LIVIU REBREANU

IdnPrefald Si dosar critic

de Lucian Pricop

EDITURA LIVIU RNBREANUBucureqti

Coperta: Madalina pricopTehnoredact or: Ecaterina p is t d

Pentru comenzi qi informalii, vd rugdm sd ne contactati la:r Telifax: 021 t323.4t.30: 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.95t.763o wwwedituracartex.roe e-mail: cartex2000r@yahoo.como O.P. 4, C.P. 184, Bucuresti

Descrierea clna ninuo@REBREANU, LIVIUIol / Liviu.Rebreanu ; pref. gi dosar critic de Lucian pricop

;- Bucureqti : Editura Liviu Rebreanu,2017

Confine bibliografiersBN 978-973- I 898_40-7I. Pricop, Lr"rcian (pref.)

82l.l3s.l

Capitolul I. INCEPUTULCapitolul II. ZVARCOLIREAcapitolul III. IUBIREA . . .

CUPRINS

P refa;d (Lucian PricoP)

FiSd biobibliograficdReferinle critice

Volumul IGLASUL PAVANTUIUI 49

5l75

98

225

2272s02753003t4342

2022

124160

187

capitolul IV. NOAPTEA . .

capitolul v. RU$INEAcapitolul vl. NUN]A

Volumul IIGLASUL IUBIRII

Capitolul VIl. VASILE . . .

capitolulvlll. COPILUL . .

Capitotul IX. SARUTAREA .

Capitolul X. $TREANGULCapitolul XI. BLESTEMULcapitolul xll. GEORGECapitolul XIll. SFAR$ITUL

Capitolul ItNcnpurur

t

Din goseaua ce vine de la Cdrlibaba, intovlrSqind Somequl cdnd indlcapta, cdnd in stAnga pdni la Cluj qi chiar mai departe, se desprinde

un dium alb mai sus de Armadia, trece rdul peste podul bitrdn de lemn,

rucoperit cu qindrild muceglit5, spintec[ satul Jidovifa gi aleargd spre

llisirila, unde se pierde in cealalti gosea na{ional[ care coboari din Bu-

covina prin trecdtoarea Bdrglului.LisAnd Jidovila, drurnul urcl int6,i anevoie pdnd ce-qi face loc prin-

tre dealurile strimtorate, pe urmd insl inainteazd vesel, neted, mai as-

cunzAndu-se printre fagii tineri ai Pddurii Domneqti, mai poposind pu-

1in la Cigmeaua Mortului, unde picurd veqnic apd de izvor ricoritoare,tpoi cotegte brusc pe sub rdpele Dracului, ca sd dea buzna in Pripasulpitit intr-o scrdntifuri de coline.

La marginea satului te intampind din stAnga o cruce strdmb[ pe care

c rdstignit un Hristos cu fala spllicitd de ploi qi cu o cununild de florivegtede agd\atd de picioare. Sufli o adiere ugoard qi Hristos iqi tremurijalnic trupul de tinichea ruginitd pe lemnul mdncat de carii qi innegritdc vremuri.

Satul parcd e mort. ZlryuqeaIa ce pluteqte in vdzduh lese o tdcere

ndbugitoare. Doar in r[stimpuri {6qie alene fiunzele adormite prin co -paci. Un fuior de fum albdstrui se opintegte sd se inalle dintre crengilepomilor, se bdlSbdneqte ca o matahald ame{it6 9i se prdvale peste grldi -nile prdfuite, invdluindu-le intr-o cea{d cenuqie.

in mijlocul drumului picoteEte cdinele invSl6torului Zaharia Herde-

lea, cu ochii intredeschiqi, sufldnd greu, O pisicd albd ca laptele vine invirful picioarelor, ferindu-se sd nu-gi murddreasc[ ldbulele prin prafululilei, zdregte cdinele, std pu(in pe gdnduri, apoi iufeqte paqii qi se furi -

Eeaz5 in livada ingriditi cu nuiele, peste drum.Casa inv[![torului este cea dintdi, tdiatd adAnc in coasta unei coli-

ne, incinsd cu un pridvor, cu uqa spre ulifi qi cu doud ferestre care se

51

uitd tocmai in inima satului, cercetitoare gi dojenitoare. pe prichiciulpridvorului, in dreptul uqii, unde se spall dimineafa invifltorul, iardupi-amiazd, cdnd a isprivit treburile casei, d-na Herdelea,'strdjuiqteo ulcici verzuie de lut. In ogradi, intre doi meri tineri, e intinsd vesnicfidnghia pe care acuma atdrni nigte cimlgi f-emeieqti de stambl. io um-Ura cama;itor, pe nisipul fierbinie r" ,"oidd cdteva giini, pdzite de uncocog mic cu creasta insingeratl.

Drumul trece peste Pirdul Doarnnei, lIsdnd in stinga casa lui Ale-xandru Pop-Glanetagu. Uga e inchisi cu zdvorul; coperigul de paie par-cd e- un cap {e balaur; perefii vdrui1i de curdnd de-abia se vad prin spAr-turile gardului.

Pe urmd vine casa lui Macedon Cercetasu, pe urmd casa primaruluiFlorea Tancu, pe urmi altele... intr-o curte maie rumegd, culcate, douivaci unguregti, iar o babd qade pe prispl, ca o scoabE, prajindu-se lasoare, nemigcatd parc-ar fi de lernn...

Cildura picurd mereu din cer, igi usuci podul gurii, te sugrumd. indreapta $1 in {6nga, casele privesc shoase din dosul gardirilor vii,acoperindu-gi felele sub streqinile qtirbite de ploi qi de vite.

Un dul5u ldfos, cu limba spAnzurat[, se apropie in trap leneg, frrdfint5. Din ganf, dintre buruienile cdrun{ite de-cofb, ," ."p'"d" un'c5felmurdar, cu-coada in vAnt. Ld{osul nu-l ia in seami ca qi cand i-ar fi lenesd se opreascd. Numai cdnd cellalt se incdpd{dne azi sd-l miroase, iiaratd niqte colli arnenin!5tori, urmdndu-qi ini[ calea cu demnitatea cu-venitd. C5lelul se opregte nedumerit, se uitd pufin in unna dullului,apoi se intoarce in buruiene unde se aude indati un ronfiit ciznit qi fli-mAnd...

De-abia la carciuma lui Avrum incepe sd se sirntd cd satul trdieste.Pe prispi doi firani inganduraEi ofteaid rar cu o sticld de rachiu larnijloc. Din depdrtare pdtru'd p6n[ aici sunete de viori gi chiuituri...

2

Duminecd. Satul e la hori. $i hora e pe Ulila din dos, la Todosia,vdduva lui Maxim Oprea.

Casa vlduvei vine chiar peste drum de bisericufa bdtrand, pleoqtitd qiddrdpdnati. Viduvia-i sdrdcie lucie. Femeia a dat din rdu in mai reu. cLagoniseqte

Tn cap de birbat intr-o viafl intreagl, o muierc nepriceputlprlpddegte intr-un an de z7Le, qi mai pulin. Cdnd a impreunat Maximmdinile pe piept, in ogradi erau cldi de fhn, in cele doua grajduri nu maiincipeau vitele, ?n purd qi sub qopron n-aveau loc careG. 3e vedea dedeparte belqugul. Acuma ograda-i goald bdtdturd, iar in grajduri rage apustiu o inchipuire de vacd stearpd gi vegnic flimdndd.

Hora e in toi... Locul geme de oameni... Nucii b5ffeni de ldngd qurllin umbr5. Doar cdteva pete albe de raze rrzbesc printre frunze ga'dilend

52 53

lb[cle aprinse de veselie. ZidnfuI afAfd sdngele luniii. Peste Mdgura(locorilor atdmd soarele ingdlbenit de necaz cd mai are o postatd bund

p0nl la asfinfit.Cei trei ldutari cdntd lAng5 $opron s[-qi rupi arcuqurile. Briceag, cu

piciorul pe o buturugd, cu cotul stAng pe genunche, cu obrazul culcatpc vioard, cu ochii inchiqi, iqi sfbrdie degetele pe strune gi cdnteculsaltdrtprig, infocat. Holbea e chior qi are un picior rnai scurt, iar la vioardrrumai trei coarde, dar secondeazl cu aceeaqi patirnd cu care Gdvan, un

ligan urdt qi negru ca un harap, apas[ cu arcul pe strunele gordunii. Dinclnd in cdnd, Briceag se opreqte sd-qi acordeze vioara. Holbea Ei Gavan

ltunci iqi indoiesc meqtequgul ca sd plstreze mlsura. Apoi Briceagrcincepe mai aprins, str6rnb6ndu-se uneori la Holbea, alteori Ia Gdvatr,

eu deosebire cdnd schimbS melodia.De tropotele juc[torilor se hurducd pdmdntul. Zecile de perechi bat

,\omeSana cu atAta pasiune cd potcoavele fldcdilor scapdrd scdntei, poa-

lclc fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se invAltoreqte, se aqeazd

in straturi groase pe f-efele brrazdate de sudoare, luminate de oboseald qi

rlc mulfumire. Cu cdt Briceag intefeqte cdntecul, cu atdt fl5c5ii se

inddrjesc, iqi infloresc jocul, trec fetele pe sub mdni, le dau drumul sIsc invdrteascd singure, lopdie pe loc ridicdnd tdlpile, iqi ciocnesczgomotos cilcdiele, i;i plesnesc tureacii cizrnelor cu pahnele nldu -;ite... Clasurile se ineacd in nourul de praf ce-i imbr5{igeazd pe to[i...Numai arar vreunul mai lanfoq incepe o chiuiturS, in tactul zvdpdiat aIjocului, cu ochii pe dos, cu gAtul rlguqit. Dar dupd doud-trei versurislhrgegte intr-un iuit aspru, istovit. Apoi jocul urmeazd ticut, din ce incc parcd mai sdlbatec. FlScIii iqi incoldcesc bralele mereu mai strAns pe

tlupd mijlocul fetelor... Sdnii acestora tremuri sub iile albe qi ating dincind in cAnd pieptul fldc5ilor, turburdndu-le ochii qi inima. Nu schimbdnici o vorbd. Nici nu se privesc. Doar pe buze fhlffiie zimbete plicutetri fugare...

invtirtita line de vreun ceas, lZri intrerupere, qi tinerii nu se maisahrr6. De doud ori Briceag, cu cArcei in degete, a incercat sd se opreas-cii qi, de amdndoui orile, fldcdii s-au ndpustit la el urlAnd despera{i, cupriviri ameninfdtoare sau rugdtoare:

- Zi, ligane! Mai zi, cioard ! . , .

Toate perechile se imbulzesc in jurul ldutarilor, se ciocnesc, se iz -bcsc cu coatele goale. Cdfiva bdiefandri, ingdduifi de curAnd la hord,rrnrelili de atdtainvArteali, se clatind de ici-colo, abia mai lindndu-se pepicioare, spre marea rugine a fetelor cu care joacd. Vreo trei perechi s-aurctras in qurd, mai la larg, unde insd praful se urcd pini-n cdpriori, destle sd-1 tai cu culitul...

La c?\iva paqi de pdlcul jucdtorilor stau fetele care au rimas ne-poftite, privind cu jind, qoptindu-;i uneori cine qtie ce qi izbucnind inrisete silite. La urechi qi in cosife au qi ele buchefele de vdzdoagepestri{e gi in mdnd c6te un mdnunchi mai mdrigor pe care sd-l ddruiascd

fldcdului cutare si-l pund in pIl5rie. Printre fete se mai rdtdcegte gio nevastd tAndr5, cu ndframd de mltase in cap, gata sd intre in hords-ar intdmpla sd-i vie chef bdrbatului ei sd joace. Mai la o parte magi babele, grdmadd, forfotesc despre necazuri qi-qi adrnird

indrdci{i se lase pe vine aproape de jucdtori, uitdndu-se cu marede seamd la poalele fetelor, iar c6nd poalele zboard, mai tare, dezvelipicioarele goale mai sus de genunchi, se intreabd repede:

Copii neastdmpdrati aleargd printre fbrnei qi chiar prin hori, f'ur5 florifetelor qi fac haz cdnd victimele ii ocdrdsc sau se infurie. Cdtiva m

- Ai vdzut?

-Ydzut. Da'tu?- gi eu.

$i apoi continud si pindeascd poalele pdnd ce vreo babd indignatdii ia la goand, ceea ce nu-i opreqte ca peste c6tva tirnp sd reinceap-6...

Blrbafii se fin mai pe departe, pe ldngd casd, pe la poartd, grupuri-gru-puri, vorbind de treburile obqteqti, aruncAnd numai rareoricdie-o-pri-vire spre tineretul dimprejurul ldutarilor.

Primarul, cu mustdfi albe risucite tinercgte, cu niqte ochi albaqtrimari gi blajini, cautd s5-gi pdstreze dernnitatea apdsdnd vorbele qi inio-findu-le cu gesturi energice, in mijlocul cdtorva bltrdni fiuntagi. $tefanHotnog, un chiabur cu burta umflati ce qi-o rndngAie intruna'parci aravea junghiuri, gdseqte fel de fel de clenciuri priilarului, numai ca sdarate celorlalfi cd lui de nimeni nu-i pasd. intre ddnEii, Trifon Tdtaru,mititel cu plrul gilbui qi glasul subfire, se uit[ cdnd ta unul, cdnd laaltul' infricogat parcd sd nu se incaiere, fiindcd amdndoi ii sunt rude,cam de departe, nici vorbd. Pe de ldturi, ca un caine la uqa buc6t[riei,trage_cu urechea Alexandru Glanetagu, dornic sd se amestece in vorbd,sfiindu-se totuqi sd se vdre intre bogdtaqi.

Pe prispd stdpdnegte Simion Butunoiu, care acum vreo doulzeci deani a fost invS{dtor in sat, iar.azi mdnanci o pensie de cinci zlofi pe lundqi_ munceqte la p5mdnt mai abitir ca un fldc5u. imprejurul' lui s-auadunat Macedon Cercetagu cu straja Cosma Ciocdnaq, cu Simion Lun-gu, cu Toader Burlacu, cu $tefan Ilina qi cu al1ii, ascultdnd cu evlaviepalavrele dascdlului, auzite si rdsauzite. Din cdnd in c6nd, Sirnion Bu-tunoiu strinutr atat de zgon-rotos cd toate femeile se intorc spdimdntate,sau se pornegte pe tusa lui obignuitd cu care de multe ori scoali noapteatot satul din somn. Macedon aqteaptd cuviincios pdnf, ce isprdv-estedascdlul cu tusa, apoi ia din f-ereastrd o sticld de rairiir, inchind foarteceremonios, trage o duqcd zdravdnd gi trece b[utura bdtranului, caremonndie scurt ,,sd ne 1ie Durnnezeu pe tofi.. si pune gdrliciul la gurd.sticla pe unnd umbld din rndnd in mdn6. Macedon e dam chercheiit sicomandd militdreEte tuturor s[ bea:

- Forver{, Simioane! Vaitdq Cosma!...Vaitdr, vaitir!...A llcut oastea doisprezece ani, i-a fost dragd foc qi, cdnd e beat. g-a -

cuma numai in comenzi nemfegti se ceartr cu nevastd-sa. Altminieri

54 55

Irrsir are o inimd de ceard gi in doudzeci qi opt de ani nu

'i-a batut muie-

rcn niciodatS; mai cur6nd Floarea s-a intdmplat sd-l muqtruluiasci'Sticla ajunge la Toader Burlacu goal6.

- Goali, ai? rade Macedon incdntat. Goal6?"' Halt!... Haptac!"'lhrdc eqti ciprar de zi?... Forve(!.'.

Un copil'de weo zece ani sare drept in picioare pe prispd ;i striglrftzr'ind:

- Hir!- Nu rdde la front, rnigarule! se rdsteqte Macedon' Na sticla 9i da

lirga la cantinl la Avrum, sa-1i mai dea o po(ie pentru mine!"' fn{eles,

r'rrprar?Ciprarul insl refuzd ordinul, rlspunzdnd:

- A zis jupdnul cI nu-!i mai da llrd bani, bade Macedoane, nici sirrrr md mai trimiJi, ci-i degeaba...

Macedon igi'saltd pulin mustala, incruntd din spr6nc.ene privind

rrspru la copil, apoi se iqeazd pe prispd cldtinand din cap qi oft6nd:'- Ehei,^und"-i u.e."u c6nd eram eu strajameqter!." Atunci sd fi

1roftit jupdnul sd nu-mi dea, ci-i ardtam eu suptlnere.'.' Uai boscorodegte ceva, pe urmd inceteazd qi se uitd ursuz la nevas-

tii-sa care are bani, dar nu-i di qi care tdilasuiegte cu alte femei fird sd

sc sinchiseasc[ de comenzile lui...Tocmai atunci se t6rlqte pe poartd, printre picioarele oamenilor,

Sirvista, oloaga satului. E vard cu fata cea mai frumoasi din Pripas, cu

lrlorica, gi ceia neam cu nevasta lui Trifon TItaru. Are picioarele incdr-

t:ilc din naqtere, iar bralele lungi qi osoase ca niqte cdngi anume sple t$itiiri schilozenia, ;i o gurd enormd cu buzele alburii de sub care se intindgingiile imbdlate, cuiolli de dinli galbeni, rari qi lungi. Trifon T5taru.o

iin."p" l6ngd casd, sd-i vadd de copii. Cdn{ e vreme bund Savista gade

in poartd, ie ciorovdiegte cu toli copiii din sat qi primeqte pomana

trccatorilor miloqi... Soseqte cu gdligie mare. Gdgdie_ceva cu glasul ei

;rspru, speriat. N-o bagi in seamd nimeni. Doar Trifon face un semn

rrcvestei, care se apropie, repede, supdrati:

- Da acasd nu-puieai sti, mdi femeie? Zdu, patcd te mindncl tdl -

pile... La;i tu ograda pustie pe wemea asta... $i.nici baremi slugile nu-s

ia indemin6... Ce vrei? Ai? Spune ce vrei, Savist6?

oloaga a fficut dou6 ceasuri din ulila cea mare, unde stitea Trifon,

pana aici incepe sd bilb6ie foarte grabita gi cu importan!5, insolindu-gi

sfor!6ri1e cu niqte gesturi desperate.

- Ce face? zice Maria lui Trifon, care se silea sd ghiceascd oe spune'

S-a bdtut Vasile Baciu... cu Avrum?". Cu Florea Cdruntu?"' Ei, g-apoi?

Ce-!i pasl !ie, femeia lui Dumnezeu? $i pentru asta ai venit tu atdta

.utez vui de mine, c6 eqti mai rea ca copiii cei fdrS minte... Uite ce !i-aifhcut poalele! $i numai azite-am primenit'.' Of, bat5-te...

Savista bombdne ceva ce ar vrea sd insemne cd ei nu-i pasi de

poale, qi pe urmd se porneqte deodatb pe un rds prostesc de bucurie'

- Cum ai zis?... Cine-i beat?... Vasile Baciu... parcd azi s_a imintdi...

..Yurju: lasa, ruqinirtd, gi se intoarce intre femei. Oloaga se tArdiemijlocul fetelor, se frdmdnti sd-gi faci loc qi privegt" ipoi .u *,pldcere la hora. Are doudzeci gi cinci de ani si tremurd de iericire c6aude ldutarii ori cdnd vede vreo petrecere...

3

- Savista n-are parte sI se desfete multd vreme. p6nd sd se ageze bine,pdnd sd se certe cu fetele pentru un loc mai bun, jocul inceteazi. Bri_ceag,asndat gi istovit, incheie invdrtita cu o apdsare zdravdndde arcuqincdt.ii gi plesnegte o struni la vioar6. lon, feciorul Glanetag,lui, jindnide mijloc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lautari, rug6ndu-i:' '

-Mai zi, mi Briceag... numai un pic, auzi? IJn piculde tot, liganelAl{i flacdi strigd poruncitor:

, Trage, ligane! Ce te codeqti?... De ce te pldtim, cioara dracului?

^ -B^ric.eag aruncd o privire disprefuitoare spre cei ce_l ocdrdsc, Iui Ion

insd ii rispunde convingdtor, ardtdndu-i vioara:- Nu mai pot, Ionicd... Z6u, nt mai pot... Crede_m6!... Mi-au

amorlit degetele... Pe unni gi struna mi s-a rupt...- Un pic, omule, nu-nlelegi? stiruie flacnul.

- Jiganul insd se infurie brusc, intoarce spatele, trdnteqte vioara inbralele lui Holbea gi incepe sd blesteme cdtrdnit:

- Fire-ar ale dracului toate ceterele din lume, pleznire_ar acolounde-o fi cine m-a invajat sd lin arcugur,.. cd io-i rpun

"u frumosul ci

nu pot qi el md omoard sd mai zic... Dare-ar Dumnezeu sd trdzneascitoatejocurile cu pe cine le-a ndscocit...

Ion asculti cdteva clipe mirat cum injurd Briceag. Apoi deodatd seaprinde ca focul qi izbucneqte rdguqit:

- Ho,.cioard, fi-li-ar neamul de r6s, ho!... $i ?nchide pliscul cd tepocnesc de-!i sar miselele tocmai in curtea bisericii!...

^ .Bl""ug.1mai pltit-o cu Ion; tace. Numai dupl ce fldcdul seindepirteazd bodogrnind, incepe iar sd se necijeascd cu ceilalli ldutari,pe figdneqte.

. Fhcnii imbrdliqeaza pe fete, rnulptmindu-le pentru joc. Fetele sezbatinbralele lor gi goptesc cu sfiald si cu pldcere:

- Mulfumim...Jon strdnge la piept pe Ana cu mai multa gingdqie, dar qi mai

prelung.

- D[-mi drumul, Ionicd! m,urmurd fata uqoq cu mulgumire in glas.- Sd vii, Anufd... qtii tu unde! zice lon domol.Ana nu rdspunde, privirea ei insd luceste de bucurie. Se smuceste sI

scape din imbialiqare, qoptind intruna moale: - -

56 57

- Dd-mi drumul, Ionic5... zdu, dd-mi dn"rmul!...FlScdul o trage mai aproape, cu un z6mbet aprins, o apucd cu o m6-

nir de life qi i le strdnge ca pe doud mere, incdt Ana sAs6ie de durere'

- Sa nu cumva sd nu vii! repetd lon, infigind in ochii ei o privireporuncitoare qi lacomS.

Ana fuge glon! la fete, imbr.rjoratd qi scuturdndu-Ei poal,ele de praf'

Apoi, potolindu-qi sufletul, spune Margaretei lui Cosma Cioc5nag, o

liinld ursuzS, voinica, cu picioare cAt donilele, cu brale bdrbdteqti gi cu

o fald osoasd roqcatd:

- $i Ionic6... mereu... zdua;a.'.Dar, incurcdndu-se, schimbd repede vorba:

- Vai de mine ce cdlduri... toatd m-arn f6cut o apdrae'..

Margareta nu jucase;i-i era necazpe fetele care an avut noroc' Nuriispuns6 nimic Anei, ci urm6 si priveasc[ cu jind la ceata flicdilor care

incirinau cu rachiu sau aprindeau figdri; parea ingrijoratd sd nu se

inlAmple s-o pofteascd la joc cineva qi sd nu bage de seam5...-

Ion urmiri din ochi pe Ana cdteva clipe. Avea ceva straniu in pri-

vire, parcd nedumerire qi un viclequg neprefacut. Tot atunci zdri mairrlaturi gi pe Florica, fata vidanei lui Maxim Oprea, cu.care-se-finuse

pind acum, pulin posomordtd, dar mai frumoasd ca oricAnd' Fldcaul

clipi aspru, c'a gi canO ar fi vrut sd-qi alunge un g6nd din creieri, qi stri-gir la un bdie{el:

- Aduseqi, bre?

- Adus,'bade Ionic5 * fdcu copilul cu importanfS' Am dat-o lelii'/,cnobia, s-o !ie...

$i, in vreme ce lon se duse spre grupul unde era mamd-sa, biiefelulrrrmi:

- L-a fEcut tare jupdnul, bade, g-a pus zece bucdlele de zahdr, de

zice cd-i mai bun ca mierea...Zenobia, cu sticla de rachiu in mdnd, se plAngea Todosiei, vddanei,

rlc un afurisit de junghi care o tdia prin qale de cdteva zile qi nu-i mai

I rccea.

- la da glaja ceea, mamS! zise lon scurt qi inghili indatd o duqcb

nlravdnd. Da d-ta bei oleacd?

- LasS-md pe mine in plata h"ri Dumnezeu cd doar nu-s insdrcinatd

rlspunse Zeiobia lu6nd lotuqi sticla 9i trdgind o gurd..Aoleu, da qtiu

r,ir-i bun... Vezi numai, dragr.rl mamii, sd nu bei mult ca !i se urcd la cap

;i cine qtie ce pozni te-o mai indemna s6 faci." Omul la belie sal fe-

lcascd Dumnezeu...Ion ii lua sticla gi intoarse spatele 1ir6 sa-i mai asculte sfaturile.Copilul rimase pironit locului, cu ochii pofticioqi la rachiu' Cdnd se

indepartd fldcdul, avu parcd o supirare. Dar ii trecu repede qi, gterpe -

lindlnh-o clipire un stru1 de flori din m6na Margaretei, o zbughi ca

sirgeata, urmat de blestemele aprige ale fetei care aqtepta mereu s-o

clreme cineva la joc...

4

Ion trecu incet pdrleazul de l6ngd grajd, intorcdnd capul spre Anacare nu-l scdpa deloc din ochi qi care, peste cdteva clipe, il urmd cu pagigr5bili, rogd ca focul de rugine, inchipuindu-gi cd toati lumea o p6n-deqt^e.

In dosul qurii era o livadd mdrigoard, presdratd cu pomi, tdiatd indoud de o cdrare ce cobora pina la Gdrla popii ;i se oprea chiar in spa-tele carciumii lui Avrum. FAnul cosit de cur6nd, adunat in cdteva cliileproptite cu pari, umplea vdzduhul cu un miros imbdtdtor.

Ionmerse pe cdrare doi-trei paqi, apoi coti in stdnga qi se agezd subun nuctrdtr6n si scorburos, pe o rddicind incovoiatd ci unjill. Fata sositremurdnd de emofie, dar cu o strdlucire bucuroasd in ochi.

- Aici erai? murmurd Ana agezdndu-se firi sd se uite la d6nsul.

_ , Ca parca-i mai bine aici - {Ecu fldcdul incet; apoi indata ridicdsticla: Si trdim, Anufd!

- Sd trdiegti Ioane! rdspunse ea privind nelinigtiti spre cirare, peunde treceau mereu oameni, care la cArciumd, care inapoi.

- Bea qi tu, Anuld, cd pentru tine l-am luat qi l-am ficut dulce cagura ta!

., -.Despre mine poate sd sece rachiul - zise fata mai potolitA. Mi-esilS gi cdnd ii simt mirosul, ci taica nu mai lasi sd treaci nici o ziuricdIErd bduturd gi fir5 befie... Nu gtiu, zdu, ce s-o mai alege de noi.

-Apoi aqa bea omul la supdrare - zise lon, addugdnd pe urmd cu altglas: Bea, AnufI... Mi-a cdsunat si mie aqa odati...

Ana iqi inmui5 buzele in rachiu, se strAmbd gi didu repede sticlainapoi, luqind qi rizilnd:

- Avai de mine... nu pot... parcd-i otrav6...- Ba-i bun - zise Ion ducdnd iardqi sticla la gurd.Ticurd amdndoi un ristimp, frri sd se priveascd. Apoi flicdul iqi

trecu bralul pe dupd mijlocul ei si oftd:- Hei, Anufd, mult aleanu-i in inima mea!Fa{a Anei, lunguiafS, arsd de soare, cu o intipirire <Ie suferinfe, se

posomori.

- Ce indur eu, sd fereascd Dumnezeu pe toatd lumea - gemu ddnsa.Ca tata qi-a pus in gdnd sI md mdrite cu George-a-Tomii gio line mor -!iq.cu George. $i Doamne, greu ili mai vine sitaci qi sa inghili cAnd nu{i-i drag omul...

Ion se uitd lung la buzele ei subfiri care se miqcau uqor dezvelindu-idinlii_cu strungulife, albi ca laptele qi gingiile trandafirii de deasupra.$tia ddnsul cd Vasile Baciu e intr-o ureche gi cb de o apucd hais, ipoi

58 59

hlis o {ine sI qtie de bine ci dI cu carul prin toate qanfurile. Dar tocmainoeasta il int[rdta qi pe el.

Nu-i fusese dragi Ana Ei nici acuma nu-qi dddea seama bine daci i-etlragl. Iubise pe Florica qi, de cAte ori o vedea sau iqi amintea de ea,

simlea c[ tot o mai iubegte. Purta in suflet rdsul ei cald, buzele ei pline

;i umede, obrajii ei ftagezi ca piersica, ochii ei albagtri ca cerul de

prirndvarl. Dar Florica era mai slracS decdt ddnsul, iar Ana avea locuri

;i case qi vite multe...ii asculta glasul plangdtor qi-l cuprindea mila, in acelaqi timp insd

sc gindea la Florica. Apoi deodatd tresdri, o strdnse la piept gi, fdrd sd

rosteascl vreo vorb6, o sdruti lung pe brne.Fata cuprinse cu brafele gd-

tul lui lon, moleqita gi aprins5, qi inima-i bltea atdt de ndvalnic incdt el() tuzea.

- Noroc, noroc, Ioane! strigd un glas aspru pe c[rare.Fldcdul ridicd ochii f'urios qi vdzupe Ilie Onu care, intorcdndu-se de

ll cdrciumd cu o sticld de rachiu, rAdea gros qi batjocoritor.

- Du-te 'n... Doamne iarti-m5 - bufni Ion incruntat.llie Onu ajunse la guri qi se ficu nevdzut. Era frate de cruce cu

( icorge al Tomii qi unde putea s5-i faci rdu lui Ion, ii frcea, fiindcdtxlatd, la o nunt[, il umpluse de sdnge ca sd-l imbldnzeascS.

lon incepu sI suduie gi sd se cdtrdneascd, dar, intdlnind ochii cdprui,irrlicrima{i de fericire gi de teamd ai Anei, se potoli...

Ilie aducea rachiul pentru George care se silea din risputeri sd inve-

lc pe Briceag un cdntec nou ce-l auzise de la lSutarii din Bistrila la unuhcf al doctorului Filipoiu, la beriria cea mare din Armadia. Briceag,cu ochii lint5 la buzele fldciului, care fluiera melodia, ldrdia nesigur culurcuqul pe strune; Holbea, credincios, incerca gi el sa secondeze.( icorge se umfla, inchidea pu{in ochii si fluiera din ce in ce mai aprig,caci imprejurul lor se adunase un pdlc de fl5cdi care-l priveau cu admi -r rrIie.

* Ei, acu ai in{eles? zise George oprindu-se in mijlocul cdntecului.

- Las' cd l-am prins - mormli Briceag pornind sd tragd cu rnairnultd incrcdere.

- Am sosit, George - strigl Ilie intinzdnd sticla.

- Iute te-ai intors - vorbi cellalt bdnd gi trecind indati rachiul luillic ca el sd poatd reincepe d[scdlirea ldutarilor.

- Nou[ nu ne dai un pdhdrel, vere? se linguEi Holbea, zgdnddrindu-lcu arcuqul.

- Sd vd dau, cioroilor, hre-a{i ai naibii! rise George foarte mullumitci'i au sd vadd tofi cum cinsteqte el pe {igani.

- Befi-o toatl - zise apoi c5tre G[van cdnd vru sf,-i inapoieze sticla.Dar atunci sdri Ilie ca un coco$:

- Ia l5sa{i, bre, sd mai bem gi noi, ci cioarele astea o sI plezneasc[rlc atAta holirc5...

Urmd o ciorovdiald lungl intre Ilie qi liganii care nu mai voiau sdrenunte la biuturd gi era cdt pe-aci si se incingi. o bdtaie, deoarece llie,aprinz6ndu-se, se repezea lrereu cu piciorul sI spargd gorduna.

5

Deodatd toatd lurhea se intoarse spre uligd. Tofi bdrbalii scoaserlpll5riile, iar cei de pe prispd se sculard in picioare... Venea preotulBelciug impreund cu d-na Maria Herdelea, sofia invdfdtorului, cu dom-nigoara Laura qi cu Titu. Primarul si fruntasii satului ieEiri in poartd?nfru intdmpinarea domnilor.

- Petreceli, petrecefi? zise preotul cu un zdmbet binevoitor.- Apoi ce si facem, domnule pdrinte - rdspunse primarul cu pdldria

in mAn5. Dumnezeu de aceea a llsat sdrbitorile, sd sL mai veseleascd giprostimea.

- Negregit, negregit - mumurd Belciug ldrgindu-qi zdrnbetul.- Da de ce nu poftili qi d-voastrl sd vedefi petrecerea noastrl? relui

Florea Tancu cu un glas foarte blajin, pundndu-gi pilaria in cap.fdranii de asemenea se acoperiri unul cdte unul, in ,r.e-e c" preoful

;opti cAteva cuvinte d-nei Herdelea, eare rdspunse rdspicat, d6ndu-gicapul pe spate cu mdndrie:

-- Da, putem privi pulin qi noi... Mie chiar imi plac petrecerile po-porului...

Maria Herdelea era fatd de fdran de pe la Monor, dar pentru cd um-blase totdeauna in straie nem{eqti qi mai ales c6 s-a mdritit cu un invi -fdtor, se simfea mult desupra norodului qi avea o mild cam disprefuitoa -re pentru tot ce e fdrdnesc.

- Poftim mai aproape! fEcu atunci primarul, bucuros, ddnd la o par-te pe fdranii care se imbulzeau: Ia facefi loc, mdi oameni!... Dati-v} lao parte!

Vreo c61iva fruntaqi se grlbiri sI dea ajutor primarului strigdnd:- La o parte!... La o parte!...

_ Belciug intrd incetinel in ogradd qi se opri aproape de poartd. Babe -le cucemice se repezird numaidecAt sd-i sirute m6ni.

- Ldsagi, ldsagi! murmura preoful, intinzdnd insi dosul palmei spresirutare cu o mullumire ce-i inviora fafa tdbdcitl de sldbiciune.- FlScIii, obosili gi cu g6ndul la joc, rimiseserd tot imprejurul l[uta-

rilor. Numai George, totdeauna silitor sd-gi arate istefimei, si vdri prin-tre bdftani, imbulzindu-se sd ajungd cdt mai aproape de popa qi familiainvd{dtorului. Ilie se linea gi aici dup[ ddnsulia un c51ei.

Titu Herdelea, un tdnlr de vreo doudzeci qi trei de ani, in haine cu-rbfele gi sf,rdcufe, cu o cravatd albastrd azurie la gulerul inalt gi feapdn,ras de mustd{i qi lung cdt un paq cum vdzu pe GJorge, ii intinie'priete -neqte mAna imbrdcatd ?n mdnuqi de afi cenuqie:

60 6l

- Noroc, Ceorge!... Nu mai jucali?... Tocmai ne abdlurim qi noi sd

vir vedem...

- Cum nu, dornniqorule! Numai si se hodineascd o !6r[ figurii, c-au

zis atdta de-a amorfit qi sufletul dintr-inqii - spuse fl5cdul cu glas

indulcit. Apoi, apropiindu-se mai bine, adSogl: Da d-ta nu vrei sd joci

r:u noi, domnfiorule?Titu rAse qi se uitd laLaura, carc zdmbi incurcat5.

- Eu?... Nu, George. Alta dati. Acuma nu se poate.

Dar fldcdul stirui:- i1i Aau eu o fat5, domniqorule, de sd te lingi pe buze. Uqoard ca

lxrna Ei frumoasl ca o domniqoari... Dar trebuie si joace gi domniqoara

l,aura...Sora lui Titu se ficu deodat[ serioas[ 9i se ag5!5 infricoqatd de bra-

lul rnamei sale, murmurdnd:

- O, auzi ce idee!... Md mir cd nu vi-i...Preotul vorbea cu primarul qi cu ceilalfi firani despre mersul vremii,

toli fiind in{eleqi cI ar fi bine s[ mai dea Duntnezeu o gurd de ploaie,

sir se mai inmoaie pdmintul, clci altfel rimine porumbul nesipat de-al

tloilea... George insi se linea scai de Titu qi Laura, spre marea indig-nurc a doamnei Herdelea, care n-ar fi ingdduit nici in ruptul capului ca

lirta ei sd se amestece printre !6rani.Ca si schimbe vorba, fiindcd se mai strAngeau Ei alfi oameni s[

Irsculte stdruinla fl5cir.rlui, zdmbind pufin batjocoritor, Titu se uitd deo-

rlat[ imprejur, ca qi cdnd qi-ar fi adus aminte ceva, qi apoi intrebd:

- Oare Ion unde-i?George, degi qtia c[, dintre toli feciorii satului, domniqorul cu Ion e

rrrai prieten, se simgi aproape jicnit auzind acum intrebarea. De aceea

lrispunse cam in sild:

- Pe-aici trebuie s[ fie qi ddnsul...Dar Ilie Onu, de la spate, se amestecd iute-n vorbi:

- Ba e-n grIdinI, sub nuc, cu Ana...

- Unde? hcu George intorcdndu-se brusc la el, parcd i-ar fi tras opalmi.

- Acolo, unde zic - incheiS llie scurt, rdnjind mullurnit.George puse nasul in pimAnt qi ticu. Nimeni nu mai deschise gura,

irrr'fitu, bucuros c-a scdpat uqor de invitalia la dans, se apropid qi el de

llclciug care incepuse sd povesteasc[ oamenilor cum i-au scos doctoriicci rnari un rinichi in spitalul de la Cluj.

Vorbele lui Ilie loviserd pe George drept in suflet. Ana lui Vasilellaciu ii era f6gdduitd lui de nevastd. Ea fat6 cu stare, el fecior de bo-t:r)tan, - se potriveau. Pdrinfii 1or erau infelegi mai de mult, iar Ana iipliicea. Nu zicea c5-i cine gtie ce frumoasd, dar nici el nu pica. Era

11r'coi, spltos gi umeros ca un taur; umbla legdnat qi cu genunchii in -rnuiafi.