evaluarea nivelului de informare Și acceptare …™i...manageri eficienȚi pentru o reȚea natura...

Material realizat cu contribuția financiară a Uniunii Europene prin programul LIFE+ Informare și

Comunicare

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ

LIFE + 11 INF/RO/819

EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI ACCEPTARE

PRIVIND IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII ȘI REȚEAUA

ECOLOGICĂ NATURA 2000 ȘI RELEVANȚA LOR ÎN

PLANIFICAREA STRATEGICĂ

RAPORT DE CERCETARE

Aprilie 2014

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua

Ecologică Natura 2000

2

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea Natura

2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Federația Europarc și Agenția Metropolitană de Dezvoltare

Durabilă Brașov. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin Programul Life +

(ref: LIFE 11 INF/RO/819).

Contractant: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti

www.mmediu.ro

Iniţiator: Propark- Fundația pentru arii protejate

str. Lungă, nr. 175, Braşov, România

tel./fax: +40 368 462 564

e-mail: [email protected]

www.propark.ro

Cercetarea a fost realizată de :

Firma: Century Image

str. Pictor V. Maximilian nr. 2, Brasov, România

tel./fax: 0268 336190

e-mail: [email protected]

http://www.agentia-century.ro

Echipa de cercetare:

Moașa Horia – sociolog, coordonator cercetare

Meseșan Schmitz Luiza – sociolog

Hamberger Astrid – sociolog

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

http://www.mmediu.ro/

http://www.propark.ro/

http://www.agentia-century.ro/



3

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................................... 5

Metodologia ......................................................................................................................................... 5

Obiectivul general, obiective specificie ale studiului ....................................................................... 5

Designul cercetării ............................................................................................................................ 6

Instrumentul cercetării ...................................................................................................................... 6

Pretestarea instrumentelor ................................................................................................................ 6

Culegere a datelor ............................................................................................................................. 7

Universul cercetării ....................................................................................................................... 7

Mărimea eşantionului .................................................................................................................... 7

Metoda de eşantionare ................................................................................................................... 7

Metoda de culegere a datelor ......................................................................................................... 8

Aspecte etice.................................................................................................................................. 8

Rata de răspuns .............................................................................................................................. 9

Analiza datelor ..................................................................................................................................... 9

Caracteristici socio-demografice ale respondenților ...................................................................... 10

Analiza datelor la nivel național ..................................................................................................... 13

Partea generală ........................................................................................................................... 13

Domenii de lucru –MANAGEMENTUL APEI ................................................................................. 67

Domeniu de lucru -SILVICULTURĂ ............................................................................................. 110

Domeniu de lucru – AGRICULTURĂ ........................................................................................... 186

Domeniu de lucru – MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE ..................................................... 244

Domeniu de lucru – AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE ........................................ 294



4

Analiza datelor la nivel local (județul Brașov) ............................................................................. 374

Partea generală ......................................................................................................................... 374

Domeniu de lucru –MANAGEMENTUL APEI .............................................................................. 427

Domeniu de lucru -SILVICULTURĂ ............................................................................................. 469

Domeniu de lucru – AGRICULTURĂ ........................................................................................... 519

Domeniu de lucru – AUTORITĂȚI LOCALE ................................................................................. 576

Anexe ............................................................................................................................................... 641

Anexa 1. Chestionarul ............................................................................................................... 641



5

INTRODUCERE

Această cercetare a fost realizată în cadrul proiectului Manageri eficienți pentru o rețea

Natura 2000 eficientă, implementat de Propark Fundația pentru Arii Protejate în parteneriat cu

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Federația Europarc și Agenția Metropolitană de

Dezvoltare Durabilă Brașov. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru mediu, prin

Programul Life + (ref: LIFE 11 INF/RO/819).

Cercetarea cuprinde două etape având o dimensiune comparativă. În acest document sunt

prezentate rezultatele cercetării din prima etapă, care a fost realizată în perioada martie 2013-

decembrie 2013.

În această etapă s-au evaluat cunoștințele și gradul de înțelegere al actorilor cheie (instituții

de stat și private), cu rol în procesul de gestionare a resurselor naturale, față de biodiversitate și

Rețeaua Ecologică Natura 2000. Rezultatele studiului vor folosi la realizarea unor ghiduri și ulterior

a unor materiale pentru sesiuni informative, contribuind astfel la implicarea activă a reprezentanților

acestor instituții în elaborarea unor planuri strategice, incluzând elemente de conservare și

biodiversitate. Etapa a doua a studiului se va realiza la finalul proiectului (2015) pentru a surprinde

modificările de atitudine și grad de informare a persoanelor mai sus menționate, în urma

implementării proiectului.

METODOLOGIA

OBIECTIVUL GENERAL, OBIECTIVE SPECIFICIE ALE STUDIULUI

Obiectivul general al studiului este acela de a evalua nivelul de informare al actorilor cheie

implicați în gestionarea resurselor naturale privind importanţa biodiversităţii şi a Reţelei Ecologice

Natura 2000, atât la nivel național cât și la nivel local, în zona model reprezentată de județul

Brașov.

Au fost definite următorele obiective specifice:

1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000

2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate

3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în

domeniile – Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor

forestiere, Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui

sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei

Natura 2000



6

5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare

durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității

și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

DESIGNUL CERCETĂRII

Studiul sociologic este de tip descriptiv, exploratoriu. Metoda de cercetare utilizată este

ancheta sociologică pe bază de chestionar (interviu individual structurat). Chestionarul a fost

administrat prin operatori de interviu, prin poștă și e-mail, sau on-line, prin formularul special

construit în cadrul site-ului www.emenatura2000.ro. Cercetarea a fost realizată în perioada martie-

decembrie 2013.

INSTRUMENTUL CERCETĂRII

Chestionarul cuprinde treizeci de întrebări, dintre care două scale Likert modificate, (Anexa

nr. 1) grupate în mai multe categorii în funcție de obiectivele specifice ale studiului, iar la final sunt

incluse și opt întrebări socio-demografice. Astfel, indicatorii aferenți fiecărui obiectiv specific sunt

prezențați mai jos.

Obiective specifice Număr întrebare în

chestionar

1. Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei

Natura 2000

1, 2, 18, 19, 25, 26, 27, 28

2. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de

biodiversitate

5, 6, 7

3. Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului

de planificare strategică

8, 9, 11, 12, 13, 14, 15

4. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora

planuri strategice sectoriale (în domeniile – Managementul

apei, Managementul resurselor agricole, Managementul

resurselor forestiere, Managementul speciilor de interes

cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru

menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea

obiectivelor rețelei Natura 2000

10, 16, 17

5. Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora

planuri strategice de dezvoltare durabilă integrate, care să

reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea

biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor

rețelei Natura 2000

3, 4, 19, 20, 21, 22, 23, 24,

29, 30

PRETESTAREA INSTRUMENTELOR

http://www.emenatura2000.ro/



7

Pentru a verifica conținutul și forma chestionarelor, chestionarul a fost distribuit unui grup

de participanți de la seminarul ”Managementul Resurselor Naturale și Conservarea Biodiversității

în siturile Natura 2000” organizat de ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, în parteneriat cu

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă

Braşov şi Federaţia EUROPARC. La acest seminar, care a avut loc în perioada 04-05 martie 2013,

la Brașov, au participat aproximativ 80 de persoane dintre care 40 au răspuns la chestionarul vizat.

În urma acestei proceduri au fost reformulate o serie de întrebări și ordinea întrebărilor a fost

revizuită pentru a corespunde unei structuri logice mai adecvate.

CULEGERE A DATELOR

UNIVERSUL CERCETĂRII

Universul cercetării este reprezentat de persoanele responsabile cu planificarea strategică la

nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor naturale, persoanele din

instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor

Natura 2000, la nivel național și local (județul Brașov).

MĂRIMEA EŞANTIONULUI

Anchetă la nivelul zonei model- judeţul Braşov- 127 chestionare

Anchetă la nivel naţional-293 chestionare

METODA DE EŞANTIONARE

S-a utilizat un tip de eșantionare neprobabilistic şi anume eşantionarea teoretică, astfel încât

selectarea indivizilor care au fost intervievaţi s-a realizat în funcţie de o serie de criterii relevante

pentru obiectivele cercetării.

Astfel, categoriile de persoane incluse în eşantion au fost reprezentate de experți în

domeniul gestionării resurselor:

• Reprezentanţi ai celor patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra

managementului siturilor Natura 2000, respectiv agricultură, silvicultură, managementul

apei, managementul vânătorii atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.

• Autorităţile locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri

strategice pentru dezvoltarea durabilă, atât la nivel național cât și local, în județul Brașov.

Eșantionul îndeplinește condiția de reprezentativitate teoretică.

Ancheta s-a adresat persoanelor care activează în următoarele instituții:

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală

Regia Națională a Pădurilor



8

Direcția Silvică

Ocolul Silvic

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor

Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice

Oficiul Județean de Consultanță Agricolă

Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit

Oficiul pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie

Agenția Județeană pentru Protecția Mediului

Autoritatea Națională Apele Române

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Autorități județene și locale (Consilii Județene și Primării)

Pe lângă reprezentanții acestor instituții, în eșantion au fost incluși administratorii sau custozii de

arii naturale protejate.

METODA DE CULEGERE A DATELOR

La nivel local (zona model-județul Brașov), au fost identificate instituțiile implicate în

gestionarea resurselor naturale iar datele au fost culese prin intermediul operatorilor de interviu. Au

existat și situații în care chestionarele au fost autoadministrate și colectate ulterior.

La nivel național au fost colectate date din toate categoriile de grupuri țintă a cercetării prin

intermediul unui chestionar on-line. Respondenții fie accesau direct formularul chestionarului

publicat pe site-ul www.emenatura2000.ro, fie printr-un link transmis pe mail. Bazele de date cu

adresele de e-mail au fost furnizate de reprezentanții Propark – Fundația pentru Arii Protejate. În

cazul respondenților care au declarat că nu au acces la internet (pentru completarea chestionarului

online), s-a apelat la administrarea chestionarului prin poștă. Au fost printate aproximativ 150 de

chestionare și transmise prin poștă diverselor grupuri țintă. Dintre acestea, 120 de chestionare

completate integral au fost primite înapoi.

ASPECTE ETICE

A fost realizată o scrisoare de informare despre scopul și metodologia studiului, aprobată de

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și trimisă instituțiilor o dată cu invitația de a

completa chestionarul online sau o dată cu chestionarele printate. O atenție specială s-a acordat

asigurării confidențialității datelor. Datorită faptului că această cercetare presupune și o a doua

etapă în care se dorește o analiză a datelor pentru a observa evoluția în timp a atitudinii și nivelului

de informare al actorilor sociali față de problematica Rețeaua Natura 2000 iar eșantionul trebuie să

fie panel, s-au cerut date de identificare pentru a putea fi contactați ulterior. Astfel anonimitatea nu

http://www.emenatura2000.ro/



9

a putut fi asigurată, dar datele cu caracter personal nu au fost utilizate decât exclusiv în scopul

cercetării

RATA DE RĂSPUNS

Rata de non-răspunsuri a atins valori destul de mari, deși a existat un protocol semnat cu

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. Această rată mare de refuzuri directe (refuzul de a

completa chestionarul) sau indirecte (completarea parțială a chestionarelor) poate fi considerată un

posibil indicator al lipsei de interes a acestor persoane implicate în gestionarea resurselor naturale

față de problematica Natura 2000, dar poate fi interpretat și ca o slabă comunicare între diferiții

actori implicați în probleme de mediu și un dezinteres crescut față de acțiunile întreprinse de alți

actori reprezentanți ai acestui domeniu.

În același timp, se cunoaște faptul că factori precum lungimea chestionarului sau lipsa

anonimatului pot genera rate mari de non-răspunsuri. Unele persoane care au refuzat să răspundă au

reclamat drept motiv lungimea mare a chestionarului, care presupunea o pauză de minim treizeci de

minute de la sarcinile de serviciu. În contextul în care majoritatea subiecților întâlniți reclamau un

grad foarte mare de încărcare la serviciu, completarea acestui chestionar reprezenta un obstacol în

îndeplinirea sarcinilor pe care le aveau de îndeplinit. Alte persoane au refuzat completarea

chestionarului datorită lipsei anonimității și eventualelor repercusiuni din partea conducerii

instituțiilor.

În cazul chestionarului online, au fost trimise peste 1.000 de invitații de completare la care

au răspuns doar 200 de persoane, dintre care aproximativ 40 au completat doar parțial chestionarul.

ANALIZA DATELOR

Analiza datelor este organizată în jurul a cinci tematici corespunzătoare celor cinci obiective

specifice. Astfel, datele au fost grupate pe următoarele secțiuni: evaluarea nivelului de înțelegere și

acceptare a Rețelei Natura 2000, evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate,

evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică, evaluarea

nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale (în domeniile –

Managementul apei, Managementul resurselor agricole, Managementul resurselor forestiere,

Managementul speciilor de interes cinegetic) care să reflecte importanța fiecărui sector pentru

menținerea biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000, evaluarea

nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă



10

integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie

la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR

Eşantionul cuprinde 420 de chestionare, 127 aplicate la nivel local (Brașov) și 293

chestionare aplicate la nivel național. Eșantionul cuprinde chestionare aplicate atât la nivelul celor

patru sectoare economice, cu impact potenţial asupra managementului siturilor Natura 2000,

respectiv agricultură, silvicultură, managementul apei, managementul faunei sălbatice cât și la

nivelul autorităţilor locale şi regionale responsabile de planificarea teritorială şi de alte planuri

strategice pentru dezvoltarea durabilă.

Număr persoane Procente

Nivel Nivel local (Brașov) 127 30,2%

Nivel național 293 69,8%

Total 420 100%

Domeniu managementul apei 6 1,4%

silvicultură 100 23,8%

agricultură 72 17,1%

managementul faunei sălbatice 14 3,3%

autorități locale și regionale(UAT-uri,

universități, parcuri naționale, ONG-uri)

213 50,7%

nedeclarat* 15 3,6%

Total 420 100,0

Punctul de

lucru

Instituţie de stat 330 78,6%

ONG 31 7,4%

Firmă 13 3,1%

Altele 31 7,4%

Nedeclarat* 15 3,6%

Total 420 100%

*15 persoane care au completat chestionarul online nu au dorit să declare domeniul de lucru și punctul de lucru

Structura eşantionului în funcţie de caracteristicile respondenților este prezentată mai jos.

Astfel, 60% dintre respondenți sunt de sex masculin, 69,8% sunt persoane căsătorite, 90,3% au

studii superioare, 43,3% lucrează de peste 8 ani în domeniul protecției mediului. Au media de vârsta



11

de 41 ani, iar 69,5% au ca pregătire profesională facultatea cu specializarea în domeniul în care

activează.

Sex Număr persoane Procente Media vârstă Deviația standard

Masculin 252 60% 41,3 10

Feminin 164 39% 40,6 9,5

Total 416 99% 41 9,8

nedeclarat 4 1%

Total 420 100%


Starea civilă Căsătorit(ă) 293 69,8%

Necăsătorit(ă) 86 20,5%

În uniune consensuală 11 2,6%

Văduv(ă) 4 1%

Divorţat(ă)/separat(ă) 18 4,3%

Nedeclarată 8 1,8%

Nivelul de

educație

liceul 16 3,8%

şcoala post-liceală 14 3,3%

facultatea 212 50,5%

studii post-grad 167 39,8%

Nedeclarat 11 2,6%

Vechimea în

domeniu

Sub 1 an 17 4%

1-3 ani 52 12,4%

3-8 ani 157 37,4%

peste 8 ani 182 43,3%

Nedeclarată 12 2,9%

Pregătirea

profesională

Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți

liceu cu specializare în domeniul în care

activez

75 8,7% 18,8%

facultate cu specializare în domeniul în care

activez

278 32,3% 69,5%

studii post-universitare în domeniul în care

activez

149 17,3% 37,2%

cursuri de formare în domeniul în care

activez

118 13,7% 29,5%



12

cursuri de perfecționare în domeniul în care

activez

133 15,5% 33,2%

formare/specializare la locul de muncă 107 12,4% 26,8%

Total 860 100%

Răspunsuri multiple Procente

neînsumabile


Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA GENERALĂ

13

ANALIZA DATELOR LA NIVEL NAȚIONAL

PARTEA GENERALĂ

Evaluarea nivelului de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000

La nivelul populației intervievate există 58,1% persoane care manifestă un grad ridicat de

înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel

cognitiv. Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în

problematica ariilor naturale protejate sau implicați în planificare teritorială au un grad ridicat de

informare privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma

acestei rețele precum și a modului (priorități și măsuri de management) în care ar trebui să se

implice diferite sectoare în managementul siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează

însă la același nivel pe componenta comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor

aferenți celorlalte obiective ale studiului. Prin urmare, persoanele intervievate dețin informații

despre ceea ce înseamnă această rețea, despre beneficiile care ar trebui să rezulte, dar nu adoptă

neapărat comportamente favorabile implementării rețelei Natura 2000.

Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază mai degrabă rațiuni economice care

implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun și mai puțin

ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală. 72,1% au declarat faptul în siturile

Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a

se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 13,8% consideră

că principiul de bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 30,5% dintre persoanele

intervievate consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc

prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea

unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.

10% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.

Aceste persoane percep această rețea ca un obstacol în activitatea pe care o desfășoară, o povară

pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum

ar fi cele agricole și economice.

La nivelul autorităților responsabile cu gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme

care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă a acestor autorități față de implementarea acestei

rețele de situri. Există o slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor, există o

slabă comunicare cu administratorii de arii protejate și nu se respectă întocmai reglementările



14

siturilor Natura 2000. De asemenea, se consideră că autoritățile direct implicate în managementul

siturilor Natura 2000 nu și-au dat interesul pentru a dezvolta diferite activități care să ducă la

creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 40,6% dintre respondenți reclamă

acest lucru.

Prin urmare se poate concluziona faptul că aproximativ 60% din persoanele responsabile cu

planificarea teritorială la nivel local/regional/național, persoanele implicate în gestionarea resurselor

naturale, persoanele din instituțiile publice și private cu atribuții în problematica ariilor naturale

protejate sau siturilor Natura 2000, au un grad ridicat de acceptare a acestei rețele Natura 2000 iar

40% dintre aceștia nu au o atittudinea prea deschisă față de aceste situri. Dintre aceștia un sfert

dintre ei văd în această rețea doar obstacole și impiedimente atât pentru instituțiile de stat cât și

pentru comunitate.

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului de biodiversitate

Aproximativ 44,8% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.

Aceste persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.

La nivelul populației investigate există un nivel redus de cunoaștere a serviciilor de mediu.

38,8% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.

Evaluarea nivelului de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

Aproximativ jumătate dintre respondenți au cunoștințe solide despre procesul de planificare

strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date necesare

elaborării unor planuri strategice. 45,8% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de

cunoaștere a procesului de planificare strategică.

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice sectoriale

care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să contribuie la

îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

Aproximativ 49,5% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea

pe care o desfășoară și acordă importanță acestui proces. Restul persoanelor au un grad scăzut de

informare și un grad ridicat de confuzie deoarece mare parte dintr ei la intrebarea referitoare la

documentul strategic după care se ghidează au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri

strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.



15

Evaluarea nivelului de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare

durabilă integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea

biodiversității și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei Natura 2000

Majoritatea persoanelor intervievate (74%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre

ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar

trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel

comportamental. Aproximativ 34,6% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind

implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine

favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei

comportamentale viitoare. Doar 63,4% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora

cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu

respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si

habitatelor.

Deși există un grad scăzut de colaborare între instituții, se poate spune că instituțiile cu cel

mai bun capital de imagine privind comunicarea prezentă pe probleme ce țin de siturile Natura

2000 sunt (în ordine ierarhică):


Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului


Administratorii ariilor protejate






16

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE ȘI ACCEPTARE A REȚELEI NATURA 2000

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare.

La nivel declarativ, se remarcă o atitudine pozitivă față de ceea ce reprezintă ariile protejate

în general. 85,7% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 78,5%

consideră că aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii

percepute sunt date de atragerea turiștilor (92,4%) și atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (93%).

Aceste persoane consideră că atât membrii comunităților locale ar trebui să se implice în

protejarea și conservarea ariei naturale protejată (95%) cât și instituțiile statului. Referitor la

acestea, 39,5% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei

protejată.

Nivel scăzut de acceptare și înțelegere.

78,5% dintre persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă

esențială pentru activitatea pe care o desfășoară iar 4,1% declară că această rețea reprezintă un

obstacol pentru activitatea pe care o desfășoară.

Un procent de 9-17% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu

a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile

locale (19,5%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (9%). Chiar mai mult de

atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece

consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat (17,2%).

Date estimate.

Deși afirmațiile au un grad ridicat de dezirabilitate, aceste date sugerează o ierarhie a

principalelor beneficii date de aceste situri Natura 2000 la nivelul eșantionului investigat și o

ierarhie a principalelor probleme pe care această rețea le implică. Pentru o estimare mai realistă a

procentelor celor care au o atitudine favorabilă implementării acestei rețele Natura 2000, la

afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „sigur acest

enunț mi se potrivește”. Astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua

natura 2000 se împart în două categorii: cei care se axează pe beneficiile implementării acestei

rețele și cei care se axează pe dezavantajele pe care le aduc aceste situri. Persoanele care se axează

pe beneficii sunt acele persoane cu un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.

Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai

multe persoane fac parte din grupul celor care se axează pe beneficiile pe care această rețea le



17

aduce. Tabelul de mai jos prezintă valorile obținute de indicatorii care măsoară

avantajele/dezavantajele aduse de Rețeaua Natura 2000.

Atitudinea respondenților față de Rețeaua Natura 2000

Avantaje aduse de Rețeau Natura 2000 Dezavantaje aduse de Rețeau Natura 2000

Procente categoria “sigur acest enunț mi se

potrivește, nu celălalt”

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu

celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul acesta

mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ

mi se potriveşte, nu celălalt”

Aduce avantaje comunității locale 49,3% În ultimii ani ariile protejate au devenit o

povară pentru comunități și instituțiile de stat

17,2%

Ariile protejate atrag mai mulți

turiști

59,8% Ariile protejate împiedică dezvoltarea

activităților agricole și economice durabile

8,8%

Ariile protejate ajută la atragerea de

fonduri publice sau europene

61% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru

activitatea pe care o desfășor

4,1%

Ariile protejate reprezintă o resursă

esențială pentru dezvoltarea durabilă

60,2%

Membrii comunității locale ar trebui

să se implice în protejarea și

conservarea ariei naturale protejate

70%

Răspunsurile persoanelor intervievate la indicatorii din tabelul de mai jos, reflectă poziția pe

care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților.

39,5% dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor

protejate. De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi

suficiente ca prin implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea

mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 19,5%

dintre respondenți au declarat acest lucru.

Atitudinea autorităților responsabile de gestionarea Rețelei Natura 2000

Procente categoriile “sigur acest enunț mi se potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”

Instituțiile statului nu depun suficiente

eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

39,5% Ariile protejate nu au condus la crearea

de noi locuri de muncă în comunitățile

locale

19,5%

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-PARTEA

GENERALĂ

18

1.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de Natura 2000?

Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e şi nu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Aria protejată aduce

avantaje comunității

locale

49,3% 29,5% 6,9% 5,5% 2,4% 1% 1% 4,5% Aria protejată aduce

dezavantaje comunității

locale

Membrii comunității

locale ar trebui să se

implice în protejarea

și conservarea ariei

naturale protejate

70% 21,4% 3,1% 0,7% 0,7% 0,5% 3,6% Membrii comunității

locale nu ar trebui să se

implice în protejarea și

conservarea ariei

naturale protejate

Instituțiile statului

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

15,2% 20% 11,2% 9,5% 6,2% 14,3% 19% 4,5% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

În ultimii ani ariile

protejate au devenit o

resursă strategică

pentru comunități și

instituțiile de stat

20,5% 25% 16,9% 16,7% 4,8% 8,1% 4,3% 3,8% În ultimii ani ariile


povară pentru

comunități și instituțiile

de stat


GENERALĂ

19

Ariile protejate atrag

mai mulți turiști

59,8% 26,9% 5,7% 2,6% 0,7% 0,2% 0,5% 3,6% Ariile protejate

împiedică turismul

Ariile protejate au dus

la crearea de noi

locuri de muncă în

comunitățile locale

18,8% 17,9% 19,3% 19,8% 4,8% 7,1% 7,6% 4,8% Ariile protejate nu au

condus la crearea de

noi locuri de muncă în


Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea

activităților agricole

și economice durabile

38,8% 27,6% 12,4% 8,1% 4% 3,1% 1,7% 4,3% Ariile protejate

împiedică dezvoltarea

activităților agricole și

economice durabile

Ariile protejate ajută

la atragerea de

fonduri publice sau

europene

61% 22,9% 8,6% 2,9% 0,5% 4,3% Ariile protejate

împiedică atragerea de

fonduri publice sau

europene

Ariile protejate

reprezintă o resursă

esențială pentru

dezvoltarea durabilă

60,2% 25,7% 4% 4,8% 0,2% 0,2% 1% 3,8% Ariile protejate

reprezintă un obstacol

în calea dezvoltării

durabile

Ariile protejate


esențială pentru

activitatea pe care o

desfăşor

51,4% 14% 13,1% 11,9% 0,7% 2,9% 0,5% 5,5% Ariile protejate


pentru activitatea pe

care o desfășor


GENERALĂ

20


GENERALĂ

21



22

2.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, rețeaua Natura 2000 pentru

România?


Foarte importantă 190 45,2%

Importantă 189 45%

Nici importantă nici neimportantă 25 6%

Puțin importantă 6 1,4%

Deloc importantă 1 0,5%

Nu știu/nu răspund 8 1,9%

Total 420 100%

Privind importanța rețelei Natura 2000 pentru România, chestionarul a inclus două întrebări.

Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. O majoritate covârșitoare apreciază

ca importantă această rețea pentru România, 90,2% declarând acest lucru. Întrebarea are un ridicat

grad de dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte

importantă”, 45,2%. Cea de a doua întrebare viza motivul pentru care respondenții au dat aceste

răspunsuri. Persoanele intervievate sunt divizate în privința motivelor pentru care au considerat

rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. Dimensiunea care ocupă primul loc în

ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 145 de

răspunsuri. Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea

existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea



23

referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate

contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele

categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele

se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de

management pentru ariile protejate și un cadru legislativ comun, se contribuie la un mediu mai curat

și la o informare mai bună a cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător.

Prin această rețea se poate, de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre

puținele țări care mai are ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție).

Motivele pentru care rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România

Dimensiune Descrierea dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența

Protejarea

mediului

Această rețea aduce în prim plan protecția mediului înconjurător. Are un

rol important în protecția naturii și în menținerea bogățiilor naturale pe o

durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt

prea puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora

cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce

vine impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai

ușor de acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului 145

Dezvoltarea

durabilă

Includerea unor arii în acestă rețea ar putea aduce beneficii comunităților.

Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective.

Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem

turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi

mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000. Siturile ar putea

deveni foarte importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă

responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.

Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe

diversitate etno-culturală, conservarea și utilizarea durabilă a

patrimoniului natural.

Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua

în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se partciparea

reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea

măsurilor de protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural,

încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale

în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității.

Este o ocazie de dezvoltare durabilă în contextul unei rețele internaționale

care oferă oportunități de investiții în domenii diverse, agricultură, turism,

dar în contextul protecției mediului. 85

Imaginea

României

Această rețea ajută la conservarea valorilor naturale incluse în circuitele

turistice iar acestea pot îmbunătăți imaginea Romaniei și pot fi surse de

venit pentru România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea

unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din

România (prin protejarea naturii). România este țara cu cea mai mare

biodiversitate din UE și deține o serie de de specii și habitate rare, iar

acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste

elemente astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin intermediul

acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi cunoscute la

nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară

este redată. 23



24

O obligație

impusă de UE

Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru

statul roman, deoarece în interiorul rețelei sunt impuse condiții de care

autoritățile române sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu

se întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru

protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie o prioritate dar nu

trebuie să trebuie să fie o povară pentru statul roman.

Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele. 7

Management

comun pentru

ariile protejate

Prin intermediul acestei rețele se asigură comunicarea dintre ariile

protejate, alinierea la standarde europene, crearea unei rețele continentale

și aplicarea de norme comune pentru conservarea biodiversității. Se

asigură implementarea unitară a principiilor europene de protecție a

biodiversității 7

Probleme în

această rețea

Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar această

rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică.

Această rețea cuprinde multe situri fără importanță, iar dezvoltarea unor

situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața

rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările

de protejare a mediului trebuie făcute astfel încât această rețea să nu

devină o povară. 11

Atragerea de

fonduri

(europene/

publice)

Prin această rețea se pot atrage fonduri europene pentru proiecte de

dezvoltare durabilă dar și subvenții și plăți compensatorii.

20

Cadru

legislativ

Prin intermediul acesteia s-a creat un cadru legislativ comun la nivel UE,

iar legislația națională s-a adaptat la acest cadru, astfel fiind mai ușor de

administrat. S-a adaptat legislația națională din diferite domenii cu cea a

siturilor Natura 2000, pentru conservarea unor specii și habitate,

obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil. 8

Informarea

cetățenilor

Această rețea contribuie și la informarea și educarea populației pentru

protejarea mediului înconjurător 7

Domeniul de

activitate al

respondenților

Este importantă biodiversitateea deoarece acesta este domeniul de

activitate al respondenților

4

Mediu curat Este normal să dorim să trăim într-un mediu curat cu specii habitate și

peisaje diverse și nealterate 2

Preocupări

științifice

Există preocupări științifice pentru această rețea, cercetare, stadiu de

practică ale studenților. 1

Aproximativ 30,5% dintre persoanele intervievate de la nivel național acordă importanță

acestei rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea

comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare de profit, cum

ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 35% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele din

motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.



25

O parte din persoanele intervievate (1,7%) văd această rețea ca pe o povară pentru statul

român, fiind o obligație impusă de UE. Consideră că doar la nivel declarativ se vorbește de

importanța și beneficiile acestei rețele, dar practic există mult mai multe persoane care nu sunt de

acord cu reglementările impuse în această rețea.

Dintre persoanele care au declarat că această rețea Natura 2000 nu are un rol important

pentru România, o parte au motivat răspunsurile prin problemele generate de aceasta (7,7% din total

persoane intervievate). Spre exemplu, aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar

această rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică. Această rețea cuprinde multe

situri fără importanță, iar dezvoltarea unor situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren.

Suprafața rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările de protejare a mediului

trebuie făcute astfel încât această rețea să nu devină o povară.

Se remarcă faptul că la nivel național, în discursul intervievaților despre importanța rețelei

Natura 2000 pentru România, apar și concepte legate de imaginea țării, de problemele din aceste

situri sau de faptul că această rețea este doar o obligație UE și chiar o povară pentru statul român.

18.Care este primul cuvânt la care vă gândiţi atunci când auziți de siturile Natura 2000?

Această întrebare a avut drept scop identificarea unor elemente definitorii ale viziunii lor

asupra siturilor Natura 2000. Acestea sunt asociate cel mai frecvent cu conceptul de protejare a

biodiversității, a mediului înconjurător. Asocierile se încadrează preponderent în spectrul pozitiv,

referindu-se la protecție, armonie, frumusețe etc.

Mediul înconjurător

protejarea/conservarea mediului/conservarea

(biodiversității/naturii/habitate/specii) 138

arii naturale protejate / rețea ecologică de arii protejate 45

biodiversitate 37

mediu înconjurator/natură 30

specii de plante și animale, habitate naturale 17

patrimoniu natural 13

rezervație naturală 7

natură curată/sănătoasă nemodificată/respect pentru natură 7

pădure 4

ecologie 4

munții Ciucaș/Bucegi/Retezat 4

frumusețe 4

arii naturale de interes european/uniunea europeană 4



26

relație armonioasă între om și natură 4

monumente 1

zone care au potential ecologic dar care au nevoie urgentă de protejare-

vulnerabile 1

peisaje 1

verde 2

Dezvoltare socio-economică

dezvoltare durabilă (echilibru între sistemul socio economic și potențialul

natural) 11

compensații/subvenții 2

viitor 2

benefică pentru România 1

proiecte,fonduri europene 1

resurse 1

oportunitate 3

mulți tineri angajați 1

importanta/benefică pentru comunitate 2

Probleme generate

ambiguitate 1

conflict 1

nesiguranță 1

o problemă în plus 1

Alte tipuri de asocieri

importanță 2

legislație 1

diversitate 1

custode 1

necesitate 1

nefondat științific 1

SCI și /sau SPA 1

evaluare adecvată 1

Deși rezultatele de la această întrebare indică faptul că respondenții asociază siturile Natura

2000 cu ideea de protejare a mediului, răspunsurile de la întrebarea 19, pot sugera care este natura

acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care

implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 72,1% au

declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a



27

resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau

regional

Doar pentru 11,2% dintre respondenți motivația principală ține în mod deosebit de

protejarea și conservarea mediului înconjurător. Aceste persoane sunt cele care au declarat faptul că

în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale

pentru a se asigura astfel protejarea mediului.

Pentru o gestionare mai bună a acestor situri, respondenții consideră că este nevoie de o

armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000, de o

armonizare a măsurilor de management a resurselor naturale din situri cu obiectivele siturilor

Natura 2000, 88,6% respectiv 89% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate

poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică

71,7% respectiv 69,5%.

Problemele ce apar în gestionarea acestor situri țin de o slabă comunicare între părțile

implicate în gestionarea acestor situri (68,6%) și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în

siturile desemnate (37,1%- acest procent este estimat pornind de la procentul de 62,9% care au

declarat că sigur se respectă aceste reglementări)


GENERALĂ

28

19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de problematica siturilor Natura 2000?

Enunţ

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ

decât cu

celălalt

Sunt de

acord cu

acest enunţ,

nu cu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o

armonizare a

legislației naționale

din diferite domenii

cu cea legată de

siturile Natura 2000

71,7% 16,2% 0,7% 1,7% 0,5% 9,3% Nu este nevoie de o

armonizare a



cu cea legată de


Este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a

resurselor naturale din

situri cu obiectivele

siturilor Natura 2000

69,5% 17,1% 2,4% 1,7% 0,2% 0,2% 8,8% Nu este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a

resurselor naturale

din situri cu

obiectivele siturilor

Natura 2000

Domeniul în care

lucrez respectă

obiectivele şi

reglementările Natura

2000 în siturile

desemnate

62,9% 21% 3,3% 2,6% 0,2% 0,5% 9,5% Domeniul în care

lucrez nu respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

Există probleme de

comunicare între

părțile implicate în

gestionarea siturilor

27,4% 26,2% 15% 11,7% 2,6% 4% 2,6% 10,5% Nu există probleme

de comunicare între




GENERALĂ

29

Natura 2000 Natura 2000

În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel dezvoltarea

economică durabilă la

nivel local sau

regional

48,8% 20% 3,3% 4,8% 1,4% 3,8% 8,6% 9,3% În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel protejarea

mediului


GENERALĂ

30


GENERALĂ

31



32

25.Sectorul dumneavoastră ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000?


Da 350 83,3%

Nu 31 7,4%


Total 420 100%

În ce privește managementul siturilor Natura 2000, au fost formulate două întrebări. Prima

se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 83,3% din populația

investigată este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la

managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite

pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru

care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice sectorului în care își

desfășoară activitatea respondenții, armonizate cu planul de management al siturilor Natura 2000.

55,8% dintre respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în

întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 71,3% dintre respondenți au un grad ridicat de informare

privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și

28,7% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din

sectorul de lucru al respondenților.



33

26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca

sectorul dumneavoastră să contribuie la managementul siturilor Natura 2000 în mod eficient?

(răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți

armonizarea planurilor din sectorul

dumneavoastră cu planurile de management ale

siturilor

122 20,6% 34,4%

armonizarea planurilor de management ale

siturilor cu planurile din sectorul dumneavoastră

102 17,3% 28,7%

respectarea prevederilor planurilor de

management ale siturilor

169 28,6% 47,6%

implementarea planurilor de management

specifice sectorului dumneavoastră, armonizate

cu planul/planurile de management ale siturilor

Natura 2000

198 33,5% 55,8%

Total 591 100%


neînsumabile



34

28.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația instituției pe care o reprezentați cu

administratorii sau custozii de arii protejate: (un singur răspuns)


Știm că există administratorii sau custozii ariilor

protejate, dar nu colaborăm.

45 10,7%

Suntem informați ocazional cu privire la activitățile

și problemele ariilor protejate de către administrator.

54 12,9%

Suntem informați și consultați cu regularitate de

către administratori în legătură cu problemele de

management relevante pentru sectorul nostru.

40 9,5%

Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea

planurilor de management ale ariilor protejate.

73 17,4%

Adaptăm planurile și măsurile noastre de

management la obiectivele ariilor protejate.

69 16,4%

Implementăm alături de administratori/custozi

măsurile de management pentru aria protejată.

77 18,3%

Nu răspund 62 14,8%

Total 420 100%

Populația intervievată este divizată în evaluările sale asupra relației instituției pe care o

reprezintă cu administratorii de arii protejate. 23,6% dintre persoane nu dezvoltă o relația

constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc, fie doar sunt informați



35

ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la

aceste persoane se adaugă și procentul celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se

poate estima că aproximativ 38,4% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate.

33,8% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii

protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale

instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.

Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul persoanelor

intervievate

Aduce avantaje comunității locale 49,3%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 59,8%

Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61%

Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 60,2%

Membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și


70%

Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 45,2%

Se acordă importanță rețelei Natura 2000 din motive ce țin de protejarea

mediului*

35%

Interesul față de includerea sectorului de activitate în managementul

siturilor

83,3%

Interesul față de adoptarea unor măsuri de management în sectorul de

lucru pentru a se respecta cerințele Natura 2000

46,2%

Nivel ridicat de informare privind prioritățile care ar trebui urmărite

pentru ca diferite sectoare să contribuie la managementul siturilor Natura

2000 în mod eficient

71,3%

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 58,1%

*procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru


intervievate

În ultimii ani ariile protejate au devenit o povară pentru comunități și


17,2%

Ariile protejate împiedică dezvoltarea activităților agricole și economice

durabile

8,8%

Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru activitatea pe care o

desfășor

4,1%

Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 10%



36

Nivelul de înțelegere și acceptarea a siturilor Natura 2000 la nivelul autorităților

responsabile de gestionarea acestora din prisma persoanelor intervievate

Instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor

protejate

39,5%

Ariile protejate nu au condus la crearea de noi locuri de muncă în


19,5%

Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 68,6%

Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 37,1%

Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 38,4%

Nivel redus de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 40,6%

*procent estimat (diferența dintre 100 și procentul celor care au declarat cu fermitate că în domeniul în care lucrează

respondenții se respectă reglementările Natura 2000)

În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 58,1% manifestă un grad ridicat de înțelegere

și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv.

Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în



acestei rețele precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul

siturilor. Acest nivel de informare nu se concretizează la același nivel pe componenta

comportamentală, așa cum reiese din analiza indicatorilor aferenți celorlalte obiective ale studiului.

Cu alte cuvinte, persoanele intervievate dețin informații dar nu adoptă neapărat comportamente

favorbaile implementării Rețelei Natura 2000.





De asemenea, aproximativ 40,6% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu

gestionarea ariilor protejate apar o serie de probleme care pot sugeră o atitudine mai puțin deschisă

a acestor autorități față de implementarea acestei rețele de situri. Există o slabă comunicare între

părțile implicate în gestionarea siturilor, există o slabă comunicare cu administratorii de arii

protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.



37

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI DE BIODIVERSITATE

Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 91,4% dintre

respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 8,6% au dat un

răspuns eronat.

5.Care dintre următoarele afirmații, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine conceptul de

biodiversitate? (un singur răspuns)


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a

organismelor vii în cadrul unui complex ecologic.

61 14,5%

Biodiversitatea include diversitatea genetică,

specifică, ecosistemică, antropică.

36 8,6%

Biodiversitatea include varietatea organismelor vii

și ale diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte

ecosisteme acvatice și complexele ecologice ale

căror părți sunt), ce se constituie într-un capital

natural care asigură resursele naturale şi serviciile

de mediu care stau la baza dezvoltării socio-

economice.

321 76,4%


Total 420 100%

Total răspunsuri corecte 382 90,9%



38

6.Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de importantă este biodiversitatea pentru România?



Importantă 119 28,3%

Nici importantă nici neimportantă 7 1,7%



Nu știu/nu răspund 4 1%

Total 420 100%

95,4% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din

aceleași motive menționate la întrebările anterioare legate de dezirabilitate, mai relevant este

procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 67,1%. Persoanele

intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. Frecvența

răspunsurilor pentru primele patru dimensiuni este relativ apropiată. O parte din respondenți

consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor și a tot ce

înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe protejarea unor specii și habitate din

aceleași motive menționate mai sus. Un alt segment din populația intervievată consideră că prin

conservarea biodiversității se poate construi identitatea țării noastre, România dispunând de un

capital natural unic și divers iar acest lucru poate contribui în viitor la dezvoltarea țării. Vizibilitatea

României ar putea crește și astfel s-ar putea dezvolta turismul și o serie de servicii aferente

exploatării responsabile a resurselor naturale. Un alt segment al populației intervievate consideră că



39

prin conservarea biodiversității, ariile naturale protejate au devenit o resursă strategică pentru

comunitățile locale, contribuind la dezvoltarea durabilă a acestora.

Din total persoane intervievate, aproximativ 29,5% dintre persoane văd în biodiversitate o

resursă fundamentală pentru dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități, cu

atragerea de fonduri publice sau europene iar 27,4% se axează pe protejarea acesteia ca resursă

fudamentală a vieții.

Motivele pentru care biodiversitatea este importantă


Dezvoltarea

țării/

identitatea

țării noastre

Biodiversitatea este văzută ca un brand al României, deoarece aici mai

există încă ecosisteme complexe, insulă pentru foarte multe specii de

animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă mai

avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale naturii

Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională deosebită au

un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și agricultură

ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de conservare a

speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar trebui să

constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-eonomică

Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european.

Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural și utilizarea durabilă

a resurselor naturale este o condiție esențială pentru dezvoltarea României

și de aceea acest aspect trebuie să facă parte din toate politicile sectoriale

de dezvoltare durabilă elaborate la nivelul guvernului României. 57

Fundamentul

vieții

oamenilor

Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană

și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde

găsim plăcere, inspirație și recreere.

Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a

sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru noi și

urmași.

Ea este cea care reglează clima. 47

Protejarea

biodiversității

Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor. Aceasta

permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu. Din

cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate foarte

multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a rămas

neafectat. 63

Dezvoltarea

durabilă

Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu care

stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități economice

printre care și turismului ecologic. 66

Resurse

pentru

oameni

Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente și

viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice sau

sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre, combustibili și

medicamente, agricultură. 17

Fonduri

insuficiente

Nu sunt alocate suficiente fonduri și nu se face nimic

6

Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru noi

și copiii noștri și respect pentru natură 5



40

Cadru

legislativ

Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest lucru

face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce duce la

distrugerea capitalului natural 2

Interese

științific

Reprezintă un punct de interes științific

2

Imagine Biodiversitatea este un subiect căruia i se acordă doar un interes declarativ 1

Atragerea

fondurilor

publice sau

europene

Atragerea fondurilor europene

1

7.Care dintre următoarele servicii, credeți dumneavoastră că fac parte din conceptul de servicii de

mediu? (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

solul necesar culturilor sau

construcțiilor

148 5,5% 35,3%

măsurători de zgomot 167 6,2% 39,9%

măsurători și analize privind calitatea

factorilor de mediu-aer, apă, sol

275 10,3% 65,6%

cantitatea și calitatea apei 258 9,6% 61,6%

obținerea avizelor / acordurilor de

mediu / acordurilor integrate de mediu

210 7,8% 50,1%

hrana 150 5,6% 35,8%

protecție împotriva calamităților (ex.

inundații, alunecări de teren, oscilații

mari de temperatură)

238 8,9% 56,8%

studii de evaluare a impactului asupra

mediului

268 10% 64%

fotosinteza 131 4,9% 31,3%

autorizarea activităților cu impact

redus sau semnificativ asupra

mediului

189 7,1% 45,1%

formarea solului 119 4,4% 28,4%

reglarea climei 124 4,6% 29,6%

bilanțuri de mediu 106 4% 25,3%

valoarea estetică a peisajului 162 6% 38,7%

recreere 135 5% 32,2%

Total răspunsuri 2680 100%


neînsumabile




41

S-au avut în vedere cinsprezece servicii dintre care doar nouă dintre ele sunt considerate ca parte

integrantă din conceptul de servicii de mediu. O parte din populație a identificat cele mai multe servicii

în mod corect, altă parte din populație face confuzii, a dat atât răspunsuri corecte cât și eronate. Astfel,

se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,9% din total răspunsuri

se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie este legat

de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă, sol și

realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 65,6% respectiv 64% dintre

subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu.

În concluzie, se poate spune că aproximativ 38,8% dintre respondenți au identificat corect

serviciile de mediu.

Aproximativ 57,1% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de

biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la identificarea corectă a definiției, unde

majoritatea persoanelor intervievate au făcut identificări corecte, acest procent va scădea în jurul valorii

de 45,9%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 44,8% din respondenți înțeleg valoarea reală

a conceptului de biodiversitate.



42

Nivel de înțelegere a conceptului de biodiversitate

Definirea corectă a biodiversității 90,9%

Importanța acordată biodiversității 66,1%

Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 29,5%

Definirea corectă a serviciilor de mediu** 38,8%

Medie 56,3%




Medie 44,8%

*procent din total respondenți de la nivel național

**medie a procentelor subiecților care au identificat corect serviciile de mediu



43

EVALUAREA NIVELULUI DE ÎNȚELEGERE A CONCEPTULUI ȘI PROCESULUI DE PLANIFICARE

STRATEGICĂ


planificare strategică? (un singur răspuns)


Modul de stabilire și aplicare a unei soluții pentru

o problemă identificată de către membrii

organizației sau comunității.

63 15%

Analiza unui domeniu, al dezvoltării locale

(organizaționale), incluzând soluții pentru

dezvoltarea acesteia.

75 17,8%

Definirea unei viziuni împărtășite despre un viitor

dezirabil și a căilor de urmat pentru transformarea

situației actuale în conformitate cu imaginea dorită.

278 66,2%


Total 420 100%

Pentru a se identifica cunoștințele despre procesul de planificare strategică s-au folosit trei

afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că mai

mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică.

66,2% dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare

conceptul de planificare strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele

procesului de planificare strategică. Doar 41,9% dintre respondenți au identificat corect afirmația

care reflectă etapele procesului de planificare strategică.



44

9.Care dintre următoarele variante, credeți dumneavoastră că reflectă cel mai bine etapele procesului

de planificare strategică? (un singur răspuns)


Analiza problemelor – identificarea soluțiilor – stabilirea

pașilor de implementare – alocarea resurselor,

responsabilităților / stabilirea termenelor - controlul

implementării.

76 18,1%

Descrierea situației actuale - Identificarea

problemelor/amenințărilor – definirea soluțiilor posibile –

alegerea/ aprobarea unei soluții care prezintă mai multe

avantaje – alocarea resurselor, termenelor și a

responsabilităților – aplicarea soluției – raportarea

rezultatelor.

176 41,9%

Organizarea procesului – definirea domeniului de planificare

– analiza domeniului – definirea unei situații dorite –

identificarea căilor de atingere a situației dorite –

identificarea mijloacelor și a instrumentelor de parcurgere a

căii alese – stabilirea modului de verificare și corectare a

deviațiilor de la direcția stabilită.

122 29%

Analiza organizației – analiza mediului extern al organizației

- stabilirea obiectivelor - stabilirea pașilor de implementare –

stabilirea resurselor – stabilirea termenelor limită – evaluare

40 9,5%


Total 420 100%



45

11.Care dintre următoarele elemente, credeți dumneavoastră că sunt componente esențiale ale

planificării strategice (răspunsuri multiple):

Număr răspunsuri Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți

Normativele de aplicare a legislației

specifice domeniului analizat

279 20,7% 66,7%

Evaluarea bugetului local 165 12,2% 39,5%

Organizarea procesului de planificare 318 23,6% 76,1%

Poluarea aerului datorită creșterii

traficului auto.

19 1,4% 4,5%

O viziune de dezvoltare împărtășită 209 15,5% 50%

Implicarea tuturor părților interesate 334 24,7% 79,9%

Problemele societății în general 26 1,9% 6,2%

Total 1350 100%


neînsumabile

Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componente

esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților, organizarea procesului de planificare

și normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de

componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 42,4% au un grad ridicat de

cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste persoane au menționat patru sau

cinci componente din maximul de cinci posibil.



46

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți

nu a menționat nici o componentă 2 0,5%

a menționat o componentă 43 10,2%

a menționat două componente 63 15%

a menționat trei componente 134 31,9%

a menționat patru componente 111 26,4%

a menționat cinci componente 67 16%

Total 420 100%

12.Ați participat până acum la elaborarea de strategii/planuri strategice?


Da 141 33,6%

Nu 237 56,4%

Nu răspund 42 6,7%

Total 420 100%

Privind participarea la elaborarea de strategii/planuri strategice, în chestionar au fost

formulate patru întrebări. Prima întrebare viza participarea efectivă la elaborarea unor astfel de

strategii. Datele indică faptul că 33,6% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor

astfel de strategii.

A doua și a trei întrebare vizau identificarea instituției și a anului în care au participat la

elaborarea unei astfel de strategii. Ele au avut practic, un rol de verificare pentru prima întrebare.

După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care au declarat instituția unde au

participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 29,8% iar acest procent se

diminuează în continuare la 27,1% atunci când este vorba de identificarea anului când au participat

la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al celor care efectiv

au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 27%-33%.



47

Număr

persoane

Procente din total

respondenți

Au declarat că au participat la elaborarea de planuri

strategice

141 33,6%

Au declarat instituția la care au participat la elaborarea

de planuri strategice

125 29,8%

Au declarat anul la care au participat la elaborarea de

planuri strategice

114 27,1%

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total

persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 46,8% s-au implicat în

realizarea a 2-5 strategii iar 31,9% au participat doar la o singură strategie.

13.Daca DA, la câte astfel de strategii/planuri strategice ați participat până în prezent?


1 45 31,9%

Între 2 și 5 66 46,8%

Între 6 și 10 22 15,6%

Peste 10 8 5,7%

Total 141 100%



48

14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?


Da 206 49%

Nu 180 42,9%

Nu răspund 34 8,1%

Total 420 100%

Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența

furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 49% au declarat că au furnizat

informații pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceștia, cele mai multe persoane au

transmis astfel de informații anual (37,4%).



49

15.Daca Da, cât de des furnizați astfel de informații?


Zilnic 8 3,9%

Săptămânal 17 8,3%

Lunar 46 22,3%

Semestrial 34 16,5%

Anual 77 37,4%

O dată la câțiva ani 17 8,3%

Nu răspund 7 3,4%

Total 206 100%

Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 45,8%

dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de planificare strategică.

Nivelul de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică

Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 66,1%

Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 41,9%

Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 42,4%

Participarea la elaborarea unor planuri strategice 29,8%

Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 49%

Medie 45,8%



50

EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE

SECTORIALE (ÎN DOMENIILE – MANAGEMENTUL APEI, MANAGEMENTUL RESURSELOR AGRICOLE,

MANAGEMENTUL RESURSELOR FORESTIERE, MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES CINEGETIC)

CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ

CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI NATURA 2000

10.Cât de importantă este, din punctul dumneavoastră de vedere, planificarea strategică în activitatea

pe care o desfășurați?








Total 420 100%

Marea majoritate a respondenților (91,9%) apreciază ca importantă planificarea strategică în

activitatea pe care o desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea

cel mai relevant ar fi procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă,

50,5%. Această valoare este mai aproape de realitate și este similară cu a celor care au identificat

corect definirea conceptului de planificare strategică.



51

16.În ce măsură vă ghidați după o strategie/un plan strategic în activitatea dumneavoastră?


Întotdeauna 95 22,6%

De cele mai multe ori 215 51,2%

Uneori 58 13,8%

Deloc 42 10%


Total 420 100%

Nivel de informare și capacitatea de a elabora planuri strategice sectoriale

Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50,5%

Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 49,5%

50,5% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o

desfășoară, după o strategie. Acest procent este confirmat de răspunsurile la următoarea întrebare

unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La

această întrebare au răspuns 70% din total repondenți și doar 49,5% dintre respondenți au identificat

corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci

alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În concluzie, se poate

spune că aproximativ 49,5% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în

activitatea pe care o desfășoară.



52

EVALUAREA NIVELULUI DE INFORMARE ȘI A CAPACITĂȚII DE A ELABORA PLANURI STRATEGICE DE

DEZVOLTARE DURABILĂ INTEGRATE, CARE SĂ REFLECTE IMPORTANȚA FIECĂRUI SECTOR PENTRU

MENȚINEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI SĂ CONTRIBUIE LA ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR REȚELEI

NATURA 2000

3.Cum ați defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?


Echilibru

între

aspectele

sociale,

economice și

ecologice

Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul socio-

economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru între aceste

aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea comunităților în armonie

cu mediul înconjurător, fără impact negative asupra mediului înconjurător

124

Interes

pentru

generațiile

viitoare

Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură economică,

juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile viitoare vor

beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și generația actuală. Se

utilizează resursele naturale în limita capacității lor de a se regenera astfel încât

să beneficieze și generațiile viitoare de acestea. 109

Valorificarea

resurselor

naturale

Prin dezvoltarea durabilă se poate menține și valorifica bogățiile naturii,

asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de profit

pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum și a altor

activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se exploatează responsabil

resursele existente fără a neglija necesitățile comunităților locale și aspectele

economice. Se pun în valoare produsele locale, iar păstrarea resurselor natural

se face prin cointeresarea comunității locale și a celor ce utilizează aceste

resurse 18

Dimensiunea

economică

(principala

dimensiune)

Dezvoltarea durabilă este percepută în primul rând prin dimensiunea

economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să existe

beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate crește

numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel se poate

îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite. 63

Management

pe termen

lung

Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se poate

de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea resurselor pe

termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil mediul. Îmbunătățirea

procesului de planoficare teritorială precum și o serie de de programe și

proiecte la nivel național pot contribui la realiazare obiectivelor unie dezvoltări

durabile. 14

Obiectiv

fundamental

UE

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE. Scopul abordarii

este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstarii generațiilor prezente

și viitoare, printr-o abordare integrată între dezvoltarea economică , protecția

mediului și justiție socială. 2

Mediu curat Mediu curat care asigură o viață sănătoasă 1

Dezvoltarea

satelor/

comunitățilo

r

Dezvoltarea durabilă este relaționată direct cu dezvoltarea satelor și a

consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru a

numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un proces ce

răspunde nevoilor comunităților. 9



53

Dezvoltare

în ritm lent

Dezvoltarea durabilă este percepută ca o dezvoltare în ritm lent cu efecte

sigure, previzibile și cu asigurarea suportabilității și menținerii cadrului natural

și a resurselor 2


dezvoltare durabilă? (un singur răspuns)


Dezvoltarea durabilă se referă în principal la

mediul economic

1 0,2%


mediul economic și social

7 1,7%

Dezvoltarea durabilă se referă la mediul

economic, mediul social și mediul înconjurător.

409 97,4%


Total 420 100%


GENERALĂ

54


Enunț

Sunt de

acord

cu acest

enunț,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunț,

decât cu

celălalt

Deși nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunț

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunțuri

Deși nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunț

Sunt de acord

mai degrabă

acest enunț,

decât cu

celălalt

Sunt de acord

cu acest

enunț, nu cu

celălalt

Nu știu/ nu

răspund

Enunț

Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru

dezvoltare

durabilă este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate domeniile

relevante

72,9% 13,8% 1,7% 1,7% 0,2% 0,2% 0,2% 9,3% Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru

dezvoltare durabilă

nu este necesar să

se armonizeze

legislația și

strategiile din toate

domeniile

relevante


GENERALĂ

55


Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL APEI

56

Atitudinea favorabilă față de siturile Natura 2000 este consistentă și se menține la nivele

declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 88,4% dintre

respondenți și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile

relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei dezvoltări

durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria

„sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că aproximativ 72,9%

consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.

20.Cât de des colaborați cu următoarele instituții sau sectoare relevante în probleme ce țin de siturile

Natura 2000:

Nr. Instituție Foarte

rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este

cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI

INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

15,7% 16,7% 9,3% 5,5% 9,3% 43,6%

2 DIRECŢIA PENTRU

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

20,7% 13,3% 9,8% 5,7% 5,5% 45%

3 REGIA NAȚIONALĂ A

PĂDURILOR

6,9% 8,3% 11,4% 10% 36% 27,4%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 8,3% 5,7% 11% 22,4% 27,9% 24,8%

5 OCOALELE SILVICE 8,6% 3,8% 9% 19% 32,4% 27,1%

6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE

REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE

8,8% 7,6% 14,8% 21,9% 16,9% 30%

7 INSPECTORATUL TERITORIAL

PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A

MATERIALULUI SĂDITOR

20,2% 10% 6,4% 2,1% 2,6% 58,6%

8 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE

ŞI AGROCHIMICE

18,3% 12,9% 6,7% 4% 2,6% 55,5%

9 OFICIUL JUDEŢEAN DE

CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

19,5% 12,4% 6,7% 2,9% 2,6% 56%

10 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI

PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

ŞI PESCUIT

18,8% 10,2% 12,6% 4,5% 3,6% 50,2%

11 OFICIUL PENTRU AMELIORARE

ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

18,3% 6,2% 3,6% 3,6% 2,1% 66,2%

12 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE

PROTECTIE A MEDIULUI

5,7% 6,4% 12,6% 25,5% 26,9% 22,9%

13 AUTORITATEA NAŢIONALĂ

APELE ROMÂNE

11,7% 13,1% 17,1% 15% 11% 32,1%

14 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL

GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU

6% 6,4% 18,3% 21% 22,1% 26,2%

15 MINISTERUL MEDIULUI ȘI

SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

9,8% 6,2% 11,2% 19% 27,6% 26,2%

16 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE

ARII PROTEJATE

6,2% 7,1% 12,6% 23,1% 24,3% 26,7%

17 AUTORITĂȚI JUDEȚENE ȘI

LOCALE

4,8% 6,2% 11,9% 31,9% 27,1% 18,1%



57

În ceea ce privește frecvența colaborării cu instituțiile relevante în problemele ce țin de

siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei autoritățile județene și locale. 59% dintre

respondenți au declarat o colaborare frecventă cu aceste instituții. Pe locul doi, cu scoruri similare,

se situează agențiile județene de protecția mediului, ocoalele silvice, direcțiile silvice,

administratorii/custozii de arii protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Regia

Națională a Pădurilor cu un procent de 52,4%, 51,4%, 50,3% 47,4%, 46,6% și 46%. Pe locul trei în

ierarhie, cu procente similare, se situează Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

(43,1%), Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (38,8%) și Autoritatea Națională

Apele Române (26%).



58

21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor

Natura 2000? Solicită date.

Nr. Instituție Da Nu Nu

este

cazul

Nu

știu/nu

răspund

1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

33,6% 17,1% 38,1% 11,2%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

22,1% 21,7% 43,6% 12,6%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 57,1% 8,1% 30,5% 4,3%

4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC ŞI

VÂNĂTOARE

49,8% 11,9% 33,8% 4,5%

5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI SĂDITOR

11,4% 23,8% 50,2% 14,5%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 12,1% 18,8% 55,2% 13,8%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 12,4% 18,8% 53,6% 15,2%

8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE

RURALĂ ŞI PESCUIT

25,5% 16,9% 45,5% 12,1%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN

ZOOTEHNIE

8,1% 19,8% 56,9% 15,2%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 64% 3,8% 29% 3,1%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 43,3% 13,1% 37,9% 5,7%

12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL GĂRZII NAŢIONALE DE

MEDIU

63,6% 5,2% 28,3% 2,9%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 59,5% 4,5% 30,5% 5,5%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 33,1% 7,4% 44% 15,5%

21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor

Natura 2000? Iau în calcul datele puse la dispoziție


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

33,1% 7,4% 44% 15,5%


RURALĂ

24,3% 10,2% 46,4% 19%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 56,9% 4% 34,3% 4,8%


VÂNĂTOARE

51,7% 6,4% 36,4% 6,4%



14,3% 11,2% 50,5% 24%




RURALĂ ŞI PESCUIT

25,7% 8,3% 47,1% 18,8%


ZOOTEHNIE

11,4% 6,4% 24% 58,1%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 63,3% 1,7% 31% 4%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 44,5% 5% 41,4% 9%


MEDIU

60% 2,6% 33,1% 4,3%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 63,1% 2,4% 30,5% 4%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 59,5% 2,1% 32,4% 6%



59

21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor

Natura 2000? Răspund la solicitări


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

36,4% 6,7% 40,5% 16,4%


RURALĂ

27,9% 7,9% 45% 19,3%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 59,8% 3,8% 32,9% 3,65


VÂNĂTOARE

55,2% 4,8% 34,8% 5,2%



17,4% 6,4% 52,15 24%




RURALĂ ŞI PESCUIT

27,1% 5,5% 46,2% 21,2%


ZOOTEHNIE

14,3% 5,5% 56,4% 23,8%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 61,7% 2,1% 31,7% 4,5%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 46,4% 4,3% 41% 8,3%


MEDIU

58,8% 2,9% 34,5% 3,8%



21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor

Natura 2000? Organizează dezbateri


este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

16,9% 20,7% 45,7% 16,7%


RURALĂ

12,1% 23,1% 48,1% 16,7%



VÂNĂTOARE%

28,3% 23,1% 40% 8,6%



7,4% 16,7% 53,1% 22,9%


7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 10% 13,3% 56,2% 20,5%


RURALĂ ŞI PESCUIT

12,4% 16,7% 51,9% 19%


ZOOTEHNIE

8,8% 12,4% 57,6% 21,2%


11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 31,2% 16,4% 41,4% 11%


MEDIU

41% 14,5% 37,4% 7,1%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 61% 4,3% 31,4% 3,3%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 56,4% 7,1% 31,7% 4,8%



60

Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000 sunt Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Comisariatul

Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române și Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Direcția Silvică și Agenția Județeană de Protecție a

Mediului. De asemenea, administratorii de arii protejate au un grad ridicat de solicitare a diverselor

informații pe tematica menționată.

Ierarhia instituțiilor care iau în calcul datele puse la dispoziție, este aceeaiași ca cea

menționată mai sus.

Cu excepția administratorilor de arii protejate, toate instituțiile se implică mai puțin în

organizarea de dezbateri sau în a da răspunsuri diferitelor solicitări comparativ cu solicitările de

date. Din nou, în topul ierarhiei instituțiilor care răspund la solicitări sau care organizează dezbateri

se regăsesc aceleași instituții ca cele menționate mai sus



61

Din aceste date reiese faptul că aceste instituții au un grad mediu de colaborare în vederea

elaborării de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se

organizează rar dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.








Direcția Silvică






62

22.Cu care dintre următoarele instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor Natura 2000

ar trebui să colaborați/vă coordonați pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări

locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru

protecția speciilor și habitatelor?

Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ

59,3% 3,3% 37,4%

2 DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ ŞI

DEZVOLTARE RURALĂ

61,7% 3,6% 34,8%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 76,2% 1% 22,9%

4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC

ŞI VÂNĂTOARE

75,7% 2,4% 21,9%

5 INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU

CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A MATERIALULUI

SĂDITOR

40,7% 10,2% 49%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI

AGROCHIMICE

46,4% 7,4% 46,2%



45,2% 7,9% 46,9%

8 OFICIUL JUDEŢEAN DE PLĂŢI PENTRU

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT

54,5% 6,7% 38,8%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE

ÎN ZOOTEHNIE

32,9% 11% 56,2%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A

MEDIULUI

80% 1% 19%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 74,8% 1% 24,3%



78,3% 0,5% 21,2%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE

82,1% 0,5% 17,4%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 80% 0,5% 19,5%

Aproximativ 63,4% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre

instituții pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente

pentru protejarea speciilor și habitatelor.

Toate instituțiile au fost menționate pentru o viitoare colaborare pentru asigurarea unei

creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a tuturor

măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și habitatelor. Dar se conturează două categorii

de instituții: instituții cu care se colaborează frecvent în prezent și se dorește o colaborare și în

viitor și instituții cu care se colaborează ocazional în prezent dar se dorește o colaborare mai

bună în viitor.

În prima categorie se regăsesc aceleași instituții care sunt în topul instituțiilor în ce privește

comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Judeţeană de

Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Administratorii ariilor



63

protejate, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Autoritatea

Națională Apele Române și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Din cadrul celei de a doua categorii, instituții cu care se dorește o colaborare în viitor deși

în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul judeţean de

Consultanţă Agricolă, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

29.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația dintre

planificarea strategică și modul în care s-au distribuit până în prezent finanțările europene la noi în

țară: (răspunsuri multiple)

Relația dintre planificarea strategică și finanțările europene a fost analizată prin intermediul

a două întrebări. Prima întrebare se referă la modul în care s-au distribuit finanțările europene la noi

în țară. Cele mai mult persoane (36,8%) consideră că proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste

priorități.



64

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți

Proiectele de finanțare se inițiază în funcție de

prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi

baza pentru planurile strategice.

109 21,2% 29,3%

Planificarea strategică se realizează pe baza

proiectelor depuse spre finanțare.

88 17,1% 23,7%

Planificarea strategică se realizează după prioritățile

economice, sociale și politice iar apoi se alocă

fondurile europene pe aceste priorități.

90 17,5% 24,2%


impuse de menținerea pe termen lung a resurselor

naturale, prioritățile de dezvoltare economică și

socială indiferent de contextul politic, iar fondurile

europene sunt alocate funcție de aceste priorități.

137 26,7% 36,8%

Proiectele de finanțare se întocmesc pe baza

priorităților economice, politice și sociale.

90 17,5% 24,2%

Total 514 100%


neînsumabile



65

30.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră despre relația care ar

trebui să existe între planificarea strategică și finanțările europene: (răspunsuri multiple)

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți

Proiectele de finanțare ar trebui să se întocmească pe

baza planurilor strategice.

105 19,3% 27,9%

Planificarea strategică ar trebui să se realizeze pe

baza proiectelor depuse spre finanțare.

42 7,7% 11,1%

Planificarea strategică ar trebui să se realizeze după

prioritățile economice, sociale și politice pentru care

ar trebui apoi alocate fondurile europene.

52 9,6% 13,8%


prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a

resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic,

iar fondurile europene ar trebui alocate în funcție de

aceste priorități

283 52,1% 75,1%


baza priorităților economice, politice și sociale.

61 11,2% 16,2%

Total 543 100%


neînsumabile

Cea de a doua întrebarea vizează modul în care ar trebui să se acorde aceste finanțări. Aici se

constată o preferință clară a populației intervievate (75,1%) spre realizarea unei planificări



66

strategice după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de

dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene ar trebui

alocate în funcție de aceste priorități. Aceste persoane au o viziune complexă și corectă despre cum

ar trebui facută planificarea și cum ar trebui alocate fondurile.

Nivelul de informare și a capacității de a elabora planuri strategice de dezvoltare durabilă

integrate, care să reflecte importanța fiecărui sector pentru menținerea biodiversității și să

contribuie la îndeplinirea obiectivelor rețelei natura 2000

Componenta cognitivă

Atitudine favorabilă armonizării legislației și strategiilor din toate domeniile

relevante

72,9%

Informare corectă privind modul de realizare a planurilor strategice 75,1%

Medie 74%

Componenta comportamentală prezentă

Comunicarea între instituții 34,6%

Comunicare frecventă între instituții*

Instituțiile solicită date**

Instituțiile iau în calcul datele puse la dispoziție**

Instituțiile răspund la solicitări**

Instituțiile organizează dezbateri**

30,4%

35,4%

38,6%

40,6%

27,9%

Componentă comportamentală viitoare

Interesul de a colabora cu alte instituții*** 63,4 %

*acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 17 (număr. total de

instituții)

** acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „DA”prin împărțire la 14 (număr. total de

instituții)

***acest procent a fost calculat ca medie a procentelor pentru categoria „foarte des” + „des” prin împărțire la 14

(număr. total de instituții)

În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (74%) au o percepție corectă la nivel

teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre

modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se

concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,6% dintre respondenți au dat răspunsuri

afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri strategice.

Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul

componentei comportamentale viitoare. Doar 63,4% dintre respondenți și-au manifestat interesul

de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări


protecția speciilor și habitatelor.



67

DOMENII DE LUCRU –MANAGEMENTUL APEI


La nivelul populației intervievate există 63% persoane care manifestă un grad ridicat de

înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Percepțiile respondenților față de Rețeaua natura

2000 se încadrează în categoria celor care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele.

Motivul pentru care se acordă importanță acestei rețele ține de dezvoltarea durabilă a localităților.




slabă comunicare cu administratorii de arii protejate. Aproximativ 20% dintre respondenți reclamă

acest lucru.


Aproximativ 63% din respondenți înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate. Aceste

persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și protejată.




Se remarcă un număr mic de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de

planificare strategic atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date

necesare elaborării unor planuri strategice. 20% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de


Persoanele din acest domeniu alături de persoanele din domeniul agricultură au gradul cel

mai scăzut de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică.




Persoanele intervievate nu au dat răspunsuri la întrebarea care viza strategiile/planurile

strategice utilizate, ceea ce poate indica un grad scăzut de informare privind elaborarea unor planuri

strategice sectoriale.



68




Persoanele intervievate au o percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă

elaborarea de planuri strategice de dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate

fondurile pentru realizarea acestora. Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental.

Aproximativ 27,2% dintre respondenți au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor

în acest proces de elaborarea de planuri strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu

se concretizează în aceeiași măsură nici la nivelul componentei comportamentale viitoare. Doar

41,7% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora cu diferite instituții pentru

asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu respectarea conservării naturii şi a

tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor si habitatelor.











69




în general. Toți repondenții consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și consideră că

aceasta este o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă. Principalele beneficii percepute sunt

date de atragerea turiștilor și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste zone. Toate

persoanele intervievate consideră că aceste arii protejate atrag mai mulți turiși în zonă și consideră

că aceste arii ajută la atragerea de fonduri europene sau publice.

Toate persoanele intervievate consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială

pentru activitatea pe care o desfășoară. Aceste persoane consideră că atât locuitorii din zonă cât și

statul au un rol important în protejarea mediului înconjurător. Toate persoanele intervievate

consideră că membrii comunității locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei

naturale protejate iar 33,4% consideră că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru

protejarea ariei protejate.

Spre deosebire de total eșantion de la nivelul județului Brașov, aceste persoane nu

menționează probleme sau dezavantaje aduse de această rețea.

Date estimate.

Pentru o estimare mai realistă a procentelor celor care au o atitudine favorabilă

implementării acestei rețele Natura 2000, la afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul

doar răspunsurile la categoria „sigur acest enunț mi se potrivește”. Datele nu se modifică

semnificativ, și astfel, putem concluziona că percepțiile respondenților față de Rețeaua natura 2000

se încadrează în categoria celor care se axează pe beneficiile implementării acestei rețele. Aceste

persoane au un grad ridicat de înțelegere și acceptare a Rețelei Natura 2000.



70



Procente categoria “sigur acest enunț mi se potrivește,

nu celălalt”


celălalt”+ “deşi nu sunt foarte hotărât(ă) parcă enunţul

acesta mi se potriveşte cât de cât” + “Cred că mai

degrabă acest enunţ mi se potriveşte, nu celălalt”

Aduce avantaje comunității locale 100% În ultimii ani ariile protejate au devenit

o povară pentru comunități și instituțiile

de stat

-

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 100% Ariile protejate împiedică dezvoltarea

activităților agricole și economice

durabile

-



50% Ariile protejate reprezintă un obstacol

pentru activitatea pe care o desfășor

-



33,3%




100%




protejate.






protejate



locale

-

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL

APEI

71


Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Enunţ



locale

100% Aria protejată aduce


locale





naturale protejate

100% Membrii comunității



conservarea ariei

naturale protejate


depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

33,3% 33,3% 33,4% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate






33,3% 16,7% 50% În ultimii ani ariile


povară pentru


de stat


APEI

72


mai mulți turiști

100% Ariile protejate



la crearea de noi



100% Ariile protejate nu au




Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea



50% 50% Ariile protejate



economice durabile


la atragerea de

fonduri publice sau

europene

50% 33,3% 16,7% Ariile protejate


fonduri publice sau

europene

Ariile protejate


esențială pentru


33,3% 66,7% Ariile protejate



durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

50% 50% Ariile protejate



care o desfășor


APEI

73


APEI

74



75


România?



Importantă 1 16,7%

Nici importantă nici

neimportantă

1 16,7%

Total 6 100%


Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. 66,7% dintre respondenți au declarat

că Rețeau Natura 2000 este foarte importantă pentru România. Motivul pentru care se acordă

importanță acestei rețele ține de dezvoltarea durabilă a localităților. (66,7% din total respondenți

din acest domeniu de lucru). 16,7% au menționat drept motiv protejarea mediului.



Protejarea

mediului

Va ajuta la menținerea biodiversității dintr-o anumită zonă 1

Dezvoltarea

durabilă

Asigură protecția ecosistemelor; contribuie la dezvoltarea durabilă 2

Atragerea de

fonduri publice

sau europene

Prezența rețelei Natura 2000 în țara noastră este o condiție fără de care

nu putem primi banii de la UE pentru protecția mediului

2



76




biodiversității, a mediului înconjurător.

Număr răspunsuri

arii protejate, habitate, specii 2

monumente 1

protejare specii de plante și animale 2


APEI

77


Enunţ

Sunt de

acord

cu acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu

sunt foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord

cu acest

enunţ

Nu pot să

mă hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Enunţ

Este nevoie de o armonizare a

legislației naționale din diferite

domenii cu cea legată de siturile

Natura 2000

83,3% 16,7% Nu este nevoie de o armonizare a

legislației naționale din diferite

domenii cu cea legată de siturile

Natura 2000

Este nevoie de o armonizare a

măsurilor de management a

resurselor naturale din situri cu

obiectivele siturilor Natura 2000

83,3% 16,7% Nu este nevoie de o armonizare a

măsurilor de management a resurselor

naturale din situri cu obiectivele


Domeniul în care lucrez respectă

obiectivele şi reglementările

Natura 2000 în siturile desemnate

100% Domeniul în care lucrez nu respectă

obiectivele şi reglementările Natura

2000 în siturile desemnate

Există probleme de comunicare

între părțile implicate în

gestionarea siturilor Natura 2000

16,7% 33,3% 50% Nu există probleme de comunicare

între părțile implicate în gestionarea


În siturile Natura 2000 principiile

de bază se referă la gestionarea

responsabilă a resurselor naturale

pentru a se asigura astfel

dezvoltarea economică durabilă

la nivel local sau regional

50% 50% În siturile Natura 2000 principiile de

bază se referă la gestionarea

responsabilă a resurselor naturale

pentru a se asigura astfel protejarea

mediului


APEI

78


APEI

79



80

Respondenții asociază siturile Natura 2000 cu ideea de protejare a mediului. Răspunsurile de

la întrebarea 19, pot sugera care este natura acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este

mai degrabă din rațiuni economice care implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza

resursele naturale de care dispun. Toate persoanele intervievate au declarat faptul în siturile Natura

2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se

asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional


armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 de o


Natura 2000. Toate persoanele sunt de acord cu aceste elemente.


implicate în gestionarea acestor situri (33,3%).



Da 5 83,3%

Nu 1 16,7%

Total 6 100%


se referea la intenția de implicare în acest management. Toți respondenții consideră că sectorul în

care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua

întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la

managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este armonizarea

planurilor din sectorul în care lucrează cu planurile de management ale siturilor.

Per ansamblu, se poate spune că 66,7% dintre respondenți au un grad ridicat de informare

privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar

33,3% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din




81

26.Dacă da, care din afirmaţiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca



Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți



siturilor

5 41,7% 83,3%



4 33,3% 66,7%



1 8,3% 16,7%




Natura 2000

2 16,7% 33,3%

Total 12 100%


neînsumabile



82

27. Numiți trei măsuri de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul dumneavoastră

pentru a răspunde cerințelor Natura 2000, respectiv pentru menținerea serviciilor de mediu sau

pentru a contribui la conservare a biodiversității:

Din total respondenți din acest domeniu de lucru 50% au menționat o serie de măsuri care ar

trebui adoptate/modificate în sectorul acesta de lucru, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000.

Acesta relevă gradul de interes a respondenților față de implicarea în problematica siturilor Natura

2000. Măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru

Managementul Apei țin de măsuri tehnice.

Categorie Măsuri de management Frecvența

Măsuri tehnice Monitorizarea continuă a cursului de apă ce eventual traversează situl 2

Protejarea apelor prin buletine de analize și controale mai dese 1

Menținerea/îmbunătățirea calității cursului de apa 2

Prinderea în planurilor de management a eventualelor lucrări

hidrotehnice pentru apărarea în caz de calamitate 2


reprezintă cu administratorii de arii protejate. 66,7% dintre persoanele intervievate au declarat că

nu dezvoltă o relația constructivă cu administratorii ariilor protejate, sunt informați ocazional cu

privire la activitățile și problemele ariilor protejate de către administrator.



83

33,3% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate,

cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel

încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.



Număr

persoane

Procente

Suntem informați ocazional cu privire la activitățile și problemele ariilor

protejate de către administrator.

2 33,3%

Suntem informați și consultați cu regularitate de către administratori în

legătură cu problemele de management relavante pentru sectorul nostru.

2 33,3%

Colaborăm cu administratorii/custozii la elaborarea planurilor de management

ale ariilor protejate.

1 16,7%

Adaptăm planurile și măsurile noastre de management la obiectivele ariilor

protejate.

1 16,7%

Total 6 100%

În concluzie, se poate afirma faptul că aproximativ 63% din persoanele intervievate din

acest domeniu de lucru manifestă un grad ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.

Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu alte cuvinte, persoanele

intervievate din domeniul de lucru Managementul Apei au un grad ridicat de informare privind



84

motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele

precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor.

De asemenea, aproximativ 20% susțin faptul că la nivelul autorităților responsabile cu



părțile implicate în gestionarea siturilor, instituțiile statului nu se implică suficient și există o slabă

comunicare cu administratorii de arii protejate.


intervievate

Aduce avantaje comunității locale 100%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 100%





100%



mediului*

16,7%


siturilor

83,3%



50%




33,3%

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 63%





protejate

33,4%



-


Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* -







85





Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a organismelor vii

în cadrul unui complex ecologic.

3 50%

Biodiversitatea include varietatea organismelor vii și ale

diferitelor ecosisteme (terestre, marine și alte ecosisteme acvatice

și complexele ecologice ale căror părți sunt), ce se constituie într-

un capital natural care asigură resursele naturale şi serviciile de

mediu care stau la baza dezvoltării socio-economice.

3 50%

Total 6 100%

Total răspunsuri corecte 6 100%

Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. Toți

respondenții au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea.



Foarte importantă 6 100%

Total 6 100%



86

Toți repondenții declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Dintre

persoanele intervievate din acest domeniu de lucru, aproximativ 50% dintre persoane consideră

importantă biodiversitatea ca resursă fundamentală pentru omenire și 33,3% văd în biodiversitate o

posibilitate de dezvoltare socio-economică.

Motivele pentru care biodiversitatea este importantă pentru România


Fundamentul

vieții oamenilor

Facem parte din biodiversitate 1

Dezvoltarea

durabilă

Biodiversitatea este esențială pentru prosperitatea economică,

securitatea, sănătatea și alte aspecte ale vieții noastre

2

Protejarea

biodiversității

Este necesară existența tuturor speciilor din piramida trofică 2






se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 38,9% din total

răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie

este legat de aspectele ce țin obținerea avizelor și realizarea de studii de evaluare a impactului asupra

mediului, unde 83,3% dintre subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile

de mediu.


serviciile de mediu



87

Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți


construcțiilor

3 8,8% 50%



2 5,9% 33,3%

cantitatea și calitatea apei 3 8,8% 50%



5 14,7% 83,3%

hrana 1 2,9% 16,7%




2 5,9% 33,3%


mediului

5 14,7% 83,3%

fotosinteza 3 8,8% 50%



mediului

1 2,9% 16,7%

formarea solului 3 8,8% 50%


valoarea estetică a peisajului 4 11,8% 66,7

recreere 1 2,9% 16,7%



neînsumabile




88

În concluzie, se poate afirma că aproximativ 72,2% din persoanele intervievate au un nivel

ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la

identificarea corectă a definiției, unde majoritatea au identificat corect definiția, acest procent va scăde

în jurul valorii de 63%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 63% din respondenți înțeleg

valoarea reală a conceptului de biodiversitate.


Definirea corectă a conceptului de biodiversitate 100%

Importanța acordată biodiversității 100%

Înțelegerea biodiversității ca resursă fundamentală a vieții* 50%


Medie 72,2%




Medie 63%

*procent din total respondenți din acest domeniu




89


STRATEGICĂ







5 83,3%




1 16,7%

Total 6 100%


afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că 16,7%

din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. Aceste persoane au

identificat corect și etapele procesului de planificare strategică.



90









rezultatelor.

2 33,3%







4 66,7%

Total 6 100%



91




răspunsuri

Procente din total

respondenți



4 20% 66,7%

Evaluarea bugetului local 3 15% 50%

Organizarea procesului de planificare 6 30% 100%

O viziune de dezvoltare împărtășită 3 15% 50%

Implicarea tuturor părților interesate 4 20% 66,7%

Total 20 100%


neînsumabile

Datele de sondaj indică faptul că cele mai multe persoane au menționat drept componentă

esențiale ale planificării strategice organizarea procesului de planificare. În funcție de numărul de

componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 16,7% au un grad ridicat de





92

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți


a menționat două componente 3 16,7%

a mentionat trei componente 9 50%


a menționat cinci componente 1 5,6%

Total 18 100%



Da 1 16,7%

Nu 5 83,3%

Total 6 100%

Datele indică faptul că 16,7% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor


O altă întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Persoana care a

participat la elaborarea de strategii a declarat că a participat la un număr de 2-5 strategii.



Între 2 și 5 1 100%

Total 1 100%



93

14.Ați furnizat/furnizaţi informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?


Da 1 16,7%

Nu 5 83,3%

Total 6 100%

Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informaţii şi frecvenţa

furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 16,7% au declarat că au furnizat

informaţii pentru elaborarea de planuri strategice iar ca frecvență aceasta a fost anual.



Anual 1 100%

Total 1 100%



94

Pornind de la toate informațiile de mai sus, se poate concluziona faptul că aproximativ 20%







Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 16,7%

Medie 20%



95










Importantă 3 50%

Total 6 100%

Toți respondenții apreciază ca importantă planificarea strategică în activitatea pe care o

desfășoară. Și această întrebarea are un grad ridicat de dezirabiltate și de aceea cel mai relevant ar fi

procentul celor care au declarat că această planificare este foarte importantă, 50%.





Uneori 1 16,7%

Deloc - -

Total 6 100%



96


desfășoară, după o strategie. Dar acest procent trebuie interpretat cu precauție, în condiţiile în care

la următoarea întrebare unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic

după care se ghidează, aceste persoane nu au reușit să menționeze corect un astfel de document.

Nici una din persoanele din acest domeniu de lucru nu a menționat un document strategic valid.


Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 50%

Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată -

În concluzie, se poate spune că persoanele intervievate din acest domeniu de lucru declară că

acordă importanță planurilor strategice în activitatea pe care o desfășoară dar în practică nu folosesc

astfel de documente.



97




NATURA 2000

3.Cum aţi defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?

Dimensiune Descriere dimensiunii din perspectiva respondenților Frecvența

Interes pentru

generațiile

viitoare

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE. Scopul abordării

este îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării generațiilor

prezente și viitoare, printr-o abordare integrată între dezvoltarea economică ,

protecția mediului și justiție socială.

Interesul pentru generațiile viitoare este perceput și prin simplu fapt că nu

aruncăm gunoaiele pe unde apucăm și astfel salvăm natura. Este un

echilibru între natură și societate.

3

Dezvoltarea

economică

(ca principală

dimensiune)

Dezvoltare responsabilă și de durată a activităților socio-economice

2

Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă, în chestionar au fost introduse două

întrebări, una deschisă și una închisă. Întrebarea deschisă a avut rolul de a surprinde eventualele

nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă toate persoanele intervievate au identificat

corect definiția conceptului de dezvoltare durabilă.

Răspunsurile de la întrebarea deschisă relevă faptul că dezvoltarea durabilă, este percepută

de jumătate din respondenți ca și preocuapre pentru generațiile viitoare iar 33,3% o definesc prin

dimensiunea economică.






6 100%

Total 6 100%



98


declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri Toți

respondenții și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile

relevante.

19.Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine opinia dumneavoastră legată de

problematica siturilor Natura 2000?

Enunţ

Sunt de

acord cu

acest enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de acord

mai degrabă

acest enunţ,

decât cu

celălalt

Enunţ

Pentru realizarea unei

planificări strategice pentru

dezvoltare durabilă este necesar

să se armonizeze legislația și

strategiile din toate domeniile

relevante

66,7% 33,3% Pentru realizarea unei

planificări strategice pentru

dezvoltare durabilă nu este

necesar să se armonizeze

legislația și strategiile din toate

domeniile relevante



99


Natura 2000:


rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este


INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

16,7% 83,3%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

16,7% 83,3%


PĂDURILOR

16,7% 33,3% 50%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 50% 33,3% 16,7%

5 OCOALELE SILVICE 33,3% 50% 16,7%



16,7% 33,3% 50%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


16,7% 33,3% 50%


ŞI AGROCHIMICE

16,7% 83,3%



16,7% 83,3%



ŞI PESCUIT

16,7% 83,3%



100%



66,7% 33,3%


APELE ROMÂNE

16,7% 50% 33,3%



33,3% 16,7% 50%



33,3% 16,7% 50%


ARII PROTEJATE

16,7% 50% 33,3%


LOCALE

33,3% 66,7%



100


siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția Județeană de Protecție a Mediului,

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu

și autoritățile județene și locale. Pe locul secund se situează Autoritatea Națională Apele Române și

Ocoalele Silvice.

Tot aceste instituții sunt cele care se află și în topul instituțiilor care solicită, iau în calcul

datele solicitate, răspund la solicitări sau organizează dezbateri.



101

21.a.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

33,3% 50% 16,7%


RURALĂ

33,3% 50% 16,7%



VÂNĂTOARE

33,3% 50% 16,7%



33,3% 50% 16,7%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 33,3% 50% 16,7%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 33,3% 50% 16,7%


RURALĂ ŞI PESCUIT

33,3% 50% 16,7%


ZOOTEHNIE

33,3% 50% 16,7%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 50% 16,7% 33,3%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 33,3% 16,7% 50%


MEDIU

50% 50%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 83,3% 16,7%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 66,6% 16,7% 16,7%

21.b.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

83,3% 16,7%


RURALĂ

83,3% 16,7%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 33,3% 50% 16,7%


VÂNĂTOARE

83,3% 16,7%



83,3% 16,7%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 83,3% 16,7%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 83,3% 16,7%


RURALĂ ŞI PESCUIT

83,3% 16,7%


ZOOTEHNIE

83,3% 16,7%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 66,7% 33,3%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 50% 50%


MEDIU

66,7% 33,3%


14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 83,3% 16,7%



102

21.c.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

16,7% 66,6% 16,7%


RURALĂ

16,7% 66,6% 16,7%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 50% 33,3% 16,7%


VÂNĂTOARE

16,7% 66,6% 16,7%



83,3% 16,7%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 83,3% 16,7%



RURALĂ ŞI PESCUIT

16,7% 66,6% 16,7%


ZOOTEHNIE

83,3% 16,7%


11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 66,7% 33,3%


MEDIU

66,7% 33,3%


14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 100%

21.d.Cum evaluaţi activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

16,7% 16,7% 66,6%


RURALĂ

16,7% 83,3%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 16,7% 83,3%


VÂNĂTOARE%

16,7% 83,3%



33,3% 66,7%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 16,7% 16,7% 66,7%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 16,7% 16,7% 66,7%


RURALĂ ŞI PESCUIT

16,7% 83,3%


ZOOTEHNIE

16,7% 83,3%


11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 50% 50%


MEDIU

66,7% 33,3%


14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 100%



103



104













Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ

33,3% 66,7%


DEZVOLTARE RURALĂ

33,3% 66,7%



ŞI VÂNĂTOARE

66,7% 33,3%



SĂDITOR

50% 16,7% 33,3%


AGROCHIMICE

16,7% 16,7% 66,7%



16,7% 16,7% 66,7%



33,3% 66,7%


ÎN ZOOTEHNIE

33,3% 66,7%


MEDIULUI

33,3% 66,7%




66,7% 33,3%


CLIMATICE

66,7% 33,3%







105






bună în viitor.


comunicarea prezentă: administratorii ariilor protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Agenția Judeţeană de Protecție a

Mediului, Autoritatea Națională Apele Române.


în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția Silvică, Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare.



106

23. Numiți trei categorii de informații pe care pe care instituția dumneavoastră le primește sau le

transmite către celelalte sectoare relevante pentru a contribui la planificarea strategică locală și

regională:

Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu

administratorii de arii protejate. Această colaborare se manifestă în ambele sensuri, se primesc dar

și se transmit informații.

Primește de la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)

plan de management -probleme legate de cursul de apa ce trece eventual prin sit 2

Transmite la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)

date legate de calitatea cursului de apă ce trece prin sit și eventualele lucrări hidrotehnice 2

24. Numiți trei categorii de informații pe care instituția dumneavoastră ar trebui să le primească sau

ar trebui să le transmită către celelalte sectoare relevante, pentru a contribui la planificarea strategică

locală și regională:

Relația administratorii de arii protejate ar putea fi îmbunătățită dacă aceștia ar transmite o

serie de informații. Aceste informații sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate (inclusiv al siturilor Natura 2000)a

Frecvența

Ar trebui să solicite toți custozii date referitoare la cursul de apă, dacă există, ce traversează

aria protejată

2

Ar trebui să solicite diverse date 2






în țară. Cele mai mult persoane (50%) consideră că proiectele de finanțare se întocmesc pe baza

priorităților economice, politice și sociale. Doar 33,3% dintre respondenți au declarat că planificarea

strategică se realizează după prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale,

prioritățile de dezvoltare economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene

sunt alocate funcție de aceste priorități.





107





Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți




1 16,7% 16,7%






2 33,3% 33,3%



3 50% 50%

Total 6 100%


neînsumabile



108



Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți



2 22,2% 33,3%



1 11,2% 16,7%






aceste priorități

4 44,4% 66,7%



2 22,2% 33,3%

Total 9 100%


neînsumabile



109






relevante

66,7%


Medie 66,7%








20,6%

22,6%

27,4%

34,5%

30,9%


Interesul de a colabora cu alte instituții*** 41,7%


instituții)


instituții)



În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate din acest domeniu de lucru (66,7%) au o

percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de

dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora.

Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 27,2% dintre respondenți

au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri

strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici

la nivelul componentei comportamentale viitoare. Doar 41,7% dintre respondenți și-au manifestat

interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări




Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ

110

DOMENIU DE LUCRU -SILVICULTURĂ


La nivelul populației intervievate există 52% persoane care manifestă un grad ridicat de

înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000.

Deși la nivel declarativ aceste persoane spun că acordă importanță rețelei Natura 2000 din

motive de protejare a mediului în conjurător (aproximativ 44% dintre respondenții din acest

domeniu acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului

înconjurător.) răspunsurile la întrebarea referitoare la principiile de bază ale acestei rețele relevă o

altă viziune a repondenților. 70% dintre persoane consideră că în siturile Natura 2000 principiile de

bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel

dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 21% consideră că principiul de

bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 24% dintre persoanele intervievate

consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se

contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități

aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.

Totuși, din toate domeniile de lucru, reprezentanții acestui domeniu acordă o importanță

mai mare principiului de protejare a mediului înconjurător.

Comparativ cu celelalte domenii de lucru, în acest domeniu de lucru se manifestă un grad

mai scăzut de înțelegere și acceptare a rețelei Natura 2000 și se acordă o importanță mai mică

acestei rețele.


Consideră că această rețea este un obstacol în activitatea pe care o desfășoară și că a devenit o

povară pentru instituțiile statului și pentru comunități deoarece împiedică dezvoltarea activităților

agricole și economice. La acest domeniu există un număr mai mare de persoane care reclamă

aceste dezavantaje ale rețelei decât media per total eșantion.









111

creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 40% dintre respondenți reclamă

acest lucru.




La nivelul populației investigate există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu.



51% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de

planificare strategică, atât la nivel teoretic dar și la nivel practic prin participarea/furnizarea de date

necesare elaborării unor planuri strategice.




60% din persoanele intervievate declară că folosesc documente strategice în activitatea pe

care o desfășoară și au enumerat corect astfel de documente. Restul persoanelor au un grad scăzut

de informare și un grad ridicat de confuzie deoarece mare parte dintr ei la intrebarea referitoare la

documentul strategic după care se ghidează au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri

strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document strategic.

Persoanele din acest domeniu alături de autoritățile locale/regionale/naționale au

identificat corect cele mai multe documente strategice.




Majoritatea persoanelor intervievate (75%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre










112


habitatelor.

Persoanele din acest domeniu de lucru declară un grad mai rdicat de comunicare cu

celelalte instituții decât persoanele din celelalte domenii de lucru.








Direcția Silvică




113




în general. 83% din respondenți consideră că aceasta aduce avantaje comunității locale și 87%


percepute sunt date de atragerea turiștilor și atragerea fondurilor publice sau europene pentru aceste

zone. 94% consideră că aceste arii protejate ajută la atragerea de fonduri europene sau publice iar

95% consideră că aceste arii atrag mai mulți turiși în zonă.

Aceste persoane consideră că atât locuitorii din zonă cât și statul au un rol important în

protejarea mediului înconjurător. 99% din persoanele intervievate consideră că membrii comunității

locale ar trebui să se implice în protejarea și conservarea ariei naturale protejate iar 35% consideră

că instituțiile statului nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei protejate.


74% dintre repondenți consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru

activitatea pe care o desfășoară iar 12% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru


Un procent de 12-28% dintre respondenți care consideră că implementarea Rețelei Natura

2000 duce mai degrabă la o serie de probleme. 22% dintre respondenți consideră că această rețea a

devenit o povară pentru comunități și instituții de stat, 17% consideră că această rețea împiedică

dezvoltarea activităților agricole și economice durabile.

28% dintre respondenți consideră că această rețea nu și-a atins unul din obiectivele

dezvoltării durabile și anume crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale.

Date estimate.





afirmațiile pozitive din scala Lickert s-au luat în calcul doar răspunsurile la categoria „ Sigur acest







114

Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare Cele mai


aduce.





Procente categoriile “sigur acest enunț mi se

potrivește, nu celălalt”+ “deşi nu sunt foarte

hotărât(ă) parcă enunţul acesta mi se potriveşte cât

de cât” + “Cred că mai degrabă acest enunţ mi se

potriveşte, nu celălalt”

Aduce avantaje comunității locale 27% În ultimii ani ariile protejate au

devenit o povară pentru comunități și


22%


turiști

42% Ariile protejate împiedică

dezvoltarea activităților agricole și

economice durabile

17%

Ariile protejate ajută la atragerea

de fonduri publice sau europene

56% Ariile protejate reprezintă un

obstacol pentru activitatea pe care o

desfășor

12%


esențială pentru dezvoltarea

durabilă

53%

Membrii comunității locale ar

trebui să se implice în protejarea și


55%


care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 35%

dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate.

De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin

implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să

contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 28% dintre respondenți

au declarat acet lucru.












Instituțiile statului nu depun

suficiente eforturi pentru

gestionarea ariilor protejate

35% Ariile protejate nu au condus la

crearea de noi locuri de muncă în


28%

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-SILVICULTURĂ

115


Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e şi nu

celălalt

Enunţ



locale

27% 44% 12% 10% 4% 2% 1% Aria protejată aduce


locale





naturale protejate

55% 39% 5% 1% Membrii comunității



conservarea ariei

naturale protejate


depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

13% 33% 12% 7% 10% 13% 12% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate






9% 17% 18% 34% 7% 10% 5% În ultimii ani ariile


povară pentru


de stat


116


mai mulți turiști

42% 43% 10% 5% Ariile protejate



la crearea de noi



7% 23% 19% 23% 8% 10% 10% Ariile protejate nu au




Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea



22% 38% 15% 8% 7% 6% 4% Ariile protejate



economice durabile


la atragerea de

fonduri publice sau

europene

56% 22% 16% 5% 1% Ariile protejate


fonduri publice sau

europene

Ariile protejate


esențială pentru


53% 28% 6% 11% 2% Ariile protejate



durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

39% 17% 18% 14% 2% 8% 2% Ariile protejate



care o desfășor


117


118



119


România?



Importantă 66 66%


neimportantă

11 11%

Puțin importantă 1 1%

Total 100 100%






răspunsuri. Motivele pentru care respondenții consideră importantă această rețea țin de protejarea

biodiversității pentru a se menține pe termen lung o serie de habitate și specii din flora și fauna care

există la ora actuală.

Aproximativ 44% dintre respondenții din acest domeniu acordă importanță acestei rețele din

motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător iar 24% acordă importanță rețelei din

motive ce țin de dezvoltarea durabilă.



120


Protejarea

mediului



durată lungă de timp. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora cele

mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine

impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de

acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului

43

Dezvoltarea

durabilă


Se asigură o premisă pentru dezvoltarea durabilă a zonelor respective..



dar în contextul protecției mediului.

19

Imaginea

României

Această rețea este de perspectivă asigurându-se dezvoltarea României.

Prin intermediul acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi

cunoscute la nivel european.

2

Management

comun pentru

ariile protejate





biodiversității

1

Probleme în

această rețea

Aceste arii nu sunt determinate pe baza unor informații exacte iar această

rețea a fost implementată în mod eronat fără a avea o bază științifică.

Această rețea cuprinde multe situri fără importanță, iar dezvoltarea unor

situri s-a făcut doar pe hârtie fără a se culege date din teren. Suprafața

rețelei este prea mare iar gestionarea ei este prea greoaie. Reglemetările de

protejare a mediului trebuie făcute astfel încât această rețea să nu devină o

povară.

4

Atragerea de

fonduri

(europene/

publice)



3

Cadru

legislativ





obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil

3

Informarea

cetățenilor


protejarea mediului înconjurător

3

Domeniul de

activitate al

respondenților



1


peisaje diverse și nealterate

1



121







(biodiversității/naturii/habitate/specii)

34


biodiversitate 8

mediu inconjurator/natură 12





pădure 1

ecologie 3

masiv 1




natural)

2



legislație 1

nefondat științific 1

SCI și /sau SPA 1


122


Enunţ

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu

celălalt

Sunt de

acord

mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ

decât cu

celălalt

Sunt de acord

cu acest

enunţ, nu cu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o

armonizare a



cu cea legată de


70% 23% 1% 3% 1% 2% Nu este nevoie de o

armonizare a



cu cea legată de


Este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a




61% 31% 4% 1% 1% 2% Nu este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a

resurselor naturale

din situri cu


Natura 2000

Domeniul în care

lucrez respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

64% 32% 1% 1% 2% Domeniul în care

lucrez nu respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

Există probleme de

comunicare între



19% 29% 24% 12% 3% 4% 5% 4% Nu există probleme





123


În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel dezvoltarea


nivel local sau

regional

45% 22% 3% 6% 1% 7% 13% 3% În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel protejarea

mediului


124


125



126

Răspunsurile de la întrebarea 19 induc ideea că atitudinea favorabilă a respondenților față de

siturile Natura 2000 are la bază mai degrabă motive economice care implică dezvoltarea durabilă a

localităților folosindu-se de resursele naturale de care dispun. Doar pentru 21% dintre respondenți

protejarea mediului are ca valoare centrală ideea de a lăsa și generațiilor următoare resurse naturale

de care să se bucure așa cum putem în prezent iar 70% consideră că în siturile Natura 2000 principiile

de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea

economică durabilă la nivel local sau regional


armonizare a legislației naționale din diferite domenii cu cea legată de siturile Natura 2000 de o


Natura 2000, 88,9% respectiv 94,5% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate

poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „Sunt de acord cu acest enunţ, nu cu celălalt”, adică

70%, 61%.


implicate în gestionarea lor (72%) și faptul că nu se respectă reglementările Natura 2000 (34%-

procent estimat pornind de la procentul de 64% care au declarat că se respectă sigur aceste

reglementări)



Da 96 96%

Nu 1 1%


Total 100 100%



127


se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 96% din populația

investigată din acest domeniu de lucru este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar

trebui să participe la managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care

ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel,

principalul lucru care ar trebui realizat este implementarea planurilor de management specifice

sectorului în care își desfășoară activitatea respondenții, armonizate cu planul de management al

siturilor Natura 2000. 55,3% dintre respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte

măsuri posibile enunțate în întrebare. Per ansamblu, se poate spune că 56,4% dintre respondenți au

un grad ridicat de informare privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la

managementul siturilor și 43,6% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui

armonizate după planurile din sectorul de lucru al respondenților.




Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți



siturilor

37 22,3% 39,4%



41 24,7% 43,6%



36 21,7% 38,3%




Natura 2000

52 31,3% 55,3%

Total 166 100%


neînsumabile



128




Categorie Măsuri de management Răspunsuri

multiple

Măsuri finaciare acceptarea unitatilor rnrp directii silvice ca eligibile în accesarea

de fonduri europene în domeniul mediului

1

accesarea de fonduri europene 1

acordarea de compensații pentru proprietarii de terenuri unde sunt

impuse restricții

6

asigurarea unei finanțări corespunzatoare a administrarii custodiei

siturilor nat 2000 1

beneficii din partea padurii 1

dezvoltarea unor activități ec care sa sustina din pct de vedere ec

mentinerea serviciilor de mediu 1

dotare 1

Măsuri legislative acordul cu legislația 1

aplicarea legii pentru cei care arunca gunoi în padure 1

aplicarea legii pentru cei care fac focul în padure în locuri

neamenajate 1

armonizarea legislației 1

inasprire pedepse pentru cei care polueaza mediu arucand

gunoaiele în padure 3

inasprirea legislației 1

includerea RNP în planurile de management pentru siturile aflate

în fond forestier 1

intarirea cadrului legislativ 1



129

interzicerea introducerii de specii alohtone 1

interzicerea mhc în parcuri eoliene în siturile nat 2000 1

interzicerea vanatorii în parcurile naturale care cuprind situri nat

2000,specii de importanta comunitara și prioritara 1

limitarea parchetelor de exploatare prin taieri rase la 2.0 ha 1

lipsa interventiei în habitatele din urul paraielor de munte 1

măsuri stricte de PSI ptr limitarea incendiilor de padure care aduc

pagube insemnate 3

modificarea instructiunilor de exploatare a masei lemnoase 1

modificarea legislației silvice , codul silvic și cuantificarea valorii

protectia padurii 1

modificarea normelor tehnice silvice 1

procedurile de atribuire în custodie 1

procedurile de obtinere a avizelor de mediu 1

reglementări privind lemnul mort 1

definirea clara a modului de interventie antropica în ariile protejate

cu scop nelucrativ de protecție și conservare 10

definirea clara a modului de interventie în ariile protejate cu scop

productiv de protecție 1

Măsuri

comunicare/informar

e

colaborarea cu entitati orientate spre protectia mediului 2

consultarea administratorului în elaborarea planului de

management 1

creșterea gradului de informare al populatiei 1

delegarea unui responsabil 1

dezvoltarea infrastructurii de vizitare a obiectivelor turistice 1

directiile silvice sa fie implicate în implementarea unor măsuri în

siturile constituite în fond forestier 1

imbunatatirea dotarii rangerilor 1

implicarea mai intensa a autoritatilor publice centrale care raspund

de ariile nat protejate în procesul de implementare a retelei nat

2000 1

informări periodice ale custodelui 1

o mai buna colaborare intre institutii 1

Măsuri creșterea

capacității asigurarea unei ramuri a structurii de personal specializate 2

cursuri de intruire teoretica și practica legislație proceduri 1

Măsuri planificare

strategică participarea activa în elaborarea planurilor de management 1

participarea efectiva a RNP pentru siturile aflate în fond forestier

și atribuite altor custozi 1



130

managementul exploatarilor forestiere 1

managementul gunoaielor 1

politici stabilite pe termen lung 1

principiul conservarii dinamice în situl ariei nat protejate 1

Măsuri tehnice adaptarea de tehnologii moderne de exploatare pentru diminuarea

impactului negativ 1

adaptarea la tehnologii de exploatare a arborilor din mediu 1

adaptarea periodizarii operatiunilor silviculturale și a tratamentelor

pentru evitarea interferentei sezonului de reproducere al speciilor

conservate 1

amplasarea de pubele pentru colectarea deseurilor rezultate din

activități turistice 1

acordarea unei increderi mai mari specialistilor locali în alegerea

speciilor din compoz de împădurire în refacerea plantatiilor

calamitate 1

alocarea de mai mult timp pentru acest domeniu 1

aprobarea planului de management 1

armonizarea amenajamentelor silvice cu planurile de management

ale siturilor 1

armonizarea studiilor de specialitate cinegetică cu planurile de

management ale siturilor 1

armonizarea amenajamentului silvic cu planul de management 1

asigurarea conectivitatii permanente a elementelor de habitat 1

asigurarea integritatii și permanentei habitatelor 1

asigurarea mentinerii habitatelor 91yo și 91mo 1

certificarea pădurilor cu rol de protecție FSC 10

conservarea arborilor izolati maturi uscati sau în descompunere

conserarea arborilor cu scorburi și a zonei imediat inconjuratoare 1

constituirea unor oaze de liniste în jurul cuiburilor de pasari

rapitoare 1

continuarea asigurarii regenerarii naturale 2

continuitate 1

controlul și diminuarea presiunilor antropice din experiorul situri 1

corelarea amenajamentelor silvice cu masurile din pm privind

gestionarea durabilă și conservativa a ecosistemelor forestiere 1

corelarea calendarului lucrărilor silvice cu specificul siturilor din

zona 1

corelarea cerintelro cu posibilitatile reale de aplicare 1



131

corelarea masurilor d emanagement și a compensatiilor cu

biodiversitate existenta 1

crearea unor coridoare de migratie cu tratament în cadru

gradinaritului și adaptarea unor tehnologii de exploatare

neinvazive 1

depozitarea lemnului în locuri special amenajate-rampe 1

diminuarea suprafețelor ocupate cu specii invazive 1

eficientizare 2

eutanasierea canilor comunitari care ataca în haite animale

salbatice în padure 4

evaluarea corecta a biodiversității 1

ex . pentru paduri de larix decidua și/sau pinus cembra , evitarea

taierilor arborilor batrani 2

ex.pentru pajisti ,fanete,montane ,evitarea asupra pasunatului,care

poate duce la degradarea lor detarminand tranzitia acestora în spre

nardete. de asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu

sf lunii iulie cand maj speciilor pomponente au fructificat 2

ex: pentru tufarisul de jneapan interdictie totala pentru

taieri,recoltarea lastarilor,constituirea unor trasee turistice

ocolitoare cu interdictia camparii în zone apropiate habitatului 2

gospodarire durabilă 1

gospodarirea rationala a padurilor 1

eutanasierea canilor comunitari care ataca în haite animale

salbatice în padure 4

inlocuirea în insule și ostroave a plea cu plopi indigeni 1

inventarierea și monitorizarea speciilor și habitatelor N2,bazate pe

studii stiintifice riguroase 1

lansarea unei suprafețe de refugiu pentru vânat,în care sa nu fie

permisa vanatoarea 1

mentinerea baltilor paraielor și a altor luciuri mici de apa, mlastini

smarcuri 1

monitorizarea activitatii de recoltare a fructelor de padure 1

monitorizarea periodica a starii de conservare 1

pentru tufarisuri de jneapan - interdictie totala pentru

taieri,recoltarea lastarilor, constituirea unor trasee turistice

ocolitoare,cu interdictia camparii în zone apropiate habitatului 9

prevenirea degradarii habitatelor 1

promovarea pe cale naturală a arboretelor din tipul natural

fundamental 1

promovarea regenerarilor naturale cu executarea de lucrări care a

asigure mentinerea habitatelor protejate 1



132

protectia mediului 1

pentru paduri de larix decidua sau pinus cembra - evitarea taierilor

arboriloir batrani 9

pentru pajisti/faneste montane - evitarea suprapasunatului care

poate duce la degradarea lor determinand tranzitia acestora inspre

nardete.de asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu sf

lunii iulie, cand majoritatea speciilor componente au fructificat 9

reconsiderarea masurilor de igienizarea a padurii-revenire la

modul natural de reciclare a arborilor uscati în ecosistem 1

reducerea exploatarii masei lemnoase cu TAF ul utilizare de

funiculare 1

reglementări privind combaterea defoliatorilor 1

reglementări privind perioadele de exploatare corelate cu cerintele

de protecție a speciilor 1

repararea drumurilor de acces 1

respectarea amenajamentului silvic în vigoare 2

respectarea legislației 2

respectarea perioadelor de liniste impuse de cerinta mentinerii

unor specii din fauna protejată 1

respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor 1

respectarea tehnologiei de exploatare 1

sistem de monitorizare a cerinteloir N2 1

stabilire ordine interne de respectat 1

stabilirea periodica a starii de conservare în ariile protejate pentru

adaptarea actiunii proprii în ariile protejate din fondul forestier

administrat 9

stabilirea unor măsuri neexcesive pentru conservare 1

suprafețele destinate conservarii biodiversității sa fie numai 10 %

din suprafața unitatii 1

suprafețele excluse de la taieri cu scop comercial sa fie min 5 %

din suprafața unitatii 1

vanatoarea,pescuitul și recoltarea produselor nelemnoase sa fie

atent controlate sa nu se faca în mod neadecvat 1

Din total respondenți din acest domeniu de lucru 70% au menționat o serie de măsuri care ar

trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta

relevă gradul de interes a respondenților față de problematica siturilor Natura 2000. Măsurile de

management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru Silvicultură, țin în primul rănd

de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal.



133






7 7%



14 14%



management relevante pentru sectorul nostru.

12 12%



19 19%



27 27%



15 15%

Nu răspund 6 6%

Total 100 100%


reprezintă cu administratorii de arii protejate. 21% dintre persoane nu dezvoltă o relația

constructivă cu administratorii ariilor protejate, fie nu colaborează deloc fie sunt informați doar



poate estima că aproximativ 27% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate.

61% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună administratorii de arii protejate, cu

efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale instituțiilor, astfel încât

în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.



134


intervievate

Aduce avantaje comunității locale 27%

Ariile protejate atrag mai mulți turiști 42%


Ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă 53%



55%

Se acordă o importanță deosebită rețelei Natura 2000 22%


mediului*

44%


siturilor

96%



70%




56,4%

Nivel ridicat de înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000 52%




135


intervievate



22%


durabile

17%


desfășor

12%





protejate

35%



28%

Slabă comunicare între părțile implicate în gestionarea siturilor 72%

Nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile desemnate* 36%

Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 27%




În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 52% manifestă un grad ridicat de înțelegere și

acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv. Cu

alte cuvinte, persoanele intervievate din acest domeniu de lucru au un grad ridicat de informare

privind motivele instituirii acestei rețele, a beneficiilor care ar trebui să rezulte în urma acestei rețele

precum și a modului în care ar trebui să se implice diferite sectoare în managementul siturilor.








părțile implicate în gestionarea siturilor și există o slabă comunicare cu administratorii de arii

protejate.



136




Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. 94% dintre

respondenți au identificat corect afirmațiile care definesc biodiversitatea și doar 6% au dat un

răspuns eronat.




18 18%



6 6%







economice.

76 76%

Total 100 100%




137




Importantă 43 43%


Deloc importantă 1 1%

Total 100 100%

98% dintre respondenți declară că biodiversitatea este importantă pentru România. Din


procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 55%. O parte din

respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor

și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane consideră că România la ora actuală are

biodiversitate dar pentru a se menține este nevoie de reglementări care să protejeze o serie de specii

și habitate. Dintre persoanele intervievate din acest domeniu de lucru, aproximativ 24% dintre

persoane consideră importantă biodiversitatea ca resursă fundamentală pentru omenire și 41% văd

în biodiversitate o posibilitate de dezvoltare socio-economică.



138


Dezvoltarea

țării/

identitatea

țării noastre



animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă mai

avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale naturii

Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională deosebită au

un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și agricultură

ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de conservare a

speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar trebui să

constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-eonomică

Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european.

Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural și utilizarea durabilă

a resurselor naturale este o condiție esențială pentru dezvoltarea României

și de aceea acest aspect trebuie să facă parte din toate politicile sectoriale

de dezvoltare durabilă elaborate la nivelul guvernului României.

16

Fundamentul

vieții

oamenilor

Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană

și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde




urmași.

Ea este cea care reglează clima.

5

Protejarea

biodiversității

Biodiversitatea ajută la menținerea echilibrului ecosistemelor și asigură

stabilitatea lanțului trofic. Aceasta permite o adaptarea continuă și mai

facilă la schimbările de mediu. Din cauza dezvoltării economice din

ultimele decenii au fost afectate foarte multe specii și habitate, de aceea

trebuie conservat ceea ce a rămas neafectat.

16

Dezvoltarea

durabilă



printre care și turismului ecologic.

25

Resurse

pentru

oameni


viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice sau

sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre, combustibili și

medicamente, agricultură.

3

Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru noi

și copiii noștri și respect pentru natură

3

Cadru

legislativ

Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest lucru

face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce duce la

distrugerea capitalului natural

1

Interese

științific

Reprezintă un punct de interes științific 1






se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,2% din total



139

răspunsuri se raportează la o identificare corectă a serviciilor de mediu. Gradul cel mai mare de confuzie

este legat de aspectele ce țin de măsurători și analize privind calitatea factorilor de mediu-aer, apă,

sol și realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 73% respectiv 74% dintre




Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți


construcțiilor

37 5,4% 37%

măsurători de zgomot 54 7,9% 54%



73 10,6% 73%




61 8,9% 61%

hrana 43 6,3% 43%




64 9,3% 64%


mediului

74 10,8% 74%

fotosinteza 40 5,8% 40%



mediului

53 7,7% 53%

formarea solului 22 3,2% 22%

reglarea climei 23 3,3% 23%

bilanțuri de mediu 20 2,9% 20%

valoarea estetică a peisajului 35 5,1% 35%

recreere 28 4,1% 28%



neînsumabile




140

În concluzie, se poate afirma că aproximativ 54,2% din persoanele intervievate au un nivel

ridicat de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la


în jurul valorii de 40,9%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 40,9% din respondenți

înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.


Definirea corectă a conceptului de biodiversitate 94%




Medie 54,2%




Medie 40,9%





141


STRATEGICĂ







12 12%




18 18%




70 70%

Total 100 100%



mult de jumătate din persoanele intervievate cunosc ceea ce înseamnă planificarea strategică. 70%

dintre aceștia au identificat afirmația corectă. Un număr mai mic de respondenți au identificat corect

(37%) afirmația care reflectă etapele procesului de planificare strategică.



142







implementării.

10 10%






rezultatelor.

37 37%







40 40%




13 13%

Total 100 100%



143




răspunsuri

Procente din total

respondenți



78 24,5% 78%

Evaluarea bugetului local 40 4,1% 40%

Organizarea procesului de planificare 78 30,6% 78%


traficului auto

6 1,7% 6%


Implicarea tuturor părților interesate 84 28,6% 84%

Problemele societății în general 5 4,1% 5%

Total 344 100%


neînsumabile


esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților, organizarea procesului de planificare

și normativele de aplicare a legislației specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de

componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul că 54% au un grad ridicat de





144

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți

a menționat o componentă 10 10%

a menționat două componente 12 12%

a mentionat trei componente 24 24%

a menționat patru componente 32 32%

a menționat cinci componente 22 22%

Total 100 100%



Da 34 34%

Nu 62 62%

Nu răspund 4 4%

Total 100 100%



strategii. Datele indică faptul că 34% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor



elaborarea unei astfel de strategii. După cum se observă în tabelul de mai jos, procentul celor care

au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 33%

iar acest procent se diminuează în continuare la 32% atunci când este vorba de identificarea anului

când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al

celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 32%-34%.



145

Număr

persoane

Procente din total

respondenți


strategice

34 34%



33 33%


planuri strategice

32 32%



1 4 11,8%

Între 2 și 5 11 32,4%

Între 6 și 10 15 44,1%

Peste 10 4 11,8%

Total 34 100%

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenții. Din total


realizarea a 2-5 strategii iar 44,1% au participat la elaborarea a 6-10 strategii.



146



Da 60 60%

Nu 35 35%

Nu răspund 5 5%

Total 100 100%


furnizării acestor informaţii. Astfel, din total persoane intervievate 60% au declarat că au furnizat

informaţii pentru elaborarea de planuri strategice. Dintre aceştia, cele mai multe persoane transmit

astfel de informaţii lunar (20%) iar unii dintre ei anual (20%).



147



Zilnic 3 3%

Săptămânal 2 2%

Lunar 20 20%

Semestrial 8 8%

Anual 22 22%

O dată la câțiva ani 5 5%

Total 60 100%

Pornind de la toate informațiile de mai sus, se poate concluziona faptul că aproximativ 51%



Definirea corectă a conceptului de planificare strategică 70%

Identificarea corectă a etapelor procesului de planificare strategică 37%

Cunoașterea componentelor esențiale ale planificării strategice 54%

Participarea la elaborarea unor planuri strategice 33%


Medie 51%



148










Importantă 46 46%


Deloc importantă 1 1%

Total 100 100%

Marea majoritate a respondenților (98%) apreciază ca importantă planificarea strategică în



52%.



Întotdeauna 33 33%

De cele mai multe ori 52 52%

Uneori 9 9%

Deloc 5 5%


Total 100 100%



149

85% dintre respondenți au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o

desfășoară, după o strategie. Acest procent este confirmat de răspunsurile la următoarea întrebare

unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează. La

această întrebare au răspuns 83% din total repondenți și doar 60% dintre respondenți au identificat

corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri strategice ci

alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În concluzie, se poate

spune că aproximativ 60% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea

pe care o desfășoară.

17.Care este documentul strategic după care vă ghidaţi? (răspunsuri multiple)

Categorie Documente strategice Frecvența

Strategii la nivel

european

Strategiile europene de cercetare științifică 1

Strategie națională Dezvoltarea durabilă a fondului forestier 3

Programul primit de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva 5

Strategia națională privind conservarea biodiversității 1

Strategia națională de dezvoltare durabilă master planul pentru

turism 2007-2026 (Strategia națională pentru dezvoltarea

ecoturismului în România) 1

strategiile naționale de cercetare stiintifica 1

Strategie sectorială amenajamente silvice 22



150

Norme silvice, 4

Norme tehnice în silvicultură 5

Plam 1

Strategie locală Planul de management al ariei naturale protejate/planul de

management

18

Plan de dezvoltare locală Gal 1

planul de dezvoltare al comunelor de pe teritoriul carora

administram padurile

1

Strategie

instituțională

Planul de management rplr kronstadt 2

planul de dezvoltare institutional s 1

planul de dezvoltare a echipei de cercetare pe care o

coordonez 1

Plan intern pe 5 ani 1

60% dintre respondenţi au declarat că se ghidează frecvent în activitatea pe care o desfăşoară

după o strategie.


Importanța acordată planificării strategice în activitatea desfășurată 85%

Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 60%


Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ

151




NATURA 2000



Echilibru

între

aspectele

sociale,

economice și

ecologice

Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul

socio-economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru

între aceste aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea

comunităților în armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative

asupra mediului înconjurător

40

Interes pentru

generațiile

viitoare

Dezvoltarea durabilă presupune un ansamblu de măsuri de natură

economică, juridică, socială și de mediu care se asigură ca generațiile

viitoare vor beneficia de un mediu înconjurător de care beneficiază și

generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor

de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de

acestea.

25

Valorificarea

resurselor

naturale


asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de

profit pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum

și a altor activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se

exploatează responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile

comunităților locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele

locale, iar păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea

comunității locale și a celor ce utilizează aceste resurse

6

Dimensiunea

economică

(principala

dimensiune)



beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare se poate

crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel

se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite.

9

Management

pe termen

lung

Dezvoltarea durabilă are ca scop menținerea pe o durată de timp cât se

poate de lungă a resurselor naturale. Este cea care asigură gestionarea

resurselor pe termen lung astfel încât aceasta să nu altereze ireversibil

mediul

1


Pentru definirea conceptului de dezvoltare durabilă în chestionar au fost introduse două





în primul rând prin dimensiunea preocupării pentru realizarea unui echilibru între mediul economic,

social și mediul înconjurător. Pe locul secu de situează preocuparea pentru generațiilor viitoare.



152






100 100%

Total 100 100%



Enunţ

Sunt de

acord

cu acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt de

acord cu acest

enunţ

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ,

decât cu

celălalt

Nu știu/nu

răspund

Enunţ

Pentru

realizarea unei

planificări

strategice

pentru

dezvoltare

durabilă este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate domeniile

relevante

75% 18% 4% 1% 2% Pentru

realizarea unei

planificări

strategice pentru

dezvoltare

durabilă nu este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate domeniile

relevante



153


declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. 97% dintre

persoanele intervievate și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate

domeniile relevante pentru a se realiza o planificare strategică în vederea implementării unei

dezvoltări durabile reale. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de răspunsurile date

la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”. Astfel, se poate concluziona, că

aproximativ 75% consideră că este necesară o astfel de armonizare a legislației.



154


Natura 2000:


rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este


INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

21% 26% 3% 4% 4% 42%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

35% 19% 9% 3% 1% 33%


PĂDURILOR

5% 7% 2% 6% 62% 18%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 7% 4% 1% 19% 56% 13%

5 OCOALELE SILVICE 4% 2% 1% 19% 61% 13%



5% 9% 9% 32% 37% 8%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


26% 16% 8% 6% 3% 41%


ŞI AGROCHIMICE

28% 19% 8% 5% 1% 39%



32% 14% 8% 1% 45%



ŞI PESCUIT

31% 8% 10% 4% 2% 45%



33% 3% 3% 2% 1% 58%



11% 1% 16% 34% 26% 12%


APELE ROMÂNE

16% 29% 15% 15% 7% 18%



7% 11% 22% 22% 25% 13%



15% 7% 16% 14% 33% 15%


ARII PROTEJATE

5% 8% 15% 38% 22% 12%


LOCALE

6% 6% 15% 32% 29% 12%


siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Ocoalele Silvice, Direcția Silvică, Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și Regia Națională a Pădurilor.80%, 75%, 69% respectiv

68% dintre respondenți au declarat o colaborare frecventă cu aceste instituții. Pe locul doi se

situează Agenția Județeană de Protecție a Mediului (60%), autoritățile locale și județene (61%) și

administratorii de arii protejate (60%).

Pe locul trei în ierarhie, cu procente similare, se situează Ministerul Mediului și

Schimbărilor Climatice (47%) și Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (47%).



155



Nr. Instituție Da Nu Nu este

cazul


AGRICULTURĂ

33% 21% 46%


RURALĂ

23% 25% 52%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 69% 3% 28%


VÂNĂTOARE

81% 4% 15%



20% 26% 54%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 16% 28% 56%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 16% 25% 59%


RURALĂ ŞI PESCUIT

33% 21% 46%


ZOOTEHNIE

15% 27% 58%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 80% 3% 17%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 51% 19% 30%


MEDIU

77% 4% 19%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 82% 3% 15%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 77% 3% 20%



156




cazul


AGRICULTURĂ

35% 7% 58%


RURALĂ

24% 11% 65%



VÂNĂTOARE

81% 2% 17%



22% 9% 69%




RURALĂ ŞI PESCUIT

35% 8% 57%


ZOOTEHNIE

15% 8% 77%




MEDIU

71% 3% 26%






cazul


AGRICULTURĂ

40% 5% 55%


RURALĂ

30% 7% 63%



VÂNĂTOARE

78% 3% 19%



25% 6% 69%




RURALĂ ŞI PESCUIT

34% 7% 59%


ZOOTEHNIE

19% 65 75%




MEDIU

69% 3% 28%





157




cazul


AGRICULTURĂ

30% 10% 60%


RURALĂ

24% 15% 61%



VÂNĂTOARE%

50% 24% 26%



18% 14% 68%




RURALĂ ŞI PESCUIT

29% 11% 60%


ZOOTEHNIE

20% 11% 69%




MEDIU

49% 16% 35%



Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, care iau în

calcul datele puse la dispoziție, răspund la solicitări sau organizează dezbateri sunt Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Agenția

Județeană de Protecție a Mediului, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și

Vânătoare precum și administratorii de arii protejate.



158



159








Direcția Silvică




160





Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ

63% 6% 31%


DEZVOLTARE RURALĂ

59% 4% 37%


4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM

SILVIC ŞI VÂNĂTOARE

90% 2% 8%


CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A


43% 8% 49%


AGROCHIMICE

48% 5% 47%



49% 6% 45%



58% 8% 34%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI

REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

30% 11% 59%


MEDIULUI

86% 1% 13%




80% 2% 18%


CLIMATICE

92% 8%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII

PROTEJATE

92% 8%









bună în viitor.



161


comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al

Gărzii Naționale de Mediu, Agenția Județeană de Protecție a Mediului, Direcția Silvică,

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare precum și administratorii de arii protejate.


în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Autoritatea Naţională Apele Române,

Direcţia Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură,

Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, Oficiul

Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.



162



regională:


reprezentanții proprietarilor, domeniul Agricultură, Managementul Apei și Piscicultură,

Managementul Faunei Sălbatice, autoritățile locale, regionale și naționale responsabile pentru

elaborarea planurilor strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este în

ambele sensuri. Se primesc informații și se trasmit. De asemenea, repondenții au menționat o serie

de informații care ar trebui primite sau transmise pentru o colaborare mai eficientă. Spre deosebire

de alte domenii de lucru, respondenții din acest domeniu au menționat în număr mare astfel de

informații.

Informațiile enunțate se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate

informațiile menționate sunt legate de o contribuție la planificarea strategică. Aceste informații sunt

prezentate în tabelele de mai jos.

Primește de la Reprezentanții proprietarilor

administrative 1

amenajamente silvice 1

amplasamente de desfășurare a tradițiilor populare 1

cereri compensare despăgubiri 1

cereri contractare servicii 1

cereri de marcare 1

cereri de preluare în pază 2

cereri înființare obiective 1

cereri pentru diverse expertize 1

controale 1

disfuncționalități instituționale 1

disfunctionalități legislative 1

documente proprietate 1

date economice 1

efective de vânat 2

limite de proprietate 3

nevoi de finanțare/subvenționare 1

oferte 2

planuri de dezvoltare 1

reclamații 3

situația amenajamentelor silvice 1

situația contractelor de pază 1



163

situația fondurilor pentru împădurire 1

sociale 2

solicitări avize 14

solicitări compensații în lipsa taierilor 1

solicitări evaluare masă lemn 1

solicitări hărți 11

solicitări limite arie protejată/ zonare internă 11

solicitări punere în valoare 1

solicitări puieți forestieri 1

solicitări tăieri în arii protejate 1

suprafețe 1

tipuri de activități 1

Primește de la Agricultură

date despre biodiversitate 1

date economice 1

indicatori statistici 1

informații fond funciar agricol 1

limite proprietăți 1

nevoi de finanțare/subvenționare 1

resurse financiare 1

sol 1

solicitări avize 11

solicitări limite arie protejată/ zonare internă/hărți 22

studii pedologice 2

substanțe chimice folosite la combatere 1

suprafețe 1

suprafețele degradate ce pot fi preluate și ameliorate 1

tehnice 1

zone afectate de vânt 1

zone de combatere 1

Primește de la Managementul Apei și Piscicultură

administrative 1

avertizări circulație pe dig 1

biodiversitate 1

bonitate piscicolă 1

cercetare habitate 1

cereri întocmire documente lucrări 1

construcții hidrotehnice 1



164

cotele apelor dunării 1

efective 1

fauna 1

fondurile de pescuit 1

legislație 1

notificări 1

plan revizuire semne costiere 1

protocolul de delegare a administrării resurselor acvatice vii din ape de munte 1

reglementări în domeniu 1


resurse piscicole 2

solicitări 2

solicitări avize , refacere maluri 14


solicitări informații privind calitatea apelor 16

suprafețe 1

Primește de la Managementul Faunei Sălbatice

administratori fond 1

autorizații de vânătoare 1

biodiversitate 1

bonitate fond 3

cercetare habitate 1

cotele de recoltă 7

date statistice 1

efectivele carnivore mari 11

efectivele de cervide 11

evaluarea speciilor 2

evaluarea vânatului 7

fauna 1

legislație 1

limita fondurilor 1

managementul speciilor cinegetice 1

pază fondului de vânătoare 1

personalul fondurilor de vânătoare 1

planul de recoltă 1

planuri 2

raportări 1


regulamente 1

resurse cinegetice 1




165

resurse naturale 1

situația infracțiunilor 1

solicitări 2


solicitări privind suport științific în domeniu 1

specii de vânat 1

studii de specialitate privind gestionarea durabilă a fondurilor cinegetice 1

suprafețe 1

zone protejate 1

zonele de liniste pentru fauna de interes cinegetic 1

Primește de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

administrative 1

aplicarea legilor funciare 1

autorizații de construcții 1

biodiversitate 1

cotele de recoltă 1

date statistice 1

economice 1

numărul de titluri de proprietate emise 1

planuri 2

planuri de lucru 1

planuri urbanistice 2

programe europene 1

programul local de împădurire a unor terenuri 1

proiecte 1

pug 2

puz 1

rapoarte de mediu 1


resurse locale și amenajarea teritoriului 1

sesizari 1

situația custodiilor 1

solicitări 3

solicitări ,completari date 11

solicitări de puieți forestieri 2

solicitări propuneri pentru strategia de dezvoltare locală 11

stadii implementare strategie de dezvoltare locală 13

suprafețe 1

suprafețe de pădure pe fiecare UAT 2



166

suprafețe în care în anumite perioade se stabilesc tradiții populare 1

suprafețe în care nu se execută explotări 1

suprafețe în care se solicită crearea de spații verzi 1

zona administrată 1

Primește de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

administrative 1

autorizație de recoltare:ciuperci și fructe de pădure 1

arondarea regională 1

autorizații de construcție 1

autorizații de mediu 1

autorizații pentru amenajamente 1

biodiversitate 1

certificate de urbanism 1

date despre plam 2

noi arii protejate 1

obiective de dezvoltare 1

plan urbanistic 1

planificare și strategie 1

planuri de dezvoltare 3

programe de finanțare 1

proiecte europene 1

proiecte / investiții 1


resurse instituționale și legislative 1

sociale 1

solicitări de puieți forestieri 2

solicitări propuneri pentru strategia de dezvoltare regională 11

solicitări/completari date 13

stadii implementare strategie de dezvoltare regională 11

suprafețe 1

suprafețe în care se solicită crearea de spații verzi 1

turism 1

zona administrată 1

zonele în care se desfășoară tradiții populare 2

Primește de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

aprobări planuri mamagement și regulament 1

aviz lucrări exploatare lemn 1

avizarea amenajamentelor 2

avizări 1



167

biodiversitate 1

cadru instituțional legislativ 1

controale 1

cote de tăiere 1

legislație actualizata 12

norme și tehnici silvice 1

număr de puieți necesari înființării perdelelor de protecție 1

obiective de dezvoltare 1

planuri 2

planuri de împăduriri 2

planuri strategice la nivel național 2

programe de finanțare 1

proiecte 1

reglementări 1


situație custodii 1

sociale 1

solicitări date 1

solicitări propuneri - dezbatere publică noutăți legislative 11

stadii implementare strategie de dezvoltare regională 11

suprafețe 1

suprafețe pe care se pot înființa perdele de protecție 1

Primește de la Managementul ariilor protejate

acorduri planuri și programe 2

activități educaționale 1

aplicare management 1

avize 2

avize privind exploatarea masei lemnoase 2

avize proiect amenajament silvic 1

biodiversitate 1

buletine informative 11

convocări dezbateri 1

date despre ariile protejate și siturile Natura 2000 2

dezbateri 1

îndrumări de lucru 1

informații biodiversitate 1

investiții 2

legislație 1

limitele ariei protejate/ zonarea internă/ localizare arie protejată 5

obiecțiuni 2



168

planuri de management 8

presiunea vizitatorilor 2

probleme cu care se confruntă 1

proceduri în domeniu 1

proiecte 1

date despre proprietari 1

regulament de finanțare 1

regulamentul ariei protejate 3


resurse naturale 1

solicitări privind suport științific în domeniu 1

solicitări/completări date 11

stadii implementare PM 11

starea ariei naturale protejate 2

suprafețe 1

tarife pentru avize 1

Transmite la Reprezentanții proprietarilor

acte de punere în valoare 3

adeverințe compensare limitări 1

amenajament silvic 1

amplasamente în care se desfășoară lucrări silvice 1

aprobări 1

autorizații exploatare arbori 1

avize 14

avize inființare obiective investiții 1

biodiversitate 1

controale de fond 1

delimitarea proprietăților 1

evaluare masă lemnoasă 1

evaluari și monitorizari 1

legislație 3

limitele siturilor/hărți 23

lucrări silvo tehnice 1

pază 1


prestații silvice 1

programe 1

răspunsuri petiții 1


situația suprafețelor deținute de proprietari 1



169

situații contracte 1

tehnice 1

valoarea pagubelor înregistrate 1

zone unde se execută combateri 1

zone unde se execută împăduriri 1

Transmite la Agricultură

amplasare 1

avize 11

biodiversitate 1

hărți 11

limite 11

plan de management 1

proiect de plan 1

raport de mediu 2


studiu de evaluare adecvat 2

substantele chimice folosite în combatere 1

tehnice 1

Transmite la Managementul Apei și Piscicultură

autorizări 1

avize 11

avize lucrări investiții 1

biodiversitate 1

bonitate fond piscicol 1

document tehnic aprobare lucrări hidro 1

documentații în vederea obținerii avizelor și acordurilor 1

efectiv piscicol 1

existența resurselor de apă și faună acvatică 1

ghiduri și instructiuni/norme 1

hărți/ limitele ariei protejate 12

informații privind calitatea apelor 11

lucrări executate 1

lucrări pentru întrținere fond piscicol 1


planificarea activităților de protecție a pădurilor 1

program de control 1

răspunsuri 2

realizări 1

regulamente 1




170

resurse salmonicole 1

situația semnalelor fluviale 1

specii pești 1

suprafețe 1

tehnice 1

tipuri de ape 1

Transmite la Managementul Faunei Sălbatice

asistență tehnică 1

autorizații 1

biodiversitate 1

bonitate fond 2

cote recoltă 2

date amenajamente silvice 1

evaluare efective de vânat 6

evaluari resurse 1

hărți 12

limitele fondurilor de vânătoare 2

număr efective carnivore 11

număr efective cervide 11

pagube produse de vânat 2

plan management și regulament sit 3

propuneri de cota de vânat 1

raportări pe fondurile de vânătoare 1

răspunsuri 2

realizare cota de recoltă 3


rezultate ale cercetărilor de specialitate 1

rezultate evaluări 1

situație proprietari 1

specii protejate 1

date statistice 1

suprafețe administrate 1

date tehnice 1

zona de liniște 1

Transmite la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

acorduri 1

amplasare masă lemnoasă 2

date despre arii protejate 1



171

avize 2

avize pug 1

avize serbări câmpenești în pădure 1

biodiversitate 1

date statistice 1

evaluare masă lemnoasă 1

ghiduri și instructiuni norme 1

informații de mediu 4

limite 1

lucrări de împăduriri 1

plan management și regulament sit 1

planul de management 14

planuri de măsuri 1

proiecte 1

propuneri pentru strategia de dezvoltare locala 11

puncte de vedere 1

rapoarte de activitate 11

răspunsuri sesizari 1

regenerare 2

reglementări 1


situația fondului forestier 2

situația punerilor în posesie 1

sociale 1

solicitări date 1

studii și cercetări 1

suprafața împădurită 2


tehnice 1

transfer tehnologic și expertiza/consultanță specifica 1

zone unde se execută combateri 1

zone unde se execută împăduriri 1

Transmite la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


arii protejate 1

aviz pug,pud puz 1

biodiversitate 1

cuantificarea resurselor 1

date statistice 2

documentații 1

expertiza și transfer tehnologic 1



172

informări 3

limite 1

lucrări de împăduriri 1

panul de management 14

planuri de măsuri 1

posibilitati de acordare asistența tehnică în silvicultură 1

proiecte 1

propuneri pentru strategia de dezvoltare regională 11


raportări statistice 2

regulamente 1


situația fondului forestier 1

situația împăduriri anuale 1

situația lucrărilor de combatere anuale 1

situația parchetelor ce urmează a fi exploatate 1

solicitare 1


sugestii,propuneri documentații 1


tehnice 1

transfer tehnologic 1

zona în care se execută împăduriri 1

zone în care se execută combateri 1

zone în care se execută exploatări 1

Transmite la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


biodiversitate 1

cuantificarea resurselor 1

date statistice 2

document sit avizare lucari exploatare lemn și proiect amenajament silvic 1

informări 3

intrucțiuni,norme,ghiduri 1

limite 1

lucrări efectuate 1


proiecte 1

propuneri - dezbateri publice noutăți legislative 13

propuneri regulamente 1


raport aplicare contract custodie sit 1



173

raportări 2

raportări statistice 1

realizarea indicatorilor 1

realizarea planului de împăduriri 2

realizări masă lemnoasă 1


SCI-uri,SPA-uri actualizate 1

situația fondului forestier național 1

situația proprietarilor de fond forestier din situri 2



tehnice 1

transfer tehnologic și expertiză/consultantă specifică 1

Transmite la Managementul ariilor protejate


biodiversitate 1

controale 1

date referitoare la întocmirea planurilor de management 1

date statistice 1

documentație lucrări exploatare lemn 1

documentație proiect amenajament silvic 1

documentații de aranjare a lucrărilor de intervenții 1

hărți/limitele ariei 11

legislație 1

lucrări efectuate 1

lucrări propuse de amenajament 1


planuri de lucru 4

proiecte 1

propuneri legislative 1


raport de mediu 1

răspunsuri 2

regulamente 1


rezultate ale cercetărilor de specialitate 1

SCI-uri,SPA-uri actualizate 1

situația parchetelor de exploatare incluse în situri 1

studii fezabilitate 1





174

suprafețe forestiere incluse în situri 1

tehnice 1

transfer tehnologic și expertiză/consultantă specifică 1




Ar trebui să primească de la Reprezentanții proprietarilor

amenajamentele silvice 1

aspecte relevante din teren 1

biodiversitate 1

cereri compensare restricții 1

cereri contractare servicii 1

cereri desfășurare activități 1

cerințele pe termen lung 1

delimitare proprietăți 1

efective 1

folosința terenului 1

hărți cadastrale 1

limitele de proprietate 1

locuri tradiționale 1

măsuri de management aplicate 1

planurile de dezvoltare 1

probleme 1

programe 1

proiecte 1

sociale 1

strategii și planuri de dezvoltare existente 1

suprafețe 1

titlurile de proprietate 1

trebuințe 1

Ar trebui să primească de la Agricultură

biodiversitate 1

capacitate suport pășuni 1

date statistice 1

delimitare proprietate 1

hărți 1

plan combatere chimică 1


speciile controlate agricol 1




175

studii pedologice 1

substanțe folosite în combaterea chimica 1

suprafețe 1

suprafețe ce pot fi preluate pentru împăduriri 1

tehnice 1

Ar trebui să primească de la Managementul Apei și Piscicultură

aviz exploatare arbori dig mal 1

biodiversitate 1

bonitate 2

calitatea apei 1

efective 1

fauna 1

hărți 1

legislație 1



riscuri și managementul riscurilor 1

speciile introduse 1


suprafețe 1


Ar trebui să primească de la Managementul Faunei Sălbatice

autorizațiile de vânătoare emise 1

avizarea cotei de recoltă 1

biodiversitate 1

bonitate 1

date statistice 1

evaluarea speciilor 1

fauna 1

fond de vânătoare 1

informare asupra activităților 1

plan vânători în fond forestier 1


situația efectivelor de vânat 3

situația recoltarii cotelor anuale 1


suprafețe 1



176

Ar trebui să primească de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

activități culturale 1

administrative 1

biodiversitate 1

date statistice 1

delimitarea localității 1

evidența pășuni comunale 1

evidența stâne câini 1

informări 1

legislație 1

locuri cu tradiții 1

monumente de cultură 1

nevoi locale 1

obiective de conservat 1

plan înființare capacități cazare 1


accesarea fondurilor europene 1

proiectele 1

pug 1


situația terenurilor degradate locale 1


suprafețe 1


Ar trebui să primească de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor

strategice

accesarea fomnduriloe europene 1

biodiversitate 1

date statistice 1

delimitarea regiunii 1

informări 1

legislație 1


monumente de cultura 1


proiecte de investiții în zona protejată 1


situația terenurilor degradate din regiune 1


suprafețe 1




177

Ar trebui să primească de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor

strategice

biodiversitate 1

eficientizarea și educarea comunităților locale privind problemele de mediu 1

fonduri 1

informări 1

informații mai detaliate despre custozii ariilor naturale 1

legislație 2

mod de realizare 1

obiective strategice 1


proiecte de investiții în zona 1

proiecte eligibile pentru sit 1


rezultate obtinute 1


subvenții pentru terenurile din sit 1

suprafețe 1

surse de finanțare 1

Ar trebui să primească de la Managementul ariilor protejate

amplasamentul ariilor protejate și a siturilor N2 1

avize lucrări diverse și proiecte 1

biodiversitate 1

cuantumul despăgubirilor pentru lipsa intervențțiilor în fondul forestier 1

date inventariere și monitorizare specii și habitate 1

impactul asupra comunităților cost-beneficiu 1

îndrumare 1

informări 1

legislație 1

obiective strategice 1

planificare controale 1


proiecte 1


rezultate obtinute 1

speciile și sau habitatele naturale protejate și conservate 1


suprafețe 1



178

Ar trebui să transmită la Reprezentanții proprietarilor

adeverințe compensare restricții 1

amplasarea lucrărilor silvice 1

autorizații exploatare arbori 1

avantajele și dezavantajele costuri beneficii 1

avize desfășurare activități 1

biodiversitate 1

cuantumul despăgubirilor pentru lipsa intervențiilor în fondul forestier 1

diverse date 1

efectele lucrărilor 1

includerea terenurilor în arii protejate 1

legislația ariilor naturale naturale protejate 2

limite de hotar 1

locuri culturale 1

oferta de puieți pentru împădurire 1


planurile de lucru 1

proiectarea lucrărilor în timp 1


speciile și sau habitatele naturale conservate 1

studii și analize 1

suprafețe cu tradiții 1

tehnice 1

Ar trebui să transmită la Agricultură


asortiment specii forestiere folosite 1

biodiversitate 1


efective de vânat și specii 1


plan combatere chimică în păduri 1




studii pedologice 1

tehnice 1

zone supuse combaterii chimice 1



179

Ar trebui să transmită la Managementul Apei și Piscicultură


biodiversitate 1

bonitate piscicola 1

cereri avize exploatare arbori dig mal control 1


efectivele piscicole 1

informații fonduri piscicole 1

legislație 1

plan control diguri 1






tehnice 1

Ar trebui să transmită la Managementul Faunei Sălbatice


aprobarea cotelor de recoltă anuală 2

biodiversitate 1

bonitate 1

cota de recoltă 1

diverse date 1


evaluarea efectivelor de vânat 2

informări 1

legislație 1

plan combatere chimică 1





situația fondurilor cinegetice gestionate 1

speciile periclitate 1


tehnice 1



180

Ar trebui să transmită la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


biodiversitate 1

cota anuală de tăiere a masei lemnoase și suprafața de împădurit 1

efectele acestor lucrări 1

informări 1

legislație 1



posibilitate resursa locală lemn 1



structura de proprietate a fondului forestier 1


suprafața de fond forestier administrată 1

tehnice 1

zone cu tradiție populară 1

zone culturale 1

Ar trebui să transmită la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


biodiversitate 1

cota de tăiere anuală și suprafața de împădurit 1


grafic de împădurire 1

informări 1

legislație 1

număr de puieți necesari 1



programul de achiziție terenuri neforestiere pentru introducere în circuitul forestier 2



structura de proprietate a fondului forestier 1


suprafața de fond forestier administrată 1

suprafața pe care s-ar inființa perdele de protecție 1

tehnice 1

zone cu tradiții 1

zone culturale 1



181

Ar trebui să transmită la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


biodiversitate 1

diverse date 1

efectele acestor lucrări 1

informări 1

legislație 1




rapoarte 1



tehnice 1

Ar trebui să transmită la Managementul ariilor protejate


biodiversitate 1

diverse date 1

documentație lucrări și proiecte diverse 1


efectul acțiunilor în raport cu obiectivele protejate 1

informare evenimente deosebite 1

informări 1

informări privind acțiunile silvice necesare a se executa 1

legislație 1


plan organizare turism 1


poziționarea concretă a speciilor și habitatelor în cadrul siturilor și cerintele ecologice

ale acestora 1




tehnice 1

temeiul legal al acțiunilor 1



182







prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice iar 30,1%

consideră că proiectele de finanțare se întocmesc pe baza priorităților economice, politice și sociale.

Doar 21,5% dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile

impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și

socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste

priorități.

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți




29 23,2% 31,2%



24 19,2% 25,8%




24 19,2% 25,8%






20 16% 21,5%



28 22,4% 30,1%

Total 125 100%


neînsumabile







183





Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți


baza planurilor strategice

23 17,2% 24,7%



17 12,7% 18,3%




13 9,7% 14%






aceste priorități

69 51,5% 74,2%



12 9% 12,9%

Total 134 100%


neînsumabile



184






relevante

75%


Medie 75%








36,8%

48,1%

48,6%

50,8%

41,4%




instituții)


instituții)





185

În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (75%) au o percepție corectă la nivel






componentei comportamentale viitoare. Doar 67,6% dintre respondenți și-au manifestat interesul

de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări





186

DOMENIU DE LUCRU – AGRICULTURĂ




Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază mai degrabă rațiuni economice care

implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun și mai puțin

ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală. 63,9% au declarat faptul în siturile

Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a

se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 16,7% consideră

că principiul de bază este protejarea mediului înconjurător. De asemenea 33,3% dintre persoanele

intervievate consideră această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc

prin care se contribuie la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea

unor activități aducătoare de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc.

6,3% din total persoane intervievate au un grad redus de acceptare a rețelei Natura 2000.

Aceste persoane percep această rețea ca povară pentru instituțiile statului și pentru comunități

deoarece împiedică dezvoltarea unor activități, cum ar fi cele agricole și economice. Comparativ cu

celelalte domenii de lucru, în acest domeniu există numărul cel mai mic de persoane care se axează

pe aceste probleme generate de rețeaua Natura 2000.








acest lucru.

Persoanele din acest domeniu de lucru reclamă în număr multe mai mare decât persoanele

din celelalte domenii de lucru o relație deficitară cu administratorii de arii protejate și o

nerespectare a reglemetărilor Natura 2000 în aceste situri.



187



Jumătate din persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală a vieții care trebuie conservată și

protejată.


21,9% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu. La nivelul acestui domeniu de

lucru se remarcă gradul cel mai scăzut de informare privind serviciile de mediu.


Se remarcă un număr mic de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de


necesare elaborării unor planuri strategice. 33,9% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat

de cunoaștere a procesului de planificare strategică.

Persoanele din acest domeniu alături de persoanele din domeniul managementului apei au

gradul cel mai scăzut de înțelegere a conceptului și procesului de planificare strategică.




Deși 69,4% dintre persoanele intervievate din acest domeniu de lucru au declarat că se

ghidează des după documente strategice doar 26,4% dintre acestea au menționat tipurile de

documente după care se ghidează. Restul persoanelor au dat răspunsuri care nu vizau

strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anumit document

strategic. Se remarcă gradul cel mai scăzut de identificare a unor documente strategice, comparativ

cu celelalte domenii de lucru, ceea ce denota gradul cel mai scăzut de utilizare a unor astfel de

documente în munca pe care o desfășoară repondenții.




Majoritatea persoanelor intervievate (72,3%) au o percepție corectă la nivel teoretic despre






188






habitatelor.








Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.





189






percepute sunt date de atragerea turiștilor (84,8%), atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (91,6%) și faptul că aceste arii favorizează dezvoltarea activităților agricole

și economice durabile (81,9%).


protejarea și conservarea ariei naturale protejate (93,1%) cât și instituțiile statului. Referitor la


protejate.


Deși majoritatea persoanele intervievate sunt actori responsabili de gestionarea resurselor

naturale sau persoane cu atribuții în problematica ariilor naturale protejate sau siturilor Natura 2000,

doar 62,5% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru


18% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000 nu a condus la

beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile locale sau

dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,6%). 7% dintre persoanele intervievate

consideră că au devenit o povară pentru comunități și pentru instituțiile de stat.

Date estimate.













190


aduce.











7%


turiști



5,6%



61,1% Ariile protejate reprezintă un obstacol pentru


-



63,9%




76,4%

Ariile protejate favorizează

dezvoltarea activităților agricole și

economice durabile*

56,9%

*acest indicator a fost inclus în lista avantajelor doar la acest sector de activitate deoarece a obținut scoruri mari






mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 18%







protejate



locale

18%

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AGRICULTURĂ

191


Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e şi nu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ



locale

69,4% 13,9% 6,9% 2,8% 1,4% 5,6% Aria protejată aduce


locale





naturale protejate

76,4% 12,5% 4,2% 1,4% 5,6% Membrii comunității



conservarea ariei

naturale protejate


depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

13,9% 18,1% 11,1% 8,3% 2,8% 18,1% 20,8% 6,9% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate






30,6% 31,9% 9,7% 15,3% 2,8% 4,2% 5,6% În ultimii ani ariile


povară pentru


de stat


192


mai mulți turiști

63,9% 16,7% 4,2% 5,6% 2,8% 1,4% 5,6% Ariile protejate



la crearea de noi



23,6% 9,7% 20,8% 22,2% 1,4% 8,3% 8,3% 5,6% Ariile protejate nu au




Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea



56,9% 18,1% 6,9% 8,3% 5,6% 4,2% Ariile protejate



economice durabile


la atragerea de

fonduri publice sau

europene

61,1% 19,4% 11,1% 4,2% 4,2% Ariile protejate


fonduri publice sau

europene

Ariile protejate


esențială pentru





durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

33,3% 12,5% 16,7% 25% 12,5% Ariile protejate



care o desfășor


193


194



195


România?





neimportantă

4 5,6%




Total 72 100%







rețeaua Natura 2000 ca fiind importantă pentru România. O parte dintre presoane acordă importanță

acestei rețele din motive ce țin de protejarea mediului înconjurător. Respondenții consideră că

prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O altă parte

dintre persoane consideră importantă această rețea din motive ce țin de dezvoltarea durabilă și

atragerea fondurilor pentru comunitățile din zonă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea

se poate contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi deoarece de



196

pot atrage fonduri punblice și europene. Per ansamblu, se poate spune că atitudinea pozitivă a

persoanelor față de această rețea vine mai degrabă din perspectiva avantajelor socio-economice.

Persoanele care nu au dorit să răspundă la această întrebare sunt persoane care au declarat că

nu au cunoștințe despre această rețea.

Aproximativ 33,3% dintre persoanele din acest domeniu de lucru acordă importanță acestei

rețele datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea


ar fi turismul, agricultura ecologică etc. 27,8% dintre respondenți acordă importanță acestei rețele

din motive ce țin de protejarea strictă a mediului înconjurător.

6,9% dintre persoanele din acest domeniu au declarat că nu au detalii despre Natura 2000.

Motivele pentru care Rețeaua Natura 2000 este importantă pentru România


Protejarea

mediului



durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt prea

puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora cele

mai importante pentru România dar și pentru Europa. În plus, tot ce vine

impus de la Comisia europeană sau de la parteneri externi este mai ușor de

acceptat de către clasa politica și de către funcționarii statului

20

Dezvoltarea

durabilă



Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem turiști,

bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi

mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000.

13

Imaginea

României



venit pentru România.

2

Atragerea de

fonduri

(europene/

publice)



9

Informarea

cetățenilor


protejarea mediului înconjurător

2







197



(biodiversității/naturii/habitate/specii)

28


biodiversitate 2





pădure 3

munții Ciucaș/Bucegi 2

frumusețe 2




natural)

2

viitor 1

Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care implică

dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele naturale de care dispun. 63,9% au declarat

faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor

naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional.








Natura 2000, 80,6% respectiv 79,2% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate

poate fi sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică

68,1% respectiv 61,1%.


implicate în gestionarea acestor situri (52,8%) și faptul că nu se respectă întocmai reglementările

Natura 2000 (51,4%-procent estimat pornind de la 48,6% care au declarat că se respectă cu

siguranță reglementările Natura 2000).


198


Enunţ

Sunt de

acord

cu acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ

decât cu

celălalt

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o

armonizare a legislației

naționale din diferite

domenii cu cea legată

de siturile Natura 2000




domenii cu cea legată

de siturile Natura 2000

Este nevoie de o

armonizare a măsurilor

de management a






de management a




Domeniul în care lucrez

respectă obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

48,6% 18,1% 6,9% 11,1% 1,4% 13,9% Domeniul în care

lucrez nu respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

Există probleme de

comunicare între părțile

implicate în gestionarea


27,8% 13,9% 11,1% 23,6% 5,6% 1,4% 2,8% 13,9% Nu există probleme de

comunicare între



Natura 2000

În siturile Natura 2000

principiile de bază se

referă la gestionarea

44,4% 15,3% 4,2% 9,7% 2,8% 5,6% 8,3% 9,7% În siturile Natura 2000




199

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel dezvoltarea


nivel local sau regional

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel protejarea

mediului


200


201



202



Da 59 81,9%

Nu 10 13,9%


Total 72 100%


se referea la intenția de implicare în acest management. 81,9% dintre respondenți consideră că

sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura

2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să

contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este

implementarea planurilor de management specifice sectorului dumneavoastră, armonizate cu

planul/planurile de management ale siturilor Natura 2000

Per ansamblu, se poate spune că 93% dintre respondenți au un grad ridicat de informare

privind modul în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar

7% consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din




203




Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți



siturilor

19 21,3% 20,9%



8 9% 7%



22 24,7% 34,9%




Natura 2000

40 44,9% 60,5%

Total 89 100%


neînsumabile





Măsuri financiare alocari de fonduri (resurse) 1

finantarea tuturor formelor de agricultura ecologica,imbunatatiri

financiare;pastrarea și refacerea domeniului silvic 2

plati compensatorii motivante,detinatorilor de terenuri în sit

Natura2000 1

Măsuri

informare/

comunicare

cooperarea cu organizatii și institutii ce raspund cerintelor N2 2

implicare activa în protectia mediului 1

informare corecta,transparenta de ce este buna practica natura2000 1

o mai buna informare cu privire la conservarea soiurilor "în situ" 1

organizarea informarii clientilor despre N2 1

promovare și marketing 1

protocol colaborare directia pentru agriculotura și autoritatile publice

locale 1

protocol de colaborare intre autoritatile publice locale și dir pentru

agricultura judeteana 1

responsabilizarea(ocoercitie justa,transparenta) beneficiarilor

detinatorilor terenuri/paduri natura2000 1



204

transaparenta la luarea deciziilor în sit 1

Măsuri privind

cadrul legal

control 1

initiative legislative 1

interzicerea scoaterii terenurilor din circuitul agricol 1

limitarea administratorilor de ingr organice și chimice azotoase pește

170 1

obligarea proprietarilor și celor ce exploateaza terenuri agricole sa

faca la 4 ani curatare agrochimica 1

oprirea extinderii(pe orizontala) intravilanului localitatilor 1

Măsuri creșterea

capacității formarea profesionala privind cerintele N2 1

Măsuri de

planificare

strategică

adaptarea planurilor și masurilor de management la obiectivele ariilor

protejate 4

cunoasterea ariilor 1

cunoasterea planificarilor 1

participare la elaborarea planurilor de management ale siturilor 1

Măsuri tehnice

asigurarea logisticii pentru conservarea biodiversității 1

conservarea/pastrarea unei zone de protecție în apropierea parcelelor

agricole-fara tratamente 1

elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul agriculturii și

cresterii animalelor 2

exploatarea corecta a terenurilor agricole și a pajistilor 1

folosirea unor produse chimice cu impact minim asupra mediului 1

gestionarea corecta a deseurilor rezultate din activitatile agricole 1

implementare eficienta 1

monitorizarea biodiversității 1

monitorizarea calitatii solului apei și aerului 1

respectarea codurilor de bune practici agricole 1

respectarea legislației în vigoare 1

Din total respondenți din acest domeniu de lucru 30,5% au menționat o serie de măsuri care

ar trebui adoptate/modificate în acest domeniu, pentru a răspunde cerințelor Natura 2000. Acesta

relevă gradul de interes a respondenților față de implicare în problematica siturilor Natura 2000.

Principalele măsurile de management care ar trebui adoptate/modificate în sectorul de lucru

Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal.



205








poate estima că aproximativ 69,5% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate.







31 43,1%



16 22,2%



6 8,3%



10 13,9%



6 8,3%

Nu răspund 3 4,2%

Total 72 100%



206


intervievate



Ariile protejate ajută la atragerea de fonduri publice sau europene 61,1%


Ariile protejate favorizează dezvoltarea activităților agricole și economice

durabile* 56,9%



76,4%



mediului*

27,8%


siturilor

81,9%



30,5%




93%


*acest indicator a fost inclus în lista avantajelor doar la acest sector de activitate deoarece a obținut scoruri mari *procent calculat din total respondenți din acest domeniu de lucru



207


intervievate



7%


durabile

5,6%


desfășor

-





protejate

41,7%



18%







În concluzie, putem afirmă că aproximativ 60,8% manifestă un grad ridicat de înțelegere și


alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale sau cu atribuții în




siturilor.









protejate, nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.



208







19 26,4%



6 8,3%







economice.

47 65,3%

Total 72 100%




răspuns eronat.







Total 72 100%




intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. 31,9% dintre

persoanele din acest domeniu consideră importantă bidiversitate din motive ce țin de protejarea

mediului înconjurător iar 23,6% dintre persoane consideră că prin aceasta se poate asigura atragerea



209

fondurilor publice sau europene și implicit dezvoltarea durabilă a localităților din vecinătatea ariilor

protejate.

Motivele pentru care biodiversitatea este importantă


Dezvoltarea

țării/

identitatea

țării noastre



animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Capitalul

natural al României ar trebui să constituie factorul cel mai important în

dezvoltarea socio-eonomică Acesta ne poate oferi o poziție strategică la

nivel european. 5

Fundamentul

vieții

oamenilor

Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană și

apă. Prin aceasta se asigură conservarea vieții și diversității biologice, a


urmași. 10

Protejarea

biodiversității





neafectat. 12

Dezvoltarea

durabilă



printre care și turismul ecologic. 12

Resurse

pentru

oameni


viitoare și este suportul principalelor activități umane.

1

Atragerea

fondurilor

publice sau

europene

Atragerea fondurilor europene 1



210






se poate afirma că există un nivel scăzut de cunoaștere a serviciilor de mediu. 36,2% din total răspunsuri



realizarea de studii de evaluare a impactului asupra mediului, unde 86,1% respectiv 83,3% dintre

subiecți au menționat aceste aspecte, deși ele nu fac parte din serviciile de mediu. În concluzie, se

poate spune că aproximativ 21,9% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu.

Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți


construcțiilor

15 3,8% 20,8%




62 15,8% 86,1%




43 11% 59,7%

hrana 9 2,3% 12,5%




34 8,7% 47,2%


mediului

60 15,3% 83,3%


autorizarea activităților cu impact redus

sau semnificativ asupra mediului

35 8,9% 48,6%



bilanțuri de mediu 21 5,4% 29,2%

valoarea estetică a peisajului 13 3,3% 18,1%

recreere 9 2,3% 12,5%



neînsumabile




211

În concluzie, se poate afirma că aproximativ 52% din persoanele intervievate au un nivel ridicat

de înțelegere a conceptului de biodiversitate. Dacă scoatem din calcul indicatorul referitor la


în jurul valorii de 38,8%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 38,8% din respondenți

înțeleg valoarea reală a conceptului de biodiversitate.


Definirea corectă 91,7%




Medie 52%




Medie 38,8%





212


STRATEGICĂ







15 20,8%




19 26,4%




37 51,4%


Total 72 100%










213







implementării.

27 37,5%






rezultatelor.

24 33,3%







14 19,4%




6 8,3%


Total 72 100%



214




răspunsuri

Procente din total

respondenți



55 26,3% 76,4%




traficului auto.

4 1,9% 5,6%

O viziune de dezvoltare împărtășită 24 11,5% 33,3%



Total 209 100%


neînsumabile



215


esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și normativele de aplicare a legislației

specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se

poate afirma faptul că 27,8% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării

strategice. Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți



a mentionat trei componente 29 40,3%



Total 72 100%



Da 16 22,2%

Nu 48 66,7%

Nu răspund 8 11,1%

Total 72 100%



216







au declarat instituția unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 20,8%

iar acest procent se diminuează în continuare la 15,3% atunci când este vorba de identificarea

anului când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai

realist al celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 15%-22%.

Număr

persoane

Procente din total

respondenți


strategice

16 22,2%



15 20,8%


planuri strategice

11 15,3%

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Din total

persoane care au declarat că au participat la elaborarea unei strategii, 50% s-au implicat în

realizarea a 2-5 strategii.



217



1 3 18,8%

Între 2 și 5 8 50%

Între 6 și 10 3 18,8%

Peste 10 2 12,5%

Total 16 100%



Da 26 36,1%

Nu 43 59,7%

Nu răspund 3 4,2%

Total 72 100%



218




astfel de informaţii anual (50%)



Zilnic 2 7,7%


Lunar 1 3,8%

Semestrial 5 19,2%

Anual 13 50%


Nu răspund 1 3,8%

Total 26 100%









Medie 33,9%



219















Total 72 100%




59,7%.



220





Uneori 7 9,7%

Deloc 11 15,3%


Total 72 100%


desfășoară, după o strategie. Dar acest procent trebuie interpretat cu precauție, în condiţiile în care

la următoarea întrebare unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic

după care se ghidează, au răspuns 56,9% din total respondenți din domeniul de lucru agricultură și

doar 26,4% dintre respondenți au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri

care nu vizau strategii/planuri strategice ci alte tipuri de documente sau nu au dat o denumire exactă

a unui document strategic. În concluzie, se poate spune că aproximativ 26,4% din persoanele

intervievate din acest domeniu de lucru folosesc documente strategice în activitatea pe care o

desfășoară.



221



Strategie la nivel

european Politica agricolă comună 1

Strategie națională Strategia Ministerului Agriculturi și Dezvoltării Rurale 3

Planul Național de Dezvoltare Rurală 2

Programul Național strategic 1

Strategie sectorială

Pac 2007-2013 4

Ghidul de agromediu elaborat APIA 3

Programe strategice sectoriale 1

Strategie locală planul de dezvoltare locala 1

Plan de management 1

Strategie

instituțională planul de dezvoltare institutionala 1

Planuri anuale sau pe 5 ani 1



Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea

desfășurată 26,4%



222




NATURA 2000



Echilibru între

aspectele

sociale,

economice și

ecologice

Acest concept se referă la o dezvoltare care ține cont atât de mediul socio-

economic cât și de mediul înconjurător. Se asigură un echilibru între aceste

aspecte. Dezvoltarea durabilă presupune dezvoltarea comunităților în

armonie cu mediul înconjurător, fără impact negative asupra mediului

înconjurător

13

Interes pentru

generațiile

viitoare




generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor de

a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de acestea.

7

Valorificarea

resurselor

naturale


asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de profit

pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum și a altor

activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se exploatează

responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile comunităților

locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele locale, iar

păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea comunității locale și

a celor ce utilizează aceste resurse

2

Dimensiunea

economică

(principala

dimensiune)




crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel se

poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite.

20

Management pe

termen lung




mediul. Îmbunătățirea procesului de planoficare teritorială precum și o serie

de de programe și proiecte la nivel național pot contribui la realiazare

obiectivelor unie dezvoltări durabile.

8


Dezvoltarea

satelor/

comunităților


consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru a

numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un proces ce

răspunde nevoilor comunităților.

8





223

nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă 97,2% dintre persoane au identificat corect

definiția conceptului de dezvoltare durabilă.


în primul rând prin dimensiunea economică. Aproximativ 38,9% dintre respondenți au dat astfel

de răspunsuri.






1 1,4%



70 97,2%


Total 72 100%



224



Enunţ

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Sunt de

acord

cu acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru


este necesar să se

armonizeze

legislația și


domeniile

relevante

70,8% 9,7% 4,2% 1,4% 13,9% Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru


nu este necesar să se

armonizeze

legislația și


domeniile relevante



225









Natura 2000:


rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este


INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

2,8% 4,2% 12,5% 4,2% 36,1% 40,3%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

8,3% 8,3% 15,6% 23,6% 44,4%


PĂDURILOR

18,1% 4,2% 23,6% 1,4% 1,4% 51,4%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 22,2% 4,2% 20,8% 2,8% 1,4% 48,6%

5 OCOALELE SILVICE 23,6% 5,6% 12,5% 1,4% 56,9%



16,7% 2,8% 15,3% 2,8% 1,4% 61,1%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


18,1% 11,1% 9,7% 1,4% 6,9% 52,8%


ŞI AGROCHIMICE

4,2% 12,5% 13,9% 6,9% 12,5% 50%



9,7% 9,7% 18,1% 12,5% 11,1% 38,9%



ŞI PESCUIT

6,9% 16,7% 16,7% 9,7% 8,3% 41,7%



12,5% 9,7% 11,1% 13,9% 6,9% 45,8%



12,5% 16,7% 12,5% 12,5% 5,6% 40,3%


APELE ROMÂNE

15,3% 4,2% 16,7% 8,3% 55,6%



6,9% 9,7% 18,1% 6,9% 2,8% 55,6%



18,1% 5,6% 11,1% 5,6% 2,8% 56,9%


ARII PROTEJATE

18,1% 9,7% 15,3% 4,2% 1,4% 51,4%


LOCALE

5,6% 15,3% 12,5% 22,2% 13,9% 30,6%



226


siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură,

Direcția Pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și autoritățile județene și locale. 40,3%, 39,2%

respectiv 36,1%dintre respondenți au declarat o colaborare frecventă cu această instituție. Pe locul

doi, cu scoruri similare, dar la diferențe remarcabile față de instituțiile de pe locul I (diferența de

procente de peste 15%), se situează autoritățile județene și locale 30% respectiv 36%. Pe locul trei

în ierarhie, cu procente similare, se situează Agenția Județeană de Protecția Mediului (18,1%),

Oficiul Pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (20,8%), Oficiul Județean de Consultanță

Agricolă (23,6%), Oficiul Județan de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (18%) și Oficiul de

Studii Pedologice și Agrochimice (19,4%).



227




este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

44,4% 12,5% 33,3% 9,7%


RURALĂ

34,7% 2,8% 48,6% 13,9%



VÂNĂTOARE

23,6% 18,1% 50% 8,3%



16,7% 15,3% 56,9% 11,1%




RURALĂ ŞI PESCUIT

20,8% 16,7% 54,2% 8,3%


ZOOTEHNIE

9,7% 16,7% 59,7% 13,9%




MEDIU

33,3% 11,1% 47,2% 8,3%






este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

34,7% 1,4% 51,4% 12,5%


RURALĂ

34,7% 54,2% 11,1%



VÂNĂTOARE

22,2% 8,3% 61,1% 8,3%



29,2% 5,6% 52,8% 12,5%




RURALĂ ŞI PESCUIT

29,2% 5,6% 54,2% 11,1%


ZOOTEHNIE

22,2% 5,6% 58,3% 13,9%




MEDIU

31,9% 4,2% 54,2% 9,7%





228




este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

38,9% 4,2% 47,2% 9,7%


RURALĂ

34,7% 1,4% 54,2% 9,7%



VÂNĂTOARE

22,2% 5,6% 63,9% 8,3%



20,8% 4,2% 63,9% 11,1%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 25% 4,2% 62,5% 8,3%



RURALĂ ŞI PESCUIT

23,6% 5,6% 59,7% 11,1%


ZOOTEHNIE

27,8% 6,9% 52,8% 12,5%




MEDIU

25% 4,2% 61,1% 9,7%






este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

13,9% 16,7% 52,8% 16,7%


RURALĂ

11,1% 12,5% 62,5% 13,9%



VÂNĂTOARE%

11,1% 15,3% 61,1% 12,5%



5,6% 13,9% 19,4% 61,1%




RURALĂ ŞI PESCUIT

6,9% 13,9% 61,1% 18,1%


ZOOTEHNIE

5,6% 15,3% 59,7% 19,4%




MEDIU

29,2% 11,1% 50% 9,7%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 34,7% 8,3% 50% 6,9%




229

Se remarcă faptul că există o comunicare cam la același nivel cu cele mai multe dintre

instituții. Toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri comparativ cu

celelalte tipuri de activități, cu execepția a cinci dintre instituții care sunt percepute cu un grad

ridicat de organizare de dezbateri: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția

Județeană de Protecția Mediului și Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.

Din aceste date reiese faptul că aceste instituții colaborează ocazional în vederea elaborării

de planuri strategice, nu prea se solicită date, nu prea se răspunde la solicitări, se organizează rar

dezbateri, nu prea se iau în calcul datele puse la dispoziție.



230








Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu.





231





Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ

55,6% 1,4% 43,1%


DEZVOLTARE RURALĂ

61,1% 1,4% 37,5%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 66,7% 2,8% 30,6%

4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM

SILVIC ŞI VÂNĂTOARE

62,5% 5,6% 31,9%


CALITATEA SEMINŢELOR ŞI A


38,9% 11,1% 50%


AGROCHIMICE

63,9% 1,4% 34,7%



50% 6,9% 43,1%



45,8% 5,6% 48,6%

9 OFICIUL PENTRU AMELIORARE ŞI

REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

36,1% 8,3% 55,6%


MEDIULUI

77,8% 2,8% 19,4%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 69,4% 4,2% 26,4%



75% 25%


CLIMATICE

72,2% 2,8% 25%

14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII

PROTEJATE

75% 2,8% 22,2%









bună în viitor.



232


comunicarea prezentă: Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului , Ministerul Mediului și

Schimbărilor Climatice, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Administratorii ariilor

protejate, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală, Autoritatea Națională Apele Române.


în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcţia Silvică, Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice.



regională:


reprezentanții proprietarilor, Silvicultură, Managementul Apei și Piscicultură, Managementul

Faunei Sălbatice, autoritățile locale/regionale/naționale responsabile pentru elaborarea planurilor

strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este mai degrabă



233

unidirecțională. Se primesc informații dar nu prea se trasmit. Numărul răspunsurilor la categoria

transmitere de informații este mult mai mic decât la categoria primire de informații. Pentru

îmbunătățirea colaborării între aceste instituții au fost menționate o serie de informații care ar trebui

primite de la aceste instituții și care ar trebui transmise de instituțiile din acest domeniu.





categorii de culturi agricole 2

informații despre fermieri 1

informații agricole 1

regulile de conviețuire în siturile Natura 2000 1

informații socio economice 1

tehnologii aplicate 1

structura culturilor 2

efectiv de animale 1

Primește de la Silvicultură

date statistice 1

situri N2 silvice 1


tratamente fitosanitare 1

exploatarea pădurilor 1

flora protejată 1

reîmpădurire 1


informații tehnice 1

poluarea apelor 1

ror 1

starea raurilor 1


utilizarea apei pentru diverse domenii,activități 1

calitatea apelor 1

Primește de la Managementul Faunei Sălbatice

fauna protejată 1


efective de vânat 1



234

legislație de protejare a fondului de vânătoare 1

recoltarea exemplarelor coform cotelor aprobate 1


calamități 1


număr de animale 1

date statistice 1

descrierea situației actuale 1

informații tehnice 1

înregistrare activități fermieri 1

inundații 1

metodologie, etapele elaborării planurilor strategice 1

număr producători agricole 1

situația administrativă 1

colaboratori 1

cutremure 1

utilizarea pășunilor 1

Primește de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

date referitoare la regiune 1

Informări ,situații, la nivel de județe 1

pliante 1

direcții 1

obiective 1

Primește de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

date la nivel național, internațional 1

pliante 1

situația SWOT la nivel național 1

scheme de planificare,chestionare 1

tendințe 1

scopuri 1


informații de interes comunitar 1

informații despre biodiversitatea sitului 1

nevoile comunității locale 1

participarea la seminarii 1

informații despre starea siturilor 1

resurse 1

posibilități 1



235


asociații profesionale 1

culturi agricole 1

informații privitoare la agricultura ecologică 1

oportunități de finanțare europeană 1

tehnice 1

tehnologii aplicate în cultivarea terenurilor agricole 1

agricultura ecologică 1

informații referitoare la îngrășăminte și pesticidele utilizate 2

legislative 1

membrii 1

scheme de plăți compensatorii 1

activități 1

informații despre piața agroalimentară 1

informații privind solul 2

practicile utilizate în agricultura și creșterea animalelor 1

socio economice 1


amplasare 1

avize 11

biodiversitate 1

hărți 11

limite 11


proiect de plan 1

raport de mediu 2


studiu de evaluare adecvat 2

substantele chimice folosite în combatere 1

tehnice 1

Transmite la Silvicultură

date tehnice 1

Transmite la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

adrese și adeverințe 1

planurile strategice întocmite și obiective stabilite 1

tehnice 1

legislative 1

mod utilizare pășuni 1



236


obiective, măsuri protecție 1

tehnice 1






informații relevante pentru agricultura și dezvoltarea rurală 1

plan de cultura anual 1

reprezentanții asociațiilor agricole 3

tehnice 1

tehnologia utilizată în agricultură 3

activități desfașurate 1

îngrășămintele și pesticidele utilizate 3

producții agricole 1

socio economice 1

domenii 1

practicile utilizate în cultivarea terenurilor și creșterea animalelor 1

Ar trebui să primească de la Silvicultură



tehnice 1

socio economice 1



tehnice 2

utilizarea apei 1

socio economice 1


Ar trebui să primească de la Managementul Faunei Sălbatice

efectivele de vânat 1

socio economice 1

recoltarea exemplarelor aprobate 1



237

Ar trebui să primească de la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice

activități desfașurate 1



noutăți legislative în domeniul agricol 1

planurile strategice întocmite și obiectivele stabilite 3

prioritățile de dezvoltare locală 1

tehnice 1

socio economice 1

colaboratori 1

Ar trebui să primească de la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor

strategice

date la nivel regional 1


legislație 1

obiectivele propuse prin planurile strategice 2


prioritățile de dezvoltare regională 1

tehnice 1

directii, domenii 1

socio economice 1

Ar trebui să primească de la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor

strategice


instrucțiuni 1

legislație 1

obiectivele propuse prin planurile strategice 1


prioritățile de dezvoltare natională 1

tehnice 1

cadru legislativ 1

socio economice 1

metodologie 1


condiții minime de exploatare 2


obiective și măsuri 2

situația actuală 1

tehnice 1



238

activități desfășurate 1

plan managerial 2

socio economice 1

contracte cu fermierii 2

nevoi locale, resurse existente 1


bune practici în agricultura și creșterea animalelor 3

date despre fermieri 3

informații relevante pentru instituție 1

tehnice 1

informații privind agricultura ecologică 1

informații privind utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor 1

socio economice 1

informații privind analizele de sol 1

Ar trebui să transmită la Silvicultură

bune practici în agircultura și creșterea animalelor 1

informații relevante pentru acea instituție 1

tehnice 1

socio economice 1

Ar trebui să transmită la Managementul Ape și Piscicultură


societăți locale 1

tehnice 1

socio economice 1



tehnice 1

socio economice 1

Ar trebui să transmită la Autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice


date despre fermieri 3


tehnice 1


socio economice 1

informații referitoare la analizele de sol 2



239

Ar trebui să transmită la Autoritățile regionale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice



tehnice 1


socio economice 1

Ar trebui să transmită la Autoritățile naționale, responsabile pentru elaborarea planurilor strategice



tehnice 1

informații privind solul din ariile protejate 2

socio economice 1




tehnice 1


socio economice 1

informații referitoare la analizele de sol 1







prioritățile stabilite de liderii politici, constituind apoi baza pentru planurile strategice. Doar 36,9%

dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse de

menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială

indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități.



240

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți




29 31,2% 44,6%



19 20,4% 29,2%




8 8,6% 12,3%






24 25,8% 36,9%



13 14% 20%

Total 93 100%


neînsumabile



241









Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți



19 18,4% 27,5%



10 9,7% 14,5%




8 7,8% 11,6%






aceste priorități

51 49,5% 73,9%



15 14,6% 21,7%

Total 103 100%


neînsumabile



242

În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (72,3%) au o percepție corectă la nivel






componentei comportamentale viitoare. 60,7% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a

colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale

cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și

habitatelor.



243






relevante

70,8%


Medie 72,3%








15,8%

28,3%

31,5%

29,2%

17%




instituții)


instituții)




Ecologică Natura 2000-Nivel național-MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE

244

DOMENIU DE LUCRU – MANAGEMENTUL FAUNEI SĂLBATICE



înțelegere și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare a rețelei Natura 2000 are la bază

mai degrabă rațiuni economice care implică dezvoltarea durabilă a localităților pe baza resursele

naturale de care dispun și mai puțin ideea de protejare și conservare a mediului ca valoare centrală.

79% au declarat faptul în siturile Natura 2000 principiile de bază se referă la gestionarea

responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel dezvoltarea economică durabilă la nivel

local sau regional.De asemenea 21,4% dintre persoanele intervievate consideră această rețea este

importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie la dezvoltarea


ar fi turismul, agricultura ecologică etc.




ar fi cele agricole și economice. La acest domeniu există un număr mai mare de persoane care

reclamă aceste dezavantaje ale rețelei decât media per total eșantion.








acest lucru.





32,6% dintre respondenți au identificat corect serviciile de mediu. Comparativ cu celelalte domenii



245

de lucru, la acest domeniu de lucru se remarcă un număr mai mic de persoane care acordă o

importanță deosebită biodiversității.


48,5% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de cunoaștere a procesului de

planificare strategică.




Persoanele intervievate nu au dat răspunsuri la întrebarea care viza strategiile/planurile

strategice utilizate, ceea ce poate indica un grad scăzut de informare privind elaborarea unor planuri

strategice sectoriale.













habitatelor.




Direcția Silvică








246






percepute sunt date de atragerea turiștilor (100%) și atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (93%).


protejarea și conservarea ariei naturale protejate (100%) cât și instituțiile statului. Referitor la


protejate.


92,8% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru

activitatea pe care o desfășoară iar 7,1% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru


Un procent de 7%-28% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000

nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile

locale (7,1%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (14,2%). Chiar mai mult

de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece


Date estimate.










Persoanele care se axează pe dezavantaje au un grad scăzut de înțelegere și acceptare. Cele mai



247


aduce. Tabelul de mai jos prezintă valorile obținute de indicatorii care măsoară

avantajele/dezavantajele aduse de Rețeaua Natura 2000.











28,5%


turiști



14,2%





7,1%



42,9%




50%






mediuliu dar să contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 27,5%







protejate



locale

7,1%


FAUNEI SĂLBATICE

248


Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e şi nu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ



locale

35,7% 50% 7,1% 7,1% Aria protejată aduce


locale





naturale protejate

50% 50% Membrii comunității



conservarea ariei

naturale protejate


depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

14,3% 7,1% 35,7% 21,4% 14,3% 7,1% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate






14,3% 7,1% 14,3% 28,6% 21,4% 7,1% 7,1% În ultimii ani ariile


povară pentru


de stat


FAUNEI SĂLBATICE

249


mai mulți turiști

57,1% 42,9% Ariile protejate



la crearea de noi



7,1% 14,3% 21,4% 50% 7,1% Ariile protejate nu au




Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea



7,1%




economice durabile


la atragerea de

fonduri publice sau

europene

57,1% 28,6% 7,1% 7,1% Ariile protejate


fonduri publice sau

europene

Ariile protejate


esențială pentru


42,9% 50% 7,1% Ariile protejate



durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

71,4% 14,3% 7,1% 7,1% Ariile protejate



care o desfășor


FAUNEI SĂLBATICE

250


FAUNEI SĂLBATICE

251


FAUNEI SĂLBATICE

252



253


România?




Total 14 100%


Prima întrebare viza importanța acestei rețele pentru România. Toate persoamele intervievate

apreciază ca importantă această rețea pentru România. Întrebarea are un ridicat grad de

dezirabilitate, de aceea mai relevant este procentul celor care au răspuns cu varianta “foarte




ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător. Respondenții

consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea existentă la ora actuală. O

altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea referitoare la dezvoltarea

durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate contribui la dezvoltarea

comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi.






254





Protejarea

mediului



durată lungă de timp.

8

Dezvoltarea

durabilă



2

Imaginea

României

Reprezintă capitalul natural al României 1

Management

comun pentru

ariile protejate

Prin intermediul acestei rețele se asigură o clasificare unitară a habitatelor 1

Atragerea de

fonduri

(europene/

publice)



1

Domeniul de

activitate al

respondenților



2






protecția naturii 8

rețea de arii protejate 1

biodiversitate 2

habitate 3

Deși rezultatele de la aceaste întrebări indică faptul că respondenții asociază siturile Natura


acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului poate fi mai degrabă din rațiuni economice care





255


regional

Nici un respondent nu a declarat faptul că motivația principală ține în mod deosebit de

protejarea și conservarea mediului înconjurător.




Natura 2000. Toți repondenții au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate poate fi

sugerat de răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică 71,4%

respectiv 78,6%.




declarat că se respectă aceste reglementări)


FAUNEI SĂLBATICE

256


Enunţ

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu

sunt foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord

cu acest

enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o



domenii cu cea legată de


71,4% 28,6% Nu este nevoie de o


naționale din diferite domenii

cu cea legată de siturile

Natura 2000

Este nevoie de o


de management a




78,6% 21,4% Nu este nevoie de o

armonizare a măsurilor de

management a resurselor

naturale din situri cu

obiectivele siturilor Natura

2000

Domeniul în care lucrez



2000 în siturile

desemnate

64,3% 28,6% 7,1% Domeniul în care lucrez nu


reglementările Natura 2000 în

siturile desemnate

Există probleme de




28,6% 50% 14,3% 7,1% Nu există probleme de




În siturile Natura 2000


50% 28,6% 14,3% 7,1% În siturile Natura 2000

principiile de bază se referă la


FAUNEI SĂLBATICE

257


responsabilă a resurselor

naturale pentru a se

asigura astfel

dezvoltarea economică

durabilă la nivel local sau

regional

gestionarea responsabilă a

resurselor naturale pentru a se

asigura astfel protejarea

mediului


FAUNEI SĂLBATICE

258


FAUNEI SĂLBATICE

259



260



Da 14 100%

Total 100 100%


se referea la intenția de implicare în acest management. Toate persoanele intervievate sunt de părere

că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la managementul siturilor Natura

2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca un anumit sector să

contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru care ar trebui realizat este

implementarea planurilor de management specifice sectorului în care își desfășoară activitatea

respondenții, armonizate cu planul de management al siturilor Natura 2000. 45,5% dintre

respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în întrebare. Per

ansamblu, se poate spune că toți repondenții au un grad ridicat de informare privind modul în care

sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor.



261

26.Dacă da, care din afirmațiile de mai jos reflectă, prioritățile care ar trebui urmărite pentru ca



Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți



siturilor

4 20,6% 36,4%



2 28,6% 18,2%




Natura 2000

5 33,5% 45,5%

Total 100%


neînsumabile



262





Măsuri

financiare acordarea uniformei de serviciu 1

aplicare sistem plati compensatorii proprietari terenuri natura 2000 1

investiții în mici afaceri în turism 1

investiții prin proiecte în parc 1

Măsuri

informare/

comunicare

activități de constientizare asupra problemelor de mediu cu impact la

nivel global 1

educarea populatieiu locale și a turistilor pentru adoptarea unor atitudini

corecte fata de natura 1

promovarea comunitatilor locale 1

Măsuri privind

cadrul legal acordarea unor autorizații și drepturi mai mari pe care personalul de

teren sa le aibe în timpul controlului efectuat în aria de responsabilitate 1

Măsuri tehnice oprirea exploatarii resurselor naturale 1


eliminarea din cadrul ariilro protejate a unor investiții care afecteaza

integritatea habitatelor și speciilor 1

creșterea nrului personalului de teren 1

conservarea biodiversității 1





Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri financiare.



263






2 14,3%



1 7,1%



4 28,6%

Nu răspund 7 50%

Total 14 100%



constructivă cu administratorii ariilor protejate, sunt informați ocazional cu privire la activitățile și

problemele ariilor protejate de către administrator. Dacă la aceste persoane se adaugă și procentul

celor care nu au dorit să răspundă la această întrebare, se poate estima că aproximativ 21,3% dintre

respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de arii protejate.

35,7% dintre persoane au declarat că au o colaborare bună cu administratorii de arii

protejate, cu efecte vizibile în elaborarea și implementarea planurilor de management ale

instituțiilor, astfel încât în aceste planuri să se regăsească obiectivele ariilor protejate.



264


intervievate







50%



mediului*

57,1%


siturilor

100%



64,3%




100%





265


intervievate



28,5%


durabile

14,2%


desfășor

7,1%





protejate

35,7%



7,1%







În concluzie, se poate afirmă că aproximativ 63,6% manifestă un grad ridicat de înțelegere

și acceptare a siturilor Natura 2000. Această acceptare se manifestă mai degrabă la nivel cognitiv.

Cu alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale, cu atribuții în




siturilor.









protejate și nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.



266


Pentru definirea conceptului de biodiversitate s-au avut în vedere trei afirmații. Toți

respondenți au identificat corect afirmația care definește biodiversitatea.










economice.

14 100%

Total 14 100%





Importantă 8 57,1%



Total 14 100%



267



Fundamentul

vieții

oamenilor

Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de hrană și

apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un loc unde




urmași.

3

Protejarea

biodiversității





neafectat.

4

Dezvoltarea

durabilă



printre care și turismului ecologic.

2

Fonduri

insuficiente

Nu sunt alocate suficiente fonduri 1

Imagine

Biodiversitatea este un subiect căruia i se acordă doar un interes declarativ 1



procentul celor care au declarat că biodiversitatea este “foarte importantă’’, 21,4%. O parte din

respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși fundamentul vieții oamenilor

și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe protejarea unor specii și habitate



268

din aceleași motive menționate mai sus. Unele persoane au menționat o serie de probleme cum ar fi

lipsa fondurilor sau faptul că se vorbește despre această rețea și se acordă importanță doar la nivel

declarativ, dar în practică lucrurile nu stau așa.

Dintre persoanele care și-au exprimat motivele pentru care consideră că biodiversitatea este

importantă, aproximativ 14,3% dintre persoane văd în biodiversitate o resursă fundamentală pentru

dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități iar 50% se axează pe protejarea acesteia

ca resursă fudamentală a vieții.



Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți


construcțiilor

2 2,4% 14,3%




9 10,7% 64,3%




6 7,1% 42,9%

hrana 7 8,3% 50%




8 9,5% 57,1%


mediului

10 11,9% 71,4%



mediului

7 8,3% 50%



bilanțuri de mediu 5 6% 25,3%

valoarea estetică a peisajului 6 7,1% 28,6%

recreere 5 6% 35,7%



neînsumabile




269




se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 51,5% din total răspunsuri







Aproximativ 51% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de



de 34,7%. Prin urmare putem afirma faptul că aproximativ 34,7% din respondenți înțeleg valoarea reală

a conceptului de biodiversitate.



270


Definirea corectă a biodiversității 100%




Medie 51%




Medie 34,7%





271


STRATEGICĂ







2 14,3%




12 85,7%

Total 14 100%










272







implementării.

1 7,1%






rezultatelor.

9 64,3%







2 14,3%




2 14,3%

Total 14 100%



273




răspunsuri

Procente din total

respondenți



10 20,8% 71,4%




traficului auto.

1 2,1% 7,1%

O viziune de dezvoltare împărtășită 9 18,8% 64,3%


Total 48 100%


neînsumabile


esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și normativele de aplicare a legislației

specifice domeniului analizat. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se

poate afirma faptul că 57,1% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării

strategice. Aceste persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.



274

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți



a menționat trei componente 2 14,3%



Total 14 100%



Da 2 14,3%

Nu 12 85,7%

Total 14 100%

Datele indică faptul că 14,3% din persoanele intervievate a participat la elaborarea unor


O altă întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Persoanele care

au participat la elaborarea de strategii au declarat că a participat la o strategie sau la un număr de 2-

5 strategii.



1 1 50%

Între 2 și 5 1 50%

Total 2 100%



275

14.Ați furnizat/furnizați informații pentru elaborarea de strategii/planuri strategice?


Da 3 21,4%

Nu 10 71,4%

Nu răspund 1 7,1%

Total 14 100%

Un alt aspect legat de elaborarea unor strategii a vizat furnizarea de informații și frecvența

furnizării acestor informații. Astfel, din total persoane intervievate 21% au declarat că au furnizat

informații pentru elaborarea de planuri strategice. Aceste persoane au transmis astfel de informații

săptămânal sau lunar.



276




Lunar 2 66,7%

Total 3 100%









Medie 48,5%



277










Importantă 8 57,1%



Total 14 100%




14,3%.




Uneori 5 35,7%

Deloc 1 7,1%

Total 14 100%



278


desfășoară, după o strategie. Dar la întrebarea referitoare la documentul strategic după care se

ghidează nici un respondent nu a identificat corect un astfel de document. Prin urmare, persoanele

intervievate consideră că se ghidează după astfel de strategii dar în realitatea acest lucru nu se

întâmplă.



Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată -

În concluzie, se poate spune că nici una din persoanele intervievate nu folosesc documente

strategice în activitatea pe care o desfășoară deși ei consideră că fac acest lucru.



279




NATURA 2000

3.Cum ați defini dumneavoastră conceptul de dezvoltare durabilă?


Echilibru

între

aspectele

sociale,

economice și

ecologice






4

Interes pentru

generațiile

viitoare




generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității

lor de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de

acestea.

3

Valorificarea

resurselor

naturale

Reciclarea unor resurse pentru o stabilitate ecologică 1

Dimensiunea

economică

(principala

dimensiune)


economică dar fără a prejudicia mediul înconjurător astfel încât să

existe beneficii maxime cu impact minim. Prin acest tip de dezvoltare

se poate crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul

și astfel se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele

țintite.

4

Management

pe termen

lung




mediul

1





Dezvoltarea durabilă, la fel ca la întrebarea închisă, este percepută în primul rând prin

dimensiunea preocupării pentru a asigura un echilibru între activitățile economice, sociale și

impactul asupra mediului înconjurător. Există un segment al populației care în definirea conceptului

pune accent mai mare pe generațiile viitoare. Să lași generațiilor viitoare resursele de care ai



280

beneficiat și tu este ideea de bază. Există aproximativ 28,6% dintre respondenți care văd

dezvoltarea durabilă preponderent prin dimensiunea economică.






14 100%

Total 100%



Enunț

Sunt de acord cu

acest enunț, nu cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunț,

decât cu

celălalt

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunțuri

Enunț

Pentru realizarea unei

planificări strategice

pentru dezvoltare

durabilă este necesar să

se armonizeze legislația

și strategiile din toate

domeniile relevante

66,7% 33,3% Pentru realizarea unei

planificări strategice

pentru dezvoltare

durabilă nu este

necesar să se

armonizeze legislația

și strategiile din toate

domeniile relevante



281


declarative înalte și în ceea ce privește măsurile de management pentru aceste situri. Toți

respondenții și-au exprimat acordul cu armonizarea legislației și a strategiilor din toate domeniile







282


Natura 2000:


rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este


INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

14,3% 14,3% 71,4%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

14,3% 7,1% 78,6%


PĂDURILOR

7,1% 28,6% 21,4% 35,7% 7,1%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 7,1% 28,6% 21,4% 28,6% 14,3%

5 OCOALELE SILVICE 7,1% 21,4% 14,3% 42,9% 14,3%



21,4% 28,6% 7,1% 7,1% 35,7%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


7,1%% 92,9%


ŞI AGROCHIMICE

7,1% 92,9%



14,3% 85,7%



ŞI PESCUIT

7,1% 7,1% 85,7%



7,1% 92,9%



7,1% 42,9% 35,7% 14,3%


APELE ROMÂNE

21,4% 7,1% 7,1% 64,3%



7,1% 42,9% 21,4% 28,6%



7,1% 7,1% 14,3% 35,7% 7,1% 28,6%


ARII PROTEJATE

7,1% 21,4% 28,6% 14,3% 28,6%


LOCALE

14,3% 21,4% 28,6% 7,1% 28,6%


siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei Regia Națională a Pădurilor (57,1%), Ocoalele

Silvice (57,2%), Direcția Silvică (50%), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (42,8%),

administratorii/custozii de arii protejate (42,9%). Pe locul doi, cu scoruri similare, se situează

AgențiaJjudețeană de Protecția Mediului (35,7%) și autoritățile județene și locale (35,7%).



283

21.a.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



cazul


AGRICULTURĂ

14,3% 7,1% 78,6%


RURALĂ

7,1% 7,1% 85,7%



VÂNĂTOARE

35,7% 7,1% 57,1%



100%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 100%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7,1% 100%


RURALĂ ŞI PESCUIT

100%


ZOOTEHNIE

100%


11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 100%


MEDIU

64,3% 35,7%

13 MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 50% 50%




284

21.b.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



cazul


AGRICULTURĂ

14,3% 85,7%


RURALĂ

7,1% 92,9%



VÂNĂTOARE

50% 50%



100%




RURALĂ ŞI PESCUIT

100%


ZOOTEHNIE

100%




MEDIU

7,1% 92,9%


14 ADMINISTRATORII/CUSTOZII DE ARII PROTEJATE 50% 50%

21.c.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



cazul


AGRICULTURĂ

21,4% 78,6%


RURALĂ

14,3% 85,7%



VÂNĂTOARE

42,9% 57,1%



100%




RURALĂ ŞI PESCUIT

100%


ZOOTEHNIE

100%




MEDIU

57,1% 42,9%





285

21.d.Cum evaluați activitatea celorlalte instituții sau sectoare relevante în problematica siturilor



cazul


AGRICULTURĂ

14,3% 85,7%


RURALĂ

14,3% 85,7%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 35,7% 14,3% 50%


VÂNĂTOARE%

21,4% 21,4% 57,1%



100%




RURALĂ ŞI PESCUIT

100%


ZOOTEHNIE

100%




MEDIU

14,3% 7,1% 78,6%





286

Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, care iau în

calcul datele puse la dispoziție sau care sau dau răspunsuri diferitelor solicitări sunt Direcția Silvică,

Agenția Județeană de Protecția Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu,

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și administratorii de arii protejate.

Toate instituțiile se implică mai puțin în organizarea de dezbateri sau în a da răspunsuri

diferitelor solicitări comparativ cu solicitările de date.



287




Direcția Silvică








288





Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul


AGRICULTURĂ 57,1% 42,9%


DEZVOLTARE RURALĂ 64,3% 35,7%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 100% 4 INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC

ŞI VÂNĂTOARE 92,9% 7,1%



SĂDITOR

42,9% 7,1% 50%


AGROCHIMICE 42,9% 7,1% 50%



42,9% 7,1% 50%


DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT 50% 14,3% 35,7%


ÎN ZOOTEHNIE 50% 7,1% 42,9%


MEDIULUI 100%

11 AUTORITATEA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE 71,4% 28,6% 12 COMISARIATUL JUDEŢEAN AL


85,7% 14,3%


CLIMATICE 85,7% 14,3%










bună în viitor.


comunicarea prezentă: Direcția Silvică, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, administratorii

ariilor protejate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Comisariatul Județean al Gărzii

Naționale de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare.



289


în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Direcția pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Oficiul pentru

Ameliorare și Reproducţie în Zootehnie, Autoritatea Naţională Apele Române.



regională:


reprezentanții proprietarilor, Silvicultura sau autoritățile locale, responsabile pentru elaborarea

planurilor strategice și cu administratorii de arii protejate. Această colaborare este mai degrabă

unidirecțională. Se primesc informații dar nu prea se transmit.






290


cererea pentru desfășurarea activităților în zonă 1

solicitări avize 4

composesorate 1


cererea pentru desfășurarea activităților în zonă 1

documente relevante 1


cote de recoltare și evaluari 1


aviz privind desfășurarea activității 1


aviz privind desfășurarea activității 1





composesorate 1






în țară. Cele mai mult persoane (53,8%) consideră că proiectele de finanțare se realizează după

prioritățile economice, sociale și politice iar apoi se alocă fondurile europene pe aceste priorități.. Doar

38,5% dintre respondenți au declarat că planificarea strategică se realizează după prioritățile impuse

de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare economică și socială

indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de aceste priorități.



291

Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți




7 46,7% 53,8%






5 33,3% 38,5%



3 20% 23,1%

Total 15 100%


neînsumabile



292



Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți



4 26,7% 30,8%




1 6,7% 7,7%






aceste priorități

10 66,7% 76,9%

Total 15 100%


neînsumabile







293








relevante

66,7%


Medie 71,8%








21,4%

27,5%

23%

27,5%

12,8%




instituții)


instituții)



În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate (71,8%) au o percepție corectă la nivel






componentei comportamentale viitoare. 68,9% dintre respondenți și-au manifestat interesul de a

colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale

cu respectarea conservării naturii şi a tuturor măsurilor impuse de lege pentru protecția speciilor și

habitatelor.


Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE

294

DOMENIU DE LUCRU – AUTORITĂȚI LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE




Deși la nivel declarativ aceste persoane spun că acordă importanță rețelei Natura 2000 din

motive de protejare a mediului în conjurător (aproximativ 34,7% dintre respondenții din acest

domeniu acordă importanță acestei rețele din motive ce țin de protejarea strictă a mediului

înconjurător.) răspunsurile la întrebarea referitoare la principiile de bază ale acestei rețele relevă o

altă viziune a repondenților. 75,1% dintre persoane consideră că în siturile Natura 2000 principiile

de bază se referă la gestionarea responsabilă a resurselor naturale pentru a se asigura astfel

dezvoltarea economică durabilă la nivel local sau regional și doar 11,2% consideră că principiul de

bază este protejarea mediului înconjurător. În plus, 33,8% dintre persoanele intervievate consideră

această rețea este importantă datorită faptului că aceste situri sunt un mijloc prin care se contribuie

la dezvoltarea comunităților, prin atragerea de fonduri și prin dezvoltarea unor activități aducătoare

de profit, cum ar fi turismul, agricultura ecologică etc. Prin urmare, o parte din persoane vâd în

această rețea o modalitate de protejare a mediului înconjurător, iar altă parte văd în această rețea o

modalitate de dezvoltare a comunităților.











creearea de locuri de muncă în comunitățile vizate. Aproximativ 39% dintre respondenți reclamă

acest lucru. Persoanele din acest domeniu reclamă într-un număr mai mare faptul că instituțiile

statului nu depun suficiente eforturi pentru gestionarea ariilor protejate, o slabă comunicare între

părțile implicate în gestionarea siturilor și nerespectarea reglementărilor Natura 2000 în siturile

desemnate.



295







Se remarcă un număr mare de respondenți care au cunoștințe solide despre procesul de


necesare elaborării unor planuri strategice. 48% dintre persoanele intervievate au un grad ridicat de





Aproximativ 56,8% din persoanele intervievate folosesc documente strategice în activitatea

pe care o desfășoară și acordă importanță acestui proces. Persoanele din acest domeniu alături de

de persoanele din Silvicultură au identificat corect cele mai multe documente strategice.










comportamentale viitoare. Doar 63 % dintre respondenți și-au manifestat interesul de a colabora cu

diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări locale/regionale cu


habitatelor.



296








Direcția Silvică





297






percepute sunt date de atragerea turiștilor (92,9%) și atragerea fondurilor publice sau europene

pentru aceste zone (91,5%).


protejarea și conservarea ariei naturale protejate (93%) cât și instituțiile statului. Referitor la

acestea, 39% consideră că aceste instituții nu depun suficiente eforturi pentru protejarea ariei

protejate.


84,9% dintre aceștia consideră că ariile protejate reprezintă o resursă esențială pentru

activitatea pe care o desfășoară iar 1,9% declară că această rețea reprezintă un obstacol pentru


Un procent de 5%-17% dintre respondenți consideră că implementarea Rețelei Natura 2000

nu a condus la beneficii socio-economice cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în comunitățile

locale (17,4%) sau dezvoltarea activităților agricole și economice durabile (5,2%). Chiar mai mult

de atât, o parte din aceste persoane sunt nemulțumite de implementarea acestei rețele deoarece


Date estimate.













298


aduce.











16,9%


turiști



5,2%





1,9%



64,8%




76,1%


care o au autoritățile responsabile de gestionarea acestori situri din perspectiva respondenților. 39%

dintre respondenți reclamă o implicare scăzută a autorităților statului în gestionarea ariilor protejate.

De asemenea, se consideră că autoritățile direct responsabile nu au depus eforturi suficiente ca prin

implementarea unor proiecte în aceste arii protejate să contribuie la protejarea mediuliu dar să

contribuie și la dezvoltarea localităților prin crearea de noi locuri de muncă. 17,4% dintre

respondenți au declarat acest lucru.






protejate

39% Ariile protejate nu au condus la crearea


locale

17,4%

Evaluarea nivelului de informare și acceptare al populației privind importanța biodiversității și Rețeaua Ecologică Natura 2000-Nivel național-AUTORITĂȚI

LOCALE/REGIONALE/NAȚIONALE

299


Enunţ

Sigur acest

enunţ mi

se

potriveşte

şi nu

celălalt

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă

enunţul

acesta mi se

potriveşte

cât de cât

Cred că

mai

degrabă

acest enunţ

mi se

potriveşte,

nu celălalt

Sigur

acest

enunţ mi

se

potriveşt

e şi nu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ



locale

53,1% 28,2% 5,2% 3,8% 1,9% 0,9% 0,9% 6,1% Aria protejată aduce


locale





naturale protejate

76,1% 14,6% 2,3% 0,9% 0,5% 0,9% 4,7% Membrii comunității



conservarea ariei

naturale protejate


depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate

16,9% 17,4% 11,7% 9,4% 4,2% 14,6% 20,2% 5,6% Instituțiile statului nu

depun suficiente

eforturi pentru

gestionarea ariilor

protejate






23,5% 27,2% 19,7% 8% 2,8% 8,9% 5,2% 4,7% În ultimii ani ariile


povară pentru


de stat



300


mai mulți turiști




la crearea de noi



23,9% 20,2% 16,4% 15% 4,7% 6,1% 6,6% 7% Ariile protejate nu au




Ariile protejate

favorizează

dezvoltarea



43,2% 25,8% 13,1% 6,1% 1,9% 1,9% 1,4% 6,6% Ariile protejate



economice durabile


la atragerea de

fonduri publice sau

europene

64,3% 23% 4,2% 1,9% 6,6% Ariile protejate


fonduri publice sau

europene

Ariile protejate


esențială pentru





durabile

Ariile protejate


esențială pentru


desfăşor

63,8% 10,3% 10,8% 7% 0,5% 1,4% 6,1% Ariile protejate



care o desfășor



301



302



303


România?







Total 213 100%








ierarhia motivelor este cea referitoare la protejarea mediului înconjurător, întrunind 73 de

răspunsuri. Respondenții consideră că prin această rețea se poate proteja mai bine biodiversitatea

existentă la ora actuală. O altă dimensiune importantă, dar situată pe locul secund, este cea

referitoare la dezvoltarea durabilă. Cu alte cuvinte, se consideră că prin această rețea se poate

contribui la dezvoltarea comunităților din interiorul siturilor și din împrejurimi. Următoarele



304

categorii de motive sunt mai puține enunțate și se referă la faptul că prin intermediul acestei rețele

se pot atrage fonduri publice sau europene pentru zona respectivă, se asigură un cadru comun de

management pentru ariile protejate, se contribuie la un mediu mai curat și la o informare mai bună a

cetățenilor despre impactul acțiunilor lor asupra mediului înconjurător. Prin această rețea se poate,

de asemenea, construi și un brand al țării noastre, deoarece este printre puținele țări care mai are

ecosisteme complexe și specii și habitate rare (pe cale de dispariție). 6,6% dintre respondenți

reclamă o serie de probleme legate de această rețea sau menționează faptul că aceată rețea nu este

decât o obligație UE.








Protejarea

mediului



durată lungă de timp.. Însă restricțiile privind activitățile permise sunt

prea puține în unele cazuri. Se asigură protecția zonelor cu fauna și flora

cele mai importante pentru România dar și pentru Europa. 73

Dezvoltarea

durabilă



Având printre cele mai mari situri Natura 2000 din Europa, atragem

turiști, bani UE pentru o dezvoltare durabilă, iar generațiile viitoare pot fi

mulțumite de prezervările actuale ale natura 2000. Siturile ar putea

deveni foarte importante dacă acestea s-ar constitui cu mai multă

responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.

Se contribuie astfel, la dezvoltarea unui turism sănătos bazat pe

diversitate etno-culturală, conservarea și utilizarea durabilă a

patrimoniului natural.

Modul de constituire și de administrare a ariilor naturale protejate va lua

în considerare interesele comunităților locale, facilitându-se partciparea

reprezentanților acestora în consiliile consultative pentru aplicarea

măsurilor de protecție, conservare și utilzare durabilă a resurselor natural,

încurajându-se menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale locale

în valorificarea acestor resurse în beneficiul comunității.



dar în contextul protecției mediului. 49

Imaginea

României



venit pentru România. Aceasta poate contribui în viitor la dezvoltarea

unor sectoare economice și astfel poate crește nvelul de bunăstare din 18



305

România (prin protejarea naturii). România este țara cu cea mai mare

biodiversitate din UE și deține o serie de de specii și habitate rare, iar

acest lucru poate fi un avantaj pe viitor. Putem să valorificăm aceste

elemente astfel încât să se asigure o dezvoltare durabilă. Prin intermediul

acestei rețele o serie de arii protejate din România vor fi cunoscute la

nivel european. Prin intermediul acestei rețele identitatea noastră ca țară

este redată.

O obligație

impusă de UE

Rețeaua este percepută ca o obligație dată de UE și o împovărare pentru

statul roman, deoarece în interiorul rețelei sunt impuse condiții de care

autoritățile române sunt nevoite să țină cont, ceea ce în alte rezervații, nu

se întâmplă. Fără această rețea nu se pot primi bani de la UE pentru

protejarea mediului. Protejarea naturii trebuie să fie o prioritate dar nu

trebuie să trebuie să fie o povară pentru statul roman.

Nu se înțelege exact care este rolul acestei rețele. 7

Management

comun pentru

ariile protejate





biodiversității 5

Probleme în

această rețea

Această rețea ar putea deveni foarte importantă dacă siturile s-ar constitui

cu mai multă responsabilitate și dacă ar fi aplicate compensațiile N2000.

Restricțiile privind activitățile permise sunt prea puține în unele cazuri, nu

sunt reglementate.

În lipsa unor măsuri concrete de partajare a zonelor cu potențial de

dezvoltare durabilă, proliferează inițiative aberante de tip RNGC

Nu este inteles pe deplin rolul retelei Natura 2000. Nu se vede care este

diferența între o arie protejată N2000 și o zonă geografică obișnuită din

punct de vedere administrativ. 7

Atragerea de

fonduri

(europene/

publice)



5

Cadru

legislativ





obligându-ne să ne dezvoltăm responsabil. 5

Informarea

cetățenilor


protejarea mediului înconjurător 2

Domeniul de

activitate al

respondenților



1


peisaje diverse și nealterate 1

Preocupări

științifice

Există preocupări științifice pentru această rețea, cercetare, stadiu de

practică ale studenților. 1



306







(biodiversității/naturii/habitate/specii) 66


biodiversitate 25






ecologie 1

munții Ciucaș/Bucegi/Retezat 1

frumusețe 2



zone care au potential ecologic dar care au nevoie urgentă de protejare-

vulnerabile 1

peisaje 1

verde 2



natural) 7


viitor 1

autenticitate

benefică pentru România 1

proiecte,fonduri europene 1

resurse 1

oportunitate 3

mulți tineri angajați 1

importantă/benefică pentru comunitate 2

Probleme generate



307

ambiguitate 1

conflict 1

nesiguranță 1

o problemă în plus 1


importanță 2

diversitate 1

custode 1

necesitate 1

evaluare adecvată 1

Deși rezultatele de la această întrebare indică faptul că respondenții asociază siturile Natura


acestei asocieri. Asocierea cu protejarea mediului este mai degrabă din rațiuni economice care




regional








Natura 2000, 88,8% au declarat acest lucru. Un procent mai aproape de realitate poate fi sugerat de

răspunsurile date la categoria „sunt de acord cu acest enunț, nu cu celălalt”, adică 74,2% respectiv

76,1%.




declarat că se respectă aceste reglementări)



308


Enunţ

Sunt de

acord cu

acest

enunţ, nu

cu

celălalt

Sunt de

acord mai

degrabă

acest

enunţ,

decât cu

celălalt

Deşi nu

sunt foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord

cu acest

enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Deşi nu sunt

foarte

hotărât(ă)

parcă sunt

de acord cu

acest enunţ

Sunt de

acord mai

degrabă

acest enunţ

decât cu

celălalt

Sunt de acord

cu acest

enunţ, nu cu

celălalt

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Este nevoie de o

armonizare a



cu cea legată de


74,2% 14,1% 0,5% 0,9% 10,3% Nu este nevoie de o

armonizare a



cu cea legată de


Este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a




76,1% 10,8% 1,9% 0,9% 10,3% Nu este nevoie de o

armonizare a

măsurilor de

management a

resurselor naturale

din situri cu


Natura 2000

Domeniul în care

lucrez respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

67,1% 16,9% 3,3% 1,4% 11,3% Domeniul în care

lucrez nu respectă

obiectivele şi


2000 în siturile

desemnate

Există probleme de

comunicare între



31,5% 27,7% 13,6% 6,6% 1,4% 5,6% 1,9% 11,7% Nu există probleme






309


În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel dezvoltarea


nivel local sau

regional

51,6% 20,2% 3,3% 2,3% 0,9% 2,3% 8% 11,3% În siturile Natura

2000 principiile de

bază se referă la

gestionarea

responsabilă a

resurselor naturale

pentru a se asigura

astfel protejarea

mediului



310



311



312



Da 165 77,5%

Nu 17 8%


Total 213 100%


se referea la intenția de implicare în acest management. O proporție de 77,5% din populația

investigată este de părere că sectorul în care își desfășoară activitatea ar trebui să participe la

managementul siturilor Natura 2000. A doua întrebare vizează prioritățile care ar trebui urmărite

pentru ca un anumit sector să contribuie la managementul acestor situri. Astfel, principalul lucru

care ar trebui realizat este respectarea prevederilor planurilor de management ale siturilor. 59,6% dintre

respondenți consideră acest lucru prioritar față de celelalte măsuri posibile enunțate în întrebare. Per

ansamblu, se poate spune că 76% dintre respondenți au un grad ridicat de informare privind modul

în care sectorul din care fac parte ar putea contribui la managementul siturilor și doar 24%

consideră că planurile de management ale siturilor ar trebui armonizate după planurile din sectorul

de lucru al respondenților.



313




Număr

răspunsuri

Procente

din total

răspunsuri

Procente din

total

respondenți



siturilor

60 20,4% 35,1%



41 13,9% 24%



102 34,7% 59,6%




Natura 2000

91 31% 53,2%

Total 294 100%


neînsumabile



314





Măsuri

financiare

acordarea de resurse financiare pentru gestionarea siturilor N2 3

acordarea de plati compensatorii proprietarilor de teren 11

asigurarea resurselor financiare în vederea monitorizarii periodice a faunei

și florei ariilor protejate 1

atragerea de fonduri pentru administratori 1

compensații pentru acoperirea costurilor suplimentare prin utilizarea

tehnologiilor traditionale la recoltarea resurselor naturale 1

compensații pentru noninterventii 1

compensații pentru restictiile impuse 1

compensatiile pentru proprietari 1

creșterea accesabilitatii la fonduri pentru implementarea de proiecte în

vederea conservarii speciilor periclitate din sit 1

dotarea cu echipament necesar acticitatii de teren 4

finantarea realizarii/implementării planurilor de management pentru ariile

care nu sunt atribuite în custodie 2

stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un

efect negativ asupra mediului și pentru care nu exista solutii pentru

reducerea efectelor 1

strategii viabile de finanțare ale a.n.p. 1

Măsuri

informare/

comunicare

aplasare de panouri informative despre situl respectiv pentru locuitorii din

proximitate sau pentru turisti 1

trebuie crescut gradul de colaborare între autorități 1

colaborarea cu administratorii ariei 2

comunicare interna și externa este necesara mai multa comunicare și

transaparenta 1

constientizarea comunitatilor asupra necesitatii protectiei și conservarii

habitatelor 2

constientizarea și informarea autoritatilor publice locale privind cerintele

natura 2000 1

feed backul din partea celor direct implicati-nu exista feed back și astfel nu

se pot adopta cele mai bune măsuri 1

implicarea comunitatii la luarea deciziilor 1

implicarea comunitatilor locale pentru dezvoltare durabilă 1

implicarea mInisterului de resort în rezolvarea divergentelor intre institutii 1

convocarea și participarea autoritatilor interesate 1

convocarea și participarea custozilor la grupuri de lucru și dezbateri publice 1

educatie,cosntientizare pentru conservarea biodiversității 1

incurajarea custodiei/administrarii 1



315

informare,comunicare,instruire pentru protejarea mediului 1

informarea corecta, transparenta de cea mia buna practica în situri nat 2000 1

informarea opiniei publice 2

informarea și participarea comunitatii la procedura de conservare a zonelor

protejate 1

informări periodice 1

instruirea și constientizarea publicului 1

organizarea de informări și sedinte cu factori de decizie locali 1

orientare catre comunitati locale 1

o mai buna colaborare intre factorii interesati din siturile natura 2000 și

intelegerea importantei conservative a acestora 1

protocoale de colaborare cu instit statului cu rol de verificare 1

Măsuri

creșterea

capacității

personalulu

i angajat

cunoasterea startegiei judetene privind Natura 2000 1

cunoasterea tuturor ariilor protejate din judetul BV 1

cunosatera legislației de baza referiotaore la aceasta -Natura 2000 1

participare la cursuri în vederea perfectionari 11

Măsuri

privind

cadrul legal

intarirea capacitatii de control și implementare a legislației în randul

angajatilor/custozilor 1

interzicerea accesului în sit cu mijloace motorizate off road 1

interzicerea activităților daunatoare pentru mediu 1

interzicerea arderii vegetatiei 2

interzicerea carierelor de nisip/pietris în ariile protejate 1

interzicerea desecarilor, a defrisarilor și a construirii de drumuri forestiere 1

interzicerea desfrisarii speciilro vegetale de interes comunitar și incurajarea

defrisarii speciilor vegetale invazive 1

interzicerea distrugerii plantelor(flora) 1

interzicerea pasunatului în anumite zone 1

interzicerea vanatorii carnivorelor mari în siturile Siriu și Penteleu 2

interzicerea vanatorii în siturile Natura 2000 2

interzicerea,limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1

interzicerea/limitarea folosirii mijloacelor

auto(ATV,motociclete,autovehicule) pe drumurile forestiere 1

interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apa 1

interzicerea/limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1

intarirea capacitatii de control și implementare a legislației în randul

angajatilor/custozilor 1

interzicerea accesului în sit cu mijloace motorizate off road 1

interzicerea activităților daunatoare pentru mediu 1

interzicerea arderii vegetatiei 2

interzicerea carierelor de nisip/pietris în ariile protejate 1



316

interzicerea desecarilor, a defrisarilor și a construirii de drumuri forestiere 1

interzicerea desfrisarii speciilro vegetale de interes comunitar și incurajarea

defrisarii speciilor vegetale invazive 1

interzicerea distrugerii plantelor(flora) 1

interzicerea pasunatului în anumite zone 1

interzicerea/limitarea folosirii mijloacelor

auto(ATV,motociclete,autovehicule) pe drumurile forestiere 1

interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apa 1

interzicerea/limitarea taierilor în habitatele forestiere prioritare 1

legislație clara privind managementul ariilor nat protejate+ stabilirea fara

schimbari anuale 1

limitarea accesului public 2

limitarea accesului public în situri cu mijloace motorizate 1

limitarea artificializarilor drumuri forestiere defrisari diverse constructii 1

limitarea dezvoltarii transportului naval 1

limitarea factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor 1

limitarea fragmentarii ariilor protejate în scopul intereselor economice 1

limitarea nrului de caini suprafața pasunata și obligativitatea utilizarii

jujeului pentru fiecare caine 1

limitarea sectoarelor cu eroziune din limitele celor 2 situri 1

legislație clara privind managementul ariilor nat protejate+ stabilirea fara

schimbari anuale 1

modificarea/completarea legislației specifice 1

restrangerea impactului activităților antropice 1

restrictionarea activităților antropice conf zonarii interne 1

restrictionarea vanatorii carnivorelor mari în siturile Nat 2000 1

sanctiuni stricte 1

sprijin juridic și crearea tribunalului de mediu la nivel national 1

Măsuri

privind

planificarea

strategică

adaptarea planului de management cf situatiilro intalnite 3

elaborarea de planuri de management 6

elaborarea unor strategii de management pentru protejarea unor specii din

sit Nat 2000 1

elaborarea unor strategii pentru elaborarea competentelor ce revin

comunitatilor locale 1

introducerea masurilor de management ale AP în documentele de

planificare de la nivel local, în mod concret 1

plan de afaceri bazat pe protejare amediului 1

planificare strategica cat mai bine pusa la punct 1




317

planuri integrate de management 1

Măsuri

tehnice aplicarea masurilor care sa mentina și / sau sa inbunatateasca starea de

conservare a unor specii comunitare 1

armonizarea planurilor de amenajare a teritoriului cu prevederile legale în

dome iul siturilor natura 2000 1

armonizarea planurilor urbanistice ale UATurilor cu planul de management 1

armonizarea politicilor locale cu cerintele planurilor de management ale

ariilor protejate 1

atribuirea în custodie/administrare a ariilor naturale protejate care nu au

administrator/custode 1

avizarea planurilor de management 1

cartarea urmata de mentinerea și monitorizarea acestora 2

cautarea,mentinerea sau unde este cazul refacerea starii de conservare

favorabila habitatelor urmata de monitorizarea acestora 1

combaterea braconajului pentru speciile de interes cinegetic sau a colectarii

diferitelor specii flora sau fauna 1

conservare specii,habitate ,peisaje 2

continuarea desfasurarii activităților de pășunat și cosit în stilul traditional,

rational 1

corelarea planului de management al parcului national cu cele ale sitului 1

corelarea tuturor datelor din teritoriu 1

crearea unei infrastructuri de interpretate și informare a comunitatilor locale

și a vizitatorilor cu privire la necesitatea de conservare a speciilor și

habitatelor comunitare 1

evaluarea impactului asupra comunitatii 1

evaluarea starii de conservare aspeciilor și habitatelor care fac obiectul

declararii arealului ca și sit natura 2000 1

evitarea suprapasunatului și practicarea unui turism ecologic 1

ex . pentru paduri de larix decidua și/sau pinus cembra , evitarea taierilor

arborilor batrani 1

ex.pentru pajisti ,fanete,montane ,evitarea asupra pasunatului,care poate

duce la degradarea lor detarminand tranzitia acestora în spre nardete. de

asemenea se recomanda cosirea acestora incepand cu sf lunii iulie cand maj

speciilor pomponente au fructificat 1

ex: pentru tufarisul de jneapan interdictie totala pentru taieri,recoltarea

lastarilor,constituirea unor trasee turistice ocolitoare cu interdictia camparii

în zone apropiate habitatului 1

exploatarea durabilă a masei lemnoase 1

exploatarea resurselor controlabile 1

feed backul din partea celor direct implicati-nu exista feed back și astfel nu

se pot adopta cele mai bune măsuri 1

folosirea de materiale traditionale lemn stuf pentru diverse amenajari

constructii 1



318

gestionarea durabilă a resurselor 3

imbunatatirea sistemelor de cercetare din aria protejată pentru a cunoaste

conexiunile dintre specii și factorii de mediu în vederea stabilirii unor

măsuri de conservare eficienta 1

împăduriri 2

implementarea planurilor de management 8

desfasurarea de activit traditionale în parc-pășunat,cosit 1

diminuarea impactului asupra sitului 1

agricultura fara îngrășăminte chimice 1

elaborarea și aplicarea planurilor de monitorizare a speciilor și habitatelor

comunitare 1

în pajisti alpine și boreale pe substrat calcaros se recomanda evitarea

suprapasunatului și mentinerea unui pășunat traditional, alaturi de

practicarea unui turism ecologic 1

luarea unor măsuri pentru a ne asigura ca orice strategie/proiect elaborat nu

sunt susceptibile sa afecteze starea de conservare a habitatelor 1

mai multe proiecte în acest domeniu 1

marirea personalului de specialitate, de teren și atragerea serviciilro de

voluntariat 7

masurile de prevenire,reducere și compensare a efectelor semnificative

asupra mediului 1

mentinerea pe termen lung a resurselor naturale 1

modificare limite zona tampon 1

monitorizare specii habitate peisaj 2

practicarea unei agriculturi extensive 1

protejarea unor specii 3

prouecte de finanțare care sa duca la indeplinirea obiectivelor 1

pug-urile și puz-urile ar trebui armonizate cu prevederile planurilor de

mamagenent 1

refacerea infrastructurii interne 1

regimul constructiilor 1

reglementare legislativa cu privire la atributiile, drepturile și obligatiile

custozilor 1

reglementarea pasunatului prin mentinerea efectivelor de animale conform

bonitatii fiacrei pasuni 1

regulamentul de urbanism 1

respectarea prevederilor PM 5

respectarea strategiilor de management ale ariei și corelarea lor cu ale

sitului 1

resposabilitatea, o coercitie justa, trasnparenta, beneficiarilor detinatori de

terenuri nat 2000 1

sprijin din partea organelor de control și reglementare apm gnm jandamerie 1



319

cu aplicarea ferma a legislației de mediu în ariile nat protejate

stabilirea masurilor de conservare necesare implicand,daca este

cazul,planuri de management adecvate specifice siturilor sau integrate în

alte planuri de management 1

stabilirea masurilor de management ale pndj și corelate cu ale sitului 1

valorificarea potential turistic 1





Agricultură, țin de măsuri tehnice și măsuri privind cadrul legal. De asemenea, se consideră

importante și o serie de măsuri financiare, de creșterea capacității personalului angajat, măsuri de

informare/comunicare sau măsuri privind planificarea strategică.






7 3,3%



17 8%



management relavante pentru sectorul nostru.

25 11,7%



45 21,1%



28 13,1%



49 23%


Total 213 100%



320






poate estima că aproximativ 31% dintre respondenți nu au o colaborare bună cu administratorii de

arii protejate.






321


intervievate







76,1%



mediului

34,7%


siturilor

77,5%



43,7%




76%




intervievate



16,9%


durabile

5,2%


desfășor

1,9%




322




protejate

39%



17,4%



Relație deficitară a instituțiilor cu administratorii ariilor protejate 31%




În concluzie, putem afirmă că aproximativ 61,4% manifestă un grad ridicat de înțelegere și


alte cuvinte, actorii sociali implicați în gestionarea resurselor naturale sau cu atribuții în




siturilor.









protejate, nu se respectă întocmai reglementările siturilor Natura 2000.



323







20 9,4%



23 10,8%







economice.

168 78,9%


Total 213 100%




răspuns eronat sau nu au dorit/nu au știut să dea un răspuns.



324









Total 213 100%




intervievate sunt divizate privind motivele pentru care au dat un anumit răspuns. Cele mai multe

persoane consideră că prin conservarea biodiversității se poate construi identitatea țării noastre,

România dispunând de un capital natural unic și divers iar acest lucru poate contribui în viitor la

dezvoltarea țării. Vizibilitatea României ar putea crește și astfel s-ar putea dezvolta turismul și o

serie de servicii aferente exploatării responsabile a resurselor naturale. Este domeniul de lucru unde

apare pe primul loc această dimensiune.

Un alt segment din respondenți consideră importantă biodiversitatea pentru că este însăși

fundamentul vieții oamenilor și a tot ce înseamnă viață pe pământ. Alte persoane pun accent pe



325

protejarea unor specii și habitate din aceleași motive menționate mai sus. Un alt segment al

populației intervievate consideră că prin conservarea biodiversității, ariile naturale protejate au

devenit o resursă strategică pentru comunitățile locale, contribuind la dezvoltarea durabilă a

acestora.

Aproximativ 28,6% dintre persoanele intervievate din acest domeniu văd în biodiversitate o

resursă fundamentală pentru dezvoltarea economică a țării și/sau a anumitor comunități iar 27,7%

se axează pe protejarea acesteia ca resursă fudamentală a vieții.



Dezvoltarea țării/

identitatea țării

noastre



animale și plante, specii care au dispărut din multe țări europene. Încă

mai avem locuri virgine, mai avem vânat, avem monumente ale

naturii Acestea asigură unicitate țării. Zonele cu valoare națională

deosebită au un potențial ridicat de a genera venituri din ecoturism și

agricultură ecologică, activități ce sunt compatibile cu măsurile de

conservare a speciilor și habitatelor. Capitalul natural al României ar

trebui să constituie factorul cel mai important în dezvoltarea socio-

eonomică Acesta ne poate oferi o poziție strategică la nivel european. 34

Fundamentul vieții

oamenilor

Biodiversitatea este văzută ca sursa principală de viață, rezervă de

hrană și apă. Este un antidot împotriva stresului societății moderne, un

loc unde găsim plăcere, inspirație și recreere.


sănătățății fizice, psihice și spirituale umane, izvor de fericire pentru

noi și urmași.

Ea este cea care reglează clima. 28

Protejarea

biodiversității


permite o adaptarea continuă și mai facilă la schimbările de mediu.

Din cauza dezvoltării economice din ultimele decenii au fost afectate

foarte multe specii și habitate, de aceea trebuie conservat ceea ce a

rămas neafectat. 29

Dezvoltarea

durabilă

Prin biodiversitate se asigură resursele naturale și serviciile de mediu

care stau la baza dezvoltării socio-economice, prin diferite activități

economice printre care și turismului ecologic. 27

Resurse pentru

oameni

Biodiversitatea reprezintă resurse naturale pentru generațiile prezente

și viitoare și este suportul principalelor activități umane, economice

sau sociale: cercetare, turism, producția de alimente, fibre,

combustibili și medicamente, agricultură. 13

Fonduri

insuficiente/

probleme

Nu sunt alocate suficiente fonduri ariilor protejate și nu se face nimic.

Potențialul natural nu este foarte bine gestionat. Autoritățile locale și

naționale nu se implică suficient. Există exploatări și braconaj la nivel

mare și nu se face nimic în acest sens. 5

Mediu curat Păstrarea biodiversității înseamnă asigurarea unui mediu curat pentru 2



326

noi și copiii noștri și respect pentru natură

Cadru legislativ Legislația cu privire la menținerea biodiversității este vagă iar acest

lucru face ca orice investiție să primeze în fața biodiversității, ceea ce

duce la distrugerea capitalului natural 1

Interese științific Reprezintă un punct de interes științific 1



Număr

răspunsuri

Procente din total

răspunsuri

Procente din total

respondenți


construcțiilor

84 6,1% 39,6%




120 8,6% 56,6%




90 6,5% 42,5%

hrana 83 6% 39,2%




125 9% 59%


mediului

111 8% 52,4%




mediului

85 6,1% 40,1%



bilanțuri de mediu 58 4,2% 27,4%

valoarea estetică a peisajului 97 7% 45,8%

recreere 84 6,1% 39,6%



neînsumabile







327

se poate afirma că există un nivel mediu de cunoaștere a serviciilor de mediu. 61% din total răspunsuri







Aproximativ 48,3% din persoanele intervievate au un nivel ridicat de înțelegere a conceptului de



de 34,9%. Prin urmare se poate afirma faptul că aproximativ 34,9% din respondenți înțeleg valoarea

reală a conceptului de biodiversitate.



328


Definirea corectă a biodiversității 88,3%




Medie 48,3%




Medie 34,9%





329


STRATEGICĂ







25 11,7%




37 17,4%




148 69,5%


Total 213 100%


afirmații dintre care doar una reflecta cel mai bine acest concept. Astfel, se poate afirma că gradul

de cunoaștere al respondenților referitor la acest aspect este unul ridicat. 69,5% dintre aceștia au

identificat afirmația corectă. Cunoștințele despre ceea ce înseamnă în mare conceptul de planificare

strategică, sunt considerabil mai bogate decât cele despre etapele procesului de planificare

strategică. Doar 45,1% dintre respondenți au identificat corect afirmația care reflectă etapele

procesului de planificare strategică.



330







implementării.

35 16,4%






rezultatelor.

96 45,1%







60 28,2%




17 8%


Total 213 100%



331




răspunsuri

Procente din total

respondenți



123 18% 58,3%


Organizarea procesului de planificare 173 25,3% 82%


traficului auto

7 1% 3,3%


Implicarea tuturor părților interesate 171 25% 81%


Total 683 100%


neînsumabile


esențiale ale planificării strategice implicarea tuturor părților și organizarea procesului de

planificare. În funcție de numărul de componente menționate de respondenți, se poate afirma faptul

că 40,4% au un grad ridicat de cunoaștere a componentelor esențiale planificării strategice. Aceste

persoane au menționat patru sau cinci componente din maximul de cinci posibil.



332

Număr

răspunsuri

Procente din total

respondenți

nu a menționat nici o componentă 2 0,9%



a mentionat trei componente 74 34,7%



Total 213 100%



Da 82 38,5%

Nu 104 48,8%


Total 213 100%





A doua şi a trei întrebare vizau identificarea instituţiei şi a anului în care au participat la


au declarat instuţia unde au participat la elaborarea unei astfel de strategii se diminuează la 32,9%

iar acest procent se diminuează în continuare la 30% atunci când este vorba de identificarea anului

când au participat la o astfel de strategie. Aceste date pot sugera faptul că un procent mai realist al

celor care efectiv au participat la o astfel de strategie se poate situa undeva între 30%-38%.



333

Număr

persoane

Procente din total

respondenți


strategice

82 38,5%



70 32,9%


planuri strategice

64 30%

Cea de a patra întrebare viza numărul de strategii la care au participat respondenţii. Din total


realizarea unei strategii iar 48,8% au participat la 2-5 strategii.



1 36 43,9%

Între 2 și 5 40 48,8%

Între 6 și 10 4 4,9%

Peste 10 2 2,4%

Total 82 100%



Da 111 52,1%

Nu 80 37,6%


Total 213 100%



334




astfel de informaţii anual (53,3%)



Zilnic 3 13,3%


Lunar 21 6,7%

Semestrial 20 6,7%

Anual 40 53,3%


Nu răspund 6 6,7%

Total 111 100%



335

Pornind de la toate informațiile de mai sus, putem concluziona faptul că aproximativ 48%







Furnizarea de informații necesare elaborării unor planuri strategice 52,1%

Medie 48%



336














Total 213 100%




50,7%.



337





Uneori 33 51,2%

Deloc 22 20,7%


Total 213 100%


desfășoară, după o strategie iar 51,2% au declarat că se ghidează uneori. La următoarea întrebare

unde respondenții trebuiau să menționeze care este documentul strategic după care se ghidează, au

răspuns 71,8% din total repondenți de la nivelul autorităților locale și doar 56,8% dintre respondenți

au identificat corect un document strategic, restul au dat răspunsuri care nu vizau strategii/planuri

strategice ci alte tipuri de documente sau nu au denumit exact un anuit document strategic. În

concluzie, se poate spune că aproximativ 56,8% din persoanele intervievate din cadrul autorităților

locale folosesc documente strategice în activitatea pe care o desfășoară.



338



Strategie la nivel

european

Covenția europeană a peisajului 2

Planuri de acțiune pe mediu la nivel european 4

Strategie națională

Programul de guvernare 1

Programul național de dezvoltare rurală 2

Strategii națională privind conservarea biodiversității 2

Strategia națională de dezvoltare durabilă 4

Strategia națională privind conservarea biodiversității 3

Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2

Programe de dezvoltare naționale 1

Planuri de acțiune pe mediu la nivel național 4

Strategie regională

Plan integrat de dezvoltare 3

Plan regional de acțiuni pe mediu 4

Programe de dezvoltare regională 2

Strategie județeană Strategia de dezvoltare durabilă a județului Brașov 7

Strategia Consililui Județean 1

Planuri strategice județene 1

Programe de dezvoltare județene 1

Strategie locală

Plan local de acțiuni pe mediu 3

Planul urbanistic general al municipiului Brașov 3

Programe de dezvoltare locale 1

Strategia zona metropolitană Brașov 1

Strategia Codlea 2011-2012 2

Plan de amenajare a teritoriului 1

Planuri de management al ariilor protejate/plan management 60

Strategii locale 1

Strategie sectorială

Declarația de politică în domeniul calității mediului 1

strategia de vizitare a ariei protejate 2

Strategie

instituțională

Plan strategic al facultății proprii, strategia secțiunea forestier 1

Planul de implementare a proiectului în care lucrez 1



339



Identificarea corectă a unei strategii sau plan strategic în activitatea desfășurată 56,8%

În concluzie, se poate spune că aproximativ 56,8% din persoanele intervievate folosesc o

serie de documente strategice și 50,7% acordă importanță acestor planuri strategice în activitatea pe

care o desfășoară.



340




NATURA 2000



Echilibru

între

aspectele

sociale,

economice și

ecologice






67

Interes pentru

generațiile

viitoare




generația actuală. Se utilizează resursele naturale în limita capacității lor

de a se regenera astfel încât să beneficieze și generațiile viitoare de

acestea. 72

Valorificarea

resurselor

naturale


asigurându-se continuitatea activităților tradiționale generatoare de

profit pentru populația din zona parcurilor naționale și naturale precum

și a altor activități dar cu un impact redus asupra mediului. Se

exploatează responsabil resursele existente fără a neglija necesitățile

comunităților locale și aspectele economice. Se pun în valoare produsele

locale, iar păstrarea resurselor natural se face prin cointeresarea

comunității locale și a celor ce utilizează aceste resurse 9

Dimensiunea

economică

(principala

dimensiune)




crește numărul de locuri de muncă, se poate dezvolta turismul și astfel

se poate îmbunătăți calitatea vieții persoanelor din zonele țintite. 28

Management

pe termen

lung




mediul. 5

Obiectiv

fundamental

UE

Dezvoltarea durabilă este un obiectiv fundamental al UE.

1

Dezvoltarea

satelor


consumului de alimente tradiționale, crearea de locuri de muncă pentru

a numai pleca tinerii de la sate și cu dezvoltarea turismului. Este un

proces ce răspunde nevoilor comunităților. 1

Dezvoltare în

ritm lent

Dezvoltarea durabilă este percepută ca o dezvoltare în ritm lent cu

efecte sigure, previzibile și cu asigurarea suportabilității și menținerii

cadrului natural și a resurselor 2



341



nuanțe în definirea conceptului. La întrebarea închisă 95,8% dintre persoane au identificat corect

definiția conceptului de dezvoltare durabilă.

Dezvoltarea durabilă, la fel ca la întrebarea închisă, este percepută în primul rând prin

dimensiunea preocupării pentru a asigura un echilibru între activitățile economice, sociale și

impactul asupra mediului înconjurător astfel încât și generațiilor viitoare să beneficieze de ceea ce

noi beneficiem în prezent. Există aproximativ 13,1% dintre respondenți care văd dezvoltarea

durabilă preponderent prin dimensiunea economică.





mediul economic

1 0,5%



6 2,8%



204 95,8%


Total 100%



342



Enunţ

Sunt de

acord

cu acest

enunţ,

nu cu

celălalt

Sunt de

acord

mai

degrabă

acest

enunţ,

decât

cu

celălalt

Deşi nu

sunt

foarte

hotărât(ă

) parcă

sunt de

acord cu

acest

enunţ

Nu pot să

mă

hotărăsc

între cele

două

enunţuri

Nu știu/

nu

răspund

Enunţ

Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru

dezvoltare

durabilă este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate domeniile

relevante

74,2% 11,7% 1,4% 1,9% 10,8% Pentru realizarea

unei planificări

strategice pentru

dezvoltare

durabilă nu este

necesar să se

armonizeze

legislația și

strategiile din

toate domeniile

relevante



343









Natura 2000:


rar

Rar

Nici des

nici rar

Des

Foarte

des

Nu este


INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

16,9% 16,4% 12,7% 7,5% 4,2% 42,3%

2 DIRECŢIA PENTRU


RURALĂ

18,8% 16% 11,7% 4,2% 2,3% 46,9%


PĂDURILOR 4,2% 9,9% 9,9% 14,6% 37,6% 23,9%

4 DIRECŢIA SILVICĂ 5,2% 6,6% 10,3% 31,5% 23,9% 22,5% 5 OCOALELE SILVICE 5,6% 3,8% 10,3% 26,8% 29,1% 24,4% 6 INSPECTORATUL TERITORIAL DE

REGIM SILVIC ŞI VÂNĂTOARE 8,5% 6,1% 16,4% 26,3% 14,1% 28,6%


PENTRU CALITATEA

SEMINŢELOR ŞI A


20,2%

7,5% 5,2% 0,9% 0,5% 65,7%


ŞI AGROCHIMICE 20,2% 10,8% 4,2% 2,8% 0,5% 61,5%



18,8% 13,6% 3,3% 1,4% 0,5% 62,4%



ŞI PESCUIT

18,8% 9,4% 13,6% 3,3% 3,3% 51,6%


ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 16% 6,6% 1,9% 0,9% 1,4% 73,2%


PROTECTIE A MEDIULUI 1,9% 5,2% 9,4% 26,3% 35,2% 22,1%


APELE ROMÂNE 8% 9,4% 19,7% 17,4% 16,9% 28,6%



5,6% 1,4% 16% 25,4% 28,6% 23%


SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 5,2% 4,7% 8,5% 24,4% 35,7% 21,6%


ARII PROTEJATE 2,3% 5,6% 9,4% 23% 34,3% 25,4%


LOCALE 4,7% 2,8% 8% 36,2% 32,4% 16%



344


siturile Natura 2000, se remarcă în topul ierarhiei autoritățile județene și locale (68,6%), Agenția

Județeană de Protecție a Mediului (61,5%), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (60,1%)

Pe locul doi, cu scoruri similare se situează administratorii/custozii de arii protejate (57,3%),

Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu (54%), Ocoalele Silvice (55,9%), Direcția

Silvică (55,4%) și Regia Națională a Pădurilor (52,2%).

Pe locul al treilea se situează Autoritatea Națională Apele Române (34,3%) și Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (40,4%).



345




este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

33,8% 15,5% 39,9% 10,8%


RURALĂ

19,7% 25,8% 42,3% 12,2%



VÂNĂTOARE

47,4% 13,1% 37,1% 2,3%



7% 25,8% 52,1% 15%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 6,6% 18,3% 60,1% 15%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 7% 18,3% 57,7% 16,9%


RURALĂ ŞI PESCUIT

26,8% 14,6% 46% 12,7%


ZOOTEHNIE

5,2% 17,4% 61,5% 16%




MEDIU

68,5% 2,3% 27,7% 1,4%






este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

34,7% 9,4% 43,7% 12,2%


RURALĂ

23,5% 13,6% 44,6% 18,3%



VÂNĂTOARE

49,8% 8,5% 36,6% 5,2%



7,5% 14,6% 53,1% 24,9%




RURALĂ ŞI PESCUIT

23% 9,9% 48,8% 18,3%


ZOOTEHNIE

7% 5,6% 62,4% 24,9%




MEDIU

64,8% 1,9% 30,5% 2,8%





346




este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

36,2% 8% 40,8% 15%


RURALĂ

25,8% 11,3% 43,2% 19,7%



VÂNĂTOARE

57,7% 5,6% 31,9% 4,7%



14,1% 8% 53,1% 24,9%




RURALĂ ŞI PESCUIT

27,2% 5,2% 46% 21,6%


ZOOTEHNIE

8,5% 4,7% 61,5% 25,4%

10 AGENTIA JUDEŢEANĂ DE PROTECTIE A MEDIULUI 64,3% 0,9% 31% 3,8%



MEDIU

65,3% 2,3% 30,5% 1,9%






este

cazul

Nu

știu/nu

răspund


AGRICULTURĂ

13,1% 26,3% 46,5% 14,1%


RURALĂ

7,5% 30% 46% 16,4%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 38,5% 17,4% 37,1% 7%


VÂNĂTOARE%

27,2% 24,4% 41,3% 7%



4,2% 17,8% 54,9% 23%

6 OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE ŞI AGROCHIMICE 3,3% 14,6% 61% 21,1%

7 OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ 5,2% 16% 59,2% 19,7%


RURALĂ ŞI PESCUIT

8% 20,2% 54,5% 17,4%


ZOOTEHNIE

5,2% 11,3% 62% 21,6%




MEDIU

42,3% 15% 35,7% 7%





347

Instituțiile care solicită cel mai mult date referitoare la siturile Natura 2000, sunt Ministerul

Mediului și Schimbărilor Climatice, Agenția Județeană de Protecția Mediului, Comisariatul

Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Direcția Silvică,

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare. De asemenea, administratorii de arii protejate

au un grad ridicat de solicitare a diverselor informații pe tematica menționată.

Tot aceste instituții sunt cele care se află în topul instituțiilor care iau în calcul datele

solicitate sau răspund la solicitări sau organizează dezbateri. Se observcă faptul că toate instituțiile

organizează dezbateri în număr mai mic decât realizează celelalte tipuri de activități.



348








Direcția Silvică





349





Nr. Instituție Da

Nu

Nu este

cazul 1 AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU

AGRICULTURĂ

60,1% 2,8% 37,1%


DEZVOLTARE RURALĂ

63,4% 4,7% 31,9%

3 DIRECŢIA SILVICĂ 77,5% 0,5% 22,1%


ŞI VÂNĂTOARE

72,8% 1,9% 25,4%



SĂDITOR

40,8% 10,8% 48,4%


AGROCHIMICE

41,3% 10,8% 47,9%



43,7% 8,5% 47,9%



56,8% 6,1% 37,1%


ÎN ZOOTEHNIE

32,4% 12,7% 54,9%


MEDIULUI

78,4% 0,5% 21,1%




78,9% 2,1%


CLIMATICE

81,7% 18,3%


Aproximativ 63% dintre respondenți conștientizează importanța colaborării dintre instituții

pentru o dezvoltare locală/regională eficientă, care să respecte reglementările existente pentru

protejarea speciilor și habitatelor.






bună în viitor.



350


comunicarea prezentă: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, administratorii ariilor

protejate, Agenția Judeţeană de Protecție a Mediului, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de

Mediu, Autoritatea Națională Apele Române, Direcția Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim

Silvic și Vânătoare


în prezent nu se colaborează, se remarcă următorele instituții Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru

Agricultură, Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Inspectoratul Teritorial Pentru

Calitatea Seminţelor și a Materialului Săditor, Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă.



351



regională:

Persoanele care au dat informații valide la această întrebare au menționat o colaborare cu cu

toate celelalte sectoare relevante. Persoanele din acest sector de lucru au dat cele mai multe

răspunsuri și au menționat informații pentru toate celelalte sectoare de lucru. Informațiile enunțate

se referă în general la colaborarea dintre instituții și nu toate informațiile menționate sunt legate de

o contribuție la planificarea strategică. De asemenea s-au enumerat o serie de informații care ar

trebui trimise sau primite de la celelalte sectoare de lucru pentru o colaborare eficientă în vederea

realizării unei strategii regionale și locale. Aceste informații sunt prezentate în tabelele de mai jos.


activități desfășurate în arie 3

amenajamentele silvice 1

asociații crescători - solicitare avize pășunat 2


cereri de avizare 11

informații despre custozi 6

exploatări forestiere 3

firme de exploatare a resurselor 1

forma de proprietate 6

grupuri de producatori 1

informări 1

informări despre tăieri ilegale 1

informații legate de eventuale conflicte ce vizează parcul 1

infrastructura 1

managementul terenurilor 2

modul de utilizare a terenului în situri N2 2

număr capete animale 2

sesizări 6

planificarea activităților pe ani 2

planuri de amenajare 3

planuri viitoare privind proprietatea 1

proiecte în situri Natura 2000 2

proprietarii de teren/păduri 3

regimul de protecție 1

situația proprietății 4

solicitarea de compensații 2

solicitări informații diverse 4

solicitări limite arie protejată/hărți 3



352

studiu de impact 1

suprafața detinută în arie protejată 10

turism 1


acte de punere în valoare a masei lemnoase 1


administrare fond forestier 1

administratori paduri silvice 1


apv-uri 2

areale protejate 1

avizare amenajamente ocoale silvice 1

avizarea partizilor de pe suprafața PN 1

calitatea parcelelor 1

colaborarea la control de fond 1

combaterea dăunatorilor 1

date privind proprietatea/zona administrată 5

date specii, distribuția și compoziția lor 1

derogări de la amenajamentele silvice 2

documente silvice 1

evaluarea faunei de interes cinegetic 1

evenimente deosebite ce afecteaza ecosistemele forestiere 1

explotări forestiere 5

felul de proprietate al terenului sau fondului forestier 1

grupa funcționala a pădurii 1

hărți 5

infrastructura 1

managementul deseurilor 1

masă lemnoasă exploatată 1

natura lucrărilor silvice 1

numărul de parcele 1

ordine, instrucțiuni 1

partizi de exploatare 1


planificarea tăierilor anuale 2

planul de recoltare 2

planuri amenajare 3

planuri viitoare privind proprietetea/zona administrată 1

posibilitatea recoltării de masă lemnoasă 3

prevederile amenajamentului 1

procesul de elaborare a amenajamentelor silvice 1



353

proiecte 2

proprietarii de teren 1

propuneri 1

proveniențta puietilor pentru plantare 1

rapoarte de activitate de la serviciile de concentrate ce activează în domeniu 1

rezervații naturale 1

suprafețe afectate 3

suprafețe împădurite 3

suprafețe regenerate 3

situația terenurilor forestiere 1


solicitări avize 7

specii cultivate 1

starea pădurilor 1

tăieri ilegale 1

terenuri degradate 1

tipul pădurii 1

tipuri de specii și habitate 1

vânătoarea în situri N2 1

Primește de la Agricultură

activități agricole 1


avizare pășunat 1

cantitate cultivată 1

categorii de folosință 1

culturi 1


date privind suprafețele agricole 3

forma de proprietate 2

gal 1

informații pentru elaborare proiecte 1

măsuri de agromediu 1

măsuri de agroturism 1

materiale cartografice ortofotoplanturi 1

număr de animale 1

tipuri de soluri pe clase de calitate 3

parchete agro mediu 1



produse fitosanitare aceptate 2



354

proiecte în situri N2 3

propuneri 1


situația proprietarilor 3

solicitare avize 4

solicitare date suprafețe protejate 1


solicitări limite arie protejată/hărți 4

specii cultivate 1

suprafața deținută în arie protejată 3

suprafețe cultivate 2

tipuri de culturi /rotația culturii 1

utilizarea terenurilor 1



acvafauna existentă 1

evaluarea stării lacurilor/ râurilor 4

volum de apă prelevat 3

evaluare starea corpurilor de apă de suprafață 3

alimentarea cu apă 1

calitatea apei 6

capturi pentru valorificare pește 1

cote de captură 1

informații despre custode 2

date hidrologice 1


date privind suprafețele ocupate de ape,rauri,lacuri 1

date statistice 1

diversitatea speciilor piscicole 1

evaluarea stocurilor de pește 1

investiții propuse 1

lucrări de întreținere 1

managementul resurselor de apă 1

managementul resurselor piscicole 1



poluare nitriți 1

proiecte în situri N2 3

propuneri 1


regimul de protecție 1



355

responsabili 1

rețele alimentare apa 1

rețele canalizare 1

servicii de canalizare 1

solicitare avize 4


solicitări avize , refacere maluri 2


specii de pesti 1

Primește de la Managementul Fondului de Vânătoare


informații privind estimările numărului de faună cinegetică 9

asociații de vânătoare 4

aviz pentru recoltare specii 4

braconaj 3

capturi accidentale faună protejată 1

cota de recoltă 10


date privind suprafețele ocupate de fondurile cinegetice 1

derogari 1

efectivele carnivore mari 3

efectivele de cervide 2

efectivul anual 1

evaluare fauna cinegetică 20

info legate de acțiuni comune 1

limite fonduri de vânătoare 1

măsuri de pază 2

obiective 1

perioadele și echipele de lucru pentru evaluarea efectivelor 1



productivitate cinegetică 1

proiecte 1

propuneri 1

propuneri pentru cotele anuale de extras 1


responsabil fonduri 4

situația efectivelor de vânat 3


solicitări avize 2

solicitări de participare la evaluare 1



356


vânatul de balta 1

zonarea speciilor 1


directive comunitare 1

acțiuni comune 1

activități 1

buletine informative 2

categoria ariei protejate 1

consultanță de specialitate 1

custozi/administratori - raport anual de monitorizare 4

date de monitorizare specii 1


date privind suprafețele ocupate de situri N2 2

distribuție specii/habitate 1

documentații înființare arii protejate 1

informații despre management 1

infrastructura 1

invitații grupuri de lucru 1

invitații la dezbateri 1

atribuirea custodiilor ariilor protejate 3

modificări legislative 2

obiective de management 1

persoane fizice-sesizări privind managementul ariei 3



prejudicii de mediu 1

proiecte 4

rapoarte 2

regulamente arii protejate 3

rezervații naturale 1

solicitări , completari date 4

stadii implementare PM 2

strategii existente privind proprietetea/zona administrată 1



activitatea administratorilor 6

activități durabile 1

activități permise/nepermise 6

activitatile anuale desfășurate în arealul ariei protejate 1



357

avize 8

consultare la elaborarea planului de management 1

consultații 1


diverse anunțuri 2

facilitățile pe care le ofera statutul de arie protejată 1

hărți/limite situri 5

infrastructura 1

instruiri 1

legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativă a zonei 5

oportunități de colaborare 1

petiții 1

planuri de management și regulamente 5

posibilități de finanțare 1

procedura de întocmire cereri 1

răspuns sesizari 1

recomandări de management 2

rețeaua N2 și arii naturale protejate de interes național 1


statut de protecție 1

turism 1


activitatea desfășurată în teren 1

activități permise și interzise 3

adrese 2

starea mediului 9

avize 8

cereri de sprijin 1

condiții pentru emiterea avizelor 1

informații despre custode 6


documente de reglementare 1

evenimente deosebite ce afectează ecosistemele forestiere 1



infrastructura 1

legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativă a zonei 3

limite situri natura 2000/hărți/zonare arie 7

liste specii protejate 1


rapoarte 3



358


reglementarea investițiilor și a activităților 1

reguli găsite în silvicultura 2

reguli în zonele de protecție integrală 1

rețeaua N2 și arii naturale protejate de interes național 1

rezultate ale activității de cercetare științifică 1

puncte de vedere referitoare la starea de conservare a habitatelor și speciilor 8


situații privind măsuri speciale de protecție a speciilor rare 1

tip funcțional de padure 1

uat-uri 1


acte de reglementare emise 1



fișa judetului 3

starea mediului 6

avize 6


consultanță 1



fauna domestică 1

forme de proprietate 1

gal și fermierii din zonă 2

grad de protecție 1

grupurile de lucru la ministerul agriculturii 1

incinte agricole indiguite 1

informări 1

informații agroturism 1

informații cu privire la legislația ariilor protejate 1

informații proiecte 1

infrastructura 1

legislația ariilor protejate în vigoare și valoarea conservativa a zonei 2

limite situri Natura 2000/hărți 1



reglementarea investițiilor și a activităților 1

reguli 1

informații despre proprietari 4



359

Transmite la Managementul Ape și Piscicultură

acte de reglementare a activităților în situri 1



starea mediului 9

avize 4

capturi pește realizate 1



informări 1

informații privind activitatea de colectivitate 1

informații privind calitatea apelor 2

infrastructura 1


limite situri natura 2000/hărți 3

măsuri de conservare 2

măsuri pentru combaterea poluarii și braconajului 1

pescari autorizați 1

pescuit 1


proceduri de autorizare 1

recomandări 1

reglementarea investițiilor și activităților 1

reguli 1


solicitări adrese 1

solicitări de avizare 1

specii acvatice și ripariene 1

specii strict protejate 1

Transmite la Managementul Faunei Sălbatice


evaluare specii de animale strict protejate 3

asociațiile de vânătoare 2

autorizații 1

avize 3

braconaj 1



date despre vânat decedat 1


diverse informări 1



360

documente de reglementare 1


fișe evaluari 1


limite situri natura 2000/hărți 3

măsuri protejare a faunei 1

metodologie evaluare 1

puncte de vedere referitoare la starea de conservare a speciilor 3

propuneri plan urbanism armonizate cu planul de management al ariei protejate 1

monitorizarea speciilor de interes cinegetic 1

nereguli găsite în teren 1

număr efective carnivore 2

număr efective cervide 2

număr fonduri de vânătoare 2

pază 1


recomandari 1


reglementări 3


suprafața fonduri de vânătoare 1

turism 1

zone de protecție 1


acte de reglementare 1

activități practicate 4

consultanță 1

custozi 2

date privind implementarea de proiecte finanțare din fonduri structurale 5


date referitoare la zona administrată 1

documente elaborare proiect 1

gal 1

informatie publica 3

legislație 1

limite situri natura 2000/zonarea internă/hărți 4





recomandări 1



361


responsabilitatiile/drepturile administratiei 1

solicitări de date 1

strategii 1

studii 2






activități propuse privind schimbările de utilizare 1

amplasamentul acestora 1

angajamente respectare prevederi Natura 2000 1

avize 1

cadastru 1

ce finanțari au accesat 1

cereri 2

copii documente de proprrietate 1

criteriile,așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1

date privind suprafețele proprietății de terenuri din aria protejată 4

date statistice 1

demersuri legate privind despăgubiri sau alte litigii 1


informări 2

informații cadastrale actualizate 5

intenții de investiții 1

limite amenajamente silvice 1

lista proprietarilor 2

mod utilizare terenuri 10

nemulțumiri referitoare la prevederile planului de management al ariilor protejate 1

oameni de afaceri, membrii ai diverselor organizații 1

pericole ce derivă din aplicarea legislației în domeniu 1

probleme identificate 3

proiecte de colaborare 1

propuneri dezvoltare durabilă 5

rapoarte 1

relația cu autoritățile din domeniu 1

resurse utilizate 1

sesizări 2

studii 1

suprafață arie protejată 1



362

Ar trebui să primească de la Silvicultură



calamități 1

ce finanțări au accesat 1

criteriile, așteptările pe care le au de la administratorul ANP din aria lor de activitate 1

date fond forestier 2

date statistice 1

hărți actualizate 1

informări 2

intenții de investiții 1

lucrări de exploatare și amenajare 1

managementul forestier în situri Natura 2000 2

măsuri de reconstrucție ecologica 1

modul de aplicare al amenajamentelor 1


planificări 1

planuri de împăduriri pe termen mediu 1

programe de pază și control 1


propuneri exploatare 1

propuneri regenerare 1

rapoarte 1

regulamente 1

să informeze cu privire la politica din domeniu silvic 1

să vină cu propuneri pentru dezvoltare sectorului silvic 3

solicitare avize exploatare 1

specii, ponderea lor, stare 1

starea pădurilor 1

statistici județene 1

strategia de utilizare a terenului 1

studii 1

suprafață arie protejată 1

terenuri acoperite de păduri 1

tipul de proprietate 1

Ar trebui să primească de la Agricultură

accidente 1




culturi recomandate 1



363

date privind suprafețele agricole incluse în rețeaua N2 1

date statistice 2

informații 2

lista proprietarilor 1

managementul agricol în situri Natura 2000 1

mod utilizare terenuri 2

modele de dezvoltare durabilă 1


planul de dezvoltare local 1

posibilități comune de finanțare 1

programe de ajutor social comunități sociale 1


propuneri programe de dezvoltare durabilă 4

rapoarte 1

să informeze cu privire la politica din domeniul agricol 1

situație acordări fonduri APIA 1

solicitare avize pentru activități derulate sub APIA 1


strategie locală 1

studii 1

studii de impact 1

studii pastorale 1

suprafața arie protejată 1

utilizarea de substanțe chimice 1

utilizarea terenurilor 2


activități economice 1


avize și autorizații emise în permietrul ariei protejate și localizarea acestora 1



date hidrometrice și hidrochimice 1

date privind suprafețele ocupate de apa incluse în rețeau N2 1

efective evaluate 1

informări 2

legislație specifică 1

managementul apei în situri Natura 2000 1

măsuri comune împotriva braconajului 1

măsuri de management integrate 1

măsuri reconstrucție ecologică 1




364

programe de îmbunătățiri în domeniul apelor 1


proiecte de dezvoltare pe termen mediu 1

propuneri 1

rapoarte privind calitatea apei 1

rapoarte 1

să informeze cu privire la politica din domeniu 1

să vina cu propuneri pentru un management durabil al acestui sector 1

situația avizării mhce-urilor 1

soluții 1

starea pisciculturii 1


strategii proprii 1

studii 2

studii de impact 1

studii ihtiologice 1


totalul resurselor vii extrase 1

Ar trebui să primească de la Managementul Fondului de Vânătoare

acțiuni de vânătoare desfășurate și piese recoltate pe specii 1

acțiunile de inventariere 1

activități de iîmbunătățire a infrastructurii pentru protecția faunei 1


asociații de vânătoare 4

boniatea anuală a fondurilor de vânătoare 1

braconaj 2

calendarul acțiunilor organizate 1


cote recoltă 1


date privind suprafețele din fondul cinegetic incluse în rețeaua N2 1

date realiste privind speciile 5

informări 2

limite fonduri de vânătoare 1

managementul vânatului în situri N2 1

măsuri combatere boli, dăunatori 1

măsuri dezvoltare a turismului bazate pe observații fauna cinegetică 1

măsuri protejare a faunei 1

metodologia utilizată 1

observații din teren 1




365

planul de management cinegetic pe 10 ani 1

programe de pază și control 1


proprietari 6

propuneri 1

rapoarte 1

reglementări 1

sa informeze cu privire la politica din domeniu 1

să vina cu propuneri pentru un management durabil al fondurilor 1

situații 1

starea vânatului 1

statistici județene 1


studii 2



activități 1

administratori 6

amenințări și riscuri 1

colaborari cu factori de decizie locali și naționali 1


date privind siturile incluse în rețeaua N2 1

date referitoare la habitate 1

date referitoare la problemele întâmplate 1

date referitoare la specii 1

detalii despre proiectele implementate sau în curs de implementare pentru a se evita

suprapunerea 1

ghid de bună practică 1

greutăți întâmpinate 1

încălcări ale prevederilor planului de management 1

informări 3

informații cu privire la personalul implicat în implementarea strategiilor 1

invitație pentru implicarea în decizii referitoare la AP 1

legislație 1

limite arii protejate 1


modalități de compensare 1


proiecte sociale 1

proprietari 4

propuneri 1

propuneri de plan de management 2



366

propuneri de regulamente 1

protecția biodiversității 1

raport de activitate 3

regulamente de organizare și functionare AP 3

schimbările legislative propuse 1

situația privind suprafața ariilor 1

situații 1

strategia de finanțare a ariilor naturale protejate 1

studii 3



acte normative 1

actualizare categorii folosință 1

actualizare limite proprietate 1

actualizare structura pe categorii folosință 1

atenționari incendieri 1

ce restricții au în practicarea activităților 1

date privind suprafețele proprietarilor de terenuri din judet 2

informări 1

limitările impuse în activitate de legislația privind ANP 1

limite situri Natura2000 1

măsuri plan de management 1

modalități de accesare a fondurilor 1

modalități primire compensații 1

neconformități constatate în activitatea pe care o desfășoară 1

obiective de conservare 4

planificări 1

precizări privind condițiile impuse de legislația de mediu referitoare la strategia de

dezvoltare propusă 1

precizări referitoare la elementele de biodiversitate care sunt prioritare în zona de

referință 1

programe sociale 1

proiecte de finanțare 2

propuneri de dezvoltare activităților 1

rapoarte 1

regulament 1

restricții utilizare terenuri 1

să participe la dezbateri 1

schimbările legislative în domeniu 3

stadiul de protecție al biodiversității 1

strategia coerentă de conservare a biodiversității 1

studii 1



367

Ar trebui să transmită la Silvicultură

acte normative 1

acțiuni 1

acțiuni de pază și control 1


date privind suprafețele din fondul forestier incluse în rețeaua N2 1

informări 1

infrastructura silvica 1

legislație 1


limite situri N2 1

măsuri de conservare specii 1




planificări 1

precizări privind conditiile impuse de legislația de mediu referitoare 1


referință 1

rapoarte 1

reglementări 1


schimbarile legislative în domeniu 1

situația suprafețelor din aria protejată 1

situații 1

stadiul actual de protecție al biodiversității 1

strategia coerenta de conservare a biodiversității 1

studii 1

suprafețe ocupate de proprietari în arie 1

zonare arie protejată 1

Ar trebui să transmită la Agricultură

acte normative 1

atenționări incendieri 1

aviz pentru activități derulate sub APIA 1


date privind suprafețele agricole incluse în rețeaua N2 1

directii și strategii 1

factori de impact negativ 1

informări 1


limite situri N2 1



368









referință 1

rapoarte 1




studii 1

studiul comunităților locale 1


Ar trebui să transmită la Managementul Ape și Piscicultură

acte normative 1


date privind suprafețele ocupate de apa incluse în rețeaua N2 1

direcții și strategii 1

factorii cu impact negativ 1

informări 1


limite situri N2 1

măsuri conservare 2







referință 1

proiecte 1

rapoarte 1

să părticipe la dezbateri 1



studii 1

studii de specialitate privind fauna piscicolă 1




369


date privind suprafețele din fondul cinegetic incluse în rețeaua N2 1

acte normative 1

acțiuni 1

acțiuni de pază și control 1


direcții și strategii 1

factori de impact negativ 1

informări 1

infrastructura silvica 1


limite situri N2 1




neconformitati constatate în activitatea pe care o desfășoară 1

planificări 1



referință 1

rapoarte 1

regulament 1




studii 1


titulari proiecte 1


acțiuni 1

actualizare date specii 2

actualizare limite arii protejate 1

titulari proiecte 1

date privind suprafețele incluse în rețeaua N2 1

factori negativi 1

informări 1

legislație 1


limite situri N2 1

neconformități constatate în planul de management 1




370



referință 1

proiecte 1

raport de activitate 2

reglementări 2



situația aplicarii măsurilor de conservare 1

situația compensarilor 1

stadiul biodiversității 1


studii 2

acțiuni 1

actualizare date specii 2

actualizare limite arii protejate 1




Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți




48 18,5% 26,2%



44 17% 24%




44 17% 24%






82 31,7% 44,8%



41 15,8% 22,4%

Total 259 100%


neînsumabile



371



în țară. Cele mai mult persoane (44,8%) consideră că planificarea strategică se realizează după

prioritățile impuse de menținerea pe termen lung a resurselor naturale, prioritățile de dezvoltare

economică și socială indiferent de contextul politic, iar fondurile europene sunt alocate funcție de

aceste priorități.









372



Număr

răspunsuri

Procente din

total răspunsuri

Procente din

total

respondenți



51 19,4% 27,7%



11 4,2% 6%




28 10,6% 15,2%






aceste priorități

141 53,6% 76,6%



32 12,2% 17,4%

Total 263 100%


neînsumabile



373






relevante

74,2%


Medie 75,4%




Instituțiile 373olicit date**




29,9%

37,8%

37,4%

40,7%

26,5%


Interesul de a colabora cu alte instituții*** 63%


instituții)


instituții)



În concluzie, majoritatea persoanelor intervievate din acest domeniu de lucru (75,4%) au o

percepție corectă la nivel teoretic despre ceea ce reprezintă elaborarea de planuri strategice de

dezvoltare durabilă și despre modul în care ar trebui alocate fondurile pentru realizarea acestora.

Dar acest lucru nu se concretizează la nivel comportamental. Aproximativ 34,5% dintre respondenți

au dat răspunsuri afirmative privind implicarea instituțiilor în acest proces de elaborarea de planuri

strategice. Această atitudine favorabilă la nivel cognitiv nu se concretizează în aceeiași măsură nici

la nivelul componentei comportamentale viitoare. 63% dintre respondenți și-au manifestat

interesul de a colabora cu diferite instituții pentru asigurarea unei creșteri economice/dezvoltări



evaluarea nivelului de informare Și acceptare …™i...manageri eficienȚi pentru o reȚea natura...

Documents