Primul ajutor in durerea precordiala (angina pectorala)

Primul ajutor in angina pectoralaGeneralitati

Angina pectorala = durere precordiala cu caracter constrictiv (angere = a strange). Caracteristicile durerii anginoase sunt:

- localizarea retrosternala, difuza, pe o zona relativ intinsa (chiar pe intregul torace),

- iradiere frecventa la nivelul membrului superior stang, mandibula sau regiune cervicala anterioara. Este declansata de efort fizic, mese copioase, expunere la frig.Se produce in cazul in care fluxul sanguin miocardic nu este suficient, cel mai frecvent apare prin diminuarea calibrului vaselor de sange (arterelor coronare).Interventii la domiciliu

Pacientii care sufera un atac brusc de angina sunt sfatuiti:

- sa intrerupa imediat activitatea declansatoare a durerii si sa sune la serviciul de Ambulanta,

- in cazul in care persoana are la indemana aspirina, este sfatuita sa mestece un comprimat (daca nu are contraindicatii majore sau antecedente de reactii alergice la aspirina si derivatii sai)- este eficienta in a preveni eventualele complicatii ale anginei.

In cazul pacientilor diagnosticati deja cu angina pectorala, care nu sunt, deci, la prima criza de acest gen, recomandarile includ: - incetarea oricarui tip de activitate si - administrarea imediata de nitroglicerina sublingual sau spray. . In cazul in care raspunsul la nitroglicerina intarzie sa apara, este indicata apelarea unui serviciu medical de urgenta, deoarece exista pericolul unei patologii mult mai grave decat angina pectorala.

Tratament de specialitate

Odata ajuns intr-un serviciu de specialitate, pacientul cu angina pectorala va fi investigat in vederea diagnosticarii de certitudine a cauzei anginei pectorale: analize ale sangelui, ecg,coronarografie.

In functie de diagnosticul preliminar si de rezultatele analizelor, pacientul poate fi transferat intr-o unitate de ingrijire coronariana, in sala de cateterizare cardiaca sau chiar in sala de operatie pentru realizarea unui by-pass cardiac de urgenta.

Conduita de urgenta in spital include: - asigurarea odihnei pacientului (repaus total la pat);- linistirea bolnavului: incurajare, explicatii;- prinderea unei linii venoase, pe care se pot administra ulterior diferitele medicamente si solutii perfuzabile;

- administrarea de aspirina (in cazul in care pacientul nu a luat deja);

- oxigenoterapie (in scopul imbunatatirii respiratiei si corectarii eventualei hipoxemii instalate).

- administrarea concomitenta nitroglicerina sublingual, oxigenului a aspirinei, (in cazul anginei pectorale necomplicate);

- administrarea de medicatie anxiolitica si uneori analgezica;

- administrarea de medicatie anithipertensoare: beta-blocantele (de tipul Metoprolol), inhibitorii enzimei de conversie (IEC, cum ar fi captopril, enalapril), sau hipolipemiante - statine (medicamente ce scad concentratia colesterolului din sange), se administreaza in special cand exista riscul dezvoltarii unor infarcte miocardice;

- administrarea medicatiei anticoagulante (cu rol de a impiedica dezvoltarea unor cheaguri sangvine sau prevenirea extinderii celor deja formate);

- pacientul poate suferi si interventii terapeutice invazive de tipul angioplastiei coronariene sau chiar operatiei de bypass coronarian (daca arterele coronare au lumenul sever blocat).

Angioplastia este un procedeu invaziv de tratament, rezervat pacientilor a caror simptomatologie nu este ameliorata de tratamentul medicamentos maximal si care prezinta factori de risc ce le cresc riscul de a dezvolta un infarct miocardic in viitorul apropiat. Se desfasoara strict sub anestezie generala si urmeaza cativa pasi, astfel:

- inainte de angioplastie se realizeaza angiografia arterelor coronare pentru a localiza cu precizie sediul obstructiei lumenului;

- se introduce apoi in artera un tub fin de plastic (cateter), ce are atasat la capat un balonas; calea de abord difera, in functie de sediul obstructiei, cateterul putand fi introdus fie printr-un vas de la nivelul membrului superior, fie de la membrul inferior;

- cand se ajunge la locul obstacolului, balonasul este umflat usor, realizand largirea lumenului (aceasta tehnica este eficienta mai ales in cazul ostructiilor prin placi de aerom).

Totusi, aceasta solutie terapeutica nu are rezultate permanente, majoritatea celor care sufera un astfel de procedeu necesitand implantarea unui stent la locul obstructiei (o placuta metalica de dimensiuni extrem de reduse care sa mentina lumenul deschis).

Mijloacele moderne de angioplastie permit si recuperarea materialului ce a obstruat lumenului (tromb, placa de aterom), impiedicand astfel trecerea lui in torentul sangvin si prevenind astfel aparitia unor viitoare complicatii: obstructii pe vase cu diametru mai mic sau chiar trombembolism pulmonar (complicatie cu risc vital).

Pacienti cu angina pectorala sunt sfatuiti sa isi consulte medicul de familie pentru evaluari periodice, acesta putand sa decida in functie de evolutia starii de sanatate a pacientului efectuarea de investigatii de specialitate sau internarea intr-o unitate medicala pentru o reevaluare amanuntita.

Angina instabila apare ca:

- o modificare in manifestarea anginei stabile

- o durere retrosternala ce apare in repaus sau la un exercitiu minor; durerea retrosternala poate fi mai severa si dureaza mai mult sau nu raspunde la administrarea de nitroglicerina

- aparitia anginei la o persoana care nu a avut astfel de manifestari in antecedente.

Deoarece angina instabila poate evolua spre infarct miocardic, ea necesita tratament de urgenta. N.B. Durerea retrosternala nu este prezenta in toate cazurile. Intr-un studiu recent realizat pe 700 de pacienti tratati de infarct miocardic, 47% s-au prezentat la camera de garda pentru alte simptome decat durerea retrosternala. Aceste simptome au fost: dispnee (respiratie alterata, sete de aer), ameteala, oboseala, slabiciune sau durere abdominala. Femeile, bolnavii de diabet sau persoanele invarsta au dureri retrosternale intr-un procent mai mic si mai frecvent au alte simptome.