Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomdnieiROLLAND, ROMAINMahatma Gandhi / Romaili Rolland ; trad.: Gabriel Awam. -Bucuregti : Herald, 20L7Bibliogr.ISBN 978-973-11 L-580-1L Awam, Gabriel (trad.)

94(s40)"19" candhi,M.K.M.929 Gandhi,M.K.M

Romain Rolland,MahatmaGandhi.Editions Delamain, Boutelleau et C-ie,Paris, 1924.

Romain Rottand

MAHATMA GANDHI

LEGENDARA

Traducere din limba francezd gi prefafd:

GABRIEL AVRAM

EDTTURA *fb '.'tootoBucuregti

0 vrAIA

ctf PRtNs

CuvAnt-inainte

Muitumiri

Capitolui I

Capitolul II

capitolul IIICapitolul IV

Capitolul V

Note

5

19

21.

68

99

128

153

1.67

CAPITOLUL I

M ar ele suflet M nhatmal,

Omul care s-a fdcut Una cu Fiinla universului.

Ochi intunecaJi gi cenugii. Un omulef si5buf, ctt

fafd ingustd, cu urechi mari gi departate de cap. Cu o

bonetA albd pe creftet, imbrdcat cu un vegmdnt din

stofd alba simpld, cu picioarele goale. Se hrdnegte cu

orez gi fructe, nu bea decAt apd, se culcd pe podea,

doarme pufin ;i munce;te fard incetare. Nu pare sd-i

pese de trupul siu flzic. Ceea ce te izbe$te la inceput,

ln cazul lui, este o expresie de mare rdbdare 9i de iubire

nefarmurttd. W'W. Pearson, care s-a int0lnit cu el lnanul 19L3, in Africa de Sud, I-a asetnuit cu SfAntul

Francisc din Assisi. E simplu ca un copilz, blAnd 9i

poiiticos chiar gi cu adversarii3, de o sinceritate fdrd

patda. Se judec[ pe sine cu modestie, scrupulos pAna

la ezitare, p[rAnd cd spune: ,,M-am in;elat"; nu-9i

ascunde niciodat[ erorile, nu face niciodatd compro-

misuri, nu face uz de nicio dipiomafie, se fere;te de

?? MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

oratorie sau, mai bine zis, nici nu se gAndegte sd facduz de eas; ii repugnd sd se dezldnluie in chip de oratorla manifestdriie populare, manifestdri in care uneoricorpul sdu firav este cAt pe ce sd fie strivit, in absenlaprietenului sdu Maulana Shaukat Aii, care iI apdrd cutrupul sdu atletic; este literalmente bolnav din pricinamul{imii care tI adord6; in adAncul sufletului, simteaversiune fafa de mobocrary., nu are incredere innorodul nestdpAnit; nu se simte in siguranfd decAtintr-un anturaj mic pi este fericit doar ln singurdtate,ascultAnd de acea still small vorce (,,mica voce interi-oard tacut5") care ii spune ce sd facd7. . .

Iatd omul care a ridicat Ia luptd trei sute de mili-oane de hindugi, care a zguduit Imperiul Britanic gi ainaugurat in politica omeneascd cea mai importantdmigcare de 2 000 de ani incoace.

Numele sdu adevdrat este Mohandas KaramchandGandhi. S-a ndscut intr-un sdtuc semiindependent dinnord-vestul Indiei, la Porbandar, oragul alb, aflatlAngd Marea Oman,la 2 octombrie L869, in sAnul uneirase nestdpAnite, agitate, care pAnd mai ieri se istoveain rdzboaie civile. O rasd practicd, avAnd un dezvoltatsimf al afacerilor, gi care strdbdtea rutele comercialedin Aden pAn[ la Zanzibar. Bunicul si tatdi sdu au fostprim-minigtri, amAndoi c5zAnd in dizgrafie din cauza

. Preluarea conducerii unei societdti de cdtre gloatd.(N. rr.)

CAPITOLUL I

f,riilorindependente, fiind forjali si renunfe la putere,viafa flindu-ie amenintata. Gandhi fdcea parte din-tr-un mediu avut, a primit o educafie aleasd, era inteli-gent gi cultivat, deEi nu aparfinea castei superioare.Pdrinfii sdi apargineau de gcoala jainista a hinduis-mului, promovdnd o filosofle aI cdrei mare principiuera ahtmsa8, principiu ce trebuia sd se afirme triumfa-tor in intreaga lume.

Pentru jainigti, iubirea (gi nu inteligenfa) repre-zintd calea care duce spre inima lui Dumnezeu. Tatdllui Mahatma nu punea niciun pref pe bani gi le-al5sat pugind avere urmagilor, pentru ci igi cheltuisemai tofi banii pe opere caritabile. Mama viitoruluiconducdtor al Indiei era o fiinfa extrem de religioasd,un fel de SfAntd Elisabeta a hindugilor, care postea,

fdcea pomeni gi ingrijea bolnavii. in sAnul familiei, se

citeau regulat texte din Rdmdyana. La inceput, edu-calia micului Mahatma i-a fost incredinfatd unui bra-hman, care il punea sd repete textele lui Vishnue. Darmai tArziu, acesta se plAngea cd nu s-a inifiat sufici-ent in sanscritd, iar unul dintre reprogurile pe care leadresa educafiei de tip englez era cI aceasta il face sd

piardd comoriie limbii sale tradilionale. Cu toateacestea, s-a pus bine la punct cu scripturile hinduse,dar nu a citit Vedele ;i Upanisadele decdt in tradu-ceri10. in vremea cAnd incd era la gcoald, a traversat o

grava crizd religioasd. Revolt&ndu-se impotriva hin-

23

24 MAHATMA GANDHI: O VIATA LLGENDARA

duismului idolatru gi degenerat. a crczut o perinacl6

cI trebuie sd devind ateu. tmpreund cu unii ijntrecolegii sdi, a comis si impietSti precuni consumul de

carne sdvArgit pe ascuns (cel mai groazuic sacrilegiu

pentru un hindus!), dar a sf6rgit prin a fi cuprins de

oroare gi dezgustll.

Cdsdtorit de tAndr1z, la nouSsprezece ani a ple-

cat sh-gi completeze studiile in Marea Britanie, Ia

Universitatea din Londra gi la $coala de Drept. Mama

Iui nu l-a ldsat sd plece dec6t dupd ce acesta i-a pro-

mis cd va respecta cele trei reguli jainiste, care con-

stau in abstinenla de la consumui de vin, de carne gi

abstinenfa sexuald. A sosit la Londra in septembrie

1BBB. Dupa primele luni de incertitudini si decepgii *gi-a cheltuit cu naivitate banii ;i timpul pentru a

deveni, dupd cum spune chiar el, un gentleman

englez -, a dus o viafd strictd gi a muncit asiduu.

Prietenii gi colegii l-au convins s5 citeascd Bibh,a; dar

la acea vArstd incd nu era capabil sd o inJeieagd. S-a

plictisit inca de la primeie cdrli ale Vechiuiui

Testament si nu a trecut mai departe de cartea

Exodului. Dimpotrivd, la Londra a descoperit fru-musefea carfii Bhagavad Gttd. A fost coplesii de

mdrefia acestei opere, cdci ea i se pirea a fi hunirra

de care avea nevoie acest micu! tniiian exiiat.

Bhagavad GTtd" i-a redegteptat cr*dinta in suflef. A

CAPITOLUL I

recunoscut: ,,Pentru mine, mantuirea era posibii5

doar prin credinla hindusd"13.

S-a intors in India in anul 1891. Tristd reintoar-cere. Mama lui tocmai murise gi acest fapt i se ascun-

sese. A devenit avocat la fnalta Curte din Bombay.

CAfiva ani mai tirziu, a trebuit sd renunfe la profesia

sa pentru cd a considerat-o imorald. Chiar in vreme

ce profesa avocatura, gi-a rezervat dreptul de a aban-

dona unele spefe atunci cAnd i se pdrea cd acestea

apdrd o cauzd ned,reaptd. ln acele vremuri existau

deja mari personalitdfi indiene care au degteptat inel presentimentul misiunii sale viitoare. Aceste per-

sonalitdli erau: regele fdrd coroand din Bombay, unparsi., Dadabhai, gi profesorul Gokhale, amAndoi

fdcAnd dovada unei iubiri infldcdrate pentru taralor; Gokhale era unui dintre cei mai inzestrafioameni de Stat, fi.ind printre primii care au militatpentru restaurarea educaliei indiene; Dadabhai era

fondatorul nafionalismului indian (dupd mdrturialui Gandhi)14; ambii barbali erau modele de in{elep-

ciune 9i blAndefe.

Dadabhai a fost primul care, stipdnind ardoareajuvenild a lui Gandhi, i-a oferit in 1892 prima lecfie

practicd de ahimsd in viafa public5; aceasta consta inpasivitatea eroicd. - dacd este posibil sd aldturi aceste

25

. Adept al zoroastrismului. (N. tr.)

26 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

cuvinte -, in elanul pasional ai sufletului care rezistdin faf a rauiui nu prin rdu, ci prin dragoste. Vom reveniasupra acestor concepte magice care se constituieintr-un mesaj sublirn adresat de India lumii intregi.

in 1893, Gandhi a inceput sa-gi manifeste acfiu-

nile, care s-au desfd;urat pe durata a doud perioade:

din 1893 pAna in 1914 a activat in Africa de Sud, iardupa 1914, in India. Faptul cd activismul politic al luiGandhi din Africa de Sud, vreme de 20 de ani, nu a

avut ecou in Europa este o dovadd a ingustimii ori-zontului de gAndire al barbalilor nogtri politici, al

istoricilor no$tri, al gAnditorilor gi al clericilor euro-peni, cdci este o epopee a sufletului fard egal in we-murile noastre, nu doar prin forfa gi constanlasacrifi.ciului, ci gi prin victoria fi.nald.

intre anii 1890 ;i L89L, in Africa de Sud, in special

in provincia Natal, se aflau aproximativ 1,50 000 de

indieni. Afluxul acestei populafii strdine provoca insdnul populaliei aibe sentimente xenofobe, pe care

guvernul oficial le-a interpretat ca fiind mdsuriostracizante, gi a dorit sa interzicd imigragia asiatici-Ior, forfAndu-i si plece gi pe cei care apucaserd deja sd

se stabileascd aco1o. in urma perseculiilor sistema-

tice, viafa acestora devenise intolerabild: impozitemari, raiduri politienesti umilitoare, ultraje in public;evident, inclusiv lingaje, tAlharii gi distrugeri - totulsub egida,,civilizaliei albilor".

CAPITOLUL I

in 1893, Gandhi ajunge in Africa de Sud, fiindchemat Ia Pretoria pentru a pleda o cauzd importantd.

in acea vr-eme, nu cunogtea nimic despre situafia

indienilor din Africa, si incd de la primii pa;i flcuti inprovincia Natal, in special in Transvaalul olandez,

avea sd cunoascd experienle amare. Acest hindus

raf,nat, care fusese totugi bine primit in Anglia gi care

pAnd atunci ii considerase pe europeni ca fi.indu-i pri-

eteni, a fost pus in situalia de a suferi cele mai groso-

lane umilin{e: dat pe u;d afard din hoteluri;i coborAt

din trenuri, insultat, pdlmuit,lovit cu picioarele. S-ar

fi intors indatd in India, dacd nu ar f, avut un contract

pe L?luni semnat cu clienfii sdi. Dar in anul in care a

zdbovit pe acolo a invdfat ce inseamnd stdpAnirea de

sine. Odatd incheiat termenul de L2luni, se grdbea sd

ajungd ln fara sa, cAnd a aflat cd guvernul Africii de

Sud preghtea un proiect de lege care avea sd lerdpeascd indienilor stabilifi acolo gi ultimele libertafi.

Indienii din Africa nu aveau puterea s[ lupte cu auto-

rit6!ile, erau lipsiti de voin{d, neorganizafi ;i demora-

Iizafi. Le trebuia un lider, un suflet mare, gi atunci

Gandhi s-a dedicat acestui ideal, rimindnd pe loc.

Atunci a inceput lupta epicd a unei mari congti-

infe, Gandhi, impotriva forJei statale gi a maselor bru-

tale. incd avocat iln acea epocd, Gandhi a inceput prina demonstra din punct de vedere juridic ilegalitdtile

legilor de excludere a asiaticilor. DAnd piept cu o

27

28 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

virulentd opozilie, a cAgtigat cauza, daci nu de facto,mdcar de jure, in fala autoritaliior din Natai s-i dinLondra. A semnat nenumdrate petitii, a infiinlatCongresul Indian din Natal, a format o Asocia{ie

Educativd Indiand, iar mai tArziu a fondat un ziar,

Indian Opini.on, publicat in englezd gi in trei dialecte

indiene. Apoi, dorind sa le asigure compatriolilor sdi

un trai onorabil in Africa, pentru a-i apdra mai bine, a

inceput sd trdiascd aldturi de ace;tia.

La Johannesburg avea o c1ientel5 bogatdls, pe

care a abandonat-o pentru a se ,,cdsdtori" cu sdrdcia,

dupd exemplul lui Francisc de Assisi. A impartagit tra-iui sdrdcacios ai indienilor persecutali din AJiica, atrdit incercdrile lor si Le-a impus legea nonrezistenfei.

in L904, la Phoenix, in apropiere de Durban, a infiin-

fat o colonie agricola, pe baza ideilor lui Lev Tolstoi,

pe care iI admira16. Acolo gi-a adunat compatriolii,ie-a dat parcele de pdmAnt spre a le cultiva gi a facut

cu ei legdmAntul soiemn al sdraciei. El insugi fdcea

ceie mai grele munci. Acolo, in acea colonie agricold,

vreme de mulfi ani, acest popor tlcut a rezistat guver-

ndrii oficiale. Gandhi gi-a retras compatriofii din orage,

iar viafa industriala a {drii a paralizat. A fost ca un fei

de greva religioasd, impotriva cdreia orice violenfd

nu putea da rezultate, ca in vremurile Romei imperi-ale, care ii ostraciza pe primii cregtini. Dar foartepufini dintre acei cre;tini au impins doctrina iertdrii

CAPITOLUL I

gi a iubirii pAnd in punctul culminant atins de Gandhi,

care le-a venit in ajutor gi persecutorilor, care erau gi

ei amenin{afi. Ori de c6te ori statu} Africii de Sud s-a

aflat in fafa unor grave pericole, Gandhi a suspendat

starea de nonparticipare a indienilor la serviciilepublice gi a oferit ajutor autoritd{ilor. ln 1899, in tim-pul Rizboiului Burilor, a infiinfat o filiald indiana a

Crucii Ro;ii, care a fost de doud ori citata pe ordinulde zi, cu elogii pentru bravura de care a dat dovadd intimput rdzboiului. in 1904, a izbucnit un focar de

ciumd la Johannesburg, iar Gandhi a inflinfat un spi-

tal. in 1906, bdgtinapii s-au rdsculat in Natal, iarGandhi a luat parte la rdzboi, in fruntea unui corp de

brancardieri, fapt pentru care guvernul din Natal i-amullumit in mod public.

Dar aceste servicii nobile nu au potolit furia xeno-

fobilor. Aruncat in inchisoare in mai multe rAnduriT,

chiar la scurtd vreme dupd ce primise mulfumirileoflcialilor pentru serviciile aduse in timpul razboiuluidin Natal, Gandhi a fost condamnat la muncd silnicd,

a fost batut de popuiafia furioasdl8, iar odatd aproape

cd a murit din cauza loviturilor primite.

Gandhi a cunoscut astfel toate suf-eriufele gi toate

ur-nilinfele, dar nimic nu i-a schimbat credinla in misi-

unea pe care trebuia sd o indeplineasc5. Dimpotrivd,suferinfa l-a intdrit. in 1908, ca rdspuns la violen]ele

din Afiica de Sud, a scris faimoasa carticica intitulata

?9

30 MAHATMA GANDHI: O VIATA LEGENDARA

Hind Sward7., o adevdratd evanghelie a iubirii ero-icele. Lupta lui Gandhi a'durat 20 de ani gi a atinspunctul culminant intre 1907 gi 1914. GuvernulAfriciide Sud a emis in grabd o noud iege de alungare a asi-aticilor, in ciuda opoziliei englezilor luminafi. Ahiaatunci a organizat Gandhi actiunea de nonrezistentdla scard nafionald.

in septembrie L906,la Johannesburg, indienii audepus in mod solemn jurdmAntui,,Rezistenf ei pasive".Tofi asiaticii care }ocuiau in Africa de Sud, indiferentde rasd, de castd, de religie, de avere, siraci sau bogali,au aderat la acest tip de rezistenfd. Chinezii din Africas.au raliat Fi ei protestului indienilor. Guvernul a tri-mis la inchisoare mii de indieni; din lipsd de inchisori, mulfi au fost tinuti prizonieri in mine. Darrecluziunea pdrea sd exercite o atraclie specialS pen-tru acegti dezmo;tenifi ai soartei. Generalul Smuts,care era persecutorul tef, i-a numit ConscientiousObjectors... Gandhi a fost incarcerat in trei rAnduri2o,au existat gi morfi, gi martiri, dar migcarea nu a sldbit;dimpotrivd, a crescut in amploare. in 191,3, migcareaiui Gandhi s-a rdspdndit din Transvaal pAnd in Natal,iar numeroasele greve, mitinguri de amploare gi unmarg in masd al indienilor prin tot Transvaalul ausensibilizat opinia publicd. din Africa pi din Asia.

. O Cartd indiand a drepturilor. (N. tr.)

-" Persoane care, dintr-un anumit motiv, refuzd servi-ciul militar. (N. tr.)

CAPITOLUL I

Indignarea a cuprins intreaga Indie, iar viceregele,

iordui Harding, a devenit el insugi ecoul acestor

nemulfumiri, intr-un discurs pronunfat Ia Madras.

Neimbldnzita tenacitate gi fascinafia pe care oexercita acest mare suflet au cucerit inimile, iar for-

JeIe guvernamentale au trebuit sa se incline in fafa

acestei eroice bl0ndefi'z1. Cel mai inddrjit dintre ofici-

ali, generalul Smuts, care in 1909 declara cd nu vagterge niciodatd din Constitufie paragraful care-i

ostraciza pe indieni, a fost nevoit, la cinci ani dupd

aceea, sd anuleze acest paragraP2. O comisie imperi-ala britanicd i-a dat dreptate lui Gandhi, in general,

asupra tuturor revendicdrilor formulate de acesta. in19'1,4, o ordonanld a suprimat impozitul de trei liweimpus indienilor gi a acordat drept de rezidenfd tutu-ror celor din Natal care doreau sd r5mAnd acolo ca

Iucr5tori liberi. Dupa 20 de ani de sacriflcii, migcarea

de nonrezistenfd a invins.Mahatma Gandhi s-a reintors in India avdnd pre-

stigiul unui lider. $i acolo o migcare nafionala de

independenlA era pe cale si izbucneasc&, incd de lainceputul secolului. Cu 30 de ani inainte, se inflinlaseun Congres nafionalindianla inifiativa cAtorva englezi

inteligenfi: A.O. Hume, sir William Wedderburn, libe-

rali ai epocii victoriene care, cu mulli ani inaintea luiGandhi, menfinuserd o stare de lucruri loialista,

incercAnd sd impace interesele Indiei cu suveranita-

31