prez.pr.nr.5_2008 iarom_15.10.2010

PROIECT NR. 5/30.10.2008PROIECT NR. 5/30.10.2008PROIECT NR. 5/30.10.2008PROIECT NR. 5/30.10.2008

„Reciclarea materialelor specifice industriei aeronautice, având în vedere normele aplicate în Uniunea Europeana

pentru acest domeniu de activitate”

SC IAROM SA 1

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Coordonator proiect: SC IAROM SA Bucureşti

Parteneri: S.C. AEROSTAR S.A. BacăuINCDMNR – IMNR Bucureşti

15 octombrie 2010

Plan sectorial

„Reciclarea materialelor specifice industriei aeronautice, având in vedere normele aplicate in

Uniunea Europeana pentru acest domeniu de activitate”

� Plan sectorial: Proiect nr. 5/30.10.2008

� Autoritate contractanta: Ministerul Economiei si Finanţelor

SC IAROM SA 2

� Monitor proiect: Ing. Ovidiu BÂSCEANU - MECMA

� Coordonator proiect: SC IAROM SA Bucureşti

� Director proiect: Ing. Mihail Nicolae TONCEA

� Parteneri: - SC AEROSTAR SA Bacău

- INCDMNR - IMNR Bucureşti

� Durata proiectului: 01.11.2008 - 15.10.2010

In realizarea proiectului au fost implicaţi 20 profesionişti, cu studiisuperioare, din cadrul SC IAROM SA Bucureşti, SC AEROSTAR SABacău şi INCDMNR - IMNR Bucureşti, după cum urmează:

Cercetatori atestaţi,din care: 10

Doctori in ştiinţe 3

Cercetatori ştiinţifici 4

- CS I 1

- CS II 1

SC IAROM SA 3

- CS III 1

- CS 1

Ingineri de dezvoltare tehnologică 6

- IDT I 1- IDT II 1

- IDT III 4Participare tineri in cadrul proiectului 5

ETAPELE PROIECTULUI

Et. I Studiu privind deşeurile rezultate în fabricaţia si mentenanţa aeronavelor, motoarelor si echipamentelor aeronautice Termen: 30.11.2008

Et. II Studiu actelor normative privind reciclarea deşeurilor specifice industriei aeronautice Termen: 15.11.2009

SC IAROM SA 4

Termen: 15.11.2009

Et. III Studiu privind armonizarea reglementarilor naţionale privind reciclarea deşeurilor cu cele ale UE în domeniul aerospaţial Termen: 15.10.2010

SCOPUL PROGRAMULUI / PROIECTULUI

� Creşterea gradului de reciclare / valorificare a deşeurilor.

� Proiectul are ca rezultat final elaborarea unor studii privind

deşeurile rezultate în procesele de fabricaţie si mentenanţă din

SC IAROM SA 5

deşeurile rezultate în procesele de fabricaţie si mentenanţă din

industria aeronautica română si modul în care aceste deşeuri pot fi

reciclate cât mai eficient, pentru o utilizare mai bună a resurselor si

pentru armonizarea reglementarilor româneşti, privind reciclarea

materialelor specifice industriei aerospaţiale, cu normele Uniunii

Europene.

Pentru realizarea etapei I a proiectului, în anul 2008 au fostderulate următoarele activităţi:- Activitate I.1Studiul deşeurilor specifice rezultate în fabricaţia si mentenanţaaeronavelor

REZULTATE OBTINUTE

SC IAROM SA 6

aeronavelor- Activitate I.2Studiul deşeurilor specifice rezultate în fabricaţia si mentenanţamotoarelor aeronautice

- Activitate I.3Studiul deşeurilor specifice rezultate în fabricaţia si mentenanţaechipamentelor aeronautice: mecanice, hidraulice, electrice sielectronice.

Rezultatul acestor activităţi este prezentat în documentul „Studiuprivind deşeurile rezultate în fabricaţia si mentenanţaaeronavelor, motoarelor si echipamentelor aeronautice” carecuprinde următoarele capitole:

I. SCURTA DESCRIERE A DOMENIULUI AERONAUTIC

II. CAPABILITATI DE FABRICATIE

III. MATERIALE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA ECHIPAMENTELOR

SC IAROM SA 7

III. MATERIALE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI SISTEMELOR AERONAVELOR

IV. DEŞEURI SPECIFICE REZULTATE LA FABRICAŢIE

V. DEŞEURI SPECIFICE REZULTATE DIN ACTIVITĂŢILE MENTENANŢĂ ŞI REPARAŢII

VI. IDENTIFICAREA DESEURILOR CONFORM HG NR. 856/2002

VII. ANALIZA CANTITATIVA SI CALITATIVA A DESEURILOR

Având la baza datele complete de la SC AEROSTAR SA Bacău a fostposibilă analiza cantitativă si calitativă a deşeurilor identificate, rezultatedin activitatea de fabricaţie si mentenanţă în anul 2007. Deşeurile aufost selectate si grupate pe baza codului deşeu conf. HG Nr. 856/ 2002rezultând următoarele grupe principale si ponderi de deşeuri:

Nr. crt.

Cod deşeu conf. HG Nr.856/2002 Cantitate- kg/an -

Procent%Cap. Subgrupa cod

1. 0707 02 - deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului 140 0,01

SC IAROM SA 8

1. 07 materialelor plastice, cauciucului sintetic si fibrelor artificiale

140 0,01

2. 11

11 01 - deşeuri de la tratarea chimică de suprafaţă si acoperirea metalelor si altor materiale (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalină, de fabricare a anozilor)

22.000 1,90

3. 13 13 07 - deşeuri de combustibili lichizi 31.900 2,75

4. 16

16 02 - deşeuri de la echipamente electrice si electronice16 06 - baterii si acumulatori16 05 - containere pentru gaze sub presiune si chimicale expirate

36.496 3,15

5. 17

17 01 - beton, cărămizi, ţigle si materiale ceramice

2.500 0,22

17 02 - lemn, sticlă si materiale plastice 14.252 1,23

17 04 - metale (inclusiv aliajele lor) 1.044.553 90,08

SC IAROM SA 9

17 04 - metale (inclusiv aliajele lor) 1.044.553 90,08

6. 2020 01 - fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01)

7.755 0,67

TOTAL 1.159.596 100

Analiza evidenţiază că ponderea cea mai mare în cantitatea dedeşeuri anuală o reprezintă deşeurile metalice 1.044.553 Kg/an,respectiv 90,08%.

Diagrama distribuţiei cantitative a deşeurilor

1061305

600000

800000

1000000

1200000

SC IAROM SA 10

140 22000 31900 364967755

0

200000

400000

600000

7 11 13 16 17 20Cap. deseu

Deseu - kg/an

Analizarea în cadrul subgrupei cod 17 04 a ponderii tipurilor dedeşeurilor metalice conduce la identificarea în etapa III a obiectivelorasupra cărora trebuiesc concentrate acţiunile/eforturile pentru reciclareaeficientă a deşeurilor rezultate din domeniul aeronautic si de asemeneala definirea direcţiilor strategice de armonizare a tehnologiilor dereciclare a deşeurilor rezultate în industria aeronautică românească cucele din UE.

Nr. crt. Denumire deşeuCod deşeu conf. HG

Nr.856/2002

Cantitate- kg/an -

Procent%

SC IAROM SA 11

Nr.856/2002

1. Deşeu oţel 17 04 05 1.002.640 95,99

2. Deşeu fontă 17 04 05 16.200 1,55

3. Deşeu aluminiu 17 04 02 22.832 2,19

4. Deşeu cupru 17 04 01 740 0,07

5. Deşeu bronz 17 04 01 1.447 0,14

6 Deşeu inoxidabil 17 04 05 694 0,07

TOTAL 1.044.553 100

Diagrama distribuţiei calitative si cantitative a deşeurilor metalice

1002640

600000

800000

1000000

1200000

SC IAROM SA 12

1620022832

740 1447 6940

200000

400000

600000

otel aluminiu bronz Deseu

Deseu - kg/an

fonta cupru inoxidabil

Analiza arată că deşeurile din oţel reprezintă ponderea cea maimare în cantitatea de deşeuri metalice 1.002.640 Kg/an (95,99%)celelalte deşeuri metalice având ponderi cuprinse intre 2,19% si 0,07%.

În anul 2009 a fost realizată etapa II a proiectului în cadrul căreia s-au derulat următoarele activităţi:

-Activitatea II.1Studiu directivelor UE privind reciclarea deşeurilor specifice

industriei aeronautice

SC IAROM SA 13

industriei aeronautice -Activitatea II.2Studiu directivelor UE privind reducerea deşeurilor rezultate din

fabricaţia echipamentelor electrice si electronice, cu referire la cele din domeniul aeronautic

-Activitatea II.3Studiu actelor normative române privind reciclarea deşeurilor cu

referire la cele specifice industriei aeronautice

Rezultatele acestor activităţi sunt prezentate in documentul „Studiulactelor normative privind reciclarea deşeurilor specificeindustriei aeronautice” care cuprinde următoarele capitole:

I. INTRODUCERE in care sunt definite direcţiile de abordare astudiului.

II. STUDIU PROGRAMELOR UE SI PROIECTELOR EUROPENE

II.1. Proiectul PAMELA (Advanced Management of End-of-Life Aircraft) - LIFE

SC IAROM SA 14

Aircraft) - LIFE

II.2. TARMAC AEROSAVE

II.3. Proiectul GAP (Green Advance Panels)

II.4. Reciclarea motoarelor aeronautice

II.5. Reciclarea industrială a materialelor compozite aeronautice

II.6. Programe de reciclare din domeniul aeronautic dezvoltate încadrul Asociaţiei AFRA (Aircraft Fleet Recycling Association)

Proiectul PAMELA a demonstrat ca prin dezmembrarea inteligentăa unei aeronave comerciale pot fi recuperate în vederea reciclării:

Structura Materiale metalice

- aliaje de aluminiu- cupru- aliaje de titan- oţel ş.a.

Cabina de zbor Compozite - tratate termic- termoformate

Cabina cargo Elastomeri

- etanşări- cauciucuri- material pt. etanşare- elastomeri spuma ş.a.

SC IAROM SA 15

- elastomeri spuma ş.a.

Sisteme aeronautice

Fluide/Gaze

- combustibil- agent hidraulic- uleiuri- vaseline- oxigen ş.a.

Motorizarea Diverse

- textile - huse- ţesături- materiale izolatoare- curele- covoraşe ş.a.

În mod concret în cadrul proiectului PAMELA s-au recuperat:

Materialul Aluminiu Titan Oţel Compozite Altele

Procent [%]

77 4 12 4 3

12%4% 3%

Al

SC IAROM SA 16

77%

4%

12%4% 3%

Al

Ti

Oţel

Compozite

Altele

Succesul proiectului PAMELA constă în producerea unor rezultatenotabile :� Reciclarea pentru refolosire, în fabricaţia aeronautică de noiaeronave, a părţilor componente/reperelor şi aliajelor/materialelorprovenind de la dezmembrarea selectivă a unui avion vechi de 35ani;� Demonstrarea că 74,5 t (13,5t+61t) reprezentând aproximativ85% (în loc de 40-50%) din greutatea unui A300 poate fi valorificatăprin vânzarea către firme de recuperare autorizate şi de asemenea căîntre 70% şi 75% (din greutate)din repere si echipamente pot fivalorificate prin reutilizare şi ca materie prima secundară prin

SC IAROM SA 17

valorificate prin reutilizare şi ca materie prima secundară prinreciclare şi reîntoarcere în industria aeronautică;� Furnizarea superioară cantitativa şi calitativă de materialemetalice pentru reciclare, în special aluminiu, având drept consecinţeobţinerea unor reduceri de cost şi a consumului de energie cu peste90% precum şi protecţia resurselor de minereuri ;� Reducerea semnificativă a deşeurilor rămase neutilizabile la 15%în loc de 40-50%

Diseminarea celor mai bune practici şi a expertizei obţinute încadrul proiectului PAMELA este unul din obiectivele majore aleUniunii Europene pentru promovarea politicii în domeniul mediului sireciclării materialelor.

Proiectele AFRA caută să rezolve cu cele mai bune tehnologii şimanagement (BMP)* problema valorificării/reciclării eficiente aaeronavelor retrase din activitate, a căror durată de viaţă a fost

epuizată.

Capabilităţile de reciclare ale membrilor AFRA constau în:

� Reciclare fibra carbon provenind din:-deşeuri de fabricaţie-deşeuri de la aeronave retrase din

activitateCantitate reciclată 5 tone/zi în 2008

� Procesare curentă:- 150 aeronave/an - 1.000 tone aliaje aeronauticespeciale/an - 25.000 tone aluminiu de aeronave/an

SC IAROM SA 18

Cantitate reciclată 5 tone/zi în 2008 - 25.000 tone aluminiu de aeronave/an

� Sortare aluminiu pe tipuri de aliaje şi reciclare electronice

� Peste 100 tone/an materiale aerospaţiale standard provenind din motoare sortate si reciclate de Rolls-Royce

� 2.000 avioane reintroduse în circuitul pieţei

� Avioane procesate până în prezent:- 6.000 aeronave comerciale -1.000 aeronave militare (800 tactice)

*) AFRA BMP (best management practices)

Membrii fondatori ai AFRA

Membrii Fondatori (ţări)

Membrii Fondatori (firme)

1.Franţa2.Italia3.Luxemburg4.Olanda

Adherent TechnologiesAir Salvage InternationalBartin Recycling GroupBoeing

SC IAROM SA 19

4.Olanda5.Elveţia6.Marea Britanie şi Irlanda7.Turcia8.Statele Unite9.Africa de sud

BoeingChâteauroux Air CenterEvergreen Air CenterEurope AviationHuron Valley Fritz WestMilled Carbon, LtdRolls RoyceWINGNet / Oxford University

III.STUDIUL DIRECTIVELOR UE PRIVIND REDUCEREADEŞEURILOR REZULTATE DIN FABRICAŢIA ECHIPAMENTELORELECTRICE SI ELECTRONICE, CU REFERIRE LA CELE DINDOMENIUL AERONAUTIC

III.1.Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori

III.2. DIRECTIVA 2002/96/CE privind echipamentele electrice şi electronice( DEEE) modificată prin: Directivele 2003/108/CE şi 2008/34/CE ale Parlamentului European şi Consiliului.

IV. STUDIUL ACTELOR NORMATIVE ROMÂNE PRIVIND RECICLAREA DEŞEURILOR CU REFERIRE LA CELE SPECIFICE

SC IAROM SA 20

IV. STUDIUL ACTELOR NORMATIVE ROMÂNE PRIVIND RECICLAREA DEŞEURILOR CU REFERIRE LA CELE SPECIFICE INDUSTRIEI AERONAUTICE

- Legislaţie cadru privind deşeurile - Legislaţie privind fluxurile specifice de deşeuri - Legislaţie privind operaţiile de gestionare a deşeurilor

**Scopul principal al actelor normative române este transpunereaintegrală a directivelor UE pentru a oferi autorităţilor competente,agenţilor economici şi publicului, reglementări clare şi completeprivind legislaţia europeană în domeniul reciclării deşeurilor a căreirespectare, odată cu intrarea României în UE, a devenit obligatorie.

I

V. BAZA DE DATE. Baza de date constituie un instrument de lucru care poate

furniza factorilor interesaţi din domeniu informaţii utile specifice industriei aeronautice.

Aceasta sintetizează datele prezentate în studiul din etapa II, permiţând o informare rapidă şi concisă asupra actelor normative şi proiectelor internaţionale privind reciclarea deşeurilor specificeindustriei aeronautice, fiind structurată astfel:

- Directive UE cu aplicabilitate în domeniul reciclării materialelor aeronautice - obiective si reglementari naţionale de implementare;

SC IAROM SA 21

naţionale de implementare; - Proiecte europene în domeniul reciclării materialelor aeronautice - obiective şi realizări; - Standarde europene şi române pentru materiale reciclabile:

* Materiale metalice neferoase reciclabile;* Materiale plastice reciclabile.

In anul 2010, in cadrul etapei III a proiectului s-au desfăşuraturmătoarele activităţi:

- Activitatea III.1Identificarea tehnologiilor de reciclare a deşeurilor rezultate inindustria aeronautică românească- Activitatea III.2Armonizarea tehnologiilor de reciclare a deşeurilor rezultate inindustria aeronautică română cu cele din UE- Activitatea III.3Prezentarea sintezei studiului membrilor OPIAR

SC IAROM SA 22

Prezentarea sintezei studiului membrilor OPIARRezultatele acestor activităţi sunt prezentate in documentul

„Studiu privind armonizarea reglementarilor naţionale privindreciclarea deşeurilor cu cele ale UE in domeniul aerospaţial”care cuprinde următoarele capitole:I. INTRODUCERE in cadrul căreia sunt prezentate cadrul legislativ siorganizatoric in domeniul reciclării deşeurilor aeronautice precum sinoua strategie europeană pentru a răspunde nevoilor critice dematerii prime ale Uniunii Europene

II. IDENTIFICAREA TEHNOLOGIILOR DE RECICLARE ADEŞEURILOR REZULTATE IN INDUSTRIA AERONAUTICĂROMÂNEASCĂ

In acest capitol sunt prezentate�Principalele societăţi comerciale reprezentative din Româniaautorizate pentru a desfăşura activităţi de reciclare�Tehnologiile aplicate/dezvoltate in cadrul societăţilor comercialeautorizate pentru reciclarea deşeurilor industriale:

- metalice feroase;- metalice neferoase;

SC IAROM SA 23

- metalice neferoase;- de echipamente electrice şi electronice;- de baterii si acumulatori;- de cauciuc si materiale plastice.

Analizarea tehnologiilor de reciclare identificate a relevat faptulcă în cadrul liniilor de procesare pe care aceste companii le au îndotare nu sunt implementate tehnologii specifice pentru reciclareadeşeurilor generate în activităţile de fabricaţie si mentenanţa aaeronavelor, motoarelor aeronautice si echipamentelor aeronauticemecanice, hidraulice, electrice si electronice.

III. DEFINIREA DIRECŢIILOR STRATEGICE DE ARMONIZARE ATEHNOLOGIILOR DE RECICLARE A DEŞEURILOR REZULTATE ININDUSTRIA AERONAUTICĂ ROMÂNĂ CU CELE DIN UNIUNEA

EUROPEANĂ

Direcţiile strategice de armonizare au fost definite pe doua axe principale� Direcţii strategice generale;� Direcţii strategice specifice care se adresează principalelor categorii

de deşeuri aeronautice rezultate in activităţile de fabricaţie simentenanţa.

SC IAROM SA 24

mentenanţa.Definirea direcţiilor strategice specifice de armonizare a tehnologiilor dereciclare a deşeurilor generate în industria aeronautică română cu celedin UE este focusată asupra tehnologiilor de reciclare pentru procesareaurmătoarelor grupe principale :

- Deşeuri aeronautice metalice feroase şi neferoase;- Deşeuri aeronautice de echipamente electrice şi electronice;- Deşeuri aeronautice de baterii şi acumulatori;- Deşeuri aeronautice de compozite, cauciuc şi materiale plastice.

IV.RECOMANDARE PENTRU PREVENIREA FALSIFICĂRIIDEŞEURILOR DE COMPONENTE ŞI MATERIALE AERONAUTICE

Introducerea acestui capitol a fost necesară deoarece în practicainternaţională există o preocupare importantă in ceea ce priveşteadoptarea de măsuri care să preîntâmpine reintroducerea în serviciua componentelor aeronautice utilizate/uzate care nu mai corespundcerinţelor prevăzute in reglementările aeronautice aplicabile.Recomandările internaţionale se adresează companiilor responsabile

SC IAROM SA 25

Recomandările internaţionale se adresează companiilor responsabilecu gestionarea materialelor reciclabile provenind de la aeronave –componente şi materiale care trebuiesc, atunci când este cazul, sămutileze acele componente şi materiale înainte de a le disponibiliza.Sunt prevăzute metode de prevenire a falsificării deşeurilor decomponente şi materiale aeronautice precum si procedurile concreteprin care să se realizeze mutilarea în aşa fel încât componentele sădevin inutilizabile pentru destinaţia lor iniţială.De asemenea sunt prezentate metode eficiente de identificare acomponentelor falsificate.

V. STUDIU DE CAZ PRIVIND POSIBILITATEA DE RECICLARE AMATERIALELOR DIN COMPONENTA AERONAVELOR MIG 21 LancerDUPA RETRAGEREA DIN CADRUL FORŢELOR AERIENE ROMÂNE

Importanţa pe care Uniunea Europeană o acordă reciclării deşeurilorsi conservării mediului precum si avantajele economice si ecologice

demonstrate de proiectul UE - PAMELA, poziţionează gestionareaaeronavelor MiG - 21 Lancer, după scoaterea acestora din dotarea

SC IAROM SA 26

aeronavelor MiG - 21 Lancer, după scoaterea acestora din dotarea

Forţelor Aeriene Române, într-o problemă de interes naţional carenecesită reglementări capabile să asigure reciclarea / valorificarea câtmai eficientă a materialelor valoroase din componente si eventual

reîntoarcerea acestora în industria aeronautică, în condiţii de siguranţăsi fără a produce impact negativ asupra mediului si sănătăţii oamenilor.

Scaun pilotCupola

Avionica

Hidraulica

SC IAROM SA 27

Tren de aterizare

Turboreactor

Structura

AERONAVA MiG 21 Lancer

COMPONENŢA MIG 21 Lancer % kg

Turboreactor 25 1400,00

Aliaje de oţel 80 1120,00

Aliaje de nichel 17 238,00

Titan 1.5 21,00

Ceramica 1.5 21,00

BILANŢUL MASELOR POTENŢIAL RECICLABILE, INDICÂND VOLUMELE RELATIVE ALE DIFERITELOR TIPURI DE DEŞEURI

AERONAUTICE PRELIMINATE

SC IAROM SA 28

Structura 37 1883,00

Aliaj aluminiu 90 1694,70


Tren de aterizare + transmisie hidraulica 17 1152,00

Aliaje de oţel cu rezistenţa ultra ridicata 80 921,60

Cauciuc 4 46,08

Lichid hidraulic 4 46,08


Cabluri electrice 5 288,00

Aliaje de cupru 95 273,60

Materiale plastice 5 14,40

Avionică 5 288,00

Ecrane LCD 30 86,40

Aparate de măsura auxiliare 70 201,60

Cupola 1 57,60

COMPONENŢA MIG 21 Lancer % kg

SC IAROM SA 29

Cupola 1 57,60

Material plastic de rezistenţă ridicată -Polimetaacrilat de metil

100 57,60

Scaun pilot + antifonare 10 576,00

Aliaje de aluminiu 90 518,40

Piele sintetică 1 5,76

Materiale textile 9 51,84

57 Kg. 576 Kg. 1400 Kg.288 Kg.

288 Kg.

Turboreactor

Structura

Tren aterizare +transmisie hidraulica

Cabluri electrice

Avionica

SC IAROM SA 30

1883 Kg.1152 Kg.

Avionica

Cupola

Scaun pilot +antifonare

COMPONENŢA MASICĂ MiG 21 Lancer

BILANŢUL MASELOR PE TIPURI DE MATERIALE POTENŢIAL RECICLABILE

TIPURI DE MATERIALE U.M. Cantitate

Aliaje de oţel kg 1446,54

Aliaje de nichel kg 238,00

Titan kg 21,00

Ceramică kg 21,00

Aliaje de aluminiu kg 2213,10

Aliaje de oţel cu rezistenţă ultra ridicată kg 921,60

Cauciuc kg 46,08

SC IAROM SA 31

Cauciuc kg 46,08

Lichid hidraulic kg 46,08Aliaje de cupru kg 273,60

Materiale plastice kg 14,40

Ecrane LCD kg 86,40

Aparate de măsura auxiliare kg 201,60

Material plastic de rezistenţă ridicată kg 57,60

Piele sintetică kg 5,760

Materiale textile kg 51,84

Forţele Aeriene Române au achiziţionat de-a lungul timpului 404aeronave MiG 21 de diferite serii. Dintre acestea au fost modernizate110 aeronave ce au devenit MiG 21 Lancer. Aproximativ 20 de avioaneau suferit accidente sau au fost revândute altor ţari. Restul de 274 deaeronave se află garate la diferite unităţi militare din ţară.In continuare este prezentat Bilanţul total al cantităţilor de materialeaeronautice potenţial reciclabile ce se regăsesc în componenţa celor384 de aeronave MiG 21 de diferite serii.

Total/384 aeronave


SC IAROM SA 32


Aliaje de oţel kg 555.471

Aliaje de nichel kg 91.392

Titan kg 8.064

Ceramică kg 8.064

Aliaje de aluminiu kg 849.830

Aliaje otel cu rezistenţă ultra ridicată kg 353.894

Cauciuc kg 17.694,7

Lichid hidraulic kg 17.694,7

Aliaje de cupru kg 105.062

Materiale plastice kg 5.529,6

Ecrane LCD kg 33.177,6

Aparatură de bord kg 77.414,4


SC IAROM SA 33

Aparatură de bord kg 77.414,4

Material plastic de rezistenţă ridicată kg 5.529,6

Piele sintetică kg 2.211,84

Materiale textile kg 19.906,6

555,471

849,830

353,894400,000

500,000

600,000

700,000

800,000

900,000

BILANŢUL MATERIALELOR POTENŢIAL RECICLABILE PENTRU 384 AERONAVE MiG 21

SC IAROM SA 34

91,392

8,064 17,695 17,695

105,062

5,53033,177

77,414

5,530 2,212 19,906

0

100,000

200,000

300,000

Alia

je d

e o

tel

Alia

je d

e n

ich

el

Tita

n

Alia

je d

eal

um

iniu

Alia

je o

tel

rezi

st. r

idic

ata

Cau

ciu

cae

ron

autic

Lic

hid

hid

rau

lic

Alia

je d

e cu

pru

Mat

eria

lep

last

ice

Ecr

ane

LC

D

Ap

arat

ura

de

bo

rd

Mat

eria

l pla

stic

rezi

st. r

idic

ata

Pie

le s

inte

tica

Mat

eria

le te

xtile

Tip material [tone]

La realizarea unui Bilanţ general trebuie ţinut seama de faptul căse află retrase la sol, din cadrul Forţelor Aeriene Române şiurmătoarele tipuri aeronave: MiG 15, MiG 17, MiG 19, MiG 23, L-29,L-39, IAR 93 etc., numărul acestora putând atinge un total de cca.100 aeronave, în a căror componenţă se găsesc aproximativ aceleaşitipuri de materiale într-un procentaj cantitativ sensibil egal cu cel alMiG21.

Trebuie menţionat ca familia de aeronave MiG 15, MiG 17, MiG19 şi MiG 21 au o caracteristică tehnică care permite ataşareade rezervoare de combustibil suplimentare. Acestea sunt realizatedin aliaje de aluminiu şi au o masă cuprinsă între valorile 50 - 100 kg.Pe fiecare aeronava se puteau instala pe aripi 2 ( două ) astfel

SC IAROM SA 35

Pe fiecare aeronava se puteau instala pe aripi 2 ( două ) astfelde rezervoare. Se estimează o cantitate retrasă, dacă nu aufost înstrăinate, de cca. 800 de astfel de rezervoare.

Aceasta conduce la ipoteza că se mai găseşte depozitatăo cantitate de aliaj de aluminiu cuprinsă între 40.000-80.000 kg.

Din acest bilanţ general nu ar trebui să fie omise aeronavelecivile tip BAC 1-11 şi ROMBAC 1-11 ce au fost retrase din cadrulTAROM sau a altor companii aeriene.Un Bilanţ General care să includă si aceste tipuri de aeronave sisubansamble va fi posibil numai după identificarea locaţiei si stării deintegritate a fiecărei aeronave si rezervor in parte.

SC IAROM SA 36

VALORIFICAREA COMPONENTELOR MiG 21 Lancer CA SUBANSAMLE/ REPERE DE SCHIMB

În cele analizate mai sus s-a prezentat ipoteza în care aeronaveleretrase din activitate vor fi valorificate prin reciclarea materialeloraeronautice din componenţă.

Trebuie menţionat că printr-un proces de dezasamblare inteligentă aacestor aeronave este posibilă valorificarea superioară a unorsubansamble si a reperelor importante, din componenţa MiG 21:

- Motorul turboreactor;- Trenul de aterizare;

SC IAROM SA 37

- Trenul de aterizare;- Componente transmisie hidraulică;- Componente avionică;- Cupola;- Scaun pilot, etc.

Tendinţa actuală pe plan mondial în privinţa valorificării acestorcomponente este de a fi evaluate, recondiţionate si certificate pentrureintroducere în serviciu cu respectarea tuturor reglementărileaeronautice aplicabile.

În prezent există în Uniunea Europeană o piaţă / bursă binedezvoltată pentru componente aeronautice „second hand”.

AI 20 – avion IL 18 AI 20 GM

Turbomotor de aviaţie Turbomotor aeroderivativ Aplicaţie

VALORIFICAREA COMPONENTELOR IN APLICAŢII NON-AERONAUTICE COMOTI a dezvoltat soluţii proprii de turbomotoare aeroderivative

Grupuri turbocompresoare (STC Oneşti, STC Turburea, STC Vintu, STC Barbatesti, STC Sinca din componenta OMV PETROM SA)

TURMO IV CA – elicopterIAR 330 PUMA

GTC 1000Grup turbocompresor (STC

SC IAROM SA 38

IAR 330 PUMA Grup turbocompresor (STC Ţicleni din componenta OMVPETROM SA)

TV 2 – 117 A – elicopter Mi 8 TA 2

Grup de putere alimentat cu gaz natural sau cu biogaz (in curs de testare)

TA 2 bio

SC AEROSTAR SA a dezvoltat programul Turbojet ce utilizeazămotoare reactive de aviaţie in aplicaţii precum decontaminareatermica sau stingerea incendiilor la sonde sau rafinării. Produsuleste integrat pe platformele indicate de client, dispozitivele specialesunt proiectate de institute de profil.

SC IAROM SA 39

Reglementările privind MiG 21Lancer retrase din activitate trebuiesă ţină seama de complexitatea gestionarii acestor aeronave, careeste dată de următoarele elemente:� afluxul mare cantitativ de materiale/deşeuri care vor trebui

valorificate/reciclate;� varietatea calitativă a materialelor/deşeurilor ce vor fi procesate;� necesitatea organizării din timp a locaţiei destinată acestei

operaţiuni importante, care va trebui pe lângă instalaţiile deprocesare adecvate să dispună si de facilităţile necesare care săpermită parcarea aeronavelor ce urmează a fi valorificate/ reciclate;

� importanţa stabilirii procedurilor de demontare, control,

SC IAROM SA 40

� importanţa stabilirii procedurilor de demontare, control,recondiţionare si certificare a subansamblelor si reperelor care,urmare dezmembrării inteligente a aeronavelor, corespundreglementarilor/ cerinţelor si pot fi refolosite ca piese de schimbpentru aplicaţii aeronautice;

� durata si costurile implementării proceselor tehnologice adecvatepentru reciclarea materialelor/deşeurilor aeronautice rezultatesi/sau a adaptării proceselor tehnologice existente la cerinţelespecifice ale deşeurilor aeronautice;

� punerea la punct a lanţului de distribuţie care va prelua materialelerecuperate/reciclate în vederea valorificării optime a produselorrezultate, în principal în beneficiul domeniului aeronautic.

De asemenea, reglementările privind procesul de valorificare/reciclare a aeronavelor MiG 21 Lancer, după retragerea din activitate,trebuiesc astfel concepute încât acest proces să genereze profit atâtpentru companiile de reciclare, proprietarii aeronavelor cât şi pentrumediului înconjurător.

Totodată se apreciază că pentru a se asigura gestionareaaeronavelor MiG 21 Lancer retrase din zbor este necesarăacreditarea unei companii care să fie responsabilă la nivel naţional.

VI. ACREDITAREA AFRA BMP* - CELE MAI BUNE PRACTICI DEMANAGEMENT AL REPERELOR SI ANSAMBLELOR UZATE DE

SC IAROM SA 41

MANAGEMENT AL REPERELOR SI ANSAMBLELOR UZATE DEAERONAVE

În scopul obţinerii acreditarii în domeniul managementuluireperelor si ansamblelor componente uzate ale aeronavelor a fostemis de AFRA Board, ghidul AFRA BMP care este o colecţie derecomandări privind cele mai bune practici de gestionare, areperelor/ansamblelor provenind de la aeronave ajunse la sfârşitulactivităţii de serviciu, pe întreaga durată a procesului dedezasamblare.

*)BMP –Cele mai bune practici de management (pentru gestionarea aeronavelor retrase dinactivitate)

Procesul de Cerere pentru Acreditarea AFRA BMPProcesul de cerere pentru acreditarea AFRA BMP cuprinde următoareleetape:

� Transmiterea cererii de acreditare pentru AFRA BMP pe adresa deemail indicata pe siteul AFRA;

� Urmare acesteia, o adresă de răspuns şi detalii suplimentare vor fitrimise la solicitant de către AFRA;

� Pentru acceptarea cererii de acreditare de către AFRA, tuturorcompaniilor li se solicită să completeze Anexa Doi la BMP;

� Auditul la solicitant va avea durata de 1 zi. Auditorul poate prelungiaceastă durată, dacă consideră că este necesar;

� Cu excepţia cazului în care nu se precizează altfel, pentru a trece deauditul iniţial Compania auditată nu trebuie să fie implicată activ într-o

SC IAROM SA 42

auditul iniţial Compania auditată nu trebuie să fie implicată activ într-odezasamblare de aeronavă. Cu toate acestea, în scopul de a menţineacreditarea, AFRA va trebui să poată viziona/observa o dezasamblareîn cel mult 13 luni de la acreditarea iniţială.VII. OPINII ALE PRINCIPALILOR RECICLATORI LEGATE DEPOSIBILITĂŢILE DE A RECICLA DEŞEURI AERONAUTICE

La ancheta lansată in etapa III a proiectului a avut amabilitatea de a necomunica opiniile legate de posibilităţile de a recicla deşeuri aeronauticedintre societăţile comerciale reprezentative pentru acest domeniu deactivitate, GREEN WEEE INTERNATIONAL Buzău. Aceste opiniiconfirma interesul reciclatorilor pentru implicarea in valorificareadeşeurilor aeronautice.

EFECTE SCONTATE

Realizarea studiilor si a bazei de date, cu privire la deşeurilespecifice rezultate în fabricaţia si mentenanţa aeronavelor, la actelenormative, proiectele, standardele si tehnologiile cu aplicabilitate înreciclarea deşeurilor din industria aeronautică, facilitează utilizarearezultatelor obţinute de către entităţiile implicate din domeniulaerospaţial, cercetare-dezvoltare, industrie, protecţia mediului,reciclarea materialelor s.a. pentru:

�implementarea/transpunerea integrală a reglementărilor UniuniiEuropene (directive, standarde etc.) din domeniu;�pregătirea condiţiilor pentru participarea României la proiecteeuropene de tipul PAMELA si pentru implementarea celor maibune tehnologii şi management (BMP) de reciclare a aeronavelor

SC IAROM SA 43

bune tehnologii şi management (BMP) de reciclare a aeronavelorretrase din activitate;�în perspectiva apropiată-aplicarea de reglementări si dezvoltareaunor proiecte pentru reciclarea/valorificarea eficientă aaeronavelor MiG-21 Lancer, după scoaterea acestora din dotareaForţelor Aeriene Române, în condiţii de siguranţă şi fără aproduce impact negativ asupra mediului si a populaţiei;�reciclarea cât mai eficientă a deşeurilor specifice industrieiaerospaţiale, utilizarea mai bună a resurselor si armonizareareglementarilor româneşti privind reciclarea acestora;�acreditarea unei companii care să fie responsabilă la nivelnaţional de gestionarea aeronavelor MiG21 Lancer dupăretragerea acestora din activitate.

�DISEMINAREA REZULTATELOR

Rezultatele obţinute au fost diseminate în cadrul Expoziţieirealizărilor cercetării româneşti – SALONUL CERCETĂRII – 2009organizată de Ministerul Educaţiei Cercetării si Inovării - AutoritateaNaţională pentru Cercetare Ştiinţifică în perioada 28 – 31 octombrie2009, în cadrul Târgului Tehnic Internaţional Bucureşti, ComplexulExpoziţional ROMEXPO.

De asemenea proiectul a fost prezentat la EXPOMIL 2009

SC IAROM SA 44

De asemenea proiectul a fost prezentat la EXPOMIL 2009desfăşurată în perioada 11-14 noiembrie 2009 (stand OPIAR).

În anul 2010 rezultatele au fost diseminate astfel:- La a III-a ediţie, cu participare internaţionala a BSDA ce a avut loc

în perioada 13-15 aprilie 2010 (stand OPIAR);- Prin workshopul de prezentare a sintezei proiectului membrilorOPIAR, din data de 6 octombrie 2010, desfăşurat la sediul OPIAR.Pentru o diseminare mai largă, rezultatele proiectului au fost postate

pe pagina web a OPIAR.

Principalii beneficiari potenţiali ai rezultatelor proiectului sunt:� Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri� Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării� Ministerul Mediului� Societăţi comerciale din domeniul aeronautic (OPIAR),

precum si alte companii implicate in acest domeniu� Agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare, transport, depozitare temporară, valorificare

SC IAROM SA 45

colectare, transport, depozitare temporară, valorificare si eliminare a deşeurilor

� Entităţi de învăţământ superior si de C-D de profil

prez.pr.nr.5_2008 iarom_15.10.2010

Documents