. Popa Dorina Echipa redacŃională: Prof. Sora Carlla Educ. Vitomirescu Ana (coperta) Spiridon Gabriela ( clasa a III-a) Mazilu Marina( clasa a IV-a) Mirică Raluca ( clasa a VIII-a)