70501154 primul ajutor

46
Edited by D.M.M 1 Primul ajutor in caz de accidente electrice Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau datorita producerii unui arc electric. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda. Consecintele accidentelor electrice pot fi variate: sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac; sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax); sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament); arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.) Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi însotite si de patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi). Primul ajutor în caz de electrocutare Conduita de urmat în cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori: Vârsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele în vârsta care au afectiuni cardiace sunt mult mai expuse în cazul unui accident; Timpul scurs pâna când persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie întreprinsa cât mai rapid posibil (în primele 5 minute); Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni înalte poate carboniza tesuturile în locurile unde rezistenta este cea mai mare; Gradul de umiditate în mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate. Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de întreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentând risc vital pentru salvator. Când acest lucru este imposibil, victima trebuie îndepartata cu ajutorul unui lemn, având grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Dupa aceea se urmeaza una dintre variante: - Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se înveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei; - Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide se începe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va întrerupe pâna la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare).

Upload: ana-maria-cristina-matei

Post on 19-Feb-2015

80 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 1

Primul ajutor in caz de accidente electrice

Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau datorita producerii unui arc electric. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda. Consecintele accidentelor electrice pot fi variate:

sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac;

sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax); sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament); arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.)

Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi însotite si de patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi). Primul ajutor în caz de electrocutare Conduita de urmat în cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori:

Vârsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele în vârsta care au afectiuni cardiace sunt mult mai expuse în cazul unui accident;

Timpul scurs pâna când persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie întreprinsa cât mai rapid posibil (în primele 5 minute);

Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni înalte poate carboniza tesuturile în locurile unde rezistenta este cea mai mare;

Gradul de umiditate în mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate.

Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de întreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentând risc vital pentru salvator. Când acest lucru este imposibil, victima trebuie îndepartata cu ajutorul unui lemn, având grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:

- Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se înveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei; - Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide se începe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va întrerupe pâna la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare).

Page 2: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 2

- Daca pacientul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o parte sau în pozitia laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea respiratorie si cardiaca.

Important de retinut In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc tulburari cardiace/neurologice; Arsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice; Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala); Arsurile interne urmeaza în general traiectele vasculo-nervoase si nu pot fi evaluate ca si consecinte imediat; Trasnetul asociaza întotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism ("arsura" retinei prin intensitate luminoasa foarte mare); Este o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul accidentului sau lasat sa plece la domiciliu fara o evaluare completa intr-o unitate spitaliceasca. Entorsa este indoirea, rasucirea sau intinderea fortata a ligamentelor fara deplasarea oaselor din articulatie. Luxatia este intinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulatie. Glezna, genunchiul si incheietura mainii sunt cele mai expuse articulatii la entorse si luxatii. Simptomele cele mai frecvente sunt durerea, invinetirea si umflarea membrului ranit. E posibil ca in momentul caderii sau a rasucirii articulatiei copilul sa simta o intindere sau un pocnet in aceasta. In majoritatea situatiilor medicul va recomanda odihna, gheata, un pansament elastic si tinerea in pozitie ridicata a membrului afectat. In situatii mai grave sau in cazul copiilor foarte mici se poate recomanda atela sau chiar ghips. Fractura este ruptura oaselor (fracturi inchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise) ca urmare a unei presiuni externe. Simptomele cele mai frecvente sunt durere acuta (la miscarea membrului sau nu), deformarea ca urmare a pozitiei nenaturale a osului (in cazul fracturii cu deplasare). Unele fracturi sunt mai putin evidente motiv pentru care orice lovitura suspecta trebuie urmarita cu atentie. Daca durerea persista sau creste in intensitate este foarte posibil sa fie o fisura (fractura in care osul nu e complet rupt) sau o fractura fara deplasare. Tratamentul il va decide medicul dupa efectuarea unei radiografii. Este posibil ca inainte de aplicarea ghipsului, in fuctie de tipul fracturii, sa fie necesara o rearanjare a oaselor manual sau chirurgical. Durata recuperarii e diferita in functie de gravitatea leziunii. PRIMUL AJUTOR: Daca suspectati o luxatie, entorsa sau o fractura si cel in cauza este in masura sa se miste singur, imobilizati membrul lezat pentru a evita o agravare a leziunii, plasati gheata in imediata apropiere a acesteia si mergeti cu el la cel mai apropiat spital. In cazul leziunilor la nivelul mainii, bratul trebuie flexat si imobilizat la nivelul pieptului folosind o esarfa sau un cearceaf ce vor fi infasurate si legate la spate in asa fel incat sa nu permita miscarea accidentala a mainii. In cazul in care durerea este acuta puteti plasa o perna intre brat si piept. �

Page 3: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 3

Primul Ajutor

ATEN�IE! Acest curs de prim ajutor are ca scop formarea unei imagini de ansamblu asupra ajutorului medical de urgen�� �i nu con�ine decât informa�ii generale. El este departe de a fi complet, tratând numai unele dintre probleme vitale care apar cel mai des. Informa�i-v� �i din alte surse asupra acestui subiect �i analiza�i-v� cu grij� cuno�tin�ele înainte de a încerca acordarea primului ajutor. Oricând pute�i, neavând cuno�tin�e suficiente, înr�ut��i starea unui accidentat!

Primul ajutor este asisten�a medical� de urgen�� aplicat� la locul accidentului. Primul ajutor este necesar pentru a mic�ora riscurile accidentatului (a evita agravarea st�rii lui) �i a face posibil transportul acestuia. În general primul ajutor este simptomatic, adic� trateaz� simptomele accidentatului (dureri, stare de incon�tien��, sânger�ri, absen�a pulsului etc.) �i nu cauzele lor (tratament etiologic). Scopul s�u este de a asigura supravie�uirea, a evita complica�iile �i de a scurta timpul de vindecare.

Salvatorul trebuie s� nu î�i dep��easc� niciodat� nivelul cuno�tin�elor, deoarece poate agrava starea accidentatului. Obliga�ia primar� a salvatorului este s� stabilizeze starea accidentatului, astfel încât acesta s� poat� fi trnsportat cu riscuri minime c�tre punctul cel mai apropiat unde poate primi asisten�� medical� de specialitate. Orice alt� ac�iune se afl� în plan secundar. Moralul accidentatului trebuie sus�inut pe tot parcursul ac�iunii de salvare. Nu avem voie în nici o situa�ie s� repro��m unui accidentat c� a fost necesar s� îl salv�m. Pe durata transportului starea accidentatului trebuie supravegheat� în permanen��; pân� în momentul în care acesta este preluat de medicii speciali�ti responsabilitatea apar�ine salvatorului. Acesta din urm� trebuie s� fie capabil de autocontrol �i s� aib� capacit��i organizatorice.

Etapele primului ajutor sunt:

I. Scoaterea accidentatului din mediul în care s-a produs accidentul (ap�, foc, z�pad�, automobil etc.). Acest lucru nu este întotdeauna posibil.

II. Îndep�rtarea curio�ilor trebuie avut� în vedere pe toat� durata ac�iunii. Ideal ar fi s� avem cel pu�in un colaborator care s� fac� acest lucru..

III. Examinarea accidentatului se face cu foarte mult� blânde�e, pe cât posibil f�r� a-l mi�ca.

Se controleaz�: pulsul (la încheietura mâinii, la carotid� sau artera femural�)

- respira�ia (de obicei se aude sau se simte în ureche; eventual se poate folosi o oglind� rece, care se abure�te)

- reflexul pupilar

Dac� nu se constat� semne vitale se încerc�, în cazul în care exist� �anse de reu�it� (a trecut foarte pu�in timp - de ordinul minutelor - de la încetarea activit��ii cardiace), resuscitarea (masaj cardiac �i respira�ie artificial�). În caz de insucces sau inutilitate evident� accidentatul trebuie l�sat exact a�a cum l-am g�sit, pentru ca procuratura s� poat� eventual întocmi actele de deces.

Dac� accidentatul are puls �i respira�ie, se verific� starea de con�tien�� (numele, data de azi etc.). În caz afirmativ, se stabilesc condi�iile accidentului (ce a p��it? unde îl doare?), pentru a stabili leziunile posibile.

În continuare se stabilesc leziunile existente:

- hemoragiile externe sunt vizibile. Cele interne pot apare în craniu, torace sau abdomen �i sunt de obicei înso�ite de v�n�t�i sau pl�gi. Locul respectiv se durific� din cauza sângelui care curge în interior. În cazul

Page 4: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 4

hemoragiilor interne craniene, deosebit de periculoase, accidentatul devine palid �i î�i poate pierde cuno�tin�a

- fracturile se pot identifica prin palparea cu blânde�e (aten�ie!) a întregului corp. Dac� accidentatul este c�zut pe spate, este desc�l�at �i se trece un ac peste talp�. Dac� nu simte nimic, avem de a face cu o fractur� de coloan�.

IV. Acordarea primului ajutor va fi aprofundat� pentru fiecare caz în parte în continuare V. Anun�area unui post medical de nivel cât mai înalt. Toate spitalele, autosanitarele, echipele de

salvamont, salvamar etc. folosesc o frecven�� radio “de salvare” VI. Organizarea �i efectuarea transportului c�tre postul medical

VII. Supravegherea permanent� accidentatului, care trebuie transportat pe targ� cu capul înainte, pentru ca salvatorul care st� în spate s� poat� observa orice modificare ap�rut�

Pl�gile pot fi cauzate de factori mecanici (mu�c�turi, t�ieturi, ros�turi), termici (arsuri �i deger�turi) sau chimici (pl�gi produse de baze �i acizi). În toate cazurile se execut� toaleta pl�gii, care const� în:

Degajarea pl�gii de haine (ra�ional� - nu se taie haine acolo unde nu este neap�rat necesar) sau p�r (prin t�iere în smocuri care vor fi apucate individual, pentru a nu c�dea fire în plag�, dinspre plag� c�tre exterior). Umezirea p�rului ajut� foarte mult.

Dezinfectarea instrumentarului se poate face prin cl�tire cu dezinfectant foarte puternic (alcool), fierbere minimum 30 de minute sau flambare

Dezinfectarea mâinilor salvatorului se face prin sp�lare cu ap� �i s�pun de 2-3 ori, f�r� a �terge mâinile pe prosop (este o surs� de infec�ie), apoi mâinile se cl�tesc cu alcool �i se usuc� prin scuturare. Din acest moment salvatorul va atinge numai obiecte sterilizate.

Cur��area pl�gii se face în 3 etape:

se cur��� pielea din jurul pl�gii cu un tampon de tifon înmuiat în ap� cu s�pun

se cur�t� plaga cu un tampon de tifon (niciodat� vat� - poate l�sa scame în plag�) înmuiat în dezinfectant

slab (ap� oxigenat�, rivanol). Sp�larea se face din interior spre exterior

extragerea corpurilor str�ine. Corpurile mari (pietricele, ace) se scot cu o penset�, cele mici sau sf�râmicioase (scame, p�mânt) cu ajutorul lichidelor (ap� oxigenat� din abunden��, jet de ap� cu o sering�, dintr-o pung� de plastic g�urit� etc.). Exist� pastile (Perogen) care se dizolv� în ap�, rezultând ap� oxigenat�

Dezinfectarea pl�gii se face cu un tampon de tifon îmbibat în dezinfectant. Mai întâi se dezinfecteaz� pielea din jurul pl�gii cu un dezinfectant tare (alcool, iod), apoi plaga cu un dezinfectant slab (rivanol, ap� oxigenat�, mentol). Plaga se dezinfecteaz� prin turnare, în cel mai r�u caz prin tamponare. Aten�ie - niciodat� nu se aduce plaga în contact cu dezinfectan�i tari, ace�tia provocând necroza (“arderea”) �esuturilor!

Acoperirea pl�gii se face cu buc��i de pansament steril. Dac� dimensiunile compreselor nu sunt suficiente pentru a acoperi întreaga plag�, se pun mai multe comprese, dar nu al�turate, ci suprapuse pe 1/4-1/3 din suprafa��. Dac� hemoragia str�bate stratul de pansament, se mai adaug� straturi. Dup� 4-5 straturi se poate pune un strat gros de vat� care s� absoarb� sângele.

Page 5: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 5

Pansarea se face cu fa�� steril�, fiecare zon� a corpului în mod diferit. Totu�i majoritatea acestor zone pot fi aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele conice exist� elemente comune de pansare

a. rola de fa�� se apuc� cu mâna dreapt�, cap�tul fa�ei cu mâna stâng� b. rola se �ine sub planul fa�ei

Pansarea începe în zona sub�ire a trunchiului de con, sub plag�, cu 3-4 ture de fixare, mai strânse (1). Apoi se merge pe diagonal� în sus (2), iar deasupra pl�gii se înf��oar� din nou 3-4 ture de fixare (3). În continuare se coboar� din nou c�tre partea de sub plag�, tot pe diagonal� (4). Jos se mai înf��oar� 2-3 ture de fixare (5), apoi se fixeaz� pansamentul fie cu leucoplast sau un ac de siguran��, fie despicând fa�a �i f�când un nod (aten�ie, nici prea strâns, nici prea larg, în nici un caz pe plag�!)

Infec�ia

Se consider� c� orice plag� este infectat�. Dac� dezinfectarea nu se face sau se face incorect, apare infec�ia. Aceasta poate apare �i în cazul în care pansarea a fost f�cut� corect, dar pansamentul nu a fost schimbat un timp îndelungat. Din acest motiv pansamentul trebuie schimbat cel pu�it o dat� pe zi, în cazuri extreme la dou� zile.

În cel mult 24 de ore de la declan�area infec�iei, zona afectat� se înro�e�te, devine mai cald�, pot apare dureri atenuate sau în�ep�turi. În acest stadiu pericolul nu este mare, dar trebuie ac�ionat cât mai rapid pentru ca starea accidentatului s� nu se agraveze.

Într-o prim� etap� se reface pansamentul �i toaleta pl�gii, cur��ând puroiul ca pe un corp str�in. Se aplic� un unguent antibiotic sau dezinfectan�i slabi (infuziile de p�tlagin�, mu�e�el sau ment� sunt foarte bune!). Dac� nu se observ� o stagnare a infec�iei, se mai deschide pu�in plaga pentru a p�trunde mai adânc �i se repet� procedura. În cazul unei st�ri febrile, situa�ie în care accidentatul se afl� deja în pericol (este primul pas spre septicemie - infec�ia se generalizeaz�), se administreaz� antibiotice (penicilin�, tetraciclin�) 2 pastile apoi câte una la 6 ore. Dac� dup� 12 ore nu apare stagnarea se administreaz� o pastil� la 4 ore �i se organizeaz� transportul de urgen�� c�tre cel mai apropiat spital.

Se recomand� aplicarea de comprese reci în zona infec�iei, procesul de infectare fiind astfel încetinit.

Hemoragiile

a. hemoragiile interne se manifest� prin dureri în zona pl�gii, paloare (fa�a �i/sau extremit��ile membrelor sunt palide �i reci), ame�eli. Aten�ie îns�, acelea�i simptome pot apare �i din cauza hipotensiunii sau lipsei de calciu. Se aplic� comprese reci pe locul hemoragiei �i se organizeaz� transportul cât mai urgent, într-o pozi�ie care s� mic�oreze aportul de sânge c�tre zona lezat�.

b. hemoragiile interne cu manifest�ri externe sunt cauzate de leziuni interne, dar sângele iese în afara corpului prin orificii naturale (nas, gur� etc.). Se ac�ioneaz� ca �i în cazul hemoragiilor interne. În cazul sânger�rilor pe gur� se poate înghi�i ap� rece sau ghea��, iar în cazul hemoragiilor nazale se pot aplica tampoane în n�ri.

Page 6: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 6

c. hemoragiile externe pot fi arteriale (sângele provine dintr-o arter�, este ro�u aprins, �â�ne�te cu presiune sau pulsând) sau venoase (sângele provine dintr-o ven�, este ro�u închis �i curge continuu). Tratamentul const� în oprirea hemoragiei �i eventual administrarea de analgezice

Oprirea hemoragiei se poate face prin compresie digital� (pentru scurt� durat�), pansament compresiv (legat strâns) sau garou. Acesta din urm� poate fi un tub de cauciuc, un �nur, o curea etc. Garoul se aplic� deasupra pl�gii în cazul hemoragiilor arteriale �i sub plag� în cazul celor venoase, astfel încât s�

împiedice ajungerea sângelui la plag�. La fiecare 15-20 de minute garoul trebuie sl�bit obligatoriu pentru câteva minute, pentru a permite irigarea zonei respective cu sânge, în caz contrar ap�rând necroza (�esuturile, lipsite de oxigen, mor). Garoul trebuie scos definitiv dup� 4 ore, în cel mai r�u caz 6 ore. Pentru ca to�i salvatorii s� poat� �ine cont de acest lucru, pe obrazul accidentatului se scrie cu past� ora �i minutul aplic�rii garoului.În cazul unor vase de sânge importante se poate aplica un garou compresiv - în punctul de compresie se aplic� un corp dur, de dimensiunile unui dop, învelit în mai multe straturi de fa��, care s� preseze vasul, iar peste el un pansament legat strâns.Hemoragiile foarte puternice, cu pierderi masive de sânge, pot duce la starea de com�, deoarece creierul nu mai este irigat suficient. În acest caz, ca o ultim� solu�ie, se poate aplica autotransfuzia. Accidentatul este culcat cu picioarele mai sus decât capul �i cu mâinile ridicate, astfel încât sângele s� curg� c�tre creier.

Leziunile termice

1. Deger�turile sunt provocate de expunerea local� a �esuturilor la temperaturi negative �i favorizate de stânjenirea circula�iei sângelui, umezeal� (haine ude) �i contactul cu suprafe�e metalice (inele, cercei, br���ri etc.). Exist� 3 grade de gravitate a deger�turilor:

I. Por�iunea afectat� devine alb�, u�or inflamat�, se pierde mobilitatea articula�iilor, sensibilitatea local�. Segmentul respectiv trebuie izolat de frig (cu m�nu�i, fular, c�ciul�, ciorap de lân� etc.), dup� care trebuie înc�lzit lent la temperatura camerei. Pe durata reînc�lzirii apar dureri �i mânc�rimi. Cu cât înc�lzirea este mai lent�, cu atât durerile sunt mai mici. Se poate masa locul cu un corp foarte moale, în nici un caz cu z�pad�!

II. Sunt afectate straturi mai profunde ale �esuturilor, culoarea este u�or alb�struie. La reînc�lzire durerile sunt foarte mari, por�iunea se înro�e�te, apoi se învine�e�te. Se aplic� acela�i tratament.

III. Form� foarte grav�, sunt afectate zone mari ale �esuturilor, care sunt lipsite de oxigen �i materie nutritiv� un timp îndelungat. Zona afectat� se înnegre�te �i apare cangrena. În acest caz membrul afectat trebuie amputat

2. Arsurile sunt provocate de expunerea la temperaturi înalte. Primul pas const� în îndep�rtarea hainelor �i obiectelor care conserv� c�ldura. Apoi peste zona afectat� se toarn� ap� rece timp de cel pu�in zece minute, pân� când durerea nu mai reapare atunci când nu se mai toarn� ap�. Plaga nu se trateaz� în nici un fel, doar se panseaz� steril. B��icile nu trebuie sparte niciodat�. În cazul arsurilor produse de lichide sau gaze fierbin�i se va bea ap� rece cu înghi�ituri mici.

Arsurile chimice se vor cl�ti cu mult� ap�. Nu încerca�i niciodat� s� neutraliza�i substan�a care a produs arsura cu alte substan�e. Se procedeaz� apoi ca �i în cazul arsurilor termice.

Hipotermia este un fenomen care apare în cazul expunerii corpului uman la temperaturi sc�zute (nu neap�rat negative!). Organismul, încerc�nd s� protejeze organele vitale de temperatura sc�zut�, reduce circula�ia sângelui în zonele periferice ale corpului. Simptomele sunt ame�eal�, somnolen��, lips� de

energie �i voin��, incoeren��. În ultimele momente controlul reflex asupra circula�iei se pierde, capilarele se redeschid �i apare o senza�ie de c�ldur�, având loc a�a-numita moarte alb�.

Page 7: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 7

Accidentatul trebuie izolat termic cât mai bine, învelit în haine groase, p�turi, saci de dormit etc. (nu acoperit!), mi�cându-l cât mai lent. Mi�c�rile bru�te pot antrena circula�ia sangvin�, sângele rece de la periferie ajungând astfel la organele interne �i producând moartea. Din acela�i motiv accidentatul nu trebuie în nici un caz masat! Acesta trebuie transportat într-o înc�pere cu temperatur� normal� (20-30°C) �i înc�lzit treptat din interior spre exterior prin administrarea de b�uturi calde �i dulci, nealcoolizate. Hipotermia este favorizat� de disipatorii de c�ldur� (haine ude, ap�).

Fracturile pot fi închise sau deschise. În al doilea caz osul rupt a rupt �esuturile înconjur�toare �i a ie�it în afara corpului, complicând astfel situa�ia, deoarece pot fi lezate vase sangvine importante sau nervi. Fracturile, dac� nu sunt deschise �i, deci, vizibile, se pot identifica prin palparea u�oar� a corpului accidentatului, în special în locurile în care acesta simte dureri puternice. Se administreaz� analgezice (calmante) �i se imobilizeaz�. În cazul fracturilor deschise se efectueaz� mai întâi hemostaza (oprirea sânger�rii) �i toaleta pl�gii.

Uneori poate apare doar fisurarea osului în urma lovirii sau solicit�rii anormale. Durerea este foarte localizat� iar membrul afectat nu poate fi folosit. Se intervine ca �i în cazul fracturilor.

ATEN�IE! Niciodat� nu trebuie încercat� în cadrul primului ajutor reducerea fracturii (rea�ezarea oaselor în pozi�ia natural�), deoarece un nespecialist poate astfel produce leziuni suplimentare!

Imobilizarea fracturilor

Pentru imobilizare se folosesc obiecte de o construc�ie special�, numite atele, care pot fi îns� improvizate (scânduri, crengi, tabl� etc.). Se imobilizeaz� ambele capete ale osului rupt. Extremit��ile membrului imobilizat trebuie l�sate libere pentru a putea observa orice schimbare (umflare, paloare) care ar putea indica o imobilizare incorect�, care stânjene�te circula�ia sângelui (vezi garou). Capetele osului, ca �i atelele, trebuire învelite în materiale moi (vat�, prosop etc.). Imobilizarea este specific� pentru fiecare tip de fractur� în parte �i trebuie înv��at� prin exerci�ii practice. În general se folosesc câte dou� atele, pe ambele p�r�i ale membrului afectat. În cazuri extreme un picior se poate imobiliza legându-l de cel�lalt iar un bra� prin legarea de corp.

Alte afec�iuni ale aparatului loco-motor

Cârceii sunt ni�te contrac�ii involuntare, dureroase, ale mu�chilor, cauzate de lipsa de calciu �i favorizate de frig, umezeal� �i efort. Se relaxeaz� membrul în cauz�, se administreaz� calciu gluconic, se maseaz� u�or locul �i se fere�te de frig �i umezeal�.

Întinderile de mu�chi, ligamente sau tendoane sunt produse de solicitarea anormal� a elementului respectiv �i favorizate de lipsa de calciu, de antrenament sau o înc�lzire necorespunz�toare. Apar dureri surde în locul afectat. Se administreaz� vasodilatatoare, antiinflamatoare, se aplic� comprese reci �i se imobilizeaz�. La solicit�ri mari poate apare chiar ruptura elementului în cauz�, identificabil� prin palpare �i caracterizat� de o durere puternic�. În acest caz membrul afectat trebuie �inut în repaos.

Entorsele apar la solicitarea anormal� a unei încheieturi, care se umfl� �i devine dureroas�. Se administreaz� analgezice �i antiinflamatorii, se aplic� comprese �i se imobilizeaz�. Uneori, la solicit�ri mai puternice, poate apare luxa�ia, oasele deplasându-se unul fa�� de cel�lalt �i ie�ind din articula�ie. Interven�ia este identic�.

Page 8: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 8

ARSURILE SI PRIMUL AJUTOR

Primul lucru ce trebuie facut in caz de arsuri este sa raciti locul si sa puneti un pansament steril. In nici un caz nu aplicati tratamente dupa ureche, ce pot infecta locul. Arsurile sunt accidente des intalnite. De multe ori, cei din jur, plini de bune intentii, se reped sa dea o mana de ajutor celor cu arsuri, dar procedeaza gresit, ne-a explicat dr. Leonard Dumitrescu, seful colectivului de chirurgie plastica de la Spitalul clinic de urgenta "Sf. Pantelimon".

SUB APA RECE

Prima eroare este ca il lasa pe cel ars cu lichide fierbinti pe podeaua unde se scursese lichidul clocotit, in loc sa-l mute. Corect este sa ii aseze zona cu arsuri sub un suvoi de apa rece, timp de 5-10 minute. Daca exista pansamente sterile, se panseaza improvizat si este trimis rapid la spital. Lichidele fierbinti provoaca arsuri pe suprafata mare, dar mai superficiale.

TIPURI DE ARSURI

La limita dintre stratul superficial, numit epiderm, si stratul mai adanc, numit derm, exista o membrana bazala. Cand arsura nu o afecteaza, nu raman semne. Aceste arsuri de gradul I se vindeca in 3-4 zile, iar pielea ramane doar cu o pigmentare mai inchisa. Arsurile intermediare, de gradul II, se vindeca in 10 zile. Pe ele se aplica creme hidratante si pansamente. Arsurile profunde sunt cele de gradele III si IV . In urma lor raman semne.

DOAR STERIL

Racirea imediata a zonei arse este mai importanta decat transportarea la medic. Bandajarea trebuie facuta cu comprese sterile, cearsafuri sau prosoape curate. Este important sa mentineti zona arsa curata. Daca nu aveti bandaje corespunzatoare, tratati rana fara bandaje.

DIN AUZITE

In cazurile de arsuri, multi vin cu sfaturi de tratament din auzite. Nu le luati in seama. In nici un caz nu se pune pe pielea arsa spirt, ulei, miere sau bulion, dupa cum spun unii ca ar fi bine. Apare riscul de a infecta arsurile.

Page 9: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 9

Primul ajutor la plaja O plimbare sau odihna sub razele soarelui poate fi placuta, insa uneori, chiar fara sa ne dam seama, ne poate face mult rau. Cum trebuie sa procedezi cand te confrunti cu o situatie de criza? Nu stii? Nu te ingrijora! Te sfatuim cum sa acorzi primul ajutor in caz de insolatie, arsuri sau lesin. Consultant: dr. Mihaela Vartic, medic specialist ATI, Spitalul Clinic de Urgenta "Floreasca" pentru Avantaje Desi binefacerile sale asupra moralului sunt incontestabile, soarele trebuie intotdeauna "consumat" cu moderatie si precautie. Mai ales ca nu toti suntem egali in fata lui. Unele persoane pot suferi diverse tulburari, mai mult sau mai putin grave, cauzate de caldura. Lesinul cauzat de arsita Statul prea mult in soare cand este foarte cald poate provoca ameteli si chiar pierderea cunostintei. Persoana care lesina este lipsita de forta, transpira abundent, are tensiunea arteriala scazuta. :: Ce este de facut? :: Persoana in cauza trebuie transportata la umbra si asezata culcat, cu picioarele mai sus decat restul corpului (cu 20-30 cm). Nu se asaza nimic sub cap. De asemenea, trebuie sa i se aplice comprese reci pe frunte si ceafa. Daca isi recapata cunostinta, este recomandat sa i se dea de baut apa minerala sau apa usor sarata (o lingurita de sare la un litru). Daca sta-rea persoanei afectate nu se imbuna-tateste, este obligatoriu sa fie chemat de urgenta un medic. :: Cum poate fi prevenit? :: Cea mai buna modalitate de prevenire este sa se evite statul prea mult in soare si sa se consume multe lichide (de preferinta apa minerala si sucuri proaspete de legume sau fructe). Alergia solara Chiar si dupa o expunere la soare de mai scurta durata sau dupa o plimbare se poate intampla sa apara o eruptie cutanata, iar pielea sa devina rosie, iritata si sa arda. Eruptia cuprinde in special zona decolteului si bratele. Alergia solara apare mai frecvent la femeile cu varste curpinse intre 25 si 35 de ani. :: Ce este de facut? :: Se administreaza de 3 ori pe zi calciu (500 mg) si vitamina C (0,2 g). In zonele afectate, pielea se spala cu apa moale sau solutii antialergice. Medicul trebuie consultat daca: se instaleaza tusea, apar stari de sufocare sau eruptia nu dispare in urmatoarele zile (specialistul poate recomanda utilizarea unui unguent antialergic). :: Cum poate fi prevenita? :: Persoanele la care aceste simptome s-au manifestat in repetate cazuri ar trebui sa evite soarele. De obicei nu este de ajuns sa se foloseasca produse cosmetice cu filtru UV; persoanele vizate ar trebui sa stea vara la umbra sau penumbra. Se recomanda imbracamintea lejera, pentru ca pielea sa respire in voie (transpiratia favorizeaza eruptia). Insolatia Insolatiile (supraincalziri ale organismului) apar atunci cand stam prea mult la soare. Care este cauza? Organismul nu isi mai poate regla singur temperatura. Simptomele se instaleaza, de cele mai multe ori, brusc: dureri de cap si ameteli, piele uscata si fierbinte, respiratie sacadata, puls accelerat, temperatura foarte mare. In formele grave se poate ajunge la pierderea cunostintei. :: Ce este de facut? :: Trebuie consultat imediat medicul. Daca bolnavul are o temperatura foarte mare, inainte de venirea medicului este neaparat nevoie sa se scada temperatura corpului (la 41° C sau chiar mai mult viata pacientului este pusa in pericol). Bolnavul trebuie infasurat intr-un cearsaf umezit cu apa rece sau chiar cufundat in apa rece (poti incerca sa ii aplici comprese reci pe frunte si pe gat sau sa-i administrezi un medicament impotriva febrei, dar aceste metode nu sunt foarte eficiente). Atentie! Scaderea foarte brusca a temperaturii nu este, de asemenea, indicata. De aceea, temperatura trebuie controlata la fiecare 10 minute. Cand scade sub 38,5°C trebuie

Page 10: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 10

incetate masurile de racire a corpului. Cei mai expusi insolatiilor sunt copiii, batranii, persoanele corpolente si cele care desfasoara activitati ce necesita efort mare in soare (au o munca fizica grea, alearga pe plaja). :: Cum pot fi prevenite? :: Nu sta multa vreme in soare sau arsita. Bea cat mai multa apa minerala sau apa cu supliment de sare (1 lingurita la un litru). Evita alcoolul (grabeste deshidratarea, marind riscul de insolatie). Acopera-ti capul cu o palarie sau cu o sapca si imbraca-te cu haine lejere, de preferinta din bumbac sau in. Deshidratarea Este cauzata de transpiratia excesiva, de pierderea apei si a electrolitilor care regleaza administrarea apei in organism, adica sodiul si potasiul. Uneori, deshidratarea nu se anunta prin semne clare. Prima manifestare, pe care cei mai multi dintre noi o neglijeaza, este setea intensa. Ulterior pot aparea: stari de slabiciune, lipsa de concentrare si de coordonare a miscarilor, iritabilitate, dureri de cap si chiar lesin. Atentie! Epuizarea cauzata de caldura poate afecta pe oricine. Netratata, conduce la insolatie. :: Ce este de facut? :: Persoana deshidratata trebuie sa stea intr-un loc racoros si umbrit, sa bea cat mai multa apa minerala sau apa cu adaos de sare (1 lingurita la un litru). Daca neglijeaza simptomele si nu ia imediat masurile amintite, bolnavul isi poate pierde cunostinta, caz in care este necesara consultarea imediata a medicului. :: Cum poate fi prevenita? :: Cea mai eficienta metoda de prevenire a deshidratarii este consumul mare de lichide. Trebuie sa se bea 2-3 litri pe zi de apa minerala sau apa rece usor sarata, adica un pahar la fiecare ora. Nu uita! Trebuie sa bei lichide chiar daca nu ai senzatie de sete. Nu uita! Culoarea parului determina in general sensibilitatea pielii la soare. Astfel, persoanele cu parul blond sau

roscat au o piele deschisa la culoare si, deci, mai expusa actiunii razelor solare. La munte, la o altitudine de 300 metri, ultravioletele cresc cu 4%, iar la 3000 metri acestea sunt cu 30%

mai mari decat cele de la mare. Asadar, daca iti faci concediul la munte este bine sa ai in vedere acest aspect. Te poti trezi cu pielea inrosita si dureroasa chiar daca ai stat numai sub umbra unui copac sau a umbrelei.

Asta pentru ca: nisipul reflecta peste 17% din razele ultraviolete, apa - 5%, iarba - 3%. Riscurile unei arsuri solare sau a unei insolatii nu sunt deloc de neglijat.

Hemoragii

Hemoragiile sunt scurgeri ale sângelui în afara vaselor sanguine.Exist� dou� tipuri de hemoragii: interne �i externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, în acest caz, sângele nu se vede, scurgându-se în interiorul corpului uman.

Primul ajutor în caz de hemoragii:

• aplic� o compres� steril� �i apas� constant asupra punctului de unde curge sângele; • ridic�, dac� e posibil, membrul r�nit deasupra nivelului inimii; • aplic� un bandaj dup� ce s-a oprit sângerarea; • calmeaz� durerea dac� e cazul prin administrarea unui calmant cum ar fi algocalminul;

Le�inul

Le�inul apare atunci când creierul nu prime�te îndeajuns oxigen. Simptome: o persoan� în pragul le�inului poate fi palid� sau poate sim�i ame�eli, urmate apoi de c�derea la p�mânt.

Page 11: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 11

Primul ajutor în caz de le�in:

• men�ine victima în pozi�ie orizontal� pân� când î�i revine; • descheie-i hainele la gât; • spal-o pe fa�� cu ap� rece;

În�ep�turi �i mu�c�turi

Dac� b�nuie�ti c� insecta este veninoas�, solicit� sprijinul medicului. Dac� victima e alergic� la în�ep�turi de insecte, de asemenea cere ajutor medical.

Primul ajutor în caz de:

1. în�ep�turi de albine �i viespi: o scoate u�or partea vizibil� a acului, f�r� a-l strânge prea tare; o spal� zona în�epat� cu ap� rece pentru a reduce durerea �i mânc�rimea; o aplic� o compres� rece;

2. mu�c�turi ale c�pu�elor: o spal� bine rana cu ap� �i s�pun �i aplic� un antiseptic;

3. mu�c�turi de �ân�ari sau furnici: o aplic� asupra mu�c�turii praf de copt; o în cazul în care se umfl�, aplic� o compres� rece;

4. mu�c�turile de câini sau pisici: o freac� rana cu ap� �i s�pun pentru a îndep�rta saliva; o acoper� rana cu un bandaj steril �i du victima la un doctor cât de repede posibil;

Fracturi

Fracturile sunt leziuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor.

Fracturile pot fi:

• închise, caz în care pielea nu este str�puns� de c�tre oasele fracturate; • deschise, situa�ie în care osul str�bate pielea, putând fi v�zut;

Primul ajutor în caz de fracturi:

• acoper� rana �i opre�te sângerarea; • imobilizeaz� zona fracturat� cu ajutorul atelelor; • transport� r�nitul la spital;

Canicula

Atunci când temperaturile sunt ridicate (când apare canicula), corpul t�u se adapteaz� pentru ca tu s� te men�ii în form�. Îl po�i ajuta consumând cât mai multe lichide �i ad�postindu-te în locuri umbroase când î�i este prea cald. Este recomandat s�-�i planifici lucrul sau joaca diminea�a sau seara când este mai r�coare, decât dup�-amiaza când temperaturile sunt ridicate.De asemenea, este recomandat s� por�i haine de culori deschise �i s�-�i acoperi capul cu o p�l�rie sau �apc�.

Simptome:

• oboseal�; • dureri de cap �i dureri ale corpului; • confuzie;

Page 12: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 12

Deger�turi

Deger�turile sunt leziuni produse de ac�iunea frigului asupra unei p�r�i a corpului.

În func�ie de profunzimea zonei afectate putem deosebi:

• deger�turi superficiale; • deger�turi profunde;

Simptome: frecvent senza�ie de furnic�turi ale pielii, urmate de o durere moderat�, culoarea pielii devine ro�iatic�, schimbându-se mai apoi într-una palid�.

Primul ajutor în caz de deger�turi:

• înc�lze�te pielea degerat� în contact cu pielea ta pân� ce zona afectat� î�i racap�t� culoarea normal� �i sim�urile;

• acoper� zona în cauz� �i protejeaz� bolnavul împotriva frigului;

Primul ajutor in accidente rutiere

Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica

inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o importanta deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului de circulatie.

O conditie obligatorie este creearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'. » Degajarea accidentatului. Victima unui accident de circulatie va fi menajat la maxim. Se vor evita gesturile brutale sau mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap, haine) pentru degajarea accidentatului. In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat posibil, in pozitia gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace. Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii. » Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai jos decat toracele. » Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze respiratia si bataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman. Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea personalului medical, accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii). » In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine. - Respiratia artificiala; - Masajul cardiac extern; Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la instalare, leziuni grave ale organelor vitale,

Page 13: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 13

incompatibile cu viata. - Oprirea hemoragiilor. Vezi hemoragia si hemostaza; - Pansamentul ranilor; - Fractura. Imobilizarea fracturilor; Trebuie facut un triaj al cazurilor, in cazul in care trebuie acordat primul ajutor, in acelasi timp, unui numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel: - Cazurile de prima urgenta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de soc; - Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare, accidentatii care s-au pierdut cunostinta; - Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi profunde, hemoragii de tot felul; - Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite. Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului rutier.

Urmand indicatiile de mai sus veti asigura un prim ajutor in caz de accident rutier mai eficient, pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate.

A efectua respira�ia gur� la gur� �i masajul cardiac (simultan)

Nu efectua�i masajul cardiac decât pe o victim� care este incon�tient� deci nu are nici respira�ie nici puls. Adult �i copil peste 8 ani Dac� dou� persoane sunt disponibile, unul trebuie s� sune la 961, în timp ce cel�lalt începe cât mai repede posibil masajul cardiac.Apoi, ele vor colabora, ca în figurile de mai jos: 1. Dac� constata�i un stop cardiac sau o tulburare cardiac� (b�t�i de inim� neperceptibile, absen�a pulsului carotidian),masajul cardiac extern trebuie început. 2. Victima este întins� pe spate pe o suprafa�� dur�, în acea�i pozi�ie ca pentru respira�ia gur� la gur�. 3. Comprima�i toracele (piptul) victimei ap�sîndu-l cu ambele mâini �i plasându-v� în laterala victimei. 4. Plasa�i podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui. 5. Aplica�i palma cealalt� peste prima, trage�i în sus degetele pentru a se ob�ine o puternic� presiune numai pe podul palmei, �i împinge�i în jos, pân� la întinderea complet� a bra�elor. Comprimarea trebuie s� fie ritmic� �i rapid�, cu palma tot timpul în contact cu toracele (pieptul) victimei. Face�i 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz� 9-11 secunde). 6. Face�i dou� insufla�ii la fiecare 15 compresiuni. 7. Dup� un minut (80 compresii cel pu�in) v� opri�i �i verifica�i pulsul timp de 5- 10 secunde. 8. Continua�i masajul cardiac �i respira�ia gur� la gur� pân� la sosirea ajutorului medical.

Page 14: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 14

Intoxicatia cu fum

Deseori integrate într-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu

Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita. Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul cât mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta în pozitia laterala de siguranta.

Reglarea glicemiei

Datorit� disponibilit��ii sale (prezent� practic în toate alimentele de origine vegetal�), precum �i propriet��ilor sale (molecul� simpl�, difuzibilitate mare, ardere aproape complet�, cu de�euri u�oreliminabile), glucoza reprezint� principalul material nutritiv al celulelor animale. Via�a �i activitatea acestora sunt dependente de prezen�a ei permanent�, în concentra�ie constant�, în lichidele organismului.

Aceast� „constan��” traduce de fapt echilibrul dinamic între aport (exogen �i endogen) �i utilizarea periferic�, continu� �i variabil� în raport cu activitatea, fenomen atât de important incât a impus perfectarea unui mecanism de reglare extrem de eficace în combaterea atât a cre�terilor, cât a sc�derilor glicemiei. El implic� dou� sisteme, care ac�ioneaz� paralel: a) autoreglarea fizico-chimic� �i b) reglarea hormonal� a glicemiei.

a) Autoreglarea fizico-chimic� a glicemiei are ca substrat func�ia metabolic� complex� a ficatului, care trimite în circula�ie cantitatea de glucoz� necesar� asigur�rii unui nivel constant al glicemiei, indispensabil activit��ii metabolice periferice. Originea acestei glucoze trimise în circula�ie poate fi multipl�: exogen�(alimentar�) sau endogen�, pornind din desfacerea glicogenului(forma de depozitare a glucozei) sau neoformarea ei din proteine �i lipide. Long �i colab., cu ajutorul glucozei marcate, aprecieaz� c� produc�ia endogen� de glucoz� a uni subiect din post este de 132mg/min., aceasta fiind mai mic� dac� concomitent se aplic� o perfuzie cu glucoz� i.v. Controlul fizico-chimic al glicemiei are la baz� un ciclu de reac�ii. Introducerea în sistem a unui supliment digestiv de glucoz� produce o sintez� crescut� de glicogen, care va „absorbi” acest supliment, men�inând glicemia în limite normale. Invers, o utilizare crescut� de gucoz� va fi compensat� accelerând sensul invers al reac�iilor prin depolimerizarea glicogenului. Acest punct de vedere este sus�inut de varia�iile glicogenului hepatic în func�ie de starea nutri�ional� a individului: fa�� de valorile normale de glicogen, reprezentate de aproximativ 3% din greutatea sa, dup� inani�ia prelungit� cantitatea de glicogen scade la 1 g% (restul a fost mobilizat în vederea men�inerii unei glicemii normale); dimpotriv�, dup� o alimenta�ie bogat� în glucide, valorile glicogenului hepatic cresc pân� la 10-15% din greutatea proasp�t�. Importan�a autoregl�rii chimice nu poate fi neglijat�. Pe animalul pancreatectomizat �i hipofizectomizat („animalul Houssay”), în condi�ii bazale �i respectând un anumit regim alimentar, ea poate asigura valori relativ constante ale glicemiei. Rolul central al ficatului în aceast� autoreglare a fost demonstrat ini�ial de Claude Bernard, care a ar�tat c�: a) cantitatea de glucoz� care p�r�se�te ficatul este mai mare decât aceea din sângele portal (când bineân�eles nu exist� absorb�ie intestinal�); b) înl�turarea glucozei din ficat printr-o „sp�lare” cu ajutorul unei perfuzii cu ap� rece este urmat�, dup� câteva ore, de reapari�ia ei. Datele lui Claude Bernard au fost confirmate str�lucit de Mann �i Magath (1924), care cu ajutorul unei fistule Eck inversate, au reu�it un studiu atent al tulbur�rilor metabolice consecutive hepatectomiei totale. Dup� înl�turarea ficatului, autorii observ� o sc�dere a glicemiei, în prima or� mai lent, apoi mai rapid, astfel c� dup� 4-5 ore glicemia ajunge la 0,40g/l, fiind înso�ite de crize convulsive �i moarte, în general dup� 2 ore. Accidentel convulsive pot fi prevenite prin administrarea de glucoz�, permi�ând o supravie�uire de înc� 24 ore, dup� care moartea survine brutal, prin intoxica�ie, datorit� suprim�rii cerorlalte func�ii ale ficatului. Aceste date arat� importan�a major� a ficatului în autoreglarea

Page 15: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 15

glicemiei, care , dup� opinia lui De Duve, nu necesit� pentru a se produce nici o interven�ie neurohormonal�. Un alt mecanism de men�inere constant� a glicemiei, ac�ionând conform legilor fizice ale osmozei, independent de reglarea hormonal�, a fost considerat schimbul rapid dintre glucoza intravascular� �i cea din lichidele intersti�iale. Trebuie avut îns� în vedere faptul c�, de�i „spa�iul lacunar” reprezint� un sector de aproximativ 3 ori mai mare decât cel intravascular, întreaga cantitate de glucoz� aflat� aici (mai pu�in de 15 g) nu poate acoperi decât o mic� parte din consumul periferic în perioada unei utiliz�ri crescute. b) Reglarea hormonal� a glicemiei. În reglarea glicemiei intervini numero�i hormoni, dintre care unul singur – insulina – are efect hipoglicemiant, restul având o ac�iune antagonist�, hiperglicemiant�. Dintre ace�tia men�ion�m: glucagonul, hormonul somatotrop hipofizar, ACTH �i hormonii glucocorticosteroizi, hormonii tiroidieni �i adrenalina (toate aceste mecanisme au fost expuse la capitolul referitor la insulin�).

Innecul Înecul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.

Siguranta salvatorului

capata aspecte deosebit de importante în aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc în cazul în care nu stie sa înoate sau în cazul în care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea în apa rece. Orice pacient înecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza în pozitie orizontala, fara a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza înecul, din punct de vedere fiziologic întîi se instaleaza stopul respirator, apoi apare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a închiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamânii pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca înecul este în apa dulce sau în apa sarata. În cazul în care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa; aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

Pansamente

Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica

La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care începe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprâncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv înainte si înapoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pâna când acopera tot capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu câteva ture circulare. Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament ‘în prastie’, cu ajutorul unei fâsii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legând capetele taiate încrucisat. La nivelul toracelui si abdomenului se face în functie de tipul plagii si localizare. În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa functioneze ca o supapa. În timpul inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel. Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un pansament umed. La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, în spirala.

Page 16: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 16

Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla înca în plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat în pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

Trusa de prim ajutor ������������� �����������������������

1. Fasa de tifon de 8 cm latime; 2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm; 3. Bandaje; 4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi; 5. Leucoplast, role de 2,5 cm; 6. Foarfeci; 7. Un pachet de tampoane de vata sterile; 8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii sau entorse de glezna sau pumn); 9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele); 10. Aspirine; 11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16 ani); 12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal; 13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri); 14. Pensa fara dinti; 15. Ace de siguranta; 16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%); 17. Calciu gluconolactat; 18. O sticluta de tinctura de iod; 19. Xilina sau alt anestezic; 20. Lotiune dezinfectanta; 21. O bucata de sapun plat; 22. Lanterna; 23. Trusa de muscaturi de sarpe; 24. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice.

Reguli generale de comportare in cazul dezastrelor Incendii, accidente, cutremure de pamant, inundatii,etc.

- pastrati-va calmul, nu intrati in panica pentru ca sa puteti actiona eficient in favoarea dumneavoastra si a familiei; - este important sa aveti pregatit din timp un stoc de provizii (apa, alimente, medicamente) pentru a supravietui cateva zile; la indemana trebuie sa se afle si trusa de prim ajutor (fasa, comprese sterile, alcool, apa oxigenata,etc); - nu produceti scantei, nu aprindeti lumanari, chibrituri, alte surse de foc deschis daca simtiti miros de gaze sau de produse petroliere; - nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice avariate; - daca este necesara parasirea locuintei in caz de dezastre (evacuare), luati actele de identitate, o sursa de iluminat (lanterna), un aparat de radio cu baterii, telefonul mobil, cateva provizii de apa, alimente, medicamente; - acordati ajutor ranitilor, batranilor, copiilor si anuntati echipele de prim ajutor pentru a interveni; - anuntati telefonic autoritatilor locale evenimente cum ar fi incendii, inundatii, accidente, alunecari de teren, prabusiri, etc

Page 17: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 17

Intoxicatiile cu CO Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete

Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu este permisa intrarea în zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. În toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat cât mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen cât mai precoce în concentratii mari.

Accidentele datorate curentului electric Apar în urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric.

În raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului, contracturi musculare generalizate, pierderea constientei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei întindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice în energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu atingeti victima înainte de a întrerupe curentul electric. Se întrerupe sursa de curent. Se îndeparteaza victima de sursa de curent utilizând un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, având grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se încep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

A lua pulsul! Adult/copil peste 1 an: Pulsul se poate verifica u�or la gât. Pune�i vârful a dou� degete(index �i nedius) pe m�rul lui Adam �i l�sa�i s� alunece pe lateral� pân� sim�i�i pulul. Copii sub 1 an: Pune�i a dou� degete pe fa�a intern� a mu�chiului bra�ului(biceps) copilului, ap�sând u�or pân� sim�i�i prezen�a pulsului. A verifica prezen�a respira�iei! A�eza�i-v� lâng� victim�, împinge�i încet capul victimei spre înapoi(ap�sând u�or pe frunte cu o mân�, cu cealalt� ridicând u�or de b�rbie) pentru a elibera c�ile respiratorii �i se men�ine deschis� gura victimei. Aplica�iv� cu capul deasupra capului victimei, astfel încât obrazul dumneavoastr� s� se afle în dreptul nasului victimei, iar ochii dumneavoastr� s� fie �ndrepta�i spre toracele victimei. Astfel putem auzi cu urechea noastr�, sim�i pe obraz aerul expirat �i putem sesiza mi�c�rile toracelui. A contracara pierderea cuno�tin�ei! 1. Determina�i dac� victima este în stare s� vorbeasc� strângându-i mâna �i întrebându-l: Cum v� sim�i�i? 2. Dac� nu primi�i r�spuns: a) dac� nu respir� �i nu are puls, începe�i imediat respira�ia gur� la gur� �i masajul cardiac. b) dac� nu respir� �i are puls, se începe imediat respira�ia gur� la gur�. c) dac� respir� �i are puls, victima se va a�eza pe o parte. 3. Suna�i la 961.

Page 18: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 18

Criza cardiac�/atac de cord; atacul cerebral Criza cardiac� Semnele sunt: durere toracic� persistent� cu iradiere spre umeri �i bra�ul stâng, respira�ie întretîiat�, buze �i unghii violacee. Atacul cerebral Semnele sunt: pierderea con�tien�ei, paralizia mu�chilor faciali, stare de sl�biciune pe o parte sau alta a corpului, dificult��i în respira�ie, dilata�ia pupilelor, probleme de vorbire. 1. dac� victima nu respir� �i nu are puls, se face imediat respira�ie gur� la gur� �i masaj cardiac extern(V). 2. Dac� sim�i�i pulsul victimei, dar acesta nu respir�, se face imediat respira�ie gur� la gur�(IV). 3. Anun�a�i 961. 4. Dac� victima are tratament medicamentos pentru prevenirea crizelor cardiace �i este con�tient�, ajuta�i-o în luarea medicamentului, conform dozei prescrise. 5. Se men�ine victima la c�ldur�, de preferin�� în pozi�ia �ezând, pân� la sosirea medicului.

Arsuri

Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii

Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura înalta, metale încalzite, gaze sau vapori supraîncalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. Bilantul lezional al pacientului ars se face în functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9. Prin aceasta regula se poate exprima în procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp,care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua. De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a întregului membru inferior este de 18%. In total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul. Localizari periculoase si arsuri grave sunt: - fata, gâtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator; - toate arsurile care sunt în apropierea fetei (pleoape), mâinii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor; - arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura; - arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului; - arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi; - arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric. În functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade: Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea îndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind înlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocând aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva decât plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul în totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este atât de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

Page 19: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 19

Primul ajutor în cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta salvatului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile. Caracteristici: În cazul arsurilor provocate de flacara. Important în aceste situatii este oprirea cât mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile când flacara este deja stinsa, deoarece în acest moment arsura se poate propaga în continuare în profunzime. Se îndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie. În cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa în aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se îndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. În cazul arsurilor provocate de curentul electric. Important este îndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are în vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni atât la suprafata cât si în profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari în activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea. Generalitati: - Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate; - Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor, substantelor uleioase; - Se folosesc pe cât posibil pansamente sterile sau cârpe foarte curate, umezite; - Nu se pune gheata în contact direct cu tegumentul; - Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

Page 20: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 20

Hipotermia O temperatura centrala mai mica de 35 grade C se numeste hipotermie

Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa între 36 - 37 grade C. Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrânii, copiii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, înecatii. Temperatura corpului se pierde mai repede în apa decât în aer. În functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor în aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac.În cazul pacientilor aflati în stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PÂNA CE NU ESTE REÎNCALZIT. Reîncalzirea hipotermicilor se face lent, 1grad C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pâna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita decât dupa ce temperatura corpului este peste 30 grade C. Metode cunoscute si folosite pentru reîncalzire sunt: - reîncalzire externa pasiva, consta din învelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui în mediu ambiant cald. Acest tip de reîncalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C; - reîncalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului în baie cu apa încalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi încalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati în hipotermie medie cu o temperatura centrala pâna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia în apa calda se foloseste atunci când dorim sa reîncalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura în mod rapid. Reîncalzirea activa centrala: - folosita în unitati spitalicesti.

Hipotermie (expunerea prelungit� la frig) Hipotermia poate pune via�a în pericol! Semnele sunt: temperatura joas�, frisoane, apatie, ame�eli, somnolen�� �i ulterior pierderea cuno�tin�ei. 1. Duce�i victima cât mai repede la un refugiu. 2. Dezbr�ca�i victima de hainele umede, îmbr�ca�i-o cu haine uscate, acoperi�i-o cu p�tur� sau cu sac de dormit. 3. S� bea lichide, dar f�r� alcool! 4. Suna�i la 961.

Deger�turi

Semnele sunt: dureri urmate de umfl�turi. Pielea pe zona atins� este dur� �i par�ial înghe�at�. 1. Duce�i victima într-un loc cald. 2. Îmb�ia�i zonele afectate în ap� la temperatura corpului(37ºC). Mi�ca�i u�or zonele degerate, dar nu freca�i sau masa�i. 3. Dac� victima este capabil� s� bea o b�utut� cald�, i se va da, dar – aten�ie! – f�r� alcool sau cofein�. 4. Se va aplica un pansament u�or pe zona (zonele) degerat� (degerate). Dac� degetele sunt atinse, se aplic� un tifon uscat �i steril �i se reînc�lze�te dup� metoda descris� mai sus. 5. Anun�a�i 961.

Page 21: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 21

R�ni la nivelul capului, gâtului, spatelui �i bazinului 1.Nu mi�ca�i(deplasa�i) victima(decât în cazul unui pericol imitent), deoarece pute�i s�-i agrava�i situa�ia. 2. Suna�i la 961. 3. Fixa�i capul �i gâtul victimei în pozi�ia în care a fost g�sit�, prin aplicarea palmelor pe p�r�ile laterale ale capului. 4. Asigura�i o men�inere a c�ldurii corpului prin p�turi sau haine.

Dezobstructia cailor aeriene superioare

Obstructia cailor aeriene înseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa.

Pacient constient: Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gâtului cu o mâna sau cu doua mâini. În cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat în fata si încurajat sa tuseasca. Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa încercati o alta manevra - manevra Heimlich; se aplica atunci când obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, îndepartati picioarele, aseazati-va o mâna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mâna prindeti mâna înclestata si faceti miscari bruste înauntru si în sus. Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rândul lui va comprima plamânii si presiunea creata în bronhii va arunca corpul strain în cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pâna eliberati caile aeriene. Pacient inconstient: Daca victima devine inconstienta, întindeti-o pe pamânt si aplicati aceeasi manevra, încalecând picioarele victimei. Reperati locul, asezând podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezati cealalta mâna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste în adâncime si în sus. Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, întorcând capul victimei într-o parte, verificati cavitatea bucala a acesteia pentru a îndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, încercati din nou sa ventilati, observând daca intra sau nu aerul. În caz de insucces repetati manevra Heimlich pâna când caile aeriene vor fi libere.

Evaluarea primara a pacientului traumatizat

A nu agrava starea victimei!

In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punându-i viata în pericol. Obiectivul principal urmarit în cazul pacientilor traumatizati consta în asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate îmbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru în timpul unei urgente este: A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI! Secventele urmarite în cazul acestor situatii sunt similare cu cele întâlnite la pacientii fara traumatisme. Evaluarea zonei si siguranta salvatului ramân în atentia noastra. - Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor; - Îndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evitând riscurile si / sau agravarea situatiei. 1. eliberarea cailor aeriene - în acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei; 2. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud; 3. verificarea pulsului. Daca este necesar se încep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia în care se constata existenta unei hemoragii masive, situatie când se realieaza hemostaza apoi se vor începe manevrele de

Page 22: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 22

resuscitare. În toate cazurile de trauma se are în vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: - la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viata în pericol); - la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului; - la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului; - la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gâtului; - la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gâtului; - la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...). Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic. Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere cervicale. Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati. Pentru fixarea gulerului cervical întotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se aseaza la capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul în ax, cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se îndeparteze toate hainele din jurul gâtului pacientului. Se începe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gâtului fara a-l mai misca. Evaluarea secundara a pacientului traumatizat Odata verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare mai detailata, din cap pâna în vârful picioarelor, cautându-se alte posibile leziuni. Pentru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul având totusi grija sa-l protejam de hipotermie. Evaluarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte: Examen neurologic de baza - nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Glasgow 1. Deschiderea ochilor - spontan................................................... 4 puncte - la cerere..................................................3 puncte - la durere..................................................2 puncte - nu deschide..............................................1 punct 2. Cel mai bun raspuns motor - la ordin...................................................6 puncte - localizeaza stimulii durerosi..................5 puncte - retrage la durere................................... 4 puncte - flexie la durere..................................... 3 puncte - extensie la durere..................................2 puncte - nici un raspuns.....................................1 punct 3. Cel mai bun raspuns verbal - orientat................................................. 5 puncte - confuz ..................................................4 puncte - cuvinte fara sens .................................3 puncte - zgomote................................................2 puncte - nici un raspuns....................................1 punct Dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultan, diminuându-se la lumina si marindu-se la întuneric). Evaluarea sensibilitatii si capacitatii de miscare a membrelor superioare si inferioare. Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gâtului - rani, contuzii, hemoragii; - se examineaza urechea, nasul, gura; - leziuni oculare;

Page 23: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 23

- leziuni osoase. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui - evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei; - rani, contuzii, hemoragii; - leziuni osoase. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului - a se evalua daca exista durere abdominala; - rani, hemoragii; - leziuni osoase: fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor - rani, contuzii sau hemoragii; - a se evalua existenta durerii; - se palpeaza pulsul periferic.

NO�IUNI DE PRIM-AJUTOR

"Miscarea, mersul pe munte curata toate ungherele organismului de toxine, este longevitate si da

viata anilor."

In caz de accident in primul rand este necesar sa stim ce trebuie ce trebuie si ce nu trebuie facut. Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste cunostinte se poate intampla ca, in loc sa ajute, dimpotriva, sa accentueze suferinta, putand chiar provoca aparitia unor complicatii care sa intarzie vindecarea. Dar nu numai atat, un ajutor incorect acordat poate duce la pierderea definitiva partiala sau chiar totala a capacitatii de munca a accidentatului.

Pentru ca interventia sa fie prompta si sa poata fi acordat un prim ajutor de calitate, anuntarea unui accident trebuie sa cuprinda: locul, posibilitati de acces, conditii meteo, ora la care s-a petrecut accidentul,

numarul accidentatilor, diagnosticul prezumtiv, daca pana la ora anuntarii i-a fost acordat primul ajutor,

datele celui care anunta accidentul (nume si prenume, adresa, locul de la care face comunicarea). Ordinea urgentei acordarii primului ajutor, in caz ca avem de-a face cu un grup de accidentati, este urmatoarea: cazurile de asfixie, hemoragiile, politraumatisme si fracturi, urgente medico-chirurgicale

(otraviri, abdomen acut etc.). Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde pe munte si actionam fara sa avem asupra noastra materiale tehnice de transport, este absolut necesar sa cunoastem cateva din mijloacele improvizate folosite la transportul accidentatului. Acestea pot fi confectionate din: o coarda ce se va folosi pentru a transportul in spate al accidentatului, confectionarea din coarda sau cordelina impletita a unei targi, confectionarea unei targi dintr-un hanorac in care s-au introdus bete rezistente, o ranita careia i s-au facut doua gauri pentru transportul in spate al accidentatului, o craca solida ce poate fi folosita la transport prin tarare etc.

Drume�ul poate fi pus �i în situa�ia de a acorda primul ajutor. Iat� cîteva recomand�ri pentru cel ce acord� primul ajutor în caz de accident :

1. 1. S� fie calm, energic, dar atent.

2. 2. S� nu provoace �i s� nu lase nici pe al�ii s� provoace panic�.

3. 3. S� se comporte cu accidenta�ii blînd, zîmbitor, optimist, dar hot�rît.

4. 4. S� caute — el sau trimi�înd pe al�ii — imediat un medic sau o persoan� calificat�

(asistent, felcer, sor� etc.). Dac� nu îl g�se�te în imediata apropiere sau în timp scurt, s�

ac�ioneze f�r� prip�, dar repede pentru acordarea primului ajutor �i organizarea

transportului accidentatului la: caban�, la medic sau spital.

Page 24: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 24

5. 5. Primul ajutor se acord� pe loc. Accidentatul este culcat în pozi�ie comod�, i se desfac

cing�torile �i hainele. Nu i se ridic� capul.

6. 6. Iarna accidentatul va fi protejat contra frigului, iar vara contra c�ldurii.

7. 7. Prima m�sur� se va adresa faptului cel mai grav : hemoragia sau oprirea respira�iei.

8. 8. Dac� accidentatului i se face din ce în ce mai r�u �i le�in�, se aplic� tratamentul

le�inului.

9. 9. Dac� accidentatul vomit�, i se a�az� capul pe o parte.

10. 10. Pe r�ni nu se pun frunze, p�mînt s�u alte „leacuri" care pot provoca îmboln�viri grave

(infec�ii, tetanos) �i nu aduc nici un folos momentan. Nu se dau b�uturi alcoolice unui r�nit. În lupta contra frigului se pot utiliza pe cât posibil b�uturi calde în cazul unui r�nit în stare con�tient� f�r� �oc �i f�r� traumatisme abdominale. Netransportabili sunt cei cu stop respirator; se încearc� mai întâi respira�ia artificial� Pentru o persoan� aflat� în stare de �oc problemele sunt mai dificile întrucât cu mijloace nespecializate este aproape imposibil� tratarea �ocului. Este posibil� doar plasarea picioarelor victimei mai sus �i aplicarea unui pansament compresiv peste picioare. În caz de com� trebuie reduse la minimum preparativele �i îngrijirile generale �i s� se fac� transportul cât de repede posibil.

Primul ajutor la locul accidentului se reduce, in fapt, la executarea unui grup restrans de acte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentarii : - masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator); - oprirea hemoragiilor externe (daca exista); - toaleta sumara si pansarea ranilor; - imobilizarea provizorie a fracturilor.

Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul accidentului (inainte de a degaja victima de sub darmaturi), altele vor fi executate dupa ce accidentatul a fost scos de la locul accidentului, fiind asezat pe sol intr-un loc mai retras, in conditii mai confortabile.

CUM SE STABILESTE STAREA DE SANATATE ?

ABC-ul resuscitarii: Respectati etapele de actiune în evaluarea functiilor vitale: A. Airway – Eliberarea cailor aeriene: mentinând deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului între organism si mediul înconjurator. B. Breathing – Respiratia: procesul prin care patrunde aerul în plamâni si se elibereaza dioxidul de carbon în aerul atmosferic. C. Circulation. - Circulatia: circulatia sângelui prin organism.

A. Airway. – Eliberarea cailor aeriene Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasând pe frunte.

Puneti una dintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât degetul mare si cel aratator sa ramâna libere pentru a putea pensa nasul victimei când i se face respiratie gura la gura.) În acelasi timp cu doua degete de la mâna cealalta ridicati barbia victimei. În cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada în spate spre faringele posterior blocând astfel caile aeriene superioare. Facând o hiperextensie a capului si ridicând barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gâtul de eventualele haine strânse. Îndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta poate fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sânge etc. Nu pierdeti timpul cautând obstructii ascunse. B. Breathing – Respiratia Pastrând caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va aplecati asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde. C. Circulation - Circulatia Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate

Page 25: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 25

simti cel mai bine pe artera carotida care este situata în santul format de unul din muschii gâtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gât pâna se simte bataia în vârful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gâtului, dar niciodata în acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde. În urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in continuare:

Temperatura normala masurata oral este de 98,6 grade Fahrenheit, plus sau minus un grad, adica 37 °C. In lipsa termometrului o putem face cu dosul palmei aplicat pe pieptul sau spatele celui bolnav. Pentru eliminarea erorii datorata mâinii reci a celui care examineaza, se va face comparatia prin aceeasi metoda cu temperatura unei persoane sanatoase din grup.

Frecventa normala a pulsului la un adult in repaus este intre 70 si 72 de batai pe minut. Frecventa pulsului variaza de la individ la individ si poate avea valori mai mari sau mai mici, cu mici diferente. Efortul fizic creste frecventa pulsului. În cazul unor boli (infectii, intoxicatii) pulsul poate depasii 140 batai pe minut.

Pentru a afla frecventa normala, asezati trei degete (buricele degetelor) de la o mana imediat sub degetul mare, pe incheietura pumnului de la cealalta mana, pe fata palmei. Numarati pulsatiile timp de 60 de secunde sau numarati timp de 15 secunde si inmultiti cu 4.În lipsa unui ceas cu secundar, un membru al grupului va numara în gând de la 21 la 80, anuntând cu voce tare când a ajuns la aceasta cifra.

Pupilele sint portiunile centrale, de culoare inchisa, din centrul ochiului. Dilatatia lor sau constrictia pot fi semne ale diferitelor afectiuni.

Febra reprezinta modalitatea corpului uman de a semnala ca ceva nu este in ordine. Cel mai adesea indica prezenta unei infectii. Febra mai poate fi prezenta si in astm sau alergie.

Greata este o senzatie de rau resimtita la nivelul stomacului, deseori insotita de senzatia de voma. Greata poate fi un semn precoce pentru sarcina sau un simptom in multe alte disfunctii, cum ar fi cele datorate mancatului sau bautului excesiv, reactii alergice la intepaturi de albine sau paianjeni, dupa inghitirea de tablete mari, reactii la medicamente, mancare otravita, lesinul, infectiile, apendicita.

Durerile de cap sunt provocate cel mai adesea de contractarea musculaturii de sub scalp, cauzata frecvent de starea de emotie.Alte cauze de dureri de cap sunt: infectii, sinuzite, alergii, tensiune arteriala, o serie de intepaturi de insecte, lovituri la cap, expunerea in mediu de vapori, alergia la fan, mancarea otravita, tumorile cerebrale. Durerile de cap sunt simptome foarte comune. Instalarea brusca a unei dureri de cap violente, insotita Durerile de cap insotite de greata, voma sau tulburari de vedere ori asociata cu rigiditatea cefei, necesita consult medical de urgenta. Un astfel de tip de durere de cap poate fi simptome ale: meningitei, encefalitei, accidentelor vasculare cerebrale sau tumorilor cerebrale.

Convulsiile sunt cauzate cel mai frecvent de o crestere rapida a temperaturii datorita unei infectii acute. Aceste convulsii (denumite convulsii febrile) rareori au durata mai mare de doua sau trei minute (daca durerea este mai mare, consultati imediat medicul de la camera de garda a spitalului de urgenta). Toate convulsiile febrile trebuie comunicate medicului.

Un alt tip de convulsii ce apar frecvent sunt cele din crizele epileptice si apar frecvent la persoanele cu tendinta ereditara spre convulsii; crizele epileptice se pot manifesta si fara o cauza cunoscuta. Crizele epileptice apar cand unele dintre celulele cerebrale devin temporar mai active si elibereaza o cantitate mai mare de curenti bioelectrici ce se imprastie pe anumite portiuni ale creierului sau pe toata suprafata lui. Prima grija a celui ce acorda prim ajutor in astfel de cazuri este aceea de a feri victima sa nu se loveasca in cadere. Conform opiniei curente, persoana in criza epileptica nu este in pericol sa-si inghita limba. Nu puneti nici un obiect in gura victimei. Dupa ce convulsiile inceteaza, sunati medicul.

Page 26: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 26

TRANSPORTUL

- r�nitul trebuie ferit de frig �i de dureri - se controleaz� respira�ia: se va evita asfixia prin înghi�irea limbii sau vom� - se controleaz� circula�ia - în caz de hemoragie: se va folosi �i verifica pansamentul sau garoul - în caz de r�nire la piept: pozi�ia semia�ezat - în caz de r�nire la abdomen: pozi�ia culcat cu genunchii u�or ridica�i - în caz de r�nire la coloana vertebral�: se culc� r�nitul pe un plan dur - în caz de r�nire la craniu: se culc� r�nitul pe spate, în pozi�ie joas� �i bine imobilizat, un picior îndoit din genunchi - în caz de r�nire la picioare: se transport� r�nitul cu capul spre vale - în caz de �oc: capul victimei trebuie s� fie orientat c�tre partea de sus a pantei

- - în caz de fracturi costale: nu se imobilizeaz� în nici un mod fractura!

CUM SE IMPROVIZEAZ� O TARGA ?

Targa pentru transportarea unui accidentat sau bolnav se poate improviza: — dintr-o scar� acoperit� cu p�turi sau haine; — din dou� be�e rezistente învelite într-o p�tur� cusut�; — din dou� be�e introduse în doi saci pu�i gur� la gur� �i cusu�i; — din dou� be�e �i crengi împletite. Cînd targa este nesigur� sau sînt coborî�uri grele, bolnavul va fi legat de be�ele purt�toare, dar în a�a fel încît p�r�ile r�nite s� nu sufere.

Page 27: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 27

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Respiratia artificiala se face celor accidentati care au ajuns in stare de inconstienta. Respiratia

artificiala se face energic, continuu, chiar ore in sir daca este nevoie, atat timp cat accidentatul respira sau ii bate, cat de slab, pulsul; ba chiar si in cazul unei morti aparente.

Exista trei metode de a face respiratie artificiala: Metoda Sylvester: cel care face respiratia artificiala se aseaza la capul bolnavului, cu fata la el; il

apuca de incheieturile mainii, i le duce pe piept; i le apasa puternic pe torace, eliminand aerul din plamanii celui inconstient, si apoi le desface brusc, lateral in forma de cruce, pentru a patrunde aerul.

Metoda Schafer: accidentatul se aseaza pe burta, cu fata intr-o parte, cu un brat pus sub cap si celalalt intins pe langa corp. Cel ce da primul ajutor se aseaza pe picioarele bolnavului si se sprijina in maini pe spatele lui, putin deasupra rinichilor; apoi apasa pe spate, ritmic, si da drumul brusc coastelor din apasare; se fac aproximativ 15 asemenea miscari pe minut.

Metoda „gura la gura”: Cu capul victimei în hiperextensie se mentine gura usor întredeschisa cu o mâna, în timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer, aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. În acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci când noi insuflam .

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel încât toracele sa se ridice. Tineti capul în hiperextensie cu barbia ridicata îndepartând gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care îl insuflam este mai important decât ritmul în care îl administram.

Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se aseaza pe spate direct pe sol, cu picioarele

mai sus decât restul corpului pentru ca sangele sa se scurga (natural) spre inima si cap. Victima este întins� pe spate pe o suprafa�� dur�, în acea�i pozi�ie ca pentru respira�ia gur� la gur�. Comprima�i toracele (pieptul) victimei ap�sîndu-l cu ambele mâini �i plasându-v� în laterala

victimei. Plasa�i podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui. Aplica�i palma cealalt� peste prima, trage�i în sus degetele pentru a se ob�ine o puternic� presiune

numai pe podul palmei, �i împinge�i în jos, pân� la întinderea complet� a bra�elor. Apoi mâinile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu sânge. Se procedeaza în acest fel de 70 de

ori pe minut pâna accidentatul îsi reia pulsul. Comprimarea trebuie s� fie ritmic� �i rapid�, cu palma tot timpul în contact cu toracele (pieptul)

victimei. Face�i 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz� 9-11 secunde). Face�i dou� insufla�ii la fiecare 15 compresiuni. Dup� un minut (80 compresii cel pu�in) v� opri�i �i verifica�i pulsul timp de 5- 10 secunde. Continua�i masajul cardiac �i respira�ia gur� la gur� pân� la sosirea ajutorului medical

Reanimarea facuta de doua persoane concomitent este Mai eficienta: primul se va ocupa de

respiratia gura la gura, introducând în gura accidentatului aer din plamânii sai, în acelas ritm ca mai sus, iar al doilea va masa prin apasare cu palmele, asezate încrucisat una peste alta, treimea inferioara a osului stern, în jos, cu grija, puternic dar nu fortat, pe cutia taracica pâna când aceasta se turteste cu 3 4 cm, pentru a pompa sângele din inima. Succesul reanim�rii este condi�ionat de trei imperative:

- rapiditatea interven�iei. O victim� rareori revine la via�� dac� nu a respirat timp de 5 minute. - necesitatea unei bune permeabilit��i a c�ilor respiratorii superioare prin împiedicarea limbii de a intra în faringe �i a obtura aceste c�i. - continuarea efortului de reanimare.

Reanimarea trebuie continuat� pân� când victima î�i reg�se�te propria sa autonomie respiratorie �i circulatorie sau pân� la constatarea decesului de c�tre un medic. Resuscitarea se repet� timp de minim o jum�tate de or�, în unele cazuri abandonându-se abia dup� mai multe ore (tr�zni�i, hipotermi).

Resuscitarea nu se face cu pauze ci într-un un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12 insufl�ri pe minut. Se recomand� ca metod� de respira�ie artificial� binecunoscuta metod� gur� la gur�. Pentru o determinare corect� a faptului dac� accidentatul respir� sau nu, se va lipi urechea peste gura sau nasul

Page 28: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 28

victimei. Înainte de a începe respira�ia, se vor degaja c�ile respiratorii prin hiperextensia capului, luxarea anterioar� a mandibulei, etc. Respira�ia gur� la gur� este executat� corect dac� toracele se destinde cu minim 3-4 cm. Între dou� insufl�ri c�ile respiratorii trebuie l�sate libere pentru ca aerul s� ias� spontan afar� prin elasticitatea cutiei toracice.

În caz de stop respirator �i cardiac, respira�ia artificial� nu este suficient� �i trebuie înso�it� de masajul cardiac extern.

ÎNGRIJIREA R�NILOR

Tratamentul pl�gilor produse prin traumatisme u�oare urm�re�te oprirea sânger�rii, asigurarea

condi�iilor pentru o vindecare rapid� �i prevenirea infec�iei. Pentru acela�i tip de ran� diferite zone ale corpului vor sângera diferit, cel mai mult pl�gile din zona capului �i gâtului. Oprirea sânger�rii se va face imediat dup� r�nire dac� este cazul. Cu o bucat� de material textil, curat�, dar nu neap�rat steril�, se apas� direct pe ran�. Dac� o plaga situat� la nivelul unui membru sângereaz� masiv, r�nitul va fi a�ezat întins pe spate, cu membrul respectiv ridicat, astfel încât plaga s� fie deasupra nivelului inimii, iar presiunea se va aplica pe ran� în aceasta pozi�ie. Nu se va ap�sa lâng� rana �i nu se va pune garou, chiar daca sângerarea este abundent�. Presiunea se men�ine atât timp cât e nevoie, pân� la oprirea sânger�rii. Nici o ran� nu este ini�ial curat� întrucât peste tot în mediul înconjur�tor exista microbi. Trebuie prevenit� proliferarea microbilor în plag� care poate avea consecin�e foarte grave (cangrena) chiar dac� rana pare la început inofensiv�. Este foarte important ca rana s� fie sp�lat� cu apa din abunden�� �i s�pun. Trebuie s� fie un jet de ap�, iar bucata de s�pun nu se pune direct pe ran� pentru a nu l�sa fragmente. Opera�ia trebuie f�cut� foarte con�tiincios �i trebuie obligatoriu înso�it� de îndep�rtarea eventualelor corpuri str�ine (p�mânt, a�chii de lemn, fragmente de roc�) sau buc��i de piele moart�. Pân� la vindecare rana trebuie sp�lat� cel pu�in o dat� pe zi cu ap� �i s�pun. Reapari�ia unei mici sânger�ri dup� sp�lare nu trebuie s� ne sperie.

Dup� oprirea sânger�rii, sp�lare �i dezinfec�ie se va trece la pansarea r�nii. Pansamentul trebuie s� fie steril, pe cât se poate aerisit (nu se acoper� complet cu leucoplast) �i nu foarte gros. Leucoplastul va fi aplicat pe pielea s�n�toas� �i nu trebuie în nici un caz s� ating� rana.

— Rana se spal� cu o solu�ie dezinfectant� (permanganat de potasiu, apa oxigenat�, bromocet,

romazulan), pîn� ce devine curat� �i apoi se acoper� cu pudr� de sulfamid� sau unguent de aureociclin�, iar în lipsa acestora cu un pansament curat (de preferin�� steril). Se panseaz� nici strîns (s� nu opreasc� circula�ia sîngelui) �i nici larg (sa nu cad�); pansamentul se poate fixa �i cu buc��i de leucoplast. Pentru sp�larea r�nilor se poate utiliza �i apa simpl� cu s�pun, dup� care se d� cu tinctur� de iod sau cu praf de sulfamid�.

— Cine face pansamentul, trebuie s� fie bine sp�lat pe mîini pentru a nu infecta rana. — R�nile zdren�uite, murdare cu p�mînt, pot fi infectate cu microbul tetanosului; în asemenea caz,

r�nitul se va prezenta la primul dispensar medical, pentru aplicarea tratamentului preventiv. — Cînd r�nile sîngereaz�, pansamentul va fi mai strîns ; nu se vor îndep�rta cheagurile mari

pentru a nu porni din nou hemoragia. — Pentru r�nile la cap, piept, coaste, se vor utiliza pansamente triunghiulare (ca baticurile), cu un

col� trecut peste cre�tet sau um�r, pentru a nu aluneca. — Al doilea pansament trebuie f�cut de medic; dac� aceasta nu se poate, dup� 3—6 ore

pansamentul va fi scos, rana va fi sp�lat� din nou �i repansat�. — în lipsa pansamentelor sterile se pot utiliza orice alte fî�ii de pînz�, batiste etc., fierte, c�lcate cu

fierul încins sau, în lips�, sp�late �i uscate la soare. — Cu cît rana este mai grav�, cu atît accidentatul va fi transportat mai repede, pentru a primi

ajutor medical.

Page 29: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 29

— Ros�turile de bocanc sau de hain� vor fi tratate ca orice alte r�ni, pentru a nu se infecta. De asemenea, r�nile provocate de arsuri ; în acest ultim caz se vor utiliza unguente (aureociclin�).

Dup� aproximativ 24 de ore de la r�nire este cel mai bine ca o plag� superficial� s� fie l�sat� la

aer, f�r� pansament. Explica�ia este c� cei mai periculo�i microbi ce se pot dezvolta într-o ran� sunt cei anaerobi (microbi c�rora aerul le este fatal). În plus, un pansament men�ine o oarecare umezeal� care nu e favorabil� vindec�rii. Totu�i, exist� situa�ii în care pansarea r�nii r�mâne necesar� pe o perioad� de timp mai îndelungat� (pentru a evita contactul cu îmbr�c�mintea sau cu p�mânt, crengi, etc.; alteori chiar aerul nu permite l�sarea descoperit� a r�nii: de exemplu, pe o vreme cu vânt puternic, chiar în condi�iile aerului curat de la munte, nu e bine ca rana s� stea descoperit�). Obligatoriu o dat� pe zi pansamentul se va scoate, se va sp�la rana �i apoi se va pune un pansament nou (de preferat pe ran� se va pune, înainte, pu�in� betadin�). La nevoie, schimbarea pansamentului se va face mai des – de exemplu dup� o ploaie pe traseu nu se va l�sa pansamentul ud.

Chiar în condi�iile unui tratament corect aplicat este foarte important� supravegherea r�nii. Dac� pielea din jur se înro�e�te la mai mult de 1-2 cm de la marginea pl�gii �i devine lucioas�, dac� zona afectat� se umfl�, dac� durerea se accentueaz� sim�itor, dac� din plag� se scurge puroi, înseamn� c� rana s-a infectat. Destina�ia imediat� trebuie s� fie cel mai apropiat spital.

HEMORAGIA

Cand sangerarea provine dintr-o artera, sangele tasneste cu putere, in jeturi intrerupte. El are

culoarea rosu deschis. Daca este ranita o vena importanta, sangele are o nuanta de rosu mult mai inchis si iese din rana intr-un jet continuu. Pierderea unei cantitati exagerate de sange poate duce la moartea victimei.

Sositi in primele secunde la locul accidentului, va trebui sa incercam sa oprim sangerarea cu "mana goala". Vom realiza acest lucru, strivind cu degetul sau cu pumnul vasul ranit, pe un traiect aflat intre inima si rana, acolo unde el se afla mai la suprafata fata de tegument, trecand totodata peste un plan osos pe care el poate fi comprimat.

Punctele de compresie sunt, dupa cum urmeaza: - pe fata laterala a gatului pentru ranile capului si fetei; - in groapa ce se afla imediat in spatele claviculei, pentru ranile umerilor si portiunile superioare ale bratelor; - pe fata interna a bratului, in apropierea axilei, pentru ranile bratului si cotului; - imediat sub cot in jumatatea interna, pentru ranile antebratului; - la incheietura pumnului, pe fata palmara pentru ranile palmei; - in ranile coapsei, genunchiului si gambei, apasarea se face cu cele doua degete groase ale salvatorului, suprapuse, in stinghie;

Reperarea locului este inlesnita de faptul ca in aceste puncte se simte la palpare pulsatia arterelor ce urmeaza sa le apasam .

Compresiunea digitala a arterelor are marea calitate de a opri sangerarea imediat. Nu poate fi insa folosita mai mult de cateva minute. In acest interval avem insa la dispozitie timpul necesar pentru confectionarea unui garou din material elastic (din tub de cauciuc sau chiar dintr-o bucata de panza). Aplicarea garoului ne confera linistea executarii corecte a toaletei si a pansarii ranii.

Aplicarea corecta a garoului cere respectarea catorva amanunte; in primul rand, el trebuie aplicat numai acolo unde vasul este la suprafata, trecand totodata peste un plan osos, de care poate fi comprimat prin apasare. Aceste locuri sunt: radacina bratelor (la 4 laturi de deget sub axila), pentru membrul superior si radacina coapsei (la nivelul stinghiei), pentru membrul inferior. Aici garoul se aplica cu usurinta si, daca este stans corect, opreste sangerarea ranilor, indiferent de nivelul la care se afla aceasta pe membre si daca vasul lezat este artera sau vena.

Pentru ca vasele sanguine sunt ascunse in defileele formate de masele musculare, putand scapa astfel stransorii garoului, trebuie sa asezam intre garou si piele un rulou de fasa sau panza. Acesta, fiind asezat perpendicular pe garou si paralel cu vasul, reuseste sa ajunga la el si sa-l comprime, insinuandu-se intre masele musculare. Garoul este bine sa fie facut din cauciuc. In lipsa lui, putem folosi si panza, cu conditia luarii unor masuri suplimentare, pentru a fi sigur ca nu se relaxeaza cu timpul: un prim lat de panza este strans la radacina membrului, dupa care in nod se introduce o bucata de lemn sau un creion, care se

Page 30: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 30

rasuceste 180°, fapt care creste considerabil compresiunea circulara. Leg�tura nu poate fi �inut� mai mult de o or�, dup� care la fiecare jum�tate de or� se desface câte

2-3 minute. Daca garoul este mentinut o perioada de timp mai lunga de 60-90 minute, exista riscul instalarii unor leziuni degenerative ireversibile, fapt ce poate duce la necesitatea amputarii. Pentru a preveni aceasta, pe pieptul accidentatului este bine sa fie prins cu un ac de siguranta un bilet pe care sa fie notat numele victimei si ora exacta a aplicarii garoului.

LE�INUL

Le�inul este o stare de r�u general, cu pierderea cuno�tin�ei. Bolnavul va fi descheiat la haine în

pozi�ie culcat�, va fi stropit u�or pe fa��, gît �i piept cu ap� rece, p�lmuit u�or peste obraz (dac� este în caban� sau loc închis, se vor deschide ferestrele s� intre aer curat). Dac� are fa�a ro�ie se va pune ceva sub cap �i umeri pentru a-1 ridica, iar dac� e palid nu i se va pune nimic sub cap. Se întoarce capul pe o parte, se opre�te hemoragia (dac� exist�). Cînd bolnavul se treze�te din le�in i se d� cîte pu�in� ap� rece sau îndulcit�, ori cafea.

FRACTURILE, LUXA�IILE �I ENTORSELE

Fracturile nu pot fi tratate decît în spital. O fractura se recunoaste dupa:

-durere puternica si spontana în locul în care s-a produs. Fractura coastelor da dureri de respiratie; -deformarea regiunii corpului, datorata osului rupt sau iesirii sângelui sub piele (hematon); -membrul fracturat nu mai poate calca (picior) sau apuca (mâna); -în cazul fracturii coloanei vertebrale se simte amortirea si furnicarea picioarelor pe care nu se mai poate sustine pentru a se deplasa. Ranitul urineaza necontrolat. Atentie,transportul în acest caz se face pe o targa, culcat pe spate. Targa va avea neaparat o suprafata dura formata din bete zdravene legate între ele ca o scara, dar mai dese. Fractura poate taia maduva spinarii producând paralizie definitiva !

Întâi se vor pansa steril plagile (daca sunt) si apoi se imobilizeaza membrul fracturat. În lipsa atelelor, imobilizarea se face cu crengi suficient de lungi si de rezistente pentru a bloca articulatiile deasupra si dedesubtul fracturii. Atelele improvizate învelite în prosop sau maieu vor fixa osul fracturat deoparte si de alta, peste ele se înfasoara strâns o fase sau o sfoara.

Transportul la spital trebuie f�cut cît mai repede �i în a�a fel încît bolnavul s� fie cît mai pu�in zdruncinat sau leg�nat. Locul fracturii trebuie, în primul rînd, imobilizat cu atele (scîndurele sau be�i�oare), dup� ce a fost învelit u�or în pansament. Atelele trebuie astfel a�ezate încît s� nu apese asupra locului fracturii, iar capetele lor s� dep��easc� articula�iile osului rupt (pentru antebra� atelele se fixeaz� mai sus de cot �i mai jos de articula�ia pumnului).

Transportul pe targa trebuie f�cut în a�a fel încît bolnavul s� stea orizontal, iar pa�ii celor ce duc targa vor fi potrivi�i (cînd cel din fa�� p��e�te cu dreptul, cel din spate va p��i cu stîngul) pentru a evita leg�narea.

Luxa�iile sînt ie�iri ale capetelor oaselor din articula�ii. Nu trebuie reduse decât de un medic! Se face imobilizarea articula�iei (cu atele; la nevoie atelele se pot improviza, dar cel mai simplu este de a lega piciorul fracturat de cel s�n�tos), se pun comprese reci �i se transport� bolnavul la medic. Pentru luxa�iile de um�r, cot sau �old, încerc�rile nereu�ite (f�r� cunoa�terea mi�c�rilor ce trebuie executate pentru fiecare caz în parte) pot agrava luxa�ia. Pentru luxa�ii ale degetelor se vor încerca trac�iuni în lungul lor (întinderea articula�iei). Compresele reci se vor continua �i dup� repunerea oaselor la loc. Drume�ul care a suferit luxa�ii sau entorse recente ale membrelor inferioare va pleca la drum cu o fa�� strîns� în jurul articula�iei sl�bite (genunchi, glezn�). Luxa�ia este deseori prevenit� prin purtarea unei înc�l��minte care strînge bine glezna (articula�ia cea mai expus�).

Luxa�ia se imobilizeaz� în pozi�ia cea mai pu�in dureroas�, de regul� a�a cum a fost g�sit�, oricât de ciudat� ar fi.

Page 31: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 31

Entorsele (scrîntiturile) sînt r�suciri sau luxa�ii incomplete, f�r� ca oasele s� p�r�seasc� locurile articula�iilor, dar cu întinderea sau ruperea unor ligamente, îndeosebi a genunchiului sau a gleznei. O entors� u�oar�, cu umflare slab� �i care mai permite o mi�care satisf�c�toare a articula�iei, se trateaz� cu comprese reci �i înf��urarea strîns� a articula�iei (glezniere, genunchiere). Dac� umfl�tura este important� �i apare aproape imediat, înso�it� de dureri mari, leziunea trebuie tratat� la fel ca o fractur�, cu imobilizare �i transport.Entorsele u�oare se trateaz�. Entorsele mai complicate trebuie tratate de medic.

ALTE ACCIDENTE Rupturile de mu�chi apar în urma unor eforturi mari sau bru�te. Ele se manifest� cu apari�ia unei

dureri sfî�ietoare care îl oblig� pe drume� la imobilitate. La locul dureros apare sub piele un nodul (de m�rimi diferite în raport cu m�rimea fasciculului rupt), dur �i foarte dureros, iar mai tîrziu locul se învine�e�te din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Ca tratament se indic� repausul �i comprese umede reci. Rupturile de mu�chi nu sînt periculoase, ci numai foarte dureroase; ele exprim� uneori un grad de oboseal� deosebit, sau eforturi nepermis de mari.

Cîrceii apar uneori în timpul somnului, al repausului muscular sau chiar în timpul activit��ii musculare (în timpul înotului). Cîrceii survin îndeosebi la mu�chii gambei �i se manifest� prin contrac�ii bru�te �i foarte dureroase, care imobilizeaz� întregul corp (putînd provoca înecul sau c�deri prin dezechilibrare). Ei sînt datori�i fie r�cirii pronun�ate a mu�chilor, fie oboselii excesive, dar se produc totdeauna cînd lipse�te din organism calciul (pierdut prin transpira�ie sau neînlocuit prin alimenta�ie). Tratamentul imediat const� din înc�lzirea �i masarea lent� a mu�chiului pîn� î�i revine. Pentru a evita repetarea cîrceilor trebuie luate m�suri ca odihna s� se fac� în condi�ii mai bune �i s� se dea organismului calciu. Alimentele care con�in cel mai mult calciu sînt laptele �i derivatele lui (în special brînzeturile); se mai pot consuma coji de ou� (fierte) pisate. Ca medicamente se poate lua clorocalcin sau calciu gluconat cu vitamina D2. Drume�ul care a f�cut de curînd cîrcei sau �tie c� îi face cu u�urin�� va evita sc�ldatul în ape adînci în care este obligat s� înoate.

Crampele musculare se întâlnesc la muschii membrelor. Ele apar în urma unui efort intens sau brusc. Daca muschiul contractat ramâne blocat se va pune o compresa calda si se va masa usor. Calciul si dulciurile favorizeaza hranirea muschilor prevenind crampele.

Mu�c�tura de cîine, lup, �obolan sau orice animal s�lbatic cu sînge cald prezint�, în primul rînd, pericolul de a transmite turbarea. Rana va fi imediat sp�lat� din abunden�� �i îndelung cu ap� �i s�pun, apoi dezinfectat� �i pansat� ca orice alt� ran�. Grija principal�, îns�, este ca în cel mai scurt timp dup� mu�c�tur� de animal domestic necunoscut (ori care nu poate fi supravegheat) sau de orice animal s�lbatic, cel mu�cat s� se prezinte la medic, care va decide asupra tratamentului.

Mu�c�tura de �arpe veninos trebuie tratat� cu o urgen�� �i mai mare. Mai întîi se vor identifica urmele din�ilor, care apar de obicei ca dou� puncte în�epate la distan�� de cî�iva milimetri unul de altul. Cel mu�cat va fi imediat imobilizat (mi�c�rile trebuie limitate la minimum). Deasupra mu�c�turii se va aplica o leg�tur� strîns�, se va sp�la bine locul cu ap� �i s�pun, apoi peste cele dou� în�ep�turi se vor face cîte dou� mici t�ieturi (în form� de X) cu o lam� sau cu briceagul �i — dac� se poate — se aplic� o ventuz�, un pahar, o cea�c� sau se suge locul mu�cat cu gura (dac� cel ce face opera�ia nu are r�ni în gur�). Dup� aceast� opera�ie (ventuzare sau sugere) locul mu�cat se spal� din nou cu o solu�ie concentrat� de permanganat (de culoare ro�ie închis�) sau se pun exact pe punctele mu�c�turii cîteva cristale de permanganat care vor arde locul (vor r�mîne �i semne definitive); apoi se aplic� comprese cu ap� fierbinte �i s�rat�. În lipsa permanganatului, locurile se pot arde cu vîrful briceagului înc�lzit la ro�u. Dac� mu�c�tura este de viper� se va organiza imediat transportul celui mu�cat �i se vor anun�a organele sanitare prin orice mijloace (telefon, radio de la punctele meteorologice) pentru ca bolnavul s� primeasc� în cel mai scurt timp tratamentul cu ser antiviperin. Leg�tura bra�ului sau a piciorului nu va dura mai mult de o or� (pentru a nu se pune în pericol acea parte a corpului care nu mai prime�te sînge). Tot timpul, celui mu�cat i se va da s� bea lichide. Nu se va da alcool !

Drume�ul singur, mu�cat de �arpe, trebuie s� �tie c�, de cele mai multe ori, primele m�suri sînt suficiente, dac� sînt executate cu calm �i hot�rît. Sta�i imediat pe loc �i aplica�i primele m�suri; nu va agita�i �i nu alerga�i; numai dup� ce a�i f�cut totul, îndrepta�i-v� cu pas lini�tit spre caban� sau primul grup de oameni.

Page 32: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 32

Febra reprezinta o crestere a temperaturii corpului peste cea normala (37o C). De obicei este precedata de frisoane (senzatia de frig si tremuraturi). Ea constituie semnalul de alarma ca o infectie a patruns în organism. Dupa ce i sa constatat prezenta, bolnavul va sta culcat, la adapost, i se vor aplica comprese cu apa rece pe frunte si piept sau frectii cu carmol pe spate. Daca arde (aproximativ 39 40 o C) se va începe un tratament contra infectiilor (vezi tabelul prezentat mai înainte). Alimentatia va fi în general lichida pentru a compensa deshidratarea; multe ceaiuri îndulcite si cu lamâie. Daca febra nu cedeaza într-o zi si se mentine ridicata, drumetia trebuie întrerupta si urgent consultat un medic. Algocalminul este un antipiretic rapid si eficace.

Dac� febra este înso�it� de dureri în gît, se va face gargar� cu solu�ie slab� de permanganat de potasiu (de culoare abia roz) sau romazulan . Dac� febra apare dup� o baie de soare prelungit�, se va trata cu fric�iuni sau aspirin�. Dac� îns� febra este înso�it� de tulbur�ri gastrointestinale (v�rs�turi, diaree, dureri de cap), drume�ul trebuie s�-�i întrerup� c�l�toria �i s� se adreseze unui medic. În cazul în care dup� un oarecare regim alimentar (ceaiuri, pîine pr�jit�), în 24 de ore semnele dispar sau se amelioreaz�, poate fi vorba de o intoxica�ie sau indigestie trec�toare; dac� semnele persist� îns� �i în ziua a treia (fie chiar �i numai febra), va trebui organizat� prezentarea la un medic sau la un spital pentru a se g�si cauza. Cînd febra �ine mai mult de 3 zile (cu sau f�r� alte semne), legea oblig� pe oricine s� se prezinte la medic sau la spital atît în interesul personal (tratament), cît �i în interesul colectivit��ii (în cazul bolilor transmisibile). Febra �i drume�ia nu sînt compatibile; cine continu� eforturile avînd febr� î�i pune s�n�tatea în mare pericol.

Arsurile sunt leziuni ale pielii, produse de foc (termic) si ale mucoaselor, produse de substante

chimice. Cele termice pot fi: usoare , când pielea se înroseste, devine fierbinte si dureroasa; medii , în care pe piele apar basicute si grave, când arsura a strapuns pielea, a ajuns la muschi si vase de sânge. Gravitatea arsurii poate depinde si de suprafata ei, chiar daca este usoara sau medie. Primul-ajutor consta în stingerea focului de pe accidentat cu o haina, crengi cu frunze, patura; îndepartarea hainelor, iar în functie de felul arsurii se va proceda astfel: a) pentru arsuri usoare comprese cu apa rece, spirt sanitar sau cloramina, durerea se calmeaza cu algocalmin; b) pentru cele medii leziunile se dezinfecteaza cu betadina sau cloramina, (atentie, nu se sparg basicile !), se panseaza steril; c) pentru cele grave sau datorate suprafetei mari (peste 10 % din suprafata corpului) accidentatul se va acoperii cu un prosop curat si se va transporta cât mai repede la spital. Pentru calmarea durerilor se va administra algocalmin fiole.

Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase !

Se folosesc pe cât posibil pansamente sterile sau cârpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata în contact direct cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

Epistaxisul (curgerea sângelui din nas) poate fi cauzata de lovire sau dupa un efort intens în sezonul cald. În general hemoragia se opreste singura; daca accidentatului i se vor pune comprese reci la radacina nasului (lângâ ochi) si va sta culcat, sau i se vor introduce în nara sângerânda tampon de tifon. Sângerarile mici si repetate vor fi tratate cu calciu si vitamina C.

Rosaturile , datorate încaltamintei necorespunzatoare sau ciorapilor, se vor dezinfecta, dupa care se aplica un praf de sulfamida, biseptol, sau antibiotic si un pansament steril. Basicutele se sparg cu un ac (sterilizat) cu ata fara a îndeparta pielea.

Degeraturile apar la picioare, mâini, nas, urechi, ca urmare a expunerii îndelungate la frig a corpului. Se manifesta si au gravitate ca si arsurile. Partile înghetate se vor încalzi treptat prin introducerea membrului degerat în apa de baut la care i se creste treptat temperatura pâna la cea suportata de cotul mâinii. Frectiile usoare cu spirt sanitar au acelasi efect. Se va pansa steril. Iarna, la drum se va evita consumul de bauturi alcoolice, deoarece efectul caloric (de încalzire) este înselator si de scurta durata. Degetele, nasul, urechile, unse cu o solutie de: o parte glicerina si doua parti camfor înlatura degerarea lor. Picioarele frecate cu sare umeda evita degerarea. La drum lung se va evita transpirarea picioarelor si îmbracamintea impermeabila.

Page 33: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 33

Intoxicatiile alimentare (toxinfectiile) se datoresc consumului de alimente alterate. Alimentele cu risc mare sunt: preparatele din carne tocata (micii), din lapte, din oua, pateul, conservele de legume si cele de carne în sosuri tomate. E de preferat pâine uscata si apa de izvor decât o toxinfectie. Primele semne apar dupa 3 16 ore si constau în greata, varsaturi, colici, diaree, transpiratie, dureri de cap cu sau fara febra. Celui bolnav i se vor provoca varsaturi, apoi i se va da carbocif. Febra se va trata cu biseptol. Pierderea de apa din corp se va compensa cu ceaiuri de menta si musetel neândulcite. Drumetia se va întrerupe si se va consulta un medic.

Gravitatea intoxicatiei cu ciuperci depinde de specia si cantitatea consumata (vezi capitolul O parte din flora si fauna muntilor ). Intoxicatului i se vor provoca varsaturi si i se vor da sa bea apa cu carbune medicinal (10 tablete), dupa care se repeta provocarea varsaturilor. Drumetia se întrerupe si se va consulta un medic.

Unele frunze, fructe, seminte sau radacini de plante sunt toxice; consumate din greseala, ele produc intoxicatii. Tratarea lor este similara intoxicatiei cu ciuperci.

Înghetul (hipotermia) este o racire generala a corpului. A nu se confunda cu degeratura. Vântul,

alunecarea în lacurile montane, hainele ude, lipsa de miscare, altitudinea, combinate cu consumul de tutun si alcool predispun la înghet. Cel înghetat se scoate repede din apa sau zapada. Se va reâncalzii progresiv prin introducerea într-un sac de dormit cu o persoana sanatoasa. Nu se recomanda încalzirea la foc deoarece este neuniforma si produce necroze. Victimei i se vor da lichide calde, îndulcite. Daca exista degeraturi se vor trata ca atare, iar în cazul tulburarilor de respiratie se va face reanimare respiratorie "gura la gura".

Raul de munte (de înaltime) se datoreaza scaderii presiunii. În acest caz se va incetinii ritmul de mers; celui bolnav i se va lua rucsacul din spate si i se va da cofeina. Daca masurile nu sunt suficiente se va face o pauza. Antrenat treptat, organismul se poate adapta cu succes.

Vertijul (ameteala înaltimilor) se manifesta prin repulsia sau atractia fata de vidul (haul) prapastiei. El apare la persoanele lipsite de antrenament. Insuflându-le încredere si distragându-le atentia în zona periculoasa, teama dispare. Atentie, persoanele cu nervii slabiti nu vor aborda trasee dificile !

Descarcarile electrice datorate trasnetului produc arsuri grave si electrocutari cu oprirea respiratiei si a inimii. Victimei i se va face reanimare cardiorespiratorie timp îndelungat, apoi se vor trata arsurile.

Urticarea (blândele) apar sub forma de eruptii rosietice la suprafata pielii si provoaca mâncarimi puternice. Se pot datora: alimentelor, medicamentelor, întepaturilor de insecte, transpiratiei dupa efort în caldura sau frig. Mâncarimile se combat cu spirt sau pudra mentolata; apoi se maseaza cu fluoncinolon. Se recomanda calciu si vitamina C.

Înecul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie etc.

Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante în aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc în cazul în care nu stie sa înoate sau în cazul în care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea în apa rece. Orice pacient înecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza în pozitie orizontala, fara a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza înecul, din punct de vedere fiziologic întîi se instaleaza stopul respirator, apoi apare stopul cardiac.

Acest lucru apare ca urmare a închiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop

respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamânii pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca înecul este în apa dulce sau în apa sarata. În cazul în care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa; aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

Page 34: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 34

TRUSA DE PRIM-AJUTOR

Prezent�m componen�a minim� a unei truse de prim-ajutor, ce trebuie luat� în traseele lungi: 1. Fasa de tifon de 8 cm latime; 2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm; 3. Bandaje; 4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi; 5. Leucoplast, role de 2,5 cm; 6. Foarfeci; 7. Un pachet de tampoane de vata sterile; 8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii ori entorse de glezna sau pumn); 9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele); 10. Aspirine; 11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16 ani); 12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal; 13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri); 14. Pensa fara dinti; 15. Ace de siguranta; 16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%); 17. Calciu gluconolactat; 18. O sticluta de tinctura de iod; 19. Xilina sau alt anestezic; 20. Lotiune dezinfectanta; Cea mai bun� substan�� dezinfectant�, ce poate fi folosit� direct pe orice ran� (�i nu ustur�!), este betadina. O alt� substan�� ce se poate folosi pentru dezinfec�ia r�nii este cloramina, care se g�se�te la farmacie sub form� de pastile. Solu�ia dezinfectant� se prepar� la fa�a locului din pastile de cloramin� �i ap�. De�i cloramina pare a fi mai u�or de transportat în trusa medical�. prin compara�ie cu betadina este mai pu�in eficient�. Apa oxigenat� este un foarte bun dezinfectant dar este ceva mai greu de transportat. Dac� tot obi�nui�i s� lua�i o sticlu�� de spirt la munte, mai bine renun�a�i la con�inut �i pune�i în loc ap� oxigenat�.

Spirtul (alcoolul medicinal) nu se va folosi în nici un caz înaintea sp�l�rii cu ap� �i s�pun �i nu este recomandat nici ulterior pentru dezinfec�ia r�nii. Spirtul omoar� bacteriile dar �i celulele proprii venite în plag� pentru a ap�ra organismul împotriva acestor bacterii, iar ulterior bacteriile r�mase se înmul�esc mult mai repede. De aceea spirtul poate fi folosit eventual, doar pentru dezinfec�ia tegumentului intact din jurul pl�gii. 21. O bucata de sapun plat; 22. Trusa de muscaturi de sarpe; 23. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice;

In plus este recomandat sa avem cateva medicamente de uz general: 1. 1. analgezice (ex. Nurofen, Saridon, Panadol), aspirina si paracetamol (in variante pentru adulti

si copii) 2. 2. pentru stari febrile, dureri (Algocalmin) 3. 3. pentru indigestii, arsuri si dureri stomacale (Maalox, Rennie, Zantac) 4. 4. laxative usoare (Ciocolax, Duledax, ulei de parafina) 5. 5. antidiareice (Furazolidon, Saprosan, Smecta, Imodium)

Autoadministrarea "de urgenta" a antibioticelor este intotdeauna o greseala; tratamentul cu antibiotice se face numai sub indrumarea medicului. In plus, antibioticele expirate sunt ineficiente si, "tratandu-te" cu ele, boala se poate agrava. Asigura-te intotdeauna ca actiunea tabletelor pe care le autoadministrezi iti este cunoscuta, asa cum ar trebui sa te familiarizezi si cu posibilele efecte secundare. De exemplu, antialgicele (precum banala aspirina) pot produce ulcer si retentie hidrosalina (apa si saruri). Medicul de familie este cel care iti poate da intotdeauna lamuririle necesare.

Page 35: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 35

Notiuni de anatomie Notiuni de anatomie a sistemului respirator Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer si eliminarea dioxidului de carbon din organism. În plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale). Aparatul respirator este alcatuit din:

• caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism • plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.

Caile aeriene se împart în cai aeriene superioare si inferioare. Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe, trahee si bronhii. Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal în doua cavitati numite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a încalzii aerul. Tot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. Deci nasul are rolul unui adevarat filtru. Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara). Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiind asezat în fata ca o proeminenta având forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de “Marul lui Adam”. În laringe se gasesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul în producerea sunetelor. Traheea continua laringele, este situata în fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara în doua ramuri care se numesc bronhii principale. Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund în cite un plamin. Plaminii sunt organe pereche asezati în cutia toracica si cuprind între ei inima. Respiratia Aerul patrunde în plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta este procesul expiratiei. Inspiratia si expiratia se repeta în ritm de 14-18/minut în functie de nevoile organismului. Varieaza în functie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei). Valori normale ale frecventei respiratorii:

• Nou-nascuti = 40/min • Copii = 20 - 30/min • Adulti = 14 - 18/min

Masurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut având mâna asezata pe toracele pacientului, se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru. Notiuni de anatomie a sistemului circulator Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem închis de vase, format din artere - capilare - vene. Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. Este alcatuit din doua jumatati complet separate, dreapta si stânga, despartite printr-un perete vertical. Fiecare jumatate este la rândul ei împartita de un perete transversal în câte doua camarute, care comunica

Page 36: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 36

între ele. Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi. Arborele circulator este format din artere, capilare si vene. Arterele sunt vase sangvine prin care circula sângele de la inima în întreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Venele sunt vase care aduc sângele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv între sânge si celule. Sângele circula într-un singur sens: artere-capilare-vene. Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga. În structura arborelui circulator exista:

• circulatia mare • circulatia mica

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima, având traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Circulatia mica asigura transportul sângelui neoxigenat de la cord spre plamâni si a celui încarcat cu oxigen înapoi la inima. Circulatia sângelui prin artere se face prin împingerea sângelui ca urmare a contractiei ventriculelor. Sângele este împins cu intermitenta prin contractii, dar el curge în curent continuu, datorita elasticitatii peretilor arteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca sângele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune. Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA reprezinta presiunea exercitata de sânge asupra peretilor arterelor. TA variaza în functie de vîrsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate. Valori normale:

• Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei. • În copilarie 91-110 / 60-65 mmHg.

Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune. Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune. Sistola=contractie, diastola=relaxare. Masurarea TA:

• pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute; • la 1/3 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului; • stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea inferioara a bratului); • se umfla mansonul tensiometrului pâna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se înceapa dezumflarea

lenta; • valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul stetoscopului în timpul

dezumflarii mansonului;

Cu fiecare contractie se împinge în aorta un val de sânge, care izbeste sângele existent în vas si se propaga ca o unda, dând pulsul. Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la artera radiala, se masoara timp de 1 minut. Valori normale:

• adult 60-80 / minut; • copii 90-100 / minut; • nou nascut 130-140 / minut;

Page 37: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 37

Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile normale poarta numele de bradicardie.

Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articular

Corpul omeneesc este împartit în 4 segmente:

� Cap � Gât � Trunchi � Membre

Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei. Gâtul este segmentul care leaga capul de trunchi. Trunchiul cuprinde trei regiuni:

� toracele � abdomenul � bazinul

Toracele este regiunea superioara a trunchiului, delimitata înapoi de coloana vertebrala, înainte de stern, lateral de cele 12 perechi de coaste si în jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plamânii, inima, vasele mari, traheea, bronhiile si esofagul. Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subtire si gros, pancreasul precum si splina si rinichii. Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne. Portiunea inferioara a bazinului este pelvisul. Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica în membre superioare si inferioare. Membrele superioare cuprind patru segmente:

� umar � bratul este partea dintre umar si cot � antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si mâna � mâna este partea terminala a membrului superior.

Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula. Membrele inferioare cuprind:

� coapsa este portiunea dintre sold si genunchi � gamba reprezinta portiunea dintre genunchi si picior � piciorul este partea terminala a membrului inferior.

Centura membrului inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte între ele, înapoi cu sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis. Aparatul locomotor îndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit din sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare. Oasele au rol în sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile permit miscarile oaselor Ele sunt mobile, semimobile si fixe. O articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fixa si un cap articular mobil, înconjurate de o capsula articulara. Muschii efectueaza miscarile. Ele sunt înserati pe oase si produc miscarea lor prin contractii. Deosebim doua categorii de muschi:

Page 38: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 38

� Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului.

� Muschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne.

Scheletul omului este alcatuit din peste 200 de oase de diverse forme: - lungi, late, scurte. Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele. Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre dorsale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate între ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigiene sudate între ele. Scheletul membrelor cuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior. Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului: cubitus sau ulna (înauntru), radius (în afara) si oasele mâinii. Scheletul umarului este constituita din doua oase: clavicula si scapula. Scheletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei: tibia (înauntru) si peroneul ( în afara), rotula înaintea genunchiului, oasele piciorului. Oasele bazinului cuprind ilionul, ischionul si pubis.

Protocoale de interventie Prim-ajutor de baza

Victima nu respira si nu are puls: Primul gest în aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitând ajutorul echipei medicale calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care începem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, începe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.

• În cazul în care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acest lucru repetându-se timp de un minut

• În cazul în care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa care se face reevaluarea pacientului.

Fiecare ciclu se începe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie. Tehnica ventilatiei artificiale Îngenuncheati lânga pacient. Cu capul victimei în hiperextensie se mentine gura usor întredeschisa cu o mâna, în timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer …

Page 39: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 39

aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. În acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci când noi insuflam .

Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel încât toracele sa se ridice. Tineti capul în hiperextensie cu barbia ridicata îndepartând gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care îl insuflam este mai important decât ritmul în care îl administram. Tehnica masajului cardiac extern Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat în partea inferioara a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pâna la apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). La acest nivel lânga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mâini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul în care trebuie facute compresiunile toracice.

Îngenuncheati lânga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de întâlnire a coastelor). Ajungând cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lânga el, apoi asezam podul palmei celeilalte mâini, acesta fiind locul în care trebuie facute compresiunile. Aseazam cealalta mâna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

Page 40: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 40

Cu coatele întinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia

longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel încât sa înfundam sternul cu o adâncime de aproximativ 4-5 cm (numarând cu voce tare, si 1 si

2 si 3 si 4 si 5’’). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min. 1.4.2. Victima nu respira dar are puls: În acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa care vom anunta 961 solicitând ajutor medical calificat. Ne reîntoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona în functie de ceea ce vom constata. În cazul în care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacientului verificând periodic pulsul pacientului. 1.4.3. Victima respira si are puls: Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza în pozitia laterala de siguranta. Îngenunchind lânga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam bratul cel mai apropiat al victimei în unghi drept fata de corp, iar antebratul se îndoaie în sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace asezând dosul palmei pe obrazul victimei. Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragându-l în sus si mentinând piciorul pe pamânt. Cu o mâna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mâna genunchiul pacientului. Îl vom întoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul în hiperextensie si deschidem gura.

Page 41: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 41

Anuntam la 961 solicitând ajutor medical calificat. Ne reîntoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si supraveghem pacientul pâna la sosirea echipajului medical.

Ventilatia pe balon si masca În cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata a cailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ: Pipe Guedel sau cale oro-faringiana de diferite marimi: Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aeriene superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii împiedicând caderea acesteia în spate, spre faringele posterior. Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala la unghiul mandibulei.

Page 42: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 42

Introducerea pipei Gedel în cavitatea bucala se face tinând pipa cu concavitatea în sus. Când vârful pipei atinge bolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua înaintarea pâna ce capatul extern ajunge la nivelul arcadelor dentare.

Mastile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului în timpul ventilatiei. La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

Cu capul asezat în hiperextensie se aplica partea îngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca pe fata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a mandibulei cu celelalte degete. Balonul de ventilatie

Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosind balonul fara rezervor concentratia oxigenului în aerul ventilat nu depaseste 60 %, iar cu rezervor suplimentar de oxigen (care se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu oxigen de 90 % sau chiar peste.

Page 43: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 43

Secventele resuscitarii cardio-respiratorii Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau de persoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata în stop cardio-respirator. Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu

aer expirat si masajul cardiac extern. Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermitând instalarea starii de moarte biologica pâna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea cardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si oxigenarea organelor vitale (creier,cord). Câteodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp îndelungat depinzând de cauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Orice întârziere reduce sansa victimei de a-si reveni. De aceea trebuie actionat rapid si conform protocolului. 1.3.1. Evaluarea primara: Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurându-se de lipsa oricarui pericol. Asigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti în pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile în care sau sub care se afla victima, substante toxice, gaze, boli transmisibile care necesita o protectie speciala în timpul efectuarii ventilatiei artificiale. Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? Îl scuturam cu grija de umar si îl întreabam cu voce tare: “Ce s-a întâmplat? Va simtiti bine?” sau încercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de exemplu: “Deschideti ochii.” Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa în pozitia în care a fost gasita, (asigurati-va înca odata ca nu este în pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla în pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntând situatia la 961. Starea victimei se reevalueaza periodic pâna la sosirea echipei calificate. În cazul în care victima nu raspunde, deci este inconstienta: 1.3.2. ABC-ul resuscitarii: Respectati etapele de actiune în evaluarea functiilor vitale:

• A. Airway. – Eliberarea cailor aeriene. Mentinând deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului între organism si mediul înconjurator.

• B. Breathing – Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul în plamâni si se elibereaza dioxidul de carbon în aerul atmosferic.

• C. Circulation - Circulatia - Circulatia sângelui prin organism.

Page 44: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 44

A. Airway. – Eliberarea cailor aeriene Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasând pe frunte. Puneti una dintre mâini pe fruntea pacientului (astfel încât degetul mare si cel aratator sa ramâna libere pentru a putea pensa nasul victimei când i se face respiratie gura la gura.) În acelasi timp cu doua degete de la mâna cealalta ridicati barbia victimei. În cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada în spate spre faringele posterior blocând astfel caile aeriene superioare.

Facând o hiperextensie a capului si ridicând barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gâtul de eventualele haine strânse. Îndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sânge etc. Nu pierdeti timpul cautând obstructii ascunse. B. Breathing – Respiratia Pastrând caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului. Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde. C. Circulation - Circulatia Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata în santul format de unul din muschii gâtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gât pâna se

Page 45: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 45

simte bataia în vârful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gâtului dar niciodata în acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

��������������� ���������������������������������������������������� ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ ����������������� ����������� ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ ������������������������������������������� �������� �� ����� ����������������������

����� �� ��������������������������������������������������������������������� ������������ ������������ ���������������������� �������� ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� ��������������

��������������������������!����� ��������������"������������������������#��������$��������������������������������������������������������������������������������������� ��������% ����������������������������������������������������������&����������������������������������������������'�� �������� �������#���������������������������������������� ����������(����������#�����������������������������������������������������)���������������������������������������������������������������������������

�������� ���������&����������������������������������������������������� �����������������������������������������������*�����������������������#����������������������������������� ����������������������������������*��������������������������������������������*���������������������������������*����������������&��������������� ������������������#����������������������������� ��������*�����������������������������������������������

���������������������'���������� ������������������������� ��������� ��������������������� ���+���������������������������������������������������$���������������������������*���������������������������������������������� ���#������*������������������������������ �����������'����������������������������������������������������

Page 46: 70501154 Primul Ajutor

Edited by D.M.M 46

����������&����������������������������������������������������������������+������������������������������ �������������������������������������������������(��������������� �������������"�,������������ ���������������"�������������������,����������� ������"���������� ���������,�������������������"������������������������