Primul camaval

Omul este cineva qi nimeni.iqi duce de ani fata lipitn de cap qi umbra cusuti de

picioare gi nu a reus,it incd si inteleagi care dinte cele doudcfotdrc$te mai drult. Citeodati simte un impuls nestipinit de

a le desprinde de corp, de a le agita lntr-un cui qi de a rimiaepe jos, ca o marioneti cireia o min6 miloasi i-a tiiat frele.

Citeodati, oboseala anuleazi totul gi nu concede posibi-litatea de a inlelege ci unicul mod adevirat de a-!i pistraratiun€a este de a te abandona unei fugi sdlbatice pe caleanebuniei. Totul in jur este o perindare continui de fele,umbre gi voci, persoane care nu igi pun intrebdri $i acceptdpasiv o viali fird rdspunsuri din cauza plictiselii sau a

srferin{ei provocate de celetorie, multumindu-se si trimiticite-o vedere stupidi din cind in clnd.

Acolo unde se afl6 se aude muzic6, se vdd corpuri carese migcd, guri care surid, se rostesc cuvinte, iar el sti prin-te ei, unul in plus pentru a satisface curiozitatea celui careva vedea zi de zi cum se decoloreazd gi fotografra asta.

Bdrbatul se reazemd de o coloand gi se girdegte cd sinttoli inutili.

in fala lui, in cealalti parte a sdlii, a$ezate una lingdcealalti la o masa de lirg5 un vitraliu mare care d6 cdtregidind se afld doud persoane, un bdrbat gi o femeie.

in lumina difirzd, ea este sublire gi suavd ca melancolia-are pdrul negm gi ochii verzi, atit de luminogi gi de mari incitii vede de la depirtare. El n-are ochi decit pentru frumusetea

l0 Giorgio Falettr

il,1l1fi:1':1'f H"*i;fi."iil":9 n auzit peste zgomo-

l*#H r,.l ii. JJ#';;; ;"1;;i1J1l',i'i,,'ffi il;. Cu-pu1in timp in urmd ea a intc

l:^.il, l* " ua,u",,r"i;#,",1.;I#:*r:::n#

;Ly:nea uner usoare st4ri de disconfort. o.fri f", ,_"".irilrHi_ff-1"il1i'T:T"lsl:::xl'f #"':r"r"i'i"rii'i'o'"""sd diiruiascd miraco,"l

"1"",", "f;r'it",t capul $i a conrinurt

va. care rr rdspunde cu ".""ur1 or;urlltlltului

allat aleturi demesaj extem prezente ---Y' "'i'ue' lmpermeabild la orice

Sint tineri, fiumoqi gi fericiti.. tJarbatul rezemat de coloane se

cer ool vor muli- ginde$te cd, in curind,

Jean-Loup Verdier apds6 unul dintre butoanele de la tele-omandd s,i, ca si nu respire gazele de e$apament in spaliulstimt din garaj, nu porni motorul pind cind oblonul nu se

d€schise pe juinitate. Lumina farurilor m5tur6 lent peretele

& metal, infigindu-se apoi in ecranul negm al intunericuluidin fala sa. Puse pe drlve scbimbdtorul automat de viteze gi,

cind uqa se deschise pind la cap6t, incepu s6 accelereze gi iegihcet cu Mercedes-ul SLK afar6. Apnsd butonul de inchidere,ridicind telecomanda deasupra capului, pi, in timp ce a$tepta

zgomotul uqii inchizindu-se, privirea ii aluoecd spre panora-

ma care se deschidea in fala cu4ii casei sale.

Monte-Carlo era un pat de ciment pe mare. Oragul a-proape ci nu mai avea formd, inviluit intr-o u$oard c€ate de

abur care reflecta luminile aprinse seara. Pulin mai jos de

locul ulde era el se zireau terenurile iluminate de la Coun-try CIub, teritoriu deja francez, unde probabil se antrenavreo stea a tenisului interna{ional, aldturi de degetul ridicatreprezentat de Parcul Saint-Rornan, unul dintre cei maiinalli zglrie-nori din orag. Mai jos, citre Cap d'Ail, sub for-tdrea{a vechiului orag, se ghicea cartierul Fontvieille, smulsapei metru cu metru, bucatl cu bucatd.

Aprinse concomitent o tigari gi radiu, care era pe

frecventa posrului Radio Monte Carlo. in timp ce conduceamaqina in sus pe rampa care ducea cdtre qosea, deschise cutelecomanda poarta. O lud la stinga qi incepu si coboareincet cdtre orag, bucurindu-se de aenrl deja cald al sfirqitu-lui de mai-

12 Grorgio F.len,

La radio era Pride, M cintec al gmpului U2, cu ni$te

armonii inconfundabile de chitard ca acompaniament.Zimbi. Stefania Vassallo, DJ-ul care avea emisiune la oraaceea la Radio Monte Carlo, f6cuse o adevdratd pasiunepentru The Edge, chitadstul grupului irlandez. Nu pierdea

nici o ocazie de a pune micar o piesi de-ale lor in emisiuneaei. La rudio toate lumea licea de citeva luni glume pe seama

aerului visitor pe care il afiga ca o masce dupd ce, intr-unsfirgit, reuqise sd oblind un interviu cu idolii sdi.

in tirnp ce cobora pe $oseaua plin6 de curbe de laBeausoleil, care duce cdtre centru, incepu sd batd misura cupiciorul sting, acompaniat de nigte lovituri usoare ale miiniidrepte in volan, asistindu-l pe Bono, care istriosea cu o voceplind de suparare gi de meJancolie povestea unui bdrbatvenrt in the name of love.

in aer plutea o vard timpurie, cu parfumul acela unic pe

care numai oragele de mare il au. Miros de mare, pini, roz-marin ;i nimic in mod deosebit. Promisiuni Si pariuri. Pri-mele - nerespectate, celelalte - pierdute.

Marea, pinii, rozmarinul 9i florile de vari aveau sd maifie acolo mult timp dupe el gi dupd ceilalli ca el care se

chinuiau in locul acela si in alte locuri asemenea.

Dar ce conta, conducea o masinl decapotabila, wemeaera frumoasd, pdrul ii flutura in vint, avea inima plini de

speranle qi de alteptdri.in lume existi lucruri mai rele.in ciuda orei. era singur pe sl.radA.

Lud chiqtocul de la ,tigad ti, linindul intre degetul mareqi mijlociu, il aruncd in sus, urmdrindu-i in oglinda retrovi-zoare parabola luminoasd. il vizu cdzind pe asfalt 9i impriq-tiindu-se ir scintei minuscule. Ultimul fum suflat se pierdugi el in acelagi vint.

Aiunse la capdtul pantei qi ezitd o secund5, nehotirit inprivinla strdzii pe carc s-o aleagd ca sA ajungd in zona por-tului. in timp ce parcurgea sensul giratoriu, se decise pentruo plimbare in centru si o lui pe Boulevard d'Italie.

Eu ucid 13

Principatul incepuse si se umple de turiqti' Marele

Pcrriu de Formula 1 care de-abia se terminase era ca un

:<mnal al inceputului verii la Monte-Carlo Din acest

irn"n,, p" coa'sti, zitele, serile, noplile incepeau sd fie un

.f*i"-"ino O" u",o.i si spectatori Pe de-o parte' limuzine cu

irtr. iar inaunt , lumeiu un aer autosuficient $i plictisit Pe

* ufta p*o magini ieftine pline de oameni transpirali qi

;-ai * g*u "ei"atd.

Identici cu cei care acum se zgiiau la

.J", "u't-,minil"

reflectinduli-se in priviri Sigur exista

;ineva'care se intreba cum sd iEi facd timp s6 vind si s5 cum-

G ttuinu aceea, in timp ce altcineva se intreba cum se'riseascd

bani ca s-o cumpere' Ca albul 9i negrul' doud cate-

ilJ, "*o".., ino" care se intinde o serie impresionantd de

iuante de gri. Mulli care hliesc cu unicul scop de a arunca

-"f i" o"fti Ei ailii care incearcd sd scape de praful din ochi''--t*n-l-o,rp se gindi cd, la urma urmei, prioritdlile vielii

iint destul Oi simpte Ei de bine-cunoscute 9i doar in citeva

i".ri ait lu-e, pre"r,- acela, este posibil si le stabilesli

-Jo"t*. Counu Oupd bani, pe primul loc Unii ii au' qi toli

:=i;l,i ii ""t. Simplu. Un loi comun devine ca atare datorila

,fol.i'a. "O.uat

pe care o implicd Poate ca banii nu aduc

;;il, il sd agte4i fericirea e un mod fiumos de a-{i

perece timpul.Asa gindeau to!i.b;hi; d" buzunaml de la clmaqd incepu sr sune il

*"".. ,i ia"o"nt. gte sd citeasca pe display numele celui care

l.*",'t*i.ft $tia foarte bine despre cine e vorba Vocea lui

kurent Bedon, regizorul 9i realizatorul emisiunii l/olces' pe

Jre feun-t-oup o Acea la Radio Monte Carlo in ltecare seard'

i" t. "-"" U-" ait cauza fiqiitului aerului in microfonul de

la telefon.

- Crezi cA in seara asta o si ne onorezi cu prezenta sau

trebuie si ne descurcdm feri starul nostru?

- Salut, Laurentl Sosesc, sint deja pe drum'

- ei*.';,ii .a t"i fobert i se stricd pacemakerul cind un

DJ nu soseqie la radio cu cel puiin o ori inainte de inceperea

emisiunii. Deja scoate fum pe urechi!

14 Giorgio Falettr

- $i pe urechi? Nu-i ajungea fumul de tigdri cu care neintoxicd?

Se pare ci nu.intre timp, trecuse de Boulevard d'ltalie qi ajunsese pe

Boulevard des Moulins. Vitrinele iluminate, mirginind am-bele pi4i ale strezii, erau larg deschise citre o mare de aS-

teptdri, ca ochii imbi€tod ai prostituatelor de lux. in ceea cele privea pe acestea din urmd, ajungeau pulini bani pentru ale vedea implinite.-.

Biziitul uqor al celularului, care interfera cu radioul dinmasind, ii deran-ja. Jean-Loup puse telefonul la cealalti ure-che qi imediat zgomotul dispdru. Ca si cum acesta ar fi fostun semnal cunoscut de ei doi, Laurent schimbi tonul.

- Lisind gluma la o parte, gdbelte-te. Am avut o gle-made...

'- Agteapti o secundd. Polilia, il intrerupse Jean-Loup.LisA brusc mina in jos gi igi lud cea mai cuminte figurd

posibili.Ajunsese la interseclia cu Avenue de la Madone, la se-

mafor, gi se oprise pe banda din stinga, aSteptind si se facdyerde. La colful intcrsecliei se afla un polilist in uniformdcare era atent ca $ofedi se respecte indicatiile parteneruluisiu luminos. Spera sd fi ascuns telefonul suficient de rapid

$i si nu fi fost vdzut. La Monte-Carlo erau foarte rigurosi inprivinla folosirii celularului in timpul condusului. inmomentul acela nu avea chef si piardi timpul in lungidisculii cu un polilist scrupulos.

Cind se frcu verde, Jean-Loup o lud la stinga, trecind pesub privirea suspicioasd a agentului. il viz.u intorcind capulgi urmdrind masina cu privirea, in timp ce disperea pe partadin fata hotelului Metropole.

Imediat se se asigwd cd nu mai poate fi vdzut, Jean-Loupridicd rnina gi puse din nou telefonul la ureche.

Am scipat. ScuzS-mi, Laurent! Ce ziceai?

- Ziceam cE am citeva idei plauzibile si weau sd le dis-cut cu tine inainte sd intri in direct. Gribeste-te!

.-. Cit de plauzibile? Cit 32, sav 27?

Eu ucid 15

- Du-te in mi-ta, amdJitule! replicd imediat Laurent, infui, dar cam iritat.

- Curn zicea nu gtiu cine, nu am nevoie de sfaturi, ci de

d4ii clare.

- Termind cu timpeniile !i mai bine grdbeqte-te!

- Da, sd treili! Sint deja la intrarea ln tunel, min,ti

,.a-Loup.kurent irchise telefonul. Jean-Loup zimbi. Lauent i$i

ffiea de hecare dat6 ideile noi in felul acela: plauzibile.

Eci era si dea Cezarului ce era al Cezarului, trebuia sd

.&iti cE aga erau, aproape irtotdeauna. Din p5cate pentru el,

.Hnea in acelaqi fel gi numerele despre cate simlea cd aveaug iasd la ruleti, lucru care nu se irtimpla aproape niciodatd.

La interseclie vird la stinga ca sd coboare pe Avenue des

Spelugues. in dreapta sa se zdreau reflexele luminilor din

fali cele doud clSdiri, Hotel de Paris s,i Caf6 de Paris,

ronstruite una in fata celeilalte, ca niqte santinele de o parte

i de alta a cazinoului, profitind fiecare de sndlucirea lui.Parapetele qi tribunele mobile ridicate cu ocazia MareluiPremiu fuseserd demontate intr-un timp record. Nimic nu

Eebuia sd intunece prea mult timp sacralitatea pdgini a

relui loc, destinat cultului jocului, al banilor qi al aparenlei.

Lisi in clreapta sa Si apoi ir spate Piata Cazinoului,

coborind cu vitez6 moderati panta Pe care, cu citeva zile

inainte, automobilele Fenari, Williams qi Mclaren o stdbd-

urserE cu o vitezd nebtmi. DupA curba de la Portier, simli pe

fatibiza care venea dinspre mare gi zdri luminile galbene ale

nurelului. fi saibdtu simtind aerul mai rece, cufundindu-se inhrminozitatea aceea nenaturali care am€steca teptat culorile

si le ldcea pe toate la fel. La ceblalt capbt al tunelului rcgdsi

spectacolul portului iluminat, unde, in acel moment, pluteau,

foarte probabit. o suti de milioane de euro in birci. in sus. pe

Frtea sting5., fofierea.ta, cu palahrl regal inviluit in luminidifuze, pirea cd veghea plind de respect ca somnul prinlului

si al familiei sale si nu fie deranjat de nimeni

Cu toate cd priveligtea ac€ea ii era familiard, constituia

un spectacol la care nu puteai sA rimii indiferent. Jean-Loup

16 Giorgio Falettr

nu se mira cd turiqti venili din Osaka, din Austin sau din Jo-hannesburg rdmineau cu risuflarea tdiati in fata acelei ima-gini sau {iceau febrd musculari la miini de la aparatul foto.

Practic ajunsese. Continud sd meargi pe lingd port, undelucrdrile de demontare a tribunelor se desfisurau cu multcalm, trecu prin fata Piscinelor si, imediat dupd curbaRascasse, virS la stinga gi o lud pe rampa de la parcarea sub-terand, construitd pe trei etaje, exact sub piateta ampli dinfaJa sediului postului de radio.

Parcd magina in primul spaliu liber si o lud pe scdri.Ecoul muzicii din Stars'N'Bars se auzea pind la el prin usiledeschise ale localului. Era un loc obignuit pentru c'ei fami-liarizati cu viala noctumd din Monaco, un video-pub in caresi bei o bere sau si gu$ti vreo mincare tip Tex-Mex, astep-tind sd treaci remea, inainte ca lumea sd se impr5ftie prindiscotecile 5i prin localurile de pe coastd.

Porticudle amplei construclii unde i;i avea sediul RadioMonte Carlo, care dddeau in Quai Antoine Premier, gdz-duiau o grdmadd de afaceri extrem de etetogene: restau-ranter concesionari pentru construirea bdrcilor, galerii deartd, studiourile lui Tele Monte Carlo.

Jean-Loup ajunse in fala usii cu geamuri si aprisd pesoneria interfonului. Se as,ezd in fata telecamerei astfel incitsi fie incadrat in prim-plan doar ochiul drept.

Vocea lui Raquel, s€cretara, avea tonul cel maiamenintetor pe care i-l ftia.

- Cine e?

Bund seara, sint dornnul Ochi pentru Ochi. Puteti se imideschidefi, vd rog? Mi-am pus lentilele de contact Siamprenta retinei nu func{ioneazi.

Se dddu in spate, astfel incit fata sd-l recunoascd. ininterfon se auzi mai intii un ris infundat, apoi o voce condes-cendente.

- Urcd, domnule Ochi...Mulfumesc! Venisem sd v6 vind o enciclopedie, dar, in

situatja date, m-a$ mulfumi cu nigte colir...

Eu ucid l'lhediat se auzi pocn€tul sec al incuietorii care se deschi

h Cmd ajunse la cel de-al patrulea etaj, uqa automatd a lif-

- aluneci intr-o parte, 9i iat5-l in fata obrajilor gresuni ai

b Pierot, care stetea pe hol, cu un teanc de CD-uri in mini.Pi€rmt em un f€l de mascoti a postului de radio. Avea

5z€ci !i doi de ani, dar creierul unui copil. Era ceva mai

od decit media, cu o fali rotundi 9i un pdr care stdtea

lndeauna in sus, drept, 9i care ii didea lui Jean-Loup

ixesia caraghioasd cd bdiatul ii zimbeqte tot timpul

;rit-un ananas.

Pienot era cea mai incoruptibile fiinfd de pe fata pimin-

-d. Avea darul, pe care doar citeva persoane simple il au'

- a inspira simpatie la prima vedere $i de a-9i ardta ataqa-

|Etul numai fati de cine credea ci o meriti. $i instinctul

i rar dedea gref.Adora muzica, gi mintea sa, care se incurca in cel mai ele-

Etar ratjonament, devenea dintr-odatd analitici $i coeren-

rl in momentul in care incepea sd vorbeasci despre muzicd.

Avea o memorie de computer in ceea ce privea imensa

rtivd a postului gi muzica in general. Era de-ajuns sd-i dai

rilul sau refrenul unui cintec, ca sd-l vezi cum o ia la fugisi se intoarce rapid tinind in mind discul sau CD-ul cu piesa

r6?ective. Datoritd asemenarii sale cu personajul din film,

h radio il botezaseri Rain BoY.

- Bund, Jean-LouP!

- Pierrot, ce mai faci aici la ora asta?

- Mama mea muncelte pinl tirziu in seara asta Domnii

an o cin6. O si vind se md ia exact cind se face pulin mai

incolo.Jean-Loup rise in sinea lui de expresia biiatului. Modul

& exprimare al lui Pierrot apa4inea unei limbi proprii, un

. limbaj aparte, in care candoarea gregelilor qi inocenta abso-

Iuli cu care erau pronuntate deveneu uneori sulsa unor

replici delicioase.Mama lui, care fiebuia sd vind si-l ia exact cind se/ace

pulin mai tncolo,ipi cigtiga traiul ca menajere la o familie de

italieni rezidenti la Monte-Carlo.