info autism nr2 martie 2004

7/25/2019 Info Autism Nr2 Martie 2004

1/14

Rezultatele cercetarilor pot furnizainstrumente pentru determinareagradului de severitate pentru in-divizii cu autism.Conform unui studiu realizat la Yale,cand persoanelor cu autism li se pre-

zinta o situatie sociala, ei isi concen-treaza atentia de doua ori mai multasupra gurii si corpului personajelordecat asupra ochilor.Cercetatorii au urmarit miscarileglobului ocular pentru a stabili pe cezone are loc focalizarea atentiei in-divizilor cu autism la vizionarea filmu-lui Cui i-e frica de Virginia Woolf?.

Filmul a fost ales pentru numarulmare de scene incluzand comunicareverbala si non verbala intre protago-nisti, intr-un mediu relativ sarac instimuli distractori.Studiul a aratat ca subiectii au ur-

marit filmul in moduri diferite, deexemplu: in scena in care R. Burton siLiz Taylor se infrunta (prim plan, fatain fata) privirea non-autistului semuta intentionat cautand ochii per-sonajelor, pe cand indivizii autisti fo-calizeaza atentia asupra gurii celordoua personaje.

(...continuare in pag 14)

Noutati, studii

Anul I, Numarul 2Martie 2004

Din cuprins:

Autismul si afectiuni din spec-trul autist:- Criterii de diagnostic pentru

afectiuni din spectrul autist.pag 2- Sindromul Asperger vs. Autis-

mul inalt functional .........pag 4 Setul de Instrumente Psi-

hologice pentru Expertizarea siEvaluarea Copiilor/Elevilor inVederea Orientarii Sco-lare.......pag 5

Aplicatie: evaluarea folosindfisa de dezvoltare psihomotricaPORTAGE.pag 6

Dezvoltarea abilitatilor decomunicare expresiva / inten-

tionata pentru copiii cu autismnonverbali).....pag 8

Carte de vizita: Federatia Or-ganizatiilor pentru Persoanelecu Dizabilitati Intelectuale dinRomania: INCLUZIUNEROMANIA..pag 13

Publicatie lunara, destinata parintilor si persoanelor care interactioneaza cu copii cu afectiuni din spectrul autist

www.autism.ro

Info autism

Dupa ce in primul numar ne-amconcentrat atentia in principal asu-pra descrierii autismului si a altorafectiuni din spectru si a prezen-tarii unui curriculum de programpentru eficientizarea lucrului cu

copiii autisti, numarul de fata intraputin mai in detaliu in descriereacriteriilor de diagnostic. Intrucatincercam sa punem accent cat sepoate de mult pe latura practica,in acest numar puteti gasi, alaturide setul de instrumente psi-hologice pentru evaluarea copiilor,si un model de aplicare a unui ast-fel de instrument: testul Portage.I n c o n t i n u a r e , a r t i c o l u l

Dezvoltarea abilitatilor de comu-nicare expresiva/intentionata pen-

tru copiii cu autism nonverbali vaofera elemente necesare atat pen-tru determinarea abilitatilorcurente de comunicare ale copilu-lui, cat si principii pentru dezvol-tarea unui program eficient de in-

terventie pentru copiii non verbali.Incepand cu numarul urmator nepropunem sa parcurgem undomeniu, credem noi, de mare in-teres: terapii. Incepand cu trece-rea in revista a metodelor tera-peutice utilizate, si, pe rand, de-talierea fiecareia cu accent pe la-tura practica a aplicarii / posibili-tatii de aplicare in Romania. In nu-marul urmator: Analiza Comporta-

mentala Aplicata (Applied BehaviorAnalysis ABA).

Nevoia de informatie


2/14

1. Dificultati in a stabili interac-tiuni sociale1.a. Dificultati in a utiliza limba-

jul/ comportamentul nonverbal(probleme in a-i privi pe ceilalti inochi; tendinta de a evita privireacelorlalti; minima utilizare a gesti-cii in timpul comunicarii; mimicasaraca sau absenta; dificultati in aaprecia cat de aproape poate sastea de ceilalti; ton sau inflexiune avocii nepotrivite)1.b. Dificultati/ lipsa interesuluiin a dezvolta relatii de prietenie

cu copiii de aceeasi varsta(prieteni putini sau deloc; relatii deprietenie doar cu adultii sau cucopiii mai mari ori numai cu altimembri ai familiei; relatii bazatenumai pe anumite interese speciale;probleme in interactiunea in grup/colectiv si in a urma regulilecooperative ale jocurilor)1.c. Reactii minime in a impartasibucuriile, implinirile sau oricarealte interese cu ceila lti(preferinte pentru diferite activi-tati solitare, privitul la televizor,

jocurile de unul singur, fara incer-carea de a implica si alte persoane)1.d. Absenta reactiilor socialesau emotionale de reciprocitate(nu raspunde celorlalti, pare surd;nu-i observa pe ceilalti, pare in-diferent la prezenta celorlalti; nu

observa cand ceilalti sufera sausunt suparati, nu le ofera alinare)

2. Dificultati de comunicare2.a. Vorbirea deloc sau putinfolosita (nici un cuvant pana la var-sta de 2 ani; nici o propozitie sim-pla pana la varsta de 3 ani, de genulvreau apa; daca vorbeste totusi,

utilizeaza cuvintele gresit gramati-cal, topica neobisnuita a frazeietc.)

2.b Dificultatea de a intretine oconversatie (probleme in a incepe,a intretine si/ sau a termina un dia-log; tendinta de a vorbi incontinuu,in genul monologului; impedimentein a raspunde la comentariul altora,raspunde doar la intrebari care iisunt adresate direct; dificultateade a vorbi despre subiecte care nuintra in aria lui de interese)2.c.Limbaj neobisnuit sau repeti-

tiv (repeta ceea ce spun altii eco-lalie; repeta secvente auzite la TV,radiou, din carti sau clipuri publici-tare in momente nepotrivite si inafara contextului; utilizeaza cu-vinte, sintagme, fraze care au uninteles, sens special doar pentru el;utilizeaza un limbaj pedant, aca-demic, parca studiat un fel demic profesor)2.d. Joaca lui nu este adecvatavarstei (putine scenarii in jocurilesimbolice cu jucarii; rareori pre-tinde ca un obiect este altceva, deex, ca banana poate fi telefon;prefera sa foloseasca jucariileintr-o maniera concreta, nu imagi-nativa, de ex. sa construiasca culego, cuburi etc.; are minim interes(chiar deloc) pentru jocurile socialeca Podul de piatra sau Mi-am

pierdut o batistuta etc.)

3. Comportamente, activitati re-petitive, putine arii de interes3.a. Interes intens doar pentruanumite subiecte (interes doarpentru anumite subiecte, in detri-mentul altora; dificultatea de atrece peste, de a ignora o activi-

Autismul si afectiuni din spectrul autist

Pagina 2 Info autism

Criterii de diagnostic pentru afectiuni din spectrul autist O persoana cu autism poatemanifesta unele din urma-toarele comportamente, indiverse combinatii si cudiferite grade de severi-tate:

Foloseste tonalitatisau inflexiuni alevocii nepotrivite

Nu constientizeaza pericolul

Aparenta insensi-bilitate la durere

Poate refuza safie tinut in brate

Poate preferasinguratatea

Poate evita con-tactul vizual

Desfasoara timp indelungat ac-

tivitati repetitive sau neobisnuite.Abilitati fizice / verbale inegale


3/14Pagina 3 Info autism

tate sau un subiect din aria lui deinterese; interes pentru subiecteneobisnuite pentru varsta lui, deex. Astrofizica etc.); excelentamemorie pentru detalii, de obiceidoar pentru subiectele din aria deinteres)

3.b. Insistenta nerezonabila,nejustificata, in a urma o anu-mita rutina familiara (vrea safaca anumite activitati in exactaceeasi ordine, de ex. sa inchida sisa deschida usa intr-o ordinespecifica; se supara usor chiar siatunci cand apar schimbari minorein rutina, de ex. schimbarea dru-mului de intoarcere de la scoalaacasa; nevoia de a fi avertizat de-

spre orice schimbare; devinefoarte anxios, suparat, violentdaca rutina/ ritualurile nu sunt ur-mate intocmai)3.c Ticuri motorii, activitati mo-torii repetitive (bate din palmeatunci cand este bucuros sau su-parat; isi flutura degetele prinfata ochilor etc.)3.d Preocupare pentru parti aleobiectelor (folosirea obiectelorintr-un mod neobisnuit, de ex.,inchide si deschide ochii papusilor,inchide si deschide usile masinute-lor de jucarie, invarte rotile ju-cariilor; este interesat de anumitecalitati ale obiectelor, pe care lepercepe cu ajutorul simturilor, deex., ii place sa miroasa ori sapriveasca de foarte aproapeobiectele etc.; prefera obiectele

care se misca/ in miscare; mani-festa interes, chiar atasament,pentru obiecte neobisnuite).

Un copil diagnosticat cu autism,conform definitiei apartinandDSM-IV (vezi Info Autism nr. 1),are deficiente in trei arii de dez-voltare: interactiune sociala,

comunicare, interese restranse sicomportamente repetitive.Pentrua intruni criteriile pentru autism,copilul dumneavoastra trebuie saprezinte cel putin sase din cele 12simptome prezentate mai sus. Pen-tru a hotari daca are un simptom,

el/ ea trebuie sa prezinte unul saumai multe din comportamenteleasociate simptomului respectiv(descrise intre paranteze dupafiecare simptom numit). Copilul di-agnosticat cu autism va trebui saaiba cel putin doua simptome indomeniul "interactiunii sociale",cel putin un simptom in domeniul"comunicarii" si cel putin un simp-tom in domeniul "comportamente

repetitive, arii restranse de in-teres". O alta conditie pentru undiagnostic sigur este ca cel putinuna dintre deficiente trebuie sa fiaparut inainte de implinirea var-stei de trei ani. In cazul in carecopilul intruneste aceste criterii(numarul simptomelor, tipul desimptome asociate celor treidomenii, si varsta la care asurvenit cel putin una dintre defi-

ciente), atunci copilul dumneavoas-tra va fi diagnosticat cu autism.Nu toti copiii diagnosticati cu au-tism prezinta fiecare din simp-tomele descrise in tabel; de altfel,nu exista nici un comportamentparticular pe care sa-l prezinteobligatoriu orice copil cu autism.Ceea ce inseamna ca ati fi pututintalni simptome care sa nu se re-

gaseasca in cazul copilului dum-neavoastra. De exemplu, ati auzitprobabil ca un copil cu autism nueste afectuos, dar copilului dum-neavoastra ii place sa fie alintat,pupat, se cuibareste la pieptuldumneavoastra. Acest lucru nu in-seamna ca micutul dumneavoastraa fost diagnosticat incorect.

Dificultati in exprimareanevoilor. Poate folosi gesturi

Atasament neobisnuitfata de anumite obiecte

Rezistenta laschimbare

Repeta cuvinte sau propozitii(echolalie)

Raspunde neadecvat(sau nu raspunde) la

stimuli auditivi

Roteste obiecte sau se roteste el

insusi

Dificultati in interactiunea cu alti copii


4/14

Cum se stabileste diagnosticul deAutism Inalt Functional? Acest ter-men-diagnostic este folosit pentru ocategorie de copii cu autism (si ei pre-zinta deficiente in toate cele trei ariide dezvoltare) care au capacitatea de a

gandi, de a invata (nu prezinta retardmintal), precum si abilitatea de folosilimbajul vorbit, relativ normale (ei potsa vorbeasca aproape de nivelul astep-tat pentru varsta lor). Cel putin unsfert, spre o treime, dintre copiii diag-nosticati cu autism fac parte din sub-grupul asa-numit "Inalt Functional", darstudii de data recenta sugereaza ca nu-marul acestora ar fi chiar mai mare.

In cazul copiilor cu Sindrom Asper-ger (SA), simptomele sunt aceleasi cu

cele prezentate pentru tulburarile dinspectrul autist, cu exceptia faptulul caun copil cu SA nu prezinta deficientesemnificative in cea de-a doua catego-rie, Comunicarea. Cu alte cuvinte, in-divizii cu SA prezinta aceleasi defi-ciente in domeniul interactiunii, re-latiilor sociale, precum si in cel al com-portamentelor repetitive, restrictive casi indivizii cu autism, dar, spre deose-bire de acestia din urma, persoanele cuSA nu au acelesi deficiente legate de

limbajul vorbit. Indiferent de varstalor, abilitatea de folosi limbajul vorbitva fi conform varstei cronologice, atatla nivelul gramaticii, vocabularului, catsi al pronuntiei. De altfel, este un faptspecific pentru copiii diagnosticati cuSA ca vorbirea lor se dezvolta normal,spun cuvinte simple inainte de implinireavarstei de 2 ani, fraze simple (de genul"mingea mea", "merg afara") pana la 3ani. Un al doilea criteriu pentru a stabiliun diagnostic de Sindrom Asperger, in

afara de dezvoltarea normala a limbaju-lui, este inteligenta normala,definita ingeneral cu un scor IQ peste 70.

Sindromul Asperger vs. Autism InaltFunctionalTotusi, intre Sindromul Asperger si Au-tismul Inalt Functional s-au observat omultime de asemanari. Retardul mintalco-apare in autism in aproximativ 75%dintre cazuri, de aceea in metoda de

diagnosticare prin DSM-IV exista sicriterii pentru a diagnostica copii carenu manifesta retard mintal. Astfel, casa se poata stabili un diagnostic de Au-tism Inalt Functional sau Sindrom As-perger, se verifica daca sunt indeplinite

manifestarile/simptomele specificepentru autism si, totodata, daca IQ-ulpersoanei depaseste limita care indicaun retard mintal.

1. Prin comparatie cu Sindromul As-perger, indivizii cu Autism Inalt Func-tional au, in general, un IQ mai mic, darcu discrepante mici in raportul IQ Vor-bire/IQ Performante. In Sindromul As-perger, IQ-ul vorbire este mult maimare decit IQ-ul performanta.

2. In plus, s-a observat ca legaturi

ereditare exista mai degraba in cazulcopiilor cu Sindrom Asperger (in specialla tatii lor) decit in cazul celor cu Au-tism Inalt Functional.

3 . De asemenea , m iscar i l e(motricitatea) neindemanatice sunt maides intilnite in Sindromul Asperger, pecind in Autismul Inalt Functional aparmai degraba miscarile stereotipe, re-petitive.

4. Intarzierile si deficientele in dez-voltarea limbajului sint mai severe in

cazul Autismului Inalt Functional decitin Sindromul Asperger. Totusi, si lacopiii cu Sindrom Asperger pot fi intil-nite particularitati ale vorbirii si aledezvoltarii limbajului. Cum majoritateacazurilor de Sindrom Asperger sint di-agnosticate in general peste virsta de 7ani, informatiile privind dezoltarea maitimpurie a limbajului depind in maremasura de relatarile parintilor, care nusint intotdeauna exacte. Criteriulpotrivit caruia diferentierea intre Sin-drom Asperger si Autism Inalt Func-tional se face in baza deficientelor devorbire sau absenta limbajului raminecontroversat.

5. Sindromul Asperger mai poate fidiferentiat in baza atasamentului co-pilului fata de parinti la virste mici. In"copilaria timpurie", copiii cu SindromAsperger manifesta normalitate in ata-samentul fata de parinti si in incer-carile de a se apropia fata de altii (desi

modul in care se fac acestea este in-adecvat, ciudat etc). Nu acelasi lucru sepoate spune despre copiii diagnosticaticu Autism Inalt Functional sau autism,care, in aceeasi perioada de viata, pre-fera non-interactiunea, activitatile soli-

tare.In practica, nu toti copiii se "potrivesc"in caracterizarile de Sindrom Asperger,autism Inalt Functional sau Autism, asacum sint definite de Asociatia Ameri-cana de Psihiatrie. Cand un copil pre-zinta tulburari de dezvoltare pervazive(adica in mai multe domenii), diagnos-ticul de Tulburare Pervaziva de Dezvol-tare - Nespecifica (PPD-NOS de la Per-vasive Developmental Disorders - NotOtherwise Specified) este cel mai

potrivit. Astfel, copiii care prezintacaracteristici care ar putea duce lapersistenta autistica, dar nu prezintaspectrul tulburarilor pentru SindromAsperger, pot fi diagnosticati cu PPD-NOS.Persistenta autisticaAnumiti cercetatori au obiectat la uti-lizarea unor diagnostice precise pentruo tulburare care oricum reprezinta doarun punct pentru "persistenta autistica".Altii au ajuns la concluzia ca atat Sin-

dromul Asperger, cat si celelalte tulbu-rari autistice sunt cel mai bine vazuteca afectiuni ce se deosebesc prin per-sistenta neadaptarii sociale, care poatesa difere in functie de gradul de defi-cienta in ariile cunoasterii, limbajului simotricitatii. Totusi, cei mai multi spe-cialisti considera ca diagnosticul deSindrom Asperger trebuie acceptat dinmotive medicale. In primul rand pentruca multi parinti accepta mai usor un di-agnostic Sindrom Asperger decat au-tism (care, in viziunea multora, esteasociat cu necomunicare extrema,ticuri, comportament dezatruos etc.).Apoi, daca nu s-ar recunoaste diagnos-ticul de Sindrom Asperger, multi copiicu forme mai usoare de autism ar fi la-sati fara diagnostic si, in consecinta, nuar beneficia de terapiile sau serviciilenecesare recuperarii lor.


Sindromul Asperger vs. Autismul Inalt Functional



Textul de mai jos este reproduce-rea partiala a Hotararii GuvernuluiRomaniei nr. 218 din 7 martie2002, publicata in Monitorul Ofi-cial, Partea I nr. 204 din 26 mar-tie 2002

1. Evaluarea nivelului intelectual:A. Teste de inteligenta generala:

a) matricele progresive Colorate-Raven;b) matricele progresive Standard-Raven;c) Dearborn;d) fraze absurde;e) ce s-a schimbat 1;f) ce s-a schimbat 2;B. Teste de inteligenta globala:

a) W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue;b) WISC; scara Wechsler-Bellvue;c) WAIS; scara Wechsler-Bellvue;d) Kaufman (inteligenta globala si sti-luri cognitive);e) Binet-Simon (de reetalonat)f) N.E.M.I. (R. Zazzo si colaborato-rii) noua scara metrica ainteligentei;g) cuburile Kohs pentru adulti, deGoldstein;h) cuburile Kohs pentru copii, de H.Santucci;i) testul caramizilor;j) testul Columbia.C. Probe de inteligenta specifica:

a) probe de evaluare a functiei per-ceptiv-motorie:- Santucci (4-6 ani)- Bender-Santucci (7-11 ani) etalo-nat de T. Kulcsar;b) probe de evaluare a capacitatii deorientare si structurarespatiala:Kohs-Goldstein (adaptat de Santuccisi etalonat de V. Preda);c) probe de inteligenta pentru desen:

Goodenough;d) evaluarea capacitatii de discrimi-nare a identicului de simetric instructurile grafice: R.V.E.R.S.A.L.;e) ce vede in imaginile Rorschach;f) domino.2. Evaluarea motricitatii si psiho-motricitatii:a) proba Ozeretski-Guillmain;b) Gesell, scara de dezvoltare;c) scara Odette Brunet si IreneLezine;d) proba de lateralitate Harris;e) testul pentru gnozia digitala,Gertsmann;f) proba pentru sinkinezia membrelorsuperioare;g) test de sinkinezie a membrelor su-perioare, Stambak;h) proba de motricitate digitala, A.Rey;i) probe de asamblare (patrat, tri-unghi);j) proba Piaget-Head (orientare inspatiu);k) testul Head (mina, ochi, ureche);l) Denver;m) Portage.3. Examinatea psihologica a per-sonalitatii:a) chestionare de personalitate;b) CAT, testul de aperceptie pentrucopii;c) TAT, testul tematic de apercep-tie;d) Lucher, testul culorilor;e) Szondi, proba pulsiunilor;f) Catell si R. Zazzo, proba de per-severare;g) testul casa-arbore-om;h) testul arborelui;i) testul Rorschach;j) Freiburg;k) STAI I;l) STAI II;

m) testul cu 20 de propozitii neter-minate (eu sunt) (TST).4. Probe pentru evaluarea activita-tii psihice:A. perceptia:

a) testul figurilor complexe, A. Rey;b) testul de orientare spatiala, H.Head;c) testul frenaj vointa, A. Rey.B. afectivitatea:

a) testul de frustratie Rosenzweig;b) completarea de povestiri;c) asociere de cuvinte;d) fabulele DUSS.C. limbajul:

a) scara de dezvoltare a limbajului, C.Paunescu;b) proba de evaluare a capacitatiicititului, M. Lobrot (Bovet);c) Bender-Santucci;d) probe de flexibilitate asociativa;e) A. Rey adaptata.D. imaginatia:a) proba de desen liber;b) proba Wartegg;c) proba Collin (completarea lacu-nelor dintr-un desen);d) desenul familiei, Corman.E. memoria:

a) proba A. Rey pe baza de cuvinte;b) proba A. Rey pe baza de figuri ge-ometrice;c) testul figurilor complexe, A. Rey;d) proba Pieron;e) WISC (proba de memorie).F. atentia:

a) proba Toulouse-Pieron;b) proba de dublu baraj, R. Zazzo;c) proba Bourdon-Amfimov;d) proba Praga;e) labirinte;f) completarea lacunelor;g) proba de discriminare perceptiva.

Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea si Evaluarea Copiilor/Elevilor in Vederea Orientarii Scolare

(aprobate prin Hotararea Guvernului Nr. 218 din 7 martie 2002)



Aplicatie: evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrica PORTAGE

Cum se completeaza/interpreteazatestul Portage ?

In testul Portage (ca la marea majori-tate a testelor de evaluare ) exista 5sectiuni care cuprind intrebari in func-tie de stadiul normal de dezvoltare alunui copil . Acestea sunt:SOCIALIZARELIMBAJ

AUTOSERVIRECOGNITIVMOTORFiecare sectiune are un numar de intre-bari la care trebuie raspuns, intrebariimpartite pe paliere de varsta de la 0 1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5ani ; 5 - 6 ani . In grila de evaluare tre-buie raspuns incepand cu intrebarea nu-marul 1 de la fiecare sectiune (chiardaca copilul are 4 ani si intrebarea 1 serefera la o varsta de 0 1 an). Raspunsul

afirmativ se traduce prin incercuireanumarului intrebarii pe grila de evaluare,iar raspunsul negativ se traduce prin la-sarea neincercuita a intrebarii respec-tive. Toate intrebarile din test sunt in-trebari de genul : face copilul dvsasta ? raspunsul nu poate fi decat dasau nu . In conditiile in care nu suntetisigur ca executa in mod uzual o sarcina,faceti o proba cu copilul si apoi incer-cuiti sau nu raspunsul la intrebarea re-

spectiva. De asemenea, daca o face doardin cand in cand, atunci cand vrea el si inmarea majoritate a timpului nu o face,cel mai corect este sa dati un raspunsnegativ la intrebarea respectiva. Acesttest nu urmareste ca dvs sa va impacaticu gandul ca micutul are o problema, ast-fel incat, desi cateodata este foartegreu, va trebui sa fiti cat mai obiectiviin momentul in care il completati . Mer-

gand mai departe cu evaluarea, se varaspunde la fiecare intrebare incepandcu intrebarea nr. 1 de la fiecare secti-une. Atunci cand raspunsurile dvs suntpozitive la un palier de varsta in propor-tie de 90% din intrebari, treceti la ur-matorul palier de varsta; in momentul incare ajungeti la un palier de varsta lacare raspunsurile dvs pozitive sunt sub50% -60% din intrebari va opriti .Aici exista doua variante:

a) trecand la palierul de varsta ime-

diat superior, remarcati ca totusi copilulexecuta cam 30-50 % din cerintele deacolo in acest caz considerati ca var-sta mentala a copilului dvs la sectiunearespectiva este intreaga la palierul devarsta unde nu executa decat 50% dincerinte (de exemplu : ati remarcat caputeti raspunde pozitiv la 90% din intre-bari pe fiecare palier de varsta la secti-unea COGNITIV pana la palierul 3-4 anisi ca aici nu poate executa decat 50-

60% din cerinte, dar poate executa si30% din palierul 4-5 ani in acest cazdvs o sa treceti ca are o varsta mentalala aceasta sectiune de 4 ani ) ;

b) a 2-a varianta este cea in care co-pilul nu executa decat 2-3 cerinte de lapalierul de varsta superior si atunci dvstrebuie sa considerati palierul de varstaunde el nu reuseste decat 50% ca fiindpalierul maxim pentru el in acest mo-

ment si sa considerati evaluarea pe aceasectiune ca fiind diviziune la palierul re-spectiv (de exemplu: ati remarcat caputeti raspunde pozitiv la 90% din intre-bari pe fiecare palier de varsta la secti-unea COGNITIV pana la palierul 3-4 anisi ca aici nu poate executa decat 50-60% din cerinte si nu poate executadecat cateva cerinte din palierul 4-5ani in acest caz, dvs o sa treceti ca areo varsta mentala la aceasta sectiune de3,5 ani ) .

La sfarsit veti avea o situatie care vaarata cam asa (sa presupunem ca varstacronologica a copilul dvs este de 5 ani si3 luni = 5,25 ani):Socializare 3,5 aniLimbaj 1,8 aniAutoservire 3 aniCognitiv 2,5 aniMotor 4,5 aniVarsta mentala a copilului va fi mediaaritmetica intre cele cinci sectiuni , re-

Portage este un test de evaluare acopiilor mici (cu varste de pana la 6ani) care poate fi de ajutor in douamari directii :

a) testul Portage are avantajul caprin intrebari ne poate crea o ideeasupra aptitudinilor si stadiului lacare ar trebui sa se afle copilul la oanumita varsta si unde anume estecopilul in mod real in momentulevaluarii;

b) o a doua directie esteevaluarea efectiva a copilului la oanumita varsta, ceea ce ne poate dao imagine destul de exacta asupra

zonelor pe care copilul nu le acoperasi unde acesta are nevoie de ajutorAceasta evaluare ne va crea unmare avantaj in timp astfel incat,daca ii vom face o evaluare la fie-care 2-3 luni, vom avea o imaginemult mai exacta despre evolutia co-pilului. De cele mai multe ori unparinte are tendinta sa spunacopilul meu evolueaza problemaapare atunci cand parintele este in-trebat : cat/cum a evoluat ?Exista doua concepte pe care oricetest de evaluare, inclusiv testulPortage, le ia in considerare : varsta

cronologicaa copilului, care repre-zinta varsta biologica, si, cel de aldoilea concept, varsta mentalaacopilului sau varsta la care este co-pilul din punct de vedere al dezvol-tarii in momentul evaluarii.In general, toti copiii au anumitecunostinte si o anumita dezvoltarein cateva zone, proprii fiecarei var-ste. De aici pleaca conceptul devarsta mentala, care reprezinta infapt un cumul al tutor cunostinte-lor / aptitudinilor / comportamente-lor / limbajului pe care un copil leare la o anumita varsta.



spectiv 3,5 + 1,8 +3 + 2,5 + 4,5 = 15,3care trebuie impartita la 5 si veti avea ovarsta mentala de 3,06 ani . Scorul (sauIQ) pe care il veti calcula va fi varstamentala de impartit la varsta cro-nologica X 100 adica (3,06 ani / 5,25ani)x100 = 0,58 X 100 = 58 pct.

Interpretare:

Utilitatea principala a testului oreprezinta faptul ca, avand evaluareape sectiuni, se poate structura pro-gramul de lucru al copilului cu accentpe directiile in care scorul este maimic. Evaluarile succesive vor arata evo-lutia per ansamblu si pe sectiuni, un e-xemplu putand vedea in graficul de mai

jos.Dupa cum se poate observa in exemplulprezentat, intre prima si a douaevaluare, desi ca evolutie pe 4 din cele 5sectiuni exista cresteri (exceptie limba-

jul, unde copilul a ramas pe palierul de1,8), IQ-ul prezinta o evolutie usor de-scendenta ( de la 58,29 la 58,18 puncte).Aceasta provine din faptul ca intre celedoua evaluari (interval de 3 luni), in evo-lutia pe cele 5 sectiuni, nu s-au regasitvariatii pozitive importante, cu exceptia

motricitatii. De retinut ca idee faptulca, desi copilul face progrese intre doua

evaluari, acesta ar putea obtine un punc-taj (IQ) mai scazut la a doua evaluare,mai ales daca evaluarile se fac la inter-vale mari si varsta copilului este mica.Mergand mai departe in exemplul nos-tru , a treia evaluare (Iul_03) prezintadeja imbunatatiri la capitolul limbaj si unsalt destul de mare pe autoservire.

Evaluarea a a 4-a (Oct_03) confirmaevolutia pozitiva pe limbaj, si, ca urmarea imbunatatirii comunicarii, se observa sicresteri pe socializare si cognitiv. IQ-ulla ultima evaluare se afla in partea supe-rioara a zonei de granita.Exemplul prezentat este pur teoretic,avand ca scop familiarizarea cu metodade evaluare.Cu speranta ca toate acestea or sa vaajute va doresc succes.Fisa de dezvoltare psihomotrica

PORTAGE o puteti descarca in formatpdf de pe site-ul www.autism.ro

130 + Exceptional

120-129 Foarte bun

110-119 Mediu - Superior

90-109 Mediu

80-89 Mediu - lnferior

70-79 Zona de granita

55-69 Retard usor

40-54 Retard moderat

30-39 Retard sever

Sub 30 Retard profund

Data Socializare Limbaj Autoservire Cognitiv Motor Varsta mentala Varsta cronologica IQ

Ian_03 3.5 1.8 3 2.5 4.5 3.06 5.25 58

Apr_03 3.6 1.8 3.1 2.7 4.8 3.2 5.5 58

Iul_03 3.6 2.1 4.2 2.8 5 3.54 5.75 61

Oct_03 3.9 2.8 4.6 3.7 5.6 4.12 6 68

Ian_04 4.6 3.7 4.9 5.2 6 4.88 6.25 78

Varsta Mentala = (Socializare + Limbaj + Autoservire + Cognitiv + Motor) / 5

I.Q. = (Varsta Mentala / Varsta Cronologica) x 100

Exemplu de evolutie obtinuta in urma evaluarilor folosind testul PORTAGE:


8/14

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare expresiva / intentionata pentru copiiicu autism nonverbali


Ce este comunicarea ?Comunicarea reprezinta o gama decomportamente care sunt folosite cuintentie in cadrul structurii interac-

tiunii sociale, pentru a transmite in-formatii, observatii, stari interne,sau pentru a cauza schimbari in me-diul din imediata apropiere. Sunt in-cluse comportamentele verbale sinonverbale, atata timp cat se poatededuce o intentie, o dovada a antici-parii efectului. De aceea nu orice vo-

calizare, sau chiar vorbire, pot ficonsiderate ca fiind comportamentde comunicare intentionata. Aceastadefinitie accentueaza faptul ca o

comunicare are loc intr-un contextsocial. Vorbirea/verbalizarea devincomunicare atunci cand exista odorinta sau o intentie de a transmiteun mesaj altcuiva. Deoarece relatiilesociale sunt aria principala de dificul-tate la copiii cu autism, nu e surprin-zator ca o comunicare eficace este in

mod semnificativ subrezita la acesticopii. Aceste doua arii, comunicareasi abilitatile sociale, sunt strans in-trepatrunse si interdependente. De

aceea dezvoltarea abilitatilor decomunicare nu poate fi delegata caresponsabilitate numai in sarcinalogopedului. Acesta poate furniza di-rectii si strategii de urmat, darcomunicarea trebuie folosita con-tinuu de catre toti cei care vin incontact cu copilul.

Acest articol are doua scopuri. Sa

ofere:1) intrebari cheie de care trebuie tinutseama pentru a determina abilitatile decomunicare curente ale copilului;2) informatii cu privire la dezvoltareaunui program de interventie in comu-nicare bazat pe nevoile de comunicareale copilului.

1. Intrebari cheie de care trebuietinut seama pentru a determina abili-tatile de comunicare curente ale co-

pilului.Face copilul dovada unei comunicariintentionate?Este important de stabilit daca el facedovada unei comunicari intentionate. In-tentia de a transmite un mesaj distingecomunicarea de discursul noncomunica-tiv, de verbalizare si gesturi. Cand co-pilul anticipa un efect al comunicariisale, indiferent de forma (ex. vorbire,gesturi, etc.), el demonstreaza intentia.

Exemplu: un parinte raspunde unui copilcare plange. In acest moment, copilul nua facut dovada unei comunicari inten-tionate. Totusi daca el continua saplanga, se uita la parinte, si apoi se uitala un obiect dorit, intentia de a comunicaa fost demonstrata. Prin plans, uitandu-se la adult si uitandu-se la obiect, copilulanticipa ca va obtine obiectul dorit.

Intentia de a comunica este indicatorul

dorintei de a comunica a copilului. Inschimb, dorinta de a comunica estelegata de dezvoltarea relatiilor sociale,o arie de dificultate semnificativa pen-tru copiii cu autism. Deoarece acesticopiii adesea nu sunt constienti de altii,sau nu sunt interesati de acestia,dorinta sau intentia de a comunica suntadesea absente. Ei nu inteleg ca potfolosi comunicarea pentru a obtine ceva,sau sa determine pe cineva sa faca cevapentru ei. Ei incearca sa-si satisfaca ne-

voile si dorintele prin ei insisi in oricemod posibil, si pot suferi cand nu re-usesc. Cand interactionezi cu un copil cuautism, este important sa fii capabil sadistingi intre suparare si dorinta de acomunica, pentru a determina daca elface dovada unei comunicari intentio-nate.

In ce fel comunica copilul?Un copil cu autism, care a demonstratcomunicare intentionata, o poate face

folosind forme si moduri variate. Esteimportant sa tii seama de care dintreurmatoarele forme de comunicare sefoloseste copilul:

1) Motrica: manipularea fizica directa aunei persoane sau a unui obiect (ex. a luamana unei persoane si a o impinge catreobiectul dorit; a da o ceasca unui ingriji-tor pentru a indica vreau lapte).

2) Prin gesturi: a arata, a indrepta de-

getul catre, concentrarea privirii (ex. uncopil se uita sau arata catre un obiectdorit si apoi isi schimba privirea concen-trand-o catre o alta persoana, in felulacesta cerand acel obiect -actul comu-nicarii prin care cere).3) Vocalizarea: folosirea sunetelor, in-clusiv plansul, pentru a comunica (ex. uncopil spune ah-ah-ah, pentru a atrageatentia altei persoane asupra lui).4) Limbajul semnelor: comunicare cu unsistem conventional de limbaj prin

semne.5) Folosirea obiectelor: copilul da unobiect unei alte persoane pentru a comu-nica (ex. copilul da o ceasca parinteluisau pentru a indica bea).6) Folosirea fotografiilor: folosirea unorfotografii pentru a comunica (ex. copilularata catre, sau da fotografii cu obiectevariate, actiuni sau evenimente pentru a-si comunica dorintele).7) Pictoriala: folosirea desenelor carereprezinta obiecte, actiuni, sau eveni-

mente (ex. un copil da un desen al uneilinii oscilante, parintelui, pentru a indicaca vrea sa se dea in leagan).8) Scrisa: folosirea cuvintelor printatesau frazelor pentru a comunica (ex. co-pilul scrie, prea tare pentru a indica canivelul zgomotului din mediu il deran-

jeaza).

In plus, este important de stabilit daca


9/14

forma de comunicarea folosita de copilvariaza, depinzand de context si situatiesau de tipul de comunicare dorit. De e-xemplu, copilul poate folosi un mod decomunicare motrica (a lua mana unei per-soane si a o impinge catre obiectul dorit)pentru a cere un obiect. Totusi acelasicopil poate folosi o vocalizare (plansul)

pentru a respinge un obiect/o actiune,sau pentru a protesta.

Cum isi foloseste copilul limbajul pen-tru a comunica?Cercetarile au aratat ca un copil cu au-tism isi foloseste limbajul pentru acomunica pentru o gama restransa saulimitata de scopuri sau functii. Sunt treifunctii principale sau scopuri ale limba-

jului: regularizarea comportamentala,interactiunea sociala si atentia partici-

pativa. Este important de notat ca toatecele trei functii ale comunicarii se dez-volta pana la varsta aproximativa de 12luni, la copiii cu o dezvoltare normala, sisunt listate in ordine ierarhica de la ceamai putin sociala la cea mai sociala:1) Regularizarea comportamentala:aceasta este cea mai usoara si cea maitimpurie functie a comunicarii. Copilulfoloseste comunicarea pentru a cere/protesta, sau pentru a-si satisface ne-voile fizice imediate. Regularizarea com-

portamentala include:- cererea de obiecte- cererea de actiuni- cererea de asistenta- protest/respingere de obiecte- protest/respingere de actiuni

2) Interactiunea sociala: tipuri de com-portari comunicative care sunt folositepentru a initia, raspunde la, mentine, sautermina interactiunile sociale. Acesteinteractiuni sociale comunicative includ:

- cererea de rutine sociale- cererea comfortului (ex. A cere sa fietinut cand e suparat)- saluturi (ex. Buna/la revedere)- cererea de atentie (ex. Copilul cereatentie asupra sa strigandu-i pe altii)- se da in spectacol (ex. Copilul practicadatul in spectacol in timpul jocurilor,imbracatului, etc.).

3) Atentia participativa: aceasta estecea mai dificila functie a comunicarii dedezvoltat la copiii cu tulburare autista.Comunicarea este folosita pentru a di-rectiona atentia altcuiva asupra unuiobiect, eveniment, sau tema a unui actde comunicare. Actele de comunicare cetin de atentia participativa includ:

- comentariul (ex. Un copil se uita laparintele sau si arata spre cer la unavion de deasupra capului. Copilul nucere avionul dar comenteaza asupra lui,atragand atentia altcuiva asupra acestuiobiect)- cererea de informatii de la altii (ex.Copilul intreaba pe altcineva unde teduci)- furnizarea de informatii altora ( ex.Copilul da informatii despre ceva care nueste evident sau stiut de cealalta per-

soana: am fost la targ seara trecuta)

Copilul are un motiv ca sa comunice?Este important de stabilit ce il mo-tiveaza pe copil, inainte de a dezvolta unplan de interventie in limbaj. Ca si lacopiii cu o dezvoltare tipica a limbajului,copiii cu autism, in general, nu se vor an-gaja in interactiuni de comunicare decatdaca sunt motivati sa o faca. Astfel,daca copilului ii place sa se legene, sasara, sa se joace cu coarda sau prefera

anumite mancaruri, atunci acestea suntactiunile/obiectele care ar trebui safaca parte din planul de interventie.Este vital sa incorporezi activitati siobiecte motivante cand ii ajuti pe copiisa-si dezvolte intentia/dorinta de acomunica. A invata o suma de cuvintepentru formarea unui vocabular de bazapoate insemna eventual, pentru copilul cuautism, numai sa puna etichete, nu in-seamna ca si invata sa comunice. Folo-sind initial actiuni si obiecte motivante,

copilul va invata cu adevarat scopurile sifunctiile comunicarii. Odata ce copilul ainvatat asta, vocabularul poate fi extinsprintr-o varietate de strategii de inva-tare.

Raspunde si/sau initiaza copilulinteractiunile de comunicare?Comunicarea implica atat initierea cat siraspunsulla informatie, in timp ce te

angajezi intr-o interactiune sociala. Deaceea e important de stabilit daca co-pilul cu autism este capabil pe de o partesa inteleaga, si pe de alta parte sa par-ticipe la comunicare, avand ambele roluriin interactiunile ce implica comunicare?Exemplu: un copil nonverbal poate initiao interactiune de comunicare cu parin-

tele prin vocalizare pentru a atrage a-tentia, si apoi sa arate pentru a cere unobiect dorit. Acelasi copil poateraspunde prin aratarea unei imagini amancarii dorite cand parintele il in-treaba ce vrei sa mananci?

Copiii cu autism au de cele mai multe oridificultati in a initia comunicarea cualtii, si au tendinta de a fi mai buni la ainvata sa raspunda. Cand stabilesti dacael initiaza sau raspunde la orice interac-

tiune de comunicare, este important sate asiguri de contextele/situatiile par-ticulare, maniera sau forma de comu-nicare si scopul sau functia comunicarii.Exemplu: un copil isi gaseste mama inalta camera, o ia mana si o duce pana inbucatarie, unde ii pune mana pe manerulfrigiderului. Mama deschide frigiderul siincepe sa scoata produse, unul cate unul,pana cand copilul indica prin expresiefaciala si corporala ce produs doreste.In acest exemplu copilul initiaza comu-

nicarea in bucatarie (contextul) pentru acere mancarea dorita (scopul), folosind oforma de comunicare motrice si pringesturi.

Este capabil copilul sa foloseascastrategii de reparare cand au locesecuri in comunicare?Datorita semnificativelor lor dificultatiin a comunica cu succes, copiii cu autismpot avea frecvente esecuri in comu-nicare si ca vorbitori (exprimarea comu-

nicarii) si ca ascultatori (cand li se ceresa raspunda). De aceea e important destabilit daca el si-a dezvoltat, sau e ca-pabil sa foloseasca, orice fel de strate-gii de reparare a comunicarii atat pentrua primi cat si pentru a transmite mesaje.1) Esecuri in comunicarea receptiva

(ascultator):

Deoarece copiii cu autism au dificultatisemnificative in intelegerea limbajului,



10/14

pot avea loc multe esecuri in comunicare,ca ascultatori. Aceste esecuri transparcand copilul nu intelege, sau raspundeinadecvat la informatia verbala. Ostrategie de reparare a comunicarii carepoate fi folosita in aceste situatii estesa prezinti informatia care a fost gresitinteleasa, in mod vizual (copiii cu autism

proceseaza in general informatia vizualamai usor decat informatia auditiva). Inacest mod se poate determina daca el nuraspunde adecvat (esec in comunicare)fie datorita faptului ca informatia edata verbal, fie pentru ca nu intelegeinformatia, cand aceasta e prezentataverbal si vizual. Multi copiii cu autismpot fi usor etichetati ca fiindneascultatori atunci cand nu raspund lainformatia verbala. Intotdeauna trebuietinut seama de abilitatea copilului de a

intelege si de a raspunde la informatiaverbala (ca fiind opusa informatiei vi-zuale) pentru a stabili cauza esecului incomunicare.

2) Strategii de reparare a esecurilor in

comunicarea expresiva (vorbire):

Cand au loc esecuri in exprimarea comu-nicarii, este important de inteles dacacopilul se foloseste de vreuna dinstrategiile de reparare urmatoare:

a) Repeta aceeasi incercare de comu-

nicare: este persistent. De exemplu co-pilul arata in mod repetat catre un raftla care nu poate ajunge, pe masura ceadultul ia fiecare obiect de pe raft si ilarata copilului pentru a vedea care e celdorit.

b) Arata persoanei ce incearca el sa-icomunice: un copil poate sa duca un adultla frigider, de exemplu, sa deschida usasi sa se intinda catre un raft pe care seafla laptele, demonstrand ca dorestelapte.

c) Foloseste un mod alternativ de acomunica acelasi mesaj: in exemplul an-terior, daca el arata catre un raft demai multe ori, dar adultul tot nu intelege(un esec in comunicare), atunci copilulpoate alege o imagine din caietul sau decomunicare pentru a-si clarifica cererea,astfel reparand esecul din comunicare.

2. Dezvoltarea unui program de inter-ventie pentru copiii cu autism nonver-bali:

Dupa ce am luat in considerare intreba-rile anterioare, poate fi dezvoltat unprogram de interventie care sa se adre-seze nevoilor de comunicare ale copilului,

la acest nivel preverbal. Ar trebui saincluda urmatoarele elemente de comu-nicare esentiale:

Dezvoltarea intentiei de a comunica:Urmarind instalarea unor abilitatiprelingvistice cum ar fi obtinerea simentinerea contactului vizual, un copilautist nonverbal poate fi invatat inten-tia de a comunica, in mai multe feluri:

1) Gandirea cauza/efect: gandireacauza/efect ajuta la dezvoltarea inten-

tiei de a comunica, deoarece il invata pecopil ca daca face o actiune poate cauzao alta sa se intample. Este foarte impor-tant pentru copil sa-si dezvolte o in-telegere a gandirii cauza/efect, printr-ovarietate de experiente, cum ar fi sa se

joace cu jucarii muzicale ce sunt acti-vate prin apasarea unui buton, sa se ca-tere pe un scaun pentru a lua o prajiturade pe tejghea, sa fie recompensat pen-tru anumite comportamente, etc.

2) Activitati comune de rutina (copilplus adult): activitati de rutina foartepredictibile care includ miscari de ru-tina, cum ar fi suflatul de baloane desapun, umflatul unui balon si eliberarealui, jocul de gadilat uite vine paian-

jenul, rutina de a face o mancare, cumar fi lapte cu cacao, rutina unui joc cu

jucarii simple, pot stabili comporta-mente anticipative la copil. Abilitateacopilului de a anticipa rezultatele aces-tor activitati de rutina foarte predicti-

bile asigura intelegerea cauza/efect.Imbinarea activitatilor de rutina este ostrategie de invatare foarte eficientapentru copiii autisti, deoarece asigurainvatarea printr-o caracteristica foarteputernica a autismului, preferinta pen-tru rutina. Realizarea unor activitaticomune de rutina permite copilului siadultului sa se angajeze in interactiunide comunicare cu sens, naturale din

punct de vedere social, prin rutina uneiactivitati. Un alt rezultat pozitiv alfolosirii activitatilor de rutina este fap-tul ca ele il invata pe copil ca poate im-parti experientele cu altii prin intro-ducerea comunicarii in cadrul acestorrutine.

3) Amanarea raspunsurilor pentrudorintele/nevoile anticipate: cu timpul s-ar putea sa fie usor de anticipat siraspuns la dorintele si nevoile copiluluinonverbal, chiar daca copilul nu folo-seste comunicare intentionata. Totusi,fiindca scopul programului de interven-tie este dezvoltarea abilitatilor decomunicare cu sens (scop, intentie, sidorinta), este important de tinut mintesa astepti ca el sa comunice. Chiar dacaadultul poate ca stie ce vrea copilul,

este foarte important sa amane inde-plinirea dorintelor si nevoilor copilului,astfel incat el sa se afle in situatia de atrebui sa interactioneze cu altii pentrua-si putea indeplini dorintele si nevoile.

A stabili un mod/forma eficienta siadecvata de a comunica:Dupa stabilirea formei prin care copilulcomunica (motrica, prin gesturi, etc.),este important de apreciat daca poate fifolosita o forma mai eficienta pentru a

exprima aceleasi functii ale limbajului.De exemplu: daca copilul sare/topaieentuziasmat in apropierea obiectuluidorit, trebuie luat in calcul un mod maieficient de a cere acele obiectedorite. Aceasta parte a procesului deinterventie este impartita in doua: a)determinarea sistemului de reprezen-tare vizuala care este cel mai bine in-teles de copil (obiecte, fotografii, de-sene exacte, desenul stilizat, cuvintelescrise); si b) folosirea acestei informatii

pentru a stabili un sistem de comunicarealternativ cat mai adecvat, pentru copil.In continuare sunt prezentate sistemede reprezentare vizuala, in ordine ie-rarhica, de la cel mai concret la cel maiabstract.

1) Sisteme de reprezentare vizuala:a) obiecte reale: copilul foloseste

obiecte reale variate pentru a comunica



11/14

(ex. aduce parintelui pantofi pentru aarata ca vrea afara).b) obiecte reale in miniatura: copilul

intelege ca un obiect in miniaturareprezinta obiectul real (ex. o ceasca inminiatura reprezinta o ceasca adeva-rata).c) imaginile unor obiecte reale, decu-

pate pe contur: conturul simbolului, pecare copilul poate sa-l si vada, sa-l sisimta, se pare ca il ajuta pe copil sa in-teleaga mai repede sistemul dereprezentare bidimensional.d) fotografiile: copilul intelege ca foto-

grafia unei actiuni sau a unui obiect estereprezentarea obiectului, actiunii sauevenimentului real.e) desene: copilul intelege ca un desen

al unei actiuni sau obiect este reprezen-tarea obiectului, actiunii sau evenimen-

tului real.f) desen stilizat: copilul intelege ca undesen simplu de linii, al unei actiuni sauobiect este reprezentarea obiectului,actiunii sau evenimentului real.g) cuvant scris: copilul intelege ca un

cuvant scris este reprezentarea obiec-tului, actiunii, sau evenimentului real.Cuvantul scris ar trebui sa insotescatoate sistemele de reprezentare vizuala,pentru ca multi copii cu autism, chiar sicei nonverbali, dovedesc abilitati lite-

rare.

2) Sisteme de comunicare alternativa:a) Prin gesturi: acesta este un sistem

de comunicare alternativ important destabilit la copiii autisti nonverbali. Nunecesita nici un fel de sistem dereprezentare vizuala. Un sistem pringesturi poate include aratatul si/sauprivitul la obiectele dorite: copilul isiscutura capul nu; impinge ceva mai de-parte pentru a protesta sau respinge; si

face cu mana pentru a saluta.b) Schimbul de obiecte: un sistem deschimb de obiecte se bazeaza pe capaci-tatea copilului de a da un obiect inschimbul unei solicitari una din func-tiile comunicarii. De exemplu daca copilulmai vrea lapte intinde cana catre adultpentru a indica aceasta solicitare.c) Indicarea unei imagini: copilul folo-

seste un sistem de reprezentare vizuala

(fotografii, desene, schite, cuvinte im-primate) pentru a comunica.

d) Sistem de comunicare prin schimbde imagini (Picture Exchange Communi-cation System PECS): permite copiluluisa initieze spontan o interactiune decomunicare prin schimbul de reprezen-tari vizuale cu o alta persoana. Astfel,

prin schimbul fizic de imagini (copilulchiar inmanand de ex poza persoanei cucare comunica), copilul isi dezvolta o in-telegere concreta a faptului ca comu-nicarea reprezinta un schimb de infor-matii, la propriu, intre doua sau maimulte persoane. Programul PECS are maimulte faze sau nivele, plecand de la lu-cruri concrete pana la notiuni abstracte

Extinderea gamei de functii sauscopuri ale comunicarii:

Este important sa-l inveti pe copil sacomunice pentru o varietate de scopuri.Dupa ce s-a stabilit cum isi folosestecopilul limbajul pentru a comunica, pot fidezvoltate activitati de interventie pen-tru a extinde scopurile comunicarii co-pilului. Imbinarea activitatilor de rutina,ca si activitatile de joc, furnizeazaoportunitati de invatare naturala a lim-bajului pentru a dezvolta modul in careun copil isi foloseste limbajul pentru acomunica. Aceste activitati ar trebui

dezvoltate pe baza motivatiilor, ne-voilor, si capacitatilor de invatare indi-viduale ale copilului. Urmatoarea listadescrie oportunitatile de comunicare cear trebui folosite la copilul cu autismpentru a fi dezvoltate si extinse in rela-tie cu cele trei functii primare ale lim-bajului: reglarea comportamentului, in-teractiunea sociala si atentia participa-tiva:1) Pentru a dezvolta reglarea comporta-mentelor de comunicare, programul de

interventie include:- ocazii de a cere mancare sau obiecte- ocazii de a alege dintre mai multe al-ternative- ocazii de a protesta la actiuni sau de arespinge obiecte- ocazii de a cere incetarea unei activi-tati- ocazii sau nevoia de a cere asistenta

2) Pentru a dezvolta functia de interac-tiune sociala, interventia ar trebui saincluda:- ocazii de a cere jocuri sociale sau ru-tine, sau continuarea jocurilor sau ruti-nelor- ocazii de a practica comportari de sa-lut, verbale sau nonverbale

- ocazii sau nevoia de a atrage atentiaasupra sa, fie verbal, fie nonverbal, che-mandu-i pe altii sau cerand confort(alinare)- ocazii de a se da in spectacol in timpul

jocurilor (ex. de-a v-ati ascunselea, intimpul imbracatului, etc.).

3) Atentia participativa. Programul deinterventie ar trebui sa includa:- ocazii (sau nevoia) de a da sau trans-fera obiecte, sau de a urmarii atentia

concentrata a altcuiva- ocazii (sau nevoia) de a folosi gesturisau vocalizari pentru a atrage atentiaasupra obiectelor sau evenimentelor (ex.a se uita la carti, a merge la gradina zo-ologica, a se uita pe fereastra, etc.)- ocazii de a comenta asupra evenimen-telor, introducand noutatea si schim-barea (ex. a scoate jucarii noi dintr-osacosa de carpa, a efectua actiuni in-teresante cu obiectele)- ocazii sau nevoia de a cere informatii

sau lamuriri (pentru copiii cu un nivel i-nalt al abilitatilor).

Motivatia de a comunica:Copiii cu autism nu sunt intotdeauna mo-tivati de elementele care ii motiveaza pecopiii dezvoltati normal, cum ar fi satis-factia intriseca sau lauda sociala. Deaceea trebuie sa evaluam pe o bazaobisnuita ce e motivant pentru copil prinevaluari intarite. Parintii pot furnizafoarte multe din aceste informatii im-

portante. Activitatile, obiectele moti-vante, etc., pot servi ca punct de plecarein a-l invata pe copil functiile comu-nicarii.Exemplu: este stiut ca un copil estefoarte motivat de saritul pe o mingeterapeutica. Aceasta minge este atuncifolosita pentru a stabili o activitate derutina familiara, al carei scop este de a-linvata pe copil comunicarea intentionata,



12/14

folosind orice forma de comunicare-gesturi, manipulare fizica, imagini/desenul de linii, etc.

Dezvoltarea abilitatii de a raspunde lasi de a initia comunicarea:1) A raspunde la informatii: modul cumproceseaza copilul informatia trebuie

luat in considerare inainte de a a-l invatasa raspunda la comunicare. Daca abili-tatea copilului de a procesa informatiaauditiva este saraca, el va avea dificul-tati semnificative in a invata saraspunda la comunicarea verbala. Inschimb, daca abilitatea copilului de aprocesa informatia vizuala este puter-nica, ar trebui folosit acest mod deprocesare pentru a-l invata sa raspundaadecvat la interactiunile de comunicare.Copilul ar trebui invatat sa raspunda in

situatiile care apar in mod natural,printr-un canal de procesare pe care ilintelege cu usurinta.Exemplu: in timpul de joaca, un partenerde comunicare prezinta copilului in modvizual, o carte de joc care are douaimagini. Apoi partenerul intreaba verbalpe care o vrei?. Copilul raspundeadecvat la intrebare aratand sau selec-tand alegerea sa vizuala.

2) A initia comunicarea: ar trebui create

situatii de comunicare, folosind lucruricare sunt motivante pentru copil, pentrua stabili o activitate de rutina familiara.Odata ce copilul anticipa o schema deraspuns predictibil, in activitatea de ru-tina familiara, rutina este sparta pentrua creea o stimulare a copilului ca sa ini-tieze o interactiune prin comunicare, cuscopul de a reinstala rutina.Exemplu: a fost stabilita o activitate derutina familiara, suflatul baloanelor desapun. Partenerul de comunicare intre-

rupe rutina, inchizand capacul sticleifoarte bine si punand sticla in fata co-pilului. Astfel este creata o stimulare acopilului pentru a initia interactiunea dea comunica ca vrea mai multe baloane.

Sistemul de comunicare prin schimbul deimagini (PECS), care a fost dezvoltat ca

sa-l invete pe copil sa initieze interacti-uni de comunicare spontana cu altii, esteo alta metoda de a-l invata pe copilaceasta abilitate de a comunica.

Dezvoltarea de strategii pentru arepara esecurile din comunicare:La copiii autisti nonverbali pot apareesecuri in comunicare si la primirea, si laexprimarea mesajelor.1) Esecuri in primirea comunicarii: urma-toarele strategii pot fi folosite pentru a

preveni esecurile, sau sa-l ajute pe copilla repararea esecurilor din comunicareatunci cand primeste informatie:a) Asigura atentia copilului inainte de acomunica, strigandu-l pe nume, sau princontact fizic (de ex. atingandu-i umarul)b) Monitorizeaza semnele ca a inteles(copilul efectueaza actiuni adecvate sauincearca sa raspunda in mod expresiv)c) Foloseste propozitii scurte si simpled) Redu cantitatea de informatie audi-tiva oferita

e) Da copilului timp sa raspunda inaintede a repeta, din cauza existentei uneiposibile intarzieri in procesarea infor-matiei auditivef) Foloseste o varietate de strategii desuport vizual pentru a te asigura ca elintelege mesajul dat.2) Esecuri in exprimarea comunicarii:copilul cu autism poate fi invatatstrategii de reparare, care il vor ajutain a repara cu succes esecurile din ex-primarea comunicarii. Copilul trebuie sa

demonstreze mai intai comunicare inten-tionata, inainte de a-l invata strategii dereparare. Strategiile de reparare a ese-curilor din exprimarea comunicarii, in-clud:a) Persistenta: a-l invata pe copil sa

repete incercarea sa de a comunica,daca initial, partenerul de comunicare nu

intelege. Aceasta abilitate trebuie in-vatata prin folosirea unor activitatifoarte motivante, care vor mentine in-teresul copilului de a continua interacti-unea de a comunica, chiar daca a aparutun esec (de ex. daca copilul nu estefoarte motivat sa comunice ca vrea labaie, nu va fi motivat sa persiste inrepetarea acestui mesaj, odata ce a avutloc un esec in comunicare). Dupa ce co-pilul comunica un mesaj neclar, parte-nerul de comunicare poate raspunde cu

nu inteleg, sau spune-mi inca o datainsotit de un gest ce exprima aproxima-tiv acelasi lucru (ridicatul din umeri).Copilul trebuie incurajat sa repete me-sajul, oferindu-i-se un minim ajutor dacae nevoie.b) Arata-mi: dupa ce copilul invata sa

fie persistent, ar trebui sa invete saraspunda la arata-mi si apoi sa se deaun model de limbaj adecvat daca astaare succes.Exemplu: un copil abordeaza un adult,

topaie, vocalizeaza tare si se uita la oregiune specifica a clasei. Adultul ver-balizeaza Arata-mi, arata catre ariaclasei indicata de copil, si apoi il duce pecopil catre acea arie pentru a-l incurajasa arate.

Susan Stokes, consultant autism

http://www.cesa7.k12.wi.us/sped/autism/nonverbal/

non11.htm

Concluzie:Daca ai o buna intelegere a niveluluicurent de competenta in comu-nicare al copilului, acesta este pri-mul pas in dezvoltarea unui programadecvat de interventie in comu-nicare pentru copilul autist nonver-

bal. Trebuie luate in considerare sisisteme de comunicare alternativepentru acesti copii. La acest nivel,preverbal, de competenta a comu-nicarii, este critic pentru copil saaiba un mod efectiv de a comunica,decat sa te concentrezi doar pe

dezvoltarea abilitatilor verbale.Aceste abilitati (a invata sa vor-beasca) se pot dezvolta in combi-natie cu folosirea sistemelor decomunicare alternative.




Centrul de Abilitare SperantaReprezentant: Letitia BabaStr. Fagului, nr. 17, Timisoara

Tel: 0256/195005. Fax: 0256/195005E-mail: [email protected]

Fundatia Pentru VoiReprezentant: Laila OnuStr. Ioan Slavici, nr. 47, TimisoaraTel: 0256/228062. Fax: 0256/228473E-mail: [email protected]: www.pentruvoi.ro

Societatea Romna SperantaReprezentant: Lia CojanStr. Fagului, nr. 17, Timisoara

Tel: 0256/190245. Fax: 0256/201152E-mail: [email protected]: www.intermeding.com/speranta

Asociatia LacrimaReprezentant: Arnold SzorenyiStr. Intrarea Ciresului, nr. 1, sc. C, ap.31, et. II, BistritaTel: 0263/218615. Fax: 0263/226850

Fundatia Caritatea

Reprezentant: Luiza RosentzveigAleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap.31, ConstantaTel: 0241/614356. Fax: 0241/618694

Fundatia Copiii MariiReprezentant: Luiza RosentzveigAleea Hortensiei, nr. 20, bl. X3, sc. B, ap.31, ConstantaTel: 0241/614356. Fax: 0241/618694

Asociatia Special Olympics OlteniaReprezentant: Lengyel Ionescu MarianaStr. Br. lui Novac, bl. 35IV A1, sc. II, ap.9, CraiovaTel: 0251/154561Asociatia Handicapatilor NeuropsihiciReprezentant: Constantin TrancaStr. lui Novac, bd. Dacia, bl. 26, sc. 1, et.2, ap. 11, Craiova

Asociatia Handicapatilor PsihicReprezentant: Ana LupeaStr. Smighilski, nr. 10, SibiuTel: 0269/238647. Fax: 0269/214955

Asociatia ngerii Sperantei

Reprezentant: Ioan ValcanStr. Ion Vidu, nr. 17, LugojTel: 0256/351152. Fax: 0256/355456E-mail: [email protected]

Fundatia MAYAReprezentant: Voichita ChisStr. Gh. Doja, nr. 40, bl. D40, parterZalauTel: 0260/661837. Fax: 0260/661838

Asociatia Prietenii la nevoieReprezentant: Pop MirceaCartier Bradet, str. Avram Iancu, nr. 3,bl. M12, ap. 18, ZalauTel: 0260/661837. Fax: 0260/661838

Asociatia Down SindromReprezentant: Malnassy FranciscStr. Cetatii, nr. 13/A, Cehu Silvaniei, jud.SalajTel: 0260/650389

Asociatia Sfntul CalinicReprezentant: Paula StefanescuStr. Cmpia Libertatii, nr. 6, bl. PM 52,parter, sc. A, sector 3, BucurestiTel: 021/2400897. Fax: 021/2400897

Asociatia Nationala pentru Copii siAdulti cu Autism din RomniaReprezentant: Georgeta CrisuStr. Banu Manta, nr. 9, sector 1, Bucur-estiTel: 021/6190400, 021/2234347, int.253

ARPEHAMReprezentant: Ana Draghici

Str. RafieiTel: 021/2124892

Asociatia pentru Protejarea si Ajuto-rarea Handicapatilor Neuro-PsihiciReprezentant: Ilies Ana MarianaStr. Milton Lehrer, nr. 18, Cluj-NapocaTel: 0264/120863, 0264/414022E-mail: [email protected]

Asociatia EsperandoReprezentant: Andrada Craciun, DanielFilipasStr. G. Cosbuc, 6/6, Baia MareTel: 0262/206084. Fax: 0262/206085E-mail: [email protected]

Asociatia CascadaReprezentant: Petrica GrobnicMicro 18, bl. G2, ap. 12, GalatiTel: 0236/444226

Carte de vizita: Federatia Organizatiilor pentru Persoanele cu Dizabilitati Intelectualedin Romania: INCLUZIUNE ROMANIA

Scop:Cresterea calitatii vietii persoanelorcu handicap mental si familiilor lor.

Activitati:* Lobby pentru implementarea Strate-

giei Nationale privind Protectia Specialasi Integrarea Sociala a Persoanelor cuDizabilitati.* Advocacy la nivel national pentru per-

soanele cu dizabilitati intelectuale* Promovarea serviciilor pe baze comu-

nitare* Reprezentarea intereselor asociatiilor

membre la tratativele cu institutii guver-namentale din tara si strainatate: UNI-CEF, ONU, UE etc.

* Sprijinirea asociatiilor membre n ve-derea protejarii drepturilor civile, so-ciale si a demnitatii persoanelor cu diza-bilitati n fata institutiilor guvernamen-tale si neguvernamentale

www.pentruvoi.ro/romania_inclusiva.htm

Contact:

Incluziune Romnia, Str. Luterana, nr. 1,

ap. 51, et. 6,Sector 1 Bucuresti.

Tel / fax: 021/3132301E-mail: [email protected]

Membri:


14/14

Publicatie editata la initiativa si prin eforturile moderatorilor forumului gazduit de www.autism.ro. Informatiile cuprinse in acest nu-mar sunt preluate de pe acest website, daca nu se precizeaza altfel. Pentru mai multe informatii: www.autism.ro/forum

In alta scena, in care Taylor flirteazacu G. Segal, in timp ce R. Burton esteundeva pe fundal, atentia persoanelornon-autiste descrie un triunghi ur-marind expresiile celor trei personaje,pe cand autistul nici nu l-a privit pe R.

Burton, si nici ochii personajelor dinprim-plan.

Un studiu ulterior a inclus 15 barbaticu autism, cu IQ normal si un grup decontrol. S-au masurat duratele de timpin care atentia a fost focalizata pepatru regiuni: gura, ochi, corp siobiecte.Rezultatele sugereaza ca indivizii cuautism nu numai ca se uita mult maiputin la ochi, dar se pare ca nici nu per-cep multa informatie atunci cand o fac.Dintre indivizii autisti supusi studiului,cei care au focalizat mai mult atentiaasupra gurii sunt si cel mai bine inte-grati social, ceea ce a constituit o sur-priza pentru ca ne asteptam ca per-soanele care focalizeaza atentia maimult asupra ochilor sa stea mai bine dinpunct de vedere al socializarii declaraAmi Klin, unul dintre autorii studiului.Conform Dr Klin, corelarea pozitiva in-

tre focalizarea atentiei asupra gurii sisocializare ar putea sugera ca indiviziicu autism, care au IQ in zona normala,isi concentreaza atentia numai asupracuvintelor (gurii), pierzand astfel multeindicii non-verbale transmise prin in-termediul ochilor si a expresiei fetei.In general, cele mai multe persoane

transmit in principal starile mentale(intentii, emotii) prin intermediulochilor, aceste stari putand fi in con-tradictie cu exprimarea verbala (deexemplu ironie, sarcasam, glume).Focalizarea puternica a atentiei asupra

gurii si prin extensie, asupra cuvinte-lor, poate fi o modalitate de a com-pensa lipsa elementelor sociale pe careei nu le pot intelege pentru ca nu potciti privirea vorbitorului.Studiul mai arata ca, cu cat focalizareaatentiei se realizeaza mai mult catreobiecte, cu atat indivizii autisti staumai slab la capitolul socializare. Ei nu-si concentreaza atentia de loc asuprapersonajelor, si ca urmare pierd ele-mente sociale transmise atat verbalcat si non verbal.Acest studiu are si un potential aplica-tiv in detectia timpurie a autismului.Deoarece abilitatile sociale, cum ar fiprivitul preferential catre ochi mai de-graba decat catre gura se formeaza inprimele luni de viata, aceasta tehnicaar putea fi folosita pentru a detectadin timp aceasta caracteristica chiar lacopiii foarte mici. Detectia timpurie siinterventia la varste fragede sunt

esentiale in eforturile de recuperare acopiilor cu autism.

http://www.yale.edu/opa/v31.n8/story15.

html- Yale Bulletin&Calendar;The New York Times, Experiment of-fers look through eyes of autism,June 11, 2002.

Interventia timpurie in programeaplicate acasastudiuStudiul examineaza implementarea unuiprogram, alcatuit dintr-un mix de me-tode (printre care Loovas, TEACHH,

PECS), de interventie timpurie pentruun grup de sapte copii cu autism inaltfunctional. Copiii care au participat lastudiu au fost apropiati ca varsta cro-nologica si mentala. Efectele aplicariiprogramului, dupa un an de la incepere,au fost incurajatoare, intrucat copiii aufacut progrese considerabile in toateariile de dezvoltare, in special pe cog-nitiv si limbaj. Conform autoareistudiului, Lia Kaderoglou, de la Univer-sitatea din Atena, interventia timpurieprin programe aplicate acasa, care in-clud parintii in procesul educational,pare sa fie eficace in cazul copiilor cuautism inalt functional. Cititi studiul inintregime pe internet, la adresa:www.isec2000.org.uk/abstracts/papers_k/kaderglou_1.htm

Studii in derulareDaca sunteti interesati in a vedea cestudii sunt in derulare in momentul de

fata, sponsorizate de Institutul Na-tional pentru Sanatatea Copilului siDezvoltare Umana USA (National In-stitute of Child Health&Human Deve-lopmentNICHD) in domeniul autism,vizitati:www.nichd.nih.gov/autism/projects.cfm

Noutati, studii (continuare din pag 1)

PovestiriCum a invatat Mara sa zboare

Daca iti plac tucanii, esti prietenul ei peviata. Nu stiu de ce dintre toatepasarile a ales tucanul, cu ciocul luicaraghios si disproportionat. Ce dragute!, Uite cat e de dragut!, Mama, euvreau sa fiu tucan! Vreau sa zbor! Defiecare data se entuziasmeaza cand isi

aminteste sau cand vede vreo imagine

cu tucani. Incepe sa topaie pe varfuri sisa dea repede-repede din manute, nuconteaza daca suntem in mijlocul orasu-lui sau in cada de baie.Azi dimineata s-a trezit foarte fericita.Zambea asa de frumos Mami, eu sunttucan. Am zburat. Pentru ca n-am putut

sa merg bine

Acesta a fost pri-mul vis pe care mil-a povestit.Mara are 4 ani.Cand e copil, mergenumai pe varfuri.Nu urca si nu coboara singura scarile.

info autism nr2 martie 2004

Documents