PracticAstudenţeascăAnul 3, nr. 1 Preţ: de nepreţuit!

La noi ca la nimeni…

Trăim într-o ţară a tuturor posibilităţilor în care totul este imposibil pentru că la unii e prea posibil. Suntem cei mai harnici printre lenoşi si cei mai bogaţi printre cerşetori.

Avem una dintre cele mai bune constituţii dar cu cea mai proastă apli-care a legilor… Nu avem ce mânca dar suntem acoperiţi cu aur şi ne plimbăm în maşini scum-pe… Ne considerăm creş-tini consacraţi, fiind de fapt cei mai mari păgâni… Suntem plini de iubire in-cât îi urâm pe toţi, chiar şi pe noi înşine - pentru că ne iubim prea mult… avem atâta lumină în suflet, dar orbecăim în întuneric. Încercăm să-i învăţăm pe alţii ce e via-ţa dar de fapt noi suntem cei mai de seamă restan-ţieri la acest capitol…îi judecăm pe alţii după prejudecăţi şi aşteptăm în schimb ca alţii să ne aprecieze după fapte… Stăm atât de comod şi re-laxaţi cu un par în ochi şi ne tot luăm de parul ce-l zărim la mii kilometric distanţă… Ne plângem că nu o ducem bine în timp ce stăm cufundaţi întru-un fotoliu moale… La noi democraţia este echiva-lentă cu legea junglei, iar dicţionarul lui Stati eclipsează chiar şi cel mai complex dicţionar al limbii române… La noi cele mai apreciate valori sunt făţărnicia, minciuna, trădarea, hoţia…la noi cei mai de vază oameni în stat, cei în mâinile cărora ne-am slobozit destinele sunt cei mai mare patri-oţi, care trădează ţara ori de câte ori se iveşte oca-zia, cei mai iubitori cetă-ţeni, doar că… se iubesc doar pe ei…Doar Republi-ca Moldova este o insulă a stabiliăţii, în moment ce mai toate ţările lumii sunt afectate grav de cri-za economică…Şi doar pe noi ne aşteaptă un viitor luminos împreună cu co-muniştii de la guvernare…

Vi se pare ciudat? da de unde…? Doar la noi-ca la nimeni… Măcar în acest sens să fim şi noi primii…

Cel mai scump buchet aflat acum în vânzare la florăria de pe strada Bănulescu-Bodoni din capitală costă în jur de 850 de lei, valoarea aproximativă a doua pensii. Acesta reprezintă o combinaţie inedită a unor spe-cii de flori precum: heliconiile, meatrele, anturiul.

Potrivit Aureliei Malai, vânzătoare care lucrează aici deja de 11 ani, cele mai întreba-te flori rămân a fi trandafirii şi crizantemele, care sunt flori de sezon. Preţul crizantemelor este determinat de raritatea soiului, variind între 10 şi 30 de lei buca-ta. Majoritatea lor sunt crescute în serele din R. Moldova şi doar o mică parte sunt importate din Olanda. Acestea sunt transpor-tate în frigidere speciale, în in-teriorul cărora temperatură este nu mai ridicată de 8 grade.

Făcând referinţa la tendin-ţele actuale, Aurelia spune că moldovenii nu prea sunt înzes-traţi cu simt estetic. Ei cumpără tot ceea ce este pompos, neţi-nând cont de anumite criterii impuse de ocazia cu care sunt dăruite.

Întrebat despre noutăţile acestui sezon, vânzătorul An-drei mărturiseşte ca acestea nu prea au priză la cumpărători, deoarece ei au „o mentalita-te cam învechită şi continuă să solicite aceleaşi flori”. Tot el mai afirma ca a încercat de câteva ori să aducă specii noi, dar de fiecare dată a avut doar de pier-dut. Noutatea nu-i prea intere-sează pe clienţi.

Pentru cei cu pretenţii mai puţin sofisticate, florăria de pe strada Ismail este o soluţie. Cel mai ieftin buchet costă apro-ximativ 50 de lei, iar cel mai scump 150. Asta deoarece aran-

jamentul nu este unul compli-cat. Aici, cea mai mare parte a florilor sunt importate, tot din Olanda.

Întrebaţi de unde achiziţio-nează florile, majoritatea vânză-torilor sunt discreţi, venind doar cu o replică ,,..vreţi să vă spun chiar toate secretele...’’. Totuşi s-au găsit printre ei şi curajoşi, de regula, chiar patronii. Una dintre ei, Aliona, zice că majori-tatea florilor sunt cumpărate de la piaţa angro, restul de la pro-ducătorii cu care colaborează. Ea personal aduce crizanteme şi trandafiri de la o crescătorie din Budeşti. Oricum, modalita-tea prin care sunt livrate florile de peste hotare la tarabele din strada Ismail rămâne o enigmă, reacţia vânzătorilor la întrebări de genul acesta lăsând loc de bă-nuială...

Vânzătorii spun că la mo-mentul de faţa, în R. Moldova nu exista şcoli sau cursuri spe-ciale, unde florarii ar putea de-prinde arta amenajării buche-telor. Se pare că unica soluţie este ca aceştia să încerce a „fura” meseria de la colegii lor mai în vârstă, care au învăţat arta re-spectivă încă de pe vremea Uni-unii Sovietice.

Deoarece are faima unei florării de elită, cele mai scum-pe flori se vând tot aici, pe stra-da Banulescu-Bodoni şi anu-me în preajma sărbătorii de 8 martie. Nu întotdeauna clienţii cei mai generoşi sunt şi cei mai bogaţi. De exemplu, cu prilejul Zilei femeii, un tânăr a procurat un buchet in valoare de 250 de euro. Acesta este cel mai scump pe care l-a vândut Aurelia în toată cariera sa de florar.

Rodica LUCA

Două pensiipentru un buchet...

Pentru a treia oara in aceasta luna, pretul benzinei si motorinei la statiile PECO din Moldova au fost diminuate cu 50 de bani. Astfel, la 28 noiem-brie, pretul unui litru de benzina a ajuns de la 10,7 lei pana la 10,2 lei, iar pretul motorinei a fost di-minuat de la 11,85 pana la 11,35-

11,45 lei pentru un litru. Astfel, preturile la benzina

au un nou record, atingand cel mai mic nivel de la inceputul acestui an, dupa ce in luna iunie un litru de benzina era cumpa-rat pentru 14,83 de lei. Cel mai scump in acest an, motorina a ajuns sa coste in luna iulie, cand

aceasta putea fi cumparata con-tra 15,32 lei per litru.

Mentionam ca preturile la benzina si motorina au ince-put sa scada incepand cu luna august, in legatura cu cotatiile scazute a petrolului la bursele internationale. Astfel, petrolul tranzactionat la bursele electro-

O nouă diminuare a preţurilor la carburanţi

nice asiatice s-a ieftinit in dimi-neata zilei de 28 noiembrie pana la 53,5 USD, fata de 54,44 dolari/baril, nivel atins miercuri la New York.

Potrivit presei straine, Or-ganizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) se va reuni sambata la Cairo si ar putea dis-cuta o noua reducere a producti-ei, pentru a doua oara in noiem-brie, pentru sprijinirea pretului petrolului, care a scazut cu mai mult de doua treimi fata de nive-lul record atins in iulie, de 147,27

dolari/baril. Luna trecuta, ministrii din

cadrul OPEC au hotarat sa re-duca productia de petrol cu 1,5 mln barili/zi de la 1 noiembrie, pentru a opri ieftinirea petro-lului, ce a pierdut mai mult de jumatate din valoarea record atinsa in iulie.

Mentionam ca in Moldova, ultima reducere a preturilor la carburanti a fost operata sapta-mana trecuta, la 20 noiembrie.

Svetlana MANOLE

Foto simbol

2

Moldova văzută prin prismajurnaliştilor englezi

În ultimii cinci ani, în ziarul britanic The Sun, numele Moldovei a apărut în 5 materiale, majoritatea legate de imi-granţii ilegali veniţi în Marea Britanie. În aceeaşi perioadă, în Financial Times, Republica Moldova a fost nominalizată în 15 articole, de cele mai multe ori în contextul conflictului transnistrian.

Acestea sunt datele rezultate în urma unei anchete efec-tuate de către Thomas de Waal, jurnalist englez, specialist în problemele legate de conflictele din zona Caucazului, Rusiei şi Mării Negre, care a făcut o vizită în Moldova la invitaţia reprezentanţei OSCE la Chişinău.

De Waal a declarat că nu cunoaşte foarte multe despre spe-cificul presei din Moldova. «Tot ce am auzit este că o mare par-te dintre structurile media se află în subordonarea partidului de guvernământ, în special TV şi radio public, care ar trebui să ofere o informaţie obiectivă».

El susţine că, într-o ţară săracă, ziarele sunt cele care pre-domină piaţa mediatică, deoarece editarea lor costă mai puţin. În acest context, s-a arătat surprins de faptul că ziarele din R. Moldova au o pondere atât de mică, găsind explicaţia în faptul că majoritatea dintre ele nu prezintă interes deoarece fac mai mult propagandă, decât jurnalism obiectiv.

Thomas de Waal afirmă că şansele Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, sunt mai mari decât acelea pe care le are Georgia la momentul actual.

Rodica LUCA

Medici corupţiSesizarile pacientilor pe cazuri de coruptie in sistemul

de medicina din Moldova in majoritatea cazurilor sunt pre-zentate prea tarziu pentru a fi investigate, astfel incat me-dicii vinovati nu pot fi trasi la raspundere.

Viceministrul Sanatatii, Mircea Buga a declarat la 12 decembrie, in cadrul unei sedinte a Clubului Jurnalistilor de Investigatie, ca de cele mai dese ori, sesizarile populatiei cuprind cazuri ce au avut loc cu cateva luni in urma, sau chiar ani in urma.

Potrivit lui Buga, pe site-ul Ministerului Sanatatii sap-tamanal parvin sesizari din partea populatiei, majoritatea anonime, toate fiind legate de activitatea angajatilor din medicina, inclusiv si cazuri de coruptie.

Seful de directie din cadrul Centrului de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC), Iurie Ciorba a declarat la randul sau, ca, pe langa lacunele sistemului de medicina si salariile mici ale medicilor, o cauza a coruptiei ar fi si gradul inalt de toleranta al populatiei fata de acest fenomen. Astfel, datele statistice atesta ca 70% dintre mol-doveni recurg la “multumiri” pentru rezolvarea anumitor probleme sau prestarea unor servicii.

Iurie Ciorba a mentionat ca pe cazuri de coruptie in medicina (abuz de serviciu, neglijenta si alte forme de co-ruptie), CCCEC a initiat in 2007, 13 cauze penale, iar pe parcursul acestui an - 8 cauze penale.

Vera SÂRGHI

Timpul trece şi încet, încet ne apropiem de perioada elec-torală, alegerile propriu-zise. Pentru a introduce ceva nou în cultura politicii autohtone s-a organizat o expoziţie a par-tidelor politice din Republica Moldova.

Este data de 4 decem-brie, ora10:35 mă deplasez către palatul republicii, aici are loc expoziţia: Conferinţa Naţională cu genericul: „Ale-gerile 2009- un test democra-tic”, Organizată de Comisia Electorală Centrală, Adept şi UNICEF. Intrînd în clădirea Palatului Republicii, în faţă mi s-a deschis, un adevărat Tîrg al Partidelor Politice- doar că aici informaţiile despre partid, flăguleţele, insignele urma să le primesc gratis.

Toate partidele şi-au scos la înaintare tot ce au realizat spre binele societăţii şi planu-

rile pe care le au preconizate pentru viitor. La expoziţie sunt prezente 17 partide, fi-ecare cu ghereta sa. Toate partidele şi-au scris sloganul personal : PL”Schimbarea în bine de la PL vine”, PLDM” În ţara ta tu decizi”, Uniunea centristă”Lider nou, echi-pă nouă, cale nouă”, Patria-Rodina”Luptăm pentru pace, acuzăm războiul” etc. Fiecare reprezentare a partidului era însoţtă de diverse poze, cu liderii acestuia, erau echipate cu televizoare LCD, compu-tere, care mai mari, care mai mici. Reprezentanţii partidu-lui, răspundeau la orice între-bare, dacă evident cunoştea răspunsul. M-am amuzat, cînd am mers la partidul De-mocrat şi l-am întrebat pe băiatul care era acolo, Cine este preşedintele partidului, cu cine a fuzionat de curînd,

băiatul răspundea ca la şcoală, cînd nu a învăţat tema.

După cum am menţionat mai sus toate cărţuliile , ziare-le, insignele, ce reprezentau un partid erau gratis, cind m-am apropiat de „ghereta” PNL-ului, mi-a spus că insignele sunt contra plată şi costă 10 lei. „Oare le cumpără cineva” am intrebat oarecum nedumerită, şi nu am primit nici un răspuns.

Trebuie să recunosc că cel mai mult ma uimit PCRM-ul, prin prezentarea lor, au fost de-osebiţi de ceilalţi. Nu aveau nici un reprezentant, au venit cu un mesaj simplu, însă care înglo-bează totul:”De ce şi opoziţia va vota pentru comunişti? Pen-tru că este unica şansă” Mai jos au scris de ce conform viziunii lor , unica şansă a Moldovei o reprezintă comuniştii pentru că :”opoziţia îşi va susţine ţara sa, părinţii săi, copii săi.... Deci

şi opoziţia va vota pentru co-munişti” fantastic, ce încredere au în partidul propriu.

În aerul de acolo nu plutea mirosul concurenţei, reprezen-tanţii partidelor, vorbeau între ei, chiar făcea schimb de infor-naţii referitor la partidele sale. Totul paşnic, şi bine organizat. La eveniment erau prezenţi şi reprezentanţii, comisiei elec-torale centrale, care împărţeau doritorilor broşuri ”Cunoaşte dreptul tău electoral” ei decla-rau că acestea vin în ajutorul alegătorului care trbuie să îşi cunoască drpturile.

Această expoziţie, este bine venită, în ţara noastră, dă oportunitate nouă alegătorilor, să le observăm comportamen-tul, seriozitatea, organizarea cu care vin partidele politice să se afişeze în faţa electoratului.

V.S.

Fără mare grabă se desfăşoară дермоcratiza-rea Republicii Moldova, însă, altfel nici nu poate fi. Schimbarea aici are loc odată cu mişcarea neuronilor din sistemul “nervos”(central) al sta-tului moldovenesc.

Am vrut să zic de fapt, că centrul capitalei Republicii Mol-dova se dermocratizează. Fie orice zi a săptămânii, principa-lele trasee municipale şi “curţi-le” marilor instituţii de stat sunt “tulburate” de strigătele şi înju-răturile oamenilor, veniţi pentru a cere mereu dreptate, din chiar cele mai îndepărtate regiuni ale ţărişoarei noastre.

Inima oraşului este inundat şi de lacrimile mamelor dispera-te a căror copii au devenit victi-mile regimului securisto-comu-nist. Pe plaiul moldovenesc nu faci şi nu primeşti nimic decât dacă eşti nănaş, cumătru sau ne-pot a “celui de sus”.

Te deplasezi de-a lungul străzii Ştefan cel Mare, şi dai cu ochii de un caz tipic şi totodată obişnuit pentru chişinăuieni.

O femeie de 48 de ani din Transnistria protestează deja de bună vreme în faţa oficiosului Parlament. Îndurerată şi îngheţa-tă de frigul de dimineaţă, Varvara Zingan nu conteneşte să lupte cu autorităţile centrale. Femeia spu-ne că nu va pleca de acolo atâta timp cât acestea nu vor rezolva problema fiului sau, căruia i-a fi fost fabricat un dosar penal.

Varvara Zingan este din sa-tul Taslac, raionul Grigoriopol, controlat de autorităţile nerecu-noscute din Transnistria. Femeia protestează de mai bine de şapte ani, a scris nenumărate petiţii şi adresări către conducerea “de-mocratică” a ţării, cum se con-sideră ei, însă problema rămâne în vigoare şi la momentul actual.

Târgul partidelor politice

Republica Moldovase дермоcratizează

Din prima discuţie cu ea, ne dăm seama de perseverenţa şi curajul doamnei de a nu se lăsa influenţată de “minciunica”, cum zice ea, care stă la baza dosaru-lui cusut cu aţă albă a fiului.

Ea spune ca băiatul său, Vi-talie Zingan, de 28 de ani, a fost implicat într-o altercaţie dintr-un bar, iar un barbat care a venit cu arma de foc la acel incident a murit, dupa ce o altă persoană,

încercând să-i smulgă arma din mână, i-a fracturat mortal co-loana vertebrală. Cel vinovat de producerea accidentului, spune femeia, avea rudă procuror şi a scăpat fără dosar, în schimb, pentru a muşamaliza cazul, a fost găsit vinovat fiul său.

Femeia povesteşte că bă-iatului ei a fost condamnat în 2001 la 13 ani de închisoare. Semnătura pe dosar, spune ea, necesară din partea acuzatului a fost falsificată.

Peste 4 ani, Vitalie Zingan este reţinut de poliţie pe traseul Chişinău – Căuşeni, şi anunţat că este acuzat de omor. A fost închis, povesteşte femeia, in îzolatorul de detenţie provizorie timp de un an. “Rog Televizi-unea, jusţtia, să venţti pe locul grevei şi să-mi vedeţi dovezile pe care le-am obţinut cu mare greu, care le-au ascuns oamenii legii, hârtii scrise cu minciuni 100% – una din inscripţiile de pe plancartele pregatite de femeie, scrise cu roşu. Dar nici acesta culoare care se vede de departe nu este în stare să sensibilizeze autorităţile.

În 2007, Varvara Zingan primeşte o citaţie din partea Curţii Supreme de … Justiţie, conform căreia fiul său urmează să facă 12 ani de închisoare.” Ni-meni nu garantează, spune fe-meia, că fiul meu nu va fi scos de la închisoare mai devreme, doar că cu picioarele înainte...” astfel dosarul va fi închis iar crimele străine astupate.

Ascultăm de aproape trei ore povestea femeii de lângă Legislativ. La momentul în care dau să plec, de fapt încerc să o fac. Discursul ei parcă fără sfâr-şit, mă surprinde cu noi detalii şocante ce nu mă lasă să îmi în-torc spatele către ea. Îmi trezeş-te … ruşine. Eu sunt parte din acest stat plin de scrupule.

„Am să mă lupt cu ei!”, re-clamă în cele din urmă mama fiului închis.

„Le-am zis că dacă v-a mers până acum cu dosare pli-ne de minciuni ajunse la CEDO şi m-ai lucraţi, atunci eu am să lupt cu dânşii”. „O persoană tre-buie să fie vinovată pentru a pu-tea fi condamnată, nu cum vor unii, cu minciuni şi prostii” cu o voce aproape răguşită adaugă Varvara Zingan.

Îndepărtatându-mă de fo-carul ce m-a ţinut încordată timp de câteva ore, îmi amintesc de modul în care Varvara Zin-gan îşi istorisi povestea. Ca la carte. Cu o română bine pus la punct deşi locuieşte dincolo de Nistru, iar detaliile erau aceleaşi ca de pe cele 7-8 pancarte, pla-sate pe scările ce duc spre clădi-rea Parlamentului.

O fi oare cauza faptul că adevărul este adevăr şi nu poate fi raportatt tuturor celor care îi solicită “interviu” de la “femeia din faţa Parlamentului” în mod diferit, or se ascunde şi altceva … în spatele mamei îndurate.

Ecaterina DOGARI

3

n OcteabrinaMUNTEANU

— Cum a aparut „Alianta Anti-Corupţie”?În ultimii ani corupţia a

devenit un subiect din ce în ce mai mediatizat, din care motiv se creează impresia că lupta îm-potriva corupţiei a ajuns la apo-geu, ceea ce rezultă din decla-raţiile anumitor demnitari din RM , precum şi a unor persoane care se ocupă cu contracararea fenomenului. Însă cu toate aşa zisele „demascări” acţiuni efi-ciente care ar da rezulate vizi-bile în această privinţă nu s-au intreprins şi probabil nici nu se vor întreprinde în viitorul apro-piat. Alianța noastră își propune să facă un pas înainte pentru a preveni sau cel puțin a diminua efectele acestui fenomen.

— Ce aţi reuşit să faceţi în 2 ani de la constitu-ire?Rezultatele sunt oarecum

satisfăcătoare având învedere faptul că am reușit să ne infil-trăm în mass media de acasă pentru a monitoriza acest fe-nomen al coruptiei. Centrul In-dependent de Jurnalism a facut chiar un studiu de caz destul de

amplu din octombrie a anului trecut pâna în aprilie. Am or-ganizat training-uri, am realizat campanii publicitare la TV și ra-dio, iar până acum am depistat multe cazuri de corupție în care au fost implicați persoane publi-ce în special cele din stat.

— Cum reacţionează in-stituţiile de stat la fap-tul că vor fi sub lupa Alianţei timp de 14 luni?Vă dați seama că bine nu

le pare, dar nici să se opună nu le stă bine la față, așa că accep-tă situația așa cum este și sunt mult mai precauți acum că sunt sub semnul nostru.

— Care este garanţia că Guvernul nu va încer-ca să ungă ochii cu pseudorealizari, sau va prezenta documen-te lustruite doar ca să iasă pozitivă monitori-zarea?Rezultatele nu sunt moni-

torizate numai de Guvern dar și de Alianța noastră, așa că diferența nu poate să fie prea mare pentru că în caz contrar Guvernul ar avea de pierdut și nu este în avantajul său să se

Peste 80 la sutădin impurităţilede mediu suntgenerate astăzide mijloacele de transport

Transportul cunoaşte în ultimii ani o dezvoltare activă, im-plicând totodată şi riscuri în ascensiune. Peste 80 la sută dintre agenţii nocivi din mediu sunt generaţi astăzi de transport. De asemenea, acesta poate genera şi riscuri legate de nivelul spo-rit de zgomot, ambuteiaje şi accidente rutiere cu sfârşit letal. Despre aceasta a comunicat preşedintele Centrului Naţional de Medicină Preventivă, Oleg Beneş, în cadrul unui seminar sub-regional de specialitate, axat pe problemele transportului din ţările Europei de Est şi Sud-Est, Caucazului şi Asiei Centrale.

Vladimir Garaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale din Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova a menţionat că, din an în an, se intensifică circulaţia prin oraş, iar ca rezultat creşte volumul poluării. La moment lipseşte orice informaţie despre impactul automobilelor asupra mediului, nu se face analiza ca-lităţii aerului. Din această cauză, autorităţile nu pot lua decizii referitor la planificarea urbană, la organizarea traficului rutier”, spune Vladimir Garaba.

Potrivit directorului Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, odată cu dezvol-tarea transportului creşte şi numărul accidentelor. Anual sunt înregistrate 450 de cazuri cu sfârşit letal.

Seminarul, desfăşurat la Chişinău la sfârşitul lunii octom-brie, îşi propune căutarea unor soluţii eficiente de scurtă şi de lungă durată în abordarea acestor probleme, astfel încât dezvol-tarea economiei şi a transportului în particular să nu dăuneze sănătăţii. În cadrul seminarului sunt abordate probleme ce ţin de provocările pentru transportul durabil şi sănătos, identifica-rea şi implementarea unor strategii de reducere a impactului negativ a factorilor de risc cauzaţi de dezvoltarea transportului.

La lucrările seminarului participă specialişti din 20 de ţări şi din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Comisiei Eco-nomice pentru Europa a Naţiunilor Unite, organizaţii neguver-namentale, autorităţi publice locale.

Ecaterina DOGARI

Foto simbol

Taxiul modern

„Corupţia” din Modova şi-a găsit naşul

Faptul că fenomenul corupţiei a existat din cele mai vechi timpuri costituind, până în prezent, unul din cele mai grave şi mai răspândite comportamente delictuale ale funcţionarilor este o afirmaţie situată la limita ba-nalităţilor. Or, în ţara noastră, unde despre corupţie se vorbeşte în permanenţă şi de la cele mai înalte tribune, un studiu aprofundat privind această temă; vorba lui Caragiale: „ lipseşte cu desăvârşire ” 1 deocamdată. Alianta Anti- Coruptie vine cu solutii privind acest feno-men, cat de eficiente sunt acestea aflam de la presedin-tele campaniei, Mihail Potarniche.

afle într-o atare situație. Oame-nii noștri sunt de încredere iar campania noastră are la bază niște obiective pe care ni le-am propus să le atingem.

— În ce măsură soci-etatea civilă este în măsură să determine o diminuare semnifi-cativă a fenomenului corupţiei în Republica

Moldova?Campania noastră, prin

strategiile de soluționare propu-se, prin campaniile publicitare și-a propus din start să determi-ne această diminuare a fenome-nului în rândurile societății ci-vile, cât de eficient a fost efortul nostru aflăm din cifrele înregis-trate până acum. Raportul încă nu a apărut, urmează să apară la sfârșitul lunii.

Numărul persoanelor care apelează la serviciile companii-lor de taxi a crescut cu aproxi-mativ 48 %, ajungând la sfârşitul lunii septembrie la peste 2,3 mln de călători, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS).

Analistul economic, Vea-ceslav Ioniţă, expert al Institu-tului pentru Dezvoltare şi Iniţi-ative Sociale „Viitorul”, spune că numărul real de călători este, cel puţin, de 7 ori mai mare. Statis-ticile BNS nu sunt nici pe depar-te relevante, pentru că se axează pe datele oferite de agenţii eco-nomici, care de multe ori sunt denaturate, a declarat expertul pentru Info-Prim Neo.

Ioniţă este de părere că unul dintre factorii care au contribuit la majorarea numărului de per-

soane care optează pentru că-lătoriile cu taxiul este obligarea operatorilor să utilizeze aparate de casă. Bonurile eliberate cli-entului îi oferă o încredere mai mare că suma pe care o achită pentru călătorie corespunde cu preţul real.

Ina Cerchin, din adminis-traţia serviciul de taxi Danden Grup, a confirmat o uşoară creştere a numărului de clienţi ai companiei, cu aproximativ 10%. Cu 30% a crescut numărul clienţilor “Premier Taxi”, a co-municat Olga Rusu, responsabi-lă în cadrul firmei. Administra-ţia operatorului de taxi “Davilar Trans” a declarat că nu a furni-zat niciodată BNS date despre numărul clienţilor şi s-a arătat nedumerită de cifrele pe care le vehiculează instituţia.

Din ianuarie mergem mai des cu taxiul

Conform unui studiu pu-blicat de IDIS „Viitorul”, în anul 2007 în capitală existau cca 800 de unităţi de transport certificate pentru prestarea serviciilor de taximetrie, iar alţi, aproximativ 1000 de taxi-

metrişti activează ilicit. Ace-laşi studiu mai arată că numă-rul de pasageri transportaţi cu taxiuri este estimat la cca 16,6 mln anual.

Rodica LUCA

Doar 50$ ?!

4„Este vorba nu atât doar de un motiv de ordin politic, cât de o miopie tradiţională”Interviu cu Alecu Reniţă,Preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova

n Ecaterina DOGARI, n Rodica LUCA

— În ce masură Ministe-rul Ecologiei şi Resurse Naturale(MERN) ţine cont de opiniile/sesi-zările făcute de repre-zentanţii Mişcării Eco-logiste din Moldova?Dacă vorbim de politicile

de mediu, este Convenţia de la Aarhus – convenţie internaţi-oanală adoptată de statele euro-pene în 1998, intrată în vigoare mult mai târziu fiindcă…asta e procedura, în anul 2003 or 2004, R.Moldova fiind prima care a ratificat aceasta convenţie. Ea are trei elemente-cheie:accesul la informaţie, participarea pu-blicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie. Conform acesteia, Ministerul este obligat să ţină cont de sectorul negu-vernamental de mediu, opinile lui, şi în primul rând să implice comunităţile, deoarece mediul ca şi educaţia, invăţământul ş.a. sunt sfere ale societăţii, şi nu pot fi soluţionate de către o singură instituţie de stat, oricât de mulţi bani nu ar avea sau cât ar dori să facă. Mediul este o “chestie” care depinde şi ţine de fiecare cetăţean a unei ţări.

— În ce mod, atunci, MERN-ul îşi respectă obligaţiunile, în plan aplicativ?…Aceasta este, cum se mai

zice, convenţia”de pază”, dar sunt şi un şir de alte acte norma-tive, legi care au fost adaptate după Convenţia de la Aarhus, care obligă ministerul să impli-ce publicul, întreaga societate civilă, inclusiv ONG. Cel puţin noi aşa credem, că autoritatea centrală de mediu din R.M. este cea mai avansată în relaţiile cu publicul, cu ONG-le. Practic noi participăm peste tot unde este posibil, ne implicam şi în-cercăm să îmbunătăţim nişte documente, nişte proiecte de legi şi încercăm adikă să forţăm lucrurile ca să meargă spre nişte standarte mai mult sau mai pu-ţin europene.

De cele mai multe ori are loc o separaţie de interese, între ONG de mediu şi MERN, sau altfel spus, sunt pe diferite părţi de baricadă în privinţa anumitor

situaţii de mediu, şi anume, că organizaţiile ecologice, inclusiv Mişcarea Ecologistă din Mol-dova, dese ori ripostează unele acţiuni aşa-zise iraţioanale ale MERN-ui. Este vorba de aceiaşi intenţie de a transforma cele cinci rezervaţii ştinţifice în par-curi naţionale şi chiar costruirea tronsonului de cale ferată Ca-hul-Giurgiuleşti, conştientizând pericolul ce poate fi produs asu-pra stării ecologice din ţară…

Fireşte. Multe lucruri se despart la un moment dat, şi lucrul acesta ţine de o parte de mentalităţi, de alta parte ţine de instituţii. Este clar că Ministe-rul Ecologiei este un subiect al Guvernului, şi dacă executivul i-a o decizie într-un anumit sector al economiei naţionale, ministerul este capabil să inter-vină până la o anumită fază de evoluţie a acestui proiect. Iar după ce se i-a o hotărâre a Gu-vernului, ministerului îi vine mult mai greu să “lupte” în lu-ara propriilor decizii; este deci destul de complicat pentru o instituţie de stat să funcţioneze aflându-se sub egida guvernu-lui. Chiar şi în anii’90 MERN-ul este subordonat Parlamentului şi nu Guvernului, şi practic fie-care minister putea fi corectat şi pus la punct în probleme de mediu. La moment situaţia este mai complicată deşi acum ar trebui să intervină legea, daca legea presupune un anumit ca-dru juridic în care se elaborează un anumit proiect , care are un anumit impact asupra mediului, atunci legea ar trebui să regle-menteze toate formatele şi con-ţinuturile proiectului. Din păca-te acest lucru nu se va întâmpla întotdeauna, de aceea apar di-vergenţe şi interpretări diferite ale unuia şi aceluiaşi proiect. De exemplu noi am considerat şi continuăm să considerăm pro-iectul cu construirea tronsonu-lui de cale ferată Cahul-Giurgi-uleşti, un proiect anti-ecologic şi noi avem toate argumentele să demonstrăm că acest proiect este în defavoarea R.Moldova în ansamblu prin locul unde el este construit; deci era mult mai prioritar ca să fie păstrat un eco-sistem de luncă de 55 de km, care practic ar putea sa fie anexat la sistemul deltaic şi la rezervaţia biosferică mondiala

Delta Dunării, decât să se con-struiască, cum am mai spus, o cale ferată, care de altfel putea fi construit chiar peste deal, adikă sa meargă paralel cu acest eco-sistem natural Lunca Prutului de Jos. Din pacate lucrurile nu au mers aşa… Am avut foarte multe intervenţii în acest caz, numai nu ne-am culcat înaintea buldozerelor;. Când eram mai tineri, prin ’87 în aşa mod am oprit distrugerea rezervaţiei Sa-harna şi Stânca Mare. Dar acum însă, instrumentul nostru “de luptă” este cuvântul, informaţia ţi legea,dar dacă guvernanţii nu ţin cont de opinia noastră atunci cred că se aduce un deserviciu societăţii moldoveneşti cât şi vi-itorului R.Moldova, fiindcă căi ferate o să se mai construiască, iar o Luncă a Prutului nu se mai poate face…

— Şi totuşi, în contextul în care guvernarea de stat şi MERN-ul sunt conştiente de perico-lul care urmează să se producă în urma aces-tor tipuri de proiecte, atunci care este, dupa părerea D-stră, scopul real?Întotdeauna au existat in-

terese/motive egoiste, minis-teriale sau departamentale. Iar misiunea noastră este de a-i convinge că există proiecte de alternativă, fapt ce am încercat să facem şi în cadrul constru-irii tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Este vorba de o mentalitate tipic sovietică, unde s-a tras cu rigla acolo şi va fi ceea ce s-a plănuit. Adică nu pot lua în calcul şi interesele al-tor actori ce se implică într-un proiect anume, nemaivorbind de comunităţile locale. Ministe-rul a apelat la Academia de Şti-inţe, cea din urmă spunând că tronsonul nu va aduce prejudicii mediului, ci din contra…

— Pot fi considerate aceste motive “egois-te” de ordin politic?Ele nu sunt atât de ordin

politic ci, cum se mai numea pe timpuri, egoism ministerial, adi-că ministerul şi-a făcut proiectul lui şi nu îl interesează că poate atinge interesele altor ministe-re or, şi mai grav, a populaţiei.

Sunt uneori şi decizii politice abuzive, dar în cazul dat este vorba de un proiect negândit, lipsit de complexitate, unde nu sunt luate în cinsideraţie opini-ile ecologiştilor şi altor subiecţi implicate, fie în mod direct or indirect. Deci consider că aici nu este vorba de un motiv de ordin politic, cât de o miopie tradiţională; sunt sute şi mii de proiecte gândite cu ceafa şi nu cu …capul.

— Într-o altă ordine de idei, cum credeţi sunt eficiente metodele de stopare a defrişării pădurilor în contextul în care gazul natural a devenit foarte costisi-tor iar unele localităţi nici nu au acces la el?Nu pot spune cine taie mai

mult din păduri, populaţia care îngheaţă de frig, or cei care fac bussines. Dar bănuiesc că cei care au afacere. Eu trebuie sa spun şi nu ştiu a câta oară, din păcate , că noi nu avem acces la informaţii despre ceea ce se in-tâmplă în fondul forestier naţio-nal, şi chiar dacă o să încercaţi să obţineţi această informaţie de la Servicul Silvic de Stat o să vă fie foarte greu, o vor da informatii generale or din contra or să vor-bească într-un mod elogios des-pre cât de bună este situaţia cu pădurile din Moldova. Plantări-le sunt făcute publice însă câte hectare se taie, nimeni nu ştie cu adevarat.

Avem o suprafaţă cca 400 000 de ha, care intră în Fon-

dul forestier naţional, însă ţara noastră ar trebui să dispună de cel puţin 800 000 ha împădurite ca să putem păstra cât de cât un echilibru.

— Ministerul ecologiei, într-un comunicat de presă, spunea că 45 % din puieţii care sunt plantaţi în cadrul ac-ţiunii “Un arbore pen-tru dăinuirea noas-tră”, se înrădăcinează, cum credeţi are temei, în practică, aceasta afirmaţie?Cred ca MERN-ul a fost

destul de indulegent oferind aceste date, mie părindu-mi-se mai puţin… Fiindcă aici influ-enţează o serie de factori, din-tre care calitatea materialului săditor, este nevoie de specii de calitate, specie care să se prindă în proporţie de 70/80 la sută, iar cei care plantează aceşti copaci, trebuie să aibă grijă de ei până când se prind, de altfel, este cheltuială de fonduri…cred că în locurile în care se taie păduri-le, este nevoie de proporţia de la 1 la 10, adică acolo unde se taie un hectar trebuie să fie plantaţi cel puţin 10 ha.

— În contextul în care pe zi ce trece, starea ecologică a ţării se agravează, de altfel şi existenţa problemii de proporţii – încălzi-rea globală, ar putea fi posibilă accederea Partidului Ecologist

“Alianţa Verde” (uni-cul partid de acest fel) în Parlament, şi în de-finitiv să capete o pon-dere mai mare pe eşi-chierul politic?Ca să obţii acest lucru, tre-

buie să convingi oamenii, să le arăti mai întâi că există un astfel de partid, şi ajungând în Parla-ment, să aibă curajul să apere ceva, şi să poată să se conforme-ze cu alte patide parlamentare , lucru foarte greu de făcut la noi în ţară, fiindcă societatea civi-lă este îngrijorată de multe alte probleme, spre exemplu – sără-cia. Deci trebuie sa aducă probe concrete electoratului, şi deve-nind partid parlamentar – să îşi asume responsabilitatea şi să promoveze o politică de mediu reală şi nu una declarativă.

Este necesară prezenţa în continuu a acestui partid pe sce-na politică şi nu doar o dată la patru ani…

— Dacă e tot să vorbim despre puterea politi-că, de nu putină vreme activaţi în domeniul ecologiei, aţi sesizat careva modificări re-feritor la politica de mediu de la o guver-nare la alta?Da cum să nu… Diferenţele

sunt foarte mari dupa ăarerea mea. Am activat în Parlament în perioada 1990 – 1994, peri-oadă în care multe chestiuni in-stituţionale, organizatorice, din domeniul mediului au fost puse la punct, punându-se concepţia naţionala de protecţie a mediu-lui. După care, fiind şi în al doi-lea Parlament ,au fost promova-te 26 de legi organice, de mediu şi ratificate 19 convenţii interna-ţionale, adică a fost creat un ca-dru juridic de mediu bun. Însă la moment nu putem vorbi despre respectarea legislaţiei ecologiei, invocindu-se pentru justificarea unor acte ilicite, niste motive iraţionale…Totodată tehnicile de manipulare de tip sovietice continuă şi până azi, făcându-se duşman al ţării , cu toate că în realitate încerci să-i faci un bine, încercând să îi optimizezi deci-ziile luate fără raţionament.

— Vă mulţumim pentru interviu!

...din pacate lucrurile nu au mers aşa… Am avut foarte multe intervenţii în acest caz, numai nu ne-am culcat înaintea buldozerelor...

5

Surd la propria sănătate sau Sfânta măsură în urechi

Deşi medicii avertizează despre riscuri serioase pentru adolescenţii care ascultă muzică în căşti de a rămâne surzi, mai la tot pasul întâlneşti tineri ce mişcă din cap în ritmul melodiilor venite din «ure-chile» devenite, se pare, accesorii indispensabile.

«Cu cât apar mai devreme aceste traume sonore, cu atât mai pre-coce se instalează hipoacuzia, care poate sa aibă forme uşoare, medii sau grave (surditate). Dacă surditatea apare la o singură ureche, se pierde practic cinci la sută din auz», avertizează medicul ORL-ist de la Asociaţia Medicală Teritorială „Centru” , Eudochia Tenti. Medicul spune că, în acest caz, cealaltă ureche poate să compenseze auzul, însă numai dacă se poartă căşti pe ambele urechi.

La întrebarea «Ce muzică asculţi?», răspunsul direct al multor ti-neri ar fi: „orice”. După cum mărturiseşte unul din cei mulţi, “gusturile nu se axează doar pe un anumit gen de muzică”. Cei mai importanţi factori care determină genul de muzică ascultat, sunt „dispoziţia şi ceea ce faci la momentul dat”.

Să porţi căştile în urechi de dimineaţă până-n seară, a devenit deja un soi de «trend». Aceasta semnifică pentru tineri mai mult de-cât ascultarea unei melodii sau gen de muzică preferat, ci un fel de a fi, chiar o necesitate. De multe ori, necesitatea de izolare de restul lumii. „Ascult muzică în căşti pentru că circul cu mijloacele de trans-port în comun şi m-am săturat sa aud discuţiile dintre oamenii inculţi sau certurile dintre bătrâni. În astfel de momente nu aş vrea să am doar urechile astupate, ci, dacă s-ar putea, şi ochelari cu lentile negre”, - afirmă Iana Cristea, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.

Există şi tineri care privesc altfel lucrurile. „Le respect opţiunea celor care ascultă muzica pe stradă în căşti, dar sunt de luat în calcul şi alte câteva lucruri importante”, - spune Natalia Mereacre, de ase-menea studentă. „Unu: cel fel de muzică asculţi. Ea trebuie aleasă ca să te înalţe, nu să te doboare. Doi: Dacă nu ai grijă tu de tine şi de sănătatea ta, ce poţi face pentru alţii, pentru prietenul sau prietena ta? Trei: rupându-te comod de realitate, nu doar poţi provoca accidente rutiere sau alte probleme de acest gen, te faci tot mai surd şi la propriu, şi la figurat”. Surd la figurat în concepţia Nataliei ar vrea să însemne că având permanent căştile în urechi, îţi faci o regulă din a-i ignora pe cei din jurul tău, îi ofensezi într-o oarecare măsură, îi lipseşti de atenţie şi comunicare, în special, când te afli într-un grup de persoane.

Specialiştii ORL-işti insistă în ale lor. Trauma sonoră poate fi determinată de ascultatul la dispozitivele audio mai ales atunci când tinerii merg pe stradă sau când circulă cu transportul public, unde zgomotul ambiental este mare şi, din această cauză, ei fac volumul muzicii şi mai mare, ca să audă. Potrivit cercetărilor, între 5-10% din-tre cei care ascultă muzica în căşti, îşi pierd ireversibil auzul din cauza sunetului tare. Specialistii mai spun că există un prag limită în ceea ce priveşte zgomotul acceptat de către ureche. Pragul maxim de decibeli permis este între 40 şi 50, iar muzica ascultată în căşti, de regulă, de-păşeşte acest nivel.

Orice sunet mai puternic, care depăşeste această cotă de 40-50 de decibeli, poate genera în timp traumă sonoră şi poate da surditate. În prima fază, persoanei respective îi va slăbi auzul (hipoacuzie), apoi va auzi din ce în ce mai greu şi, ulterior, se va instala surditatea, când bolnavul nu va mai poate auzi deloc.

Există şi pentru astfel de urechi un leac, spun specialiştii şi mai puţin specialiştii: Măsura, Sfânta Măsură din tinereţe...

Ecaterina DOGARI

n Rodica LUCA

Preocuparea de bază a membrelor asociaţiei este de a găsi noi modalităţi de a aduce viaţa copiilor lor cît mai aproape de normalitate, în contextul în care această maladie nu poate fi tratată complet. În situaţia în care tratamentele medicamen-toase nu dau rezultate prea se-sizabile, acestea au încercat noi metode de reabilitare. Mergând cu acest scop peste hotare, au sesizat că terapia cu ajutorul cailor, practicată în ţări precum Ucraina, Rusia, SUA, are un im-pact mai mult decât pozitiv asu-pra copiilor.

Preşedintele Asociaţiei Mamelor şi Copiilor cu Nevoi Speciale, dar şi mamă a unui băieţel de patru ani , bolnav de PCI, Vladilena Ţîrdea, mărtu-riseşte că anume de aici a pornit ideea salvatoare, aceea de a des-chide un centru care să presteze servicii de hipoterapie pentru copii din Republica Moldova.

Alexandr Şarov, student la Universitatea de Stat de Medici-nă şi Farmaceutică Testemiţea-nu, care a ajuns să fie director executiv al asociaţiei, la rugă-mintea unei prietene de familie

O nouă metodă de recuperar e pentru copiii bolnavi de Paralizie Cerebrală Infantilă

Hipoterapia – soluţia unei boli incurabile

Necazul comun, de a avea un copil bolnav de Pralizie Cerebrală Infantilă(PCI), una dintre cele mai grave afecţiuni ale coloanei vertebra-le, le-a făcut pe câteva mame să se reunească în cadrul unei asociaţii, căreia i-au dat numele de Asociaţia Mamelor şi Copiilor cu Nevoi Specia-le „Îngeraşul”.

şi ea mamă a unui copil bolnav de această maladie, susţine că proiectul este pe cale să se ma-terializeze. În acest sens, în luna martie la Chişinău va fi invitat un specialist de la Moscova, care va susţine timp de 4 săp-tămâni cursuri de hipoterapie. Dintre cele 6 persoane selectate pentru a beneficia de ele, doar una are studii medicale, iar cele-lalte se ocupă de hipism.

Asociaţia a semnat deja un acord cu administraţia Grădinii Zoologice din Chişinău, care a fost de acord să le pună la dis-poziţie trei cai din şase, câţi ar fi necesari pentru funcţionarea eficientă a centrului. Restul ca-ilor urmează a fi aduşi de peste hotare.

Iniţiatorii ideii cu hipotera-pia sunt conştienţi de faptul că toate acestea solicită sume foar-te mari de bani şi în acest sens

duc tratative cu câteva bănci din Moldova şi agenţi economici, care nu au rămas indiferenţi la durerea părinţilor care cresc copii bolnavi de PCI. Deaseme-nea, Alexandr Şarov a solicitat companiei Orange Moldova un număr de telefon special, la care oamenii de bună credinţă să poată trimite un sms pentru a dona o anumită sumă de bani, pentru că , afirma el:,, Puţine persoane vor fi acelea care vor merge la bancă pentru a dona 5, 10 lei, dar acest număr ar fi o soluţie destul de bună”.

„Pentru a putea funcţiona normal şi a oferi servicii gratuite tuturor pacienţilor, ar fi necesari pîna la un mln. de lei anual”, a mai spus Şarov.

În cazul în care vor fi găsiţi banii necesari, deschiderea cen-trului este preconizată pentru începutul lunii mai. Acesta va

fi primul centru din Moldova care va presta servicii de hipo-terapie.

Unul dintre proiectele de viitor pe care şi-l propune spre realizare „Îngeraşul” este des-chiderea unei grădiniţe unde copii ar putea fi plasaţi în tim-pul zilei pentru ca părinţii lor să poată avea un serviciu.

Hipoterapia este o metodă unică de reabilitare şi reprezin-tă o metodă de gimnastică cu-rativă unde, ca instrument de reabilitare figurează calul, însăşi procesul călăririi şi gimnastica fiind efectuate de către pacient. Hipoterapia acţionează asupra organismului uman prin doi factori; psihogen şi biomecanic. Micuţii călăreţi îşi depăşesc ast-fel fobiile psihologice şi dificul-tăţile fizice, datorită motivaţiei puternice care se consolidează în procesul învăţării călăririi.

La 19 decembrie creştinii săr-bătoresc pe Sfântul Ierarh Nicolae, ziua pomenirii sale deschide şirul sărbătorilor de iarnă. Bisericile din întreaga ţară au oficiat slujbe. La Biserica Sf. Ierarh Nicolae din capi-tală a fost dublă sărbătoare, deoa-rece e şi hramul bisericii. În această zi îşi sărbătoresc ziua numelui cei care poartă prenumele Nicolae şi derivatele lui.

Tradiţia Bisericii spune că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată în Parara, iar după moartea părinţilor săi, a devenit preot, averea sa a dăruit-o săracilor şi a plecat în pelerinaj în Palestina şi Egipt. Acesta este pentru creşti-nii ortodocşi şi catolici, unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi pentru facerile sale de minuni, sărbătorindu-l cu multă evlavie şi bucurie în suflet.

Creştinii susţin că aceasta e o sărbătoare mare, deoarece sf. Ni-colae, Făcătorul de minuni era un om mărinimos, binevoitor, ajuta

mereu oamenii săraci, fără ca ei să știe de acest lucru. El venea și punea bani și săculeți cu aur pe ascuns.

Credincioşii au mărturisit că au venit la biserică pentru a aprin-de o lumînare pentru sănătatea celor dragi şi pentru pomenirea răposaţilor.

În mod tradiţional, Sfântul Nicolae a fost supranumit şi Moş Nicolae care are atribuţii străine de statutul său ierarhic, această sărbătoare fiind una din cele mai frumoase de pînă la Crăciun, copiii aşteptîndu-l cu emoţii pe Moş Ni-colae să le aducă daruri.

Prenumele Nicolae, Nicole-ta şi derivatele acestora le poartă aproximativ 52 de mii de moldo-veni. Cei mai mulţi circa 49 de mii de poartă prenumele de Ni-colae, iar circa 3066 - prenumele Nicoleta.

Vasile MUNTEANU

Sănătatea spirituală

Eugen Donţu: Vin la biserică, mă rog pentru sănătate... pe urmă facem

acasă hramul casei cu vecinii şi sperăm că domnul e cu noi şi ne ajută. Aş dori să se întoarcă cît mai multă lume cu faţa la credinţă, să fie mai atrăgători de sf. Biserică, căci domnul îi are pe toţi în pază şi-i ocroteşte.

Ludmila Pentilii: De fiecare dată sărbătoarea sf. Nicolae e o sărbătoare foar-

te frumoasă, una dintre cele mai frumoase pînă la Crăciun. Bi-neînţeles că în familie se sărbătoreşte cu cel mai nare drag şi îndeosebi copiii aşteaptă această sărbătoare ca dimineaţa să le aducă ceva Moşul Nicolae în cizmuliţă.

6

Toamna aceasta a deve-nit pentru mine o tradiţie, ca să merg prin centru capitalei şi să particip dezinvolt la acţiuni-le protestatante ale cetăţenilor care nu-şi mai găsesc odihnă “de atâta bine pe la casele cui îi are”.Când m-am apropiat de mulţime mi-am dat bine seama că cei circa 10 mii de cetăţeni ve-niţi din toate colţurile Moldovei au venit să protesteze împotriva politicii falimentare a guvernării comuniste. Înarmaţi cu placate şi slogane aprinse au pus stăpâ-nire timp de două ore aproxi-mativ, pe Piaţa Marii Adunări Naţionale, aducându-şi nemul-ţumirea faţă de situaţia catastro-fală în care sa pomenit agricul-tura şi agricultorii din Republica Moldova.

Mitingul a fost moderat de vicepreşedintele PLDM, Alexan-dru Tănase,citez: “Am venit sa le spunem celor care ne guver-nează că noi sântem oameni, că avem drepturi de care ei trebuie să ţină cont. Ieri l-am vazut pe preşedintele, Voronin, cintând “Internaţionala” la adunarea lor festivă. Numai a robi nu seamă-nă , cu maşini de lux, cu averi de milioane, cu paze de corp. Ade-văraţii robi sunt muncitorii de la sate care muncesc până în sudo-

rile frunţii, asigurând bunăstarea acestei ţări şi tot ei sunt cei mai saraci.”, afirmă Tănase.

Slogane ce răsunau din dictofoane întorcea orice om ce trecea prin preajmă: “Ne-am săturat de sărăcie”, “Să dezvelim Moldova de comunişti”, “Am ră-mas numai cu munca” , “Preţul motorinei ne bagă sub brazdă”, Îin Europa cu mintea trează”. Alături de ţăranii protestanti s-a alăturat şi Vlad Filat: “Comuniş-tii au transformat PMAN într-un loc al beţiei unde de nenumărate ori a transmis mesaje anti-na-ţionale . Aceştia doar mimează o politică pro-agricultură, dar de fapt, în loc să susţină aceas-tă ramură,cheltuieşte miliarde de lei în proiecte de importanţă îndoielnică - “căi ferate, porturi, condriţe, holercanii”.”, remarcat în cele din urmă Vlad Filat.

Ion Balaban, vicepreşedin-tele PLDM spune că anul 2008 a fost unul bun din perspecti-va condiţiilor climaterice. Din punct de vedere economic însă, mai rău nu se poate. Tot el men-ţionează că agricultorii moldo-vei au ajuns să împrumute bani de la rudele de peste hotare pen-tru a plăti impozitele şi datoriile acumulate.

“Salariile guvernanţilor au

Toamna în ispiteCultura a ajuns precum fotbalul,in sensul ca toata lumea isi

da cu parerea asupra ei si nu cu sfiala profanului ci aerul hotarit al cunoscatorului.

Dornic de a cunoaste frumosul este oricine,eu,tu sau altcine-va.Acest criteriu a inceput sa functioneze in lume odata cu gene-ratia junimista.

Astazi ne paste un pericol… doar ca pozitiv… acela de a creea lucruri frumoase. Recent la muzeul National de Istorie a avut loc expozitia de fotografii numita ”toamna in ispite„Fotograf Zenin Alexei.

20 de fotografii lucrate in Photoshop au incintat ochiul vi-zitatorului.In sala muzeului in linista care se predomina puteai usor admira fiecare poza in parte,ispita te predomina ,amestecul de culori tulbura ochiul vizitatorului.

Privesc atent spre poze si deodata ochiul mi s-a oprit asupra unei poze,e plina de mister nici nu o pot descrie…o ipotece pe jumatate iarna pe jumatate toamna,iar in mijlocul acestei ipoteci se afla o doamna,cu capul in jos.

Totusi fiecare poza are specificul ei,intrebind-o pe doamna Nadejda Sofronii,angajata a Muzeului National de Istorie cit de des se fac expozitii de acest fel dumneaei ne-a raspuns ca apro-ximativ in fiecare luna,doar ca vizitatorii nu sunt prea multi…Partea pozitiva a lucrurilor e ce dupa o vizita oa muzeu iti umpli sufletul de satisfactie.

Diana ŢANGA

Un ziar,o ţigară şi o cafea

Am iesit in strada vad oameni grabiti,stresati,care se pare ca nu mai au nimic in lume, nici macar pentru o ceasca de ca-fea ...Galaxie, claxoane de automobile, ciripit indepartat de pasari si undeva in zare, miros de cafea...E departe de mine acel miros de boabe, dar e foarte inaccesibil pentru societatea noastra. Prin acest tumult viu de sunete, prin acest conglomerat de emotii ener-gice, vad undeva in departare o raza de relaxare si liniste sufle-teasca, este un batrinel care sta asezat pe o banca si citeste un ziar. Am trecut pe linga el sa vad ce titeste... si de odata m-a izbit un puternic miros de cafea, nu stiu de unde vine... El isi citea timpul, el isi citea realitatea, el isi citea viata si incerca sa isi construiasca din foi A4 scrise, viitorul... Am trecut pe linga el si am zimbit. Ma bucur ca si-a gasit timp pentru a citi un ziar... O spun chiar daca stiu ca batrineii la aceasta treapta a vietii dispun de foarte mult timp liber, si totodata de foarte putin timp pentru viata...

Merg mai departe, pana ajung in inima orasului, la Catedrala ”Nasterii Domnului„.Parcul este plin de oameni,fie care sau asezat pe o banca sa admire natura,fie ca sa traga un fum de tigara cineva care sa traga o gura de aer curat si altcineva care sa rasfoiasca un ziar.Iarasi miros de cafea...Pasesc spre frunzele uscate si privesc spre oameni...Ma opresc si admir imaginea unui tinar care lectu-reaza un ziar.Se vede ca isi citeste si el timpul...Merg mai departe si vad un domn care isi aprinde o tigara si grabit trage din esen-ta ei,de parca ar trage din esenta vietii.Pe fundal mi se iveste un chiosc,ma apropii,privesc la vitrina iar prim plan tigarile,gumele si revistele de scandal.

Aleg sa ma pierd in bolta cerului,sa evadez din realitete si sa ma mint frumos cu visele.E mult prea dura lumea asta pentru mine,sunt mult prea grabiti oamenii pentru ochii mei,sunt exage-rat de galagiosi pentru urechile mele...E toamna...

Diana ŢANGA

Traficul de fiinţe umane re-prezintă violarea a numeroase legi internaţionale şi a drepturi-lor omului şi este realizat de cri-minali care adesea sunt membri ai unor reţele criminale tran-naţionale bine organizate. La etapa actuală, traficul de fiinţe umane se prezintă drept una din cele mai stringente probleme, constituind o formă odioasă de sclavie. Traficul de fiinţe umane îndeosebi de tinere este prosti-tuţia forţată şi imposibilitatea de a renunţa, este munca impusă în condiţii mizerabile şi imposibi-litatea de alegere, e controlula-supra vieţii tinerelor. Victimele traficului de fiinţe umane sunt femeile, copii şi bărbaţii.Trafi-cul de fiinţe umane nu ţine cont de vîrstă sau gen, de hotare este răspîndit atăt în ţările puternic devoltate cît şi în cele în curs de dezvoltare.

Grupul de risc maxim în Moldova îl constituie mai bine de 100.000 de fete şi femei tinere cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani. Multe dintre aceste ti-nere trăiesc într-o sărăcie lucie, fără vreo speranţă într-un viitor mai bun.

„Nici nu vreau să mă mai gîndesc pin ce calvar an trecut acum 3 ani în urmă. Totul a început de la sărăcia în familie, n-aveam unde să lucrez nici eu , nici mama , tata însă era paz-

Traficul de fiinţe umane — astăzi un fenomen global

nic avînd un salariu mizer”, se confesează Natalia o tînără care a reuşit să scape din mîinile tra-ficanţilor.

Majoritatea femeilor trafi-cate din Moldova se pomenesc în ţări în care organele de drept sunt inactive, iar situaţia politi-că- instabilă. Ţările de destinaţie sunt în special ţările: macedo-nia, Bosnia, Albania şi Kosovo, Rusia, Turcia.

În ultima perioadă aproxi-mativ 30% din victime au fost salvate ca urmare a contactării de către ele a liniei fierbinţi a Centrului „La Strada”. Asrfel în

perioada ianuarie 2002- octom-brie 2008 au fost identificate şi asistate 456 femei, bărbaţi şi copii. Conform statisticilor ace-luiaşi centru, vîrstele victemilor sunt în creştere, cea mai în vîr-stă persoană asistată de către Centrul de contact a fost trafica-tă la vîrsta de 65 de ani.

În urma unui studiu a com-paniei Magenta Consulting SRL, care s-a realizat prin 400 de interviuri în diverite regiuni ale republicii, s-a dovedit ca majoritatea populaţiei egalează traficul de fiinţe umane doar cu prostituţia şi exploatarea sexua-

lă a femeilor tinere, un procent foarte mic a răspuns că traficul de fiinţe umane se referă şi la forţarea unei persoane să mun-cească fără remunerare.

Sărăcia şi mzeria în care trăim face ca un procentaj mare din populaţie să părăsească ţara, şi tot mai multe fete cad în cap-cana proxeneţilor:”Ofertă de lucru, pentru domnişoare peste hotare, lucru decent, cunoaş-terea unei limbi străine este un avantaj. Salarii mari, garantate. Sunaţi 0888456..............”.

Vera SÂRGHI

Toamna se numără bobocii…dar noi ce numărăm?

crescut vertiginos, parlamenta-rii majoritari şi-au votat pensii groase, atunci când profesorul şi ţăranul trăieşte la limita sărăciei. Stimaţi agricultori, întoarceţi-le spatele, ei nu merită să fie hră-niţi, chiar şi răbdarea D-stră are masură.”, reclamă Maria Cioba-nu, profesoară din Nisporeni.

Situaţia este similară şi pentru ţăranii din alte raioane a republicii. “În anul care vine vor rămâne hectare întregi ne-lucrate, fiindcă ţăranii nu au bani de motorină. Am muncit din greu la vie dar nu-mi rîmne decât să beau vinul cu cumătrul.

N-am putut să realizez strugu-rii la preţul de 2.20 lei/kg, când costul producţiei pe piaţă este de 3.10 lei/kg.”, spune încrun-tat Constantin Fusu din raionul Străşeni.

La încheierea mitingului protestanţii împreună cu repre-zentanţii PLDM s-au îndreptat către Parlament vărsând în faţa acestuia un butoi de vin oţetit şi câţiva saci cu grâne. I-au marcat sau nu acest fapt nu contează, important e că rana ţăranului combatant să fie tămăduită.

Ecaterina TROHIN

Alexandru Tănase, vicepreşedinele PLDM, la o şedinţă în Consiliul Municipal Chişinău.

Sursa: Info Prim Neo

Foto simbol

Foto simbol

7O nouă metodăinovativă de combatere a HIV/SIDA

Imbracati in tricouri albe, culoare care simbolizeaza viata, circa o mie de tineri s-au adunat sambata seara, intr-un club de noapte din Chisinau si au dansat pentru stoparea HIV/SIDA. Or-ganizatorii promiteau o conexiune, in direct prin satelit cu tineri din alte 18 tari “dansand pentru viata in unitate si solidaritate ca ambasadori pentru „Dance4Life”. De fapt, unii nici nu au patruns esenta evenimentului, venind in special pentru starurile promise- Studio One, DJ Sava si Conect-R.

Accesul la eveniment a fost putin mai dificil pentru murito-rii de rand, desi concertul incepuse de la orele 16.00, catre orele 17.00, la intrare mai erau cateva sute tineri, ce se imbulzeau “ca siliodcile’ n conserva”, dupa expresia catorva dintre ei. “Fericirea” lor depindea de “faces controlul”, rasi pe cap, imbracati in negru, fara dispozitie, parca suparati de vanjoleala acestor tineri, unii dintre neavand nici macar majoratul.

Odata intrati in club, de nu corespundeai cerintelor eveni-mentului- un tricou alb, aveai posibilitatea, contra a 50 de lei, sa-ti achizitionezi unul cu inscriptia “Dance4life” contra a 40 de lei.

In club, animatorii incercau sa invete pasii de dans publicul, pentru a face fata si de anu face de rusine tara, cand va avea loc “marea conexiune”, cu celelalte 18 tari participante la eveniment. Desi era un club de noapte, dansau de rupeau pamantul si niste copilasi. Pe peretii clubului se miscau lumini in culori fluorescen-te, sloganul “Start Dancing- Stop AIDS”.

„Am invatat acest „dans pentru viata”. Organizatorii au fost si pe la noi prin licee.Trebuie sa participam activ in stoparea HIV/SIDA. Infectia HIV are tot mai mare raspandire, iar noi suntem cei care trebuie sa luptam contra acestei infectii”, declara un tana-ra, emotionata de faptul ca a fost “bagata in seama” de un repre-zentant al mass-mediei. Unii dintre tineri, mi-au declarat sincer, ca au venit “sa se distreze” si s-au aratat nemultumiti ca nu au primit maiouri gratis.

Olga Osadcii, reprezentanta Fundatiei SIDA Est-Vest, ma-nagerul proiectului „Dance4Life” cu dantele spune ca este pen-tru prima data cand sunt reunite prin satelit 19 tari reprezentate de circa 50 de mii de tineri care au dansat simultan ca semn de sustinere a idii de stopare a HIV/SIDA. „Astazi tanara generatie considera ca ei trebuie sa se implice activ in stoparea raspandirii HIV/SIDA. Nu ar fi bine sa astepte pana cand guvernele si altii sa se gandeasca la ei. Sanatatea lor este in mainile lor. Ei sunt cei care ar putea sa-si pastreze sanatatea, sa ramana sanatosi si sa spuna un NU ferm infectiei HIV. Tinerii reprezinta un grup foarte vulnerabil pentru aceasta infectie si se cunoaste ca jumatate din persoanele care sunt HIV pozitive sunt anume tinerii”, a mai spus Osadcii.

Directorul Centrului SIDA de la Chisinau, Stefan Gheorghita urcat pe scena clubului si-a exprimat speranta ca tinerii vor de-veni mai responsabili si vor avea grija de sanatatea lor. „As vrea ca tinerii sa aiba un comportament responsabil, astfel incat ca-zurile noi de infectare a tinerilor cu HIV sa fie cat mai putine in R.Moldova. Acest lucru depinde de fiecare tanar in parte. In pre-zent, daca vorbim de problema HIV SIDA, situatia este tensiona-ta. Doar in 10 luni ale acestui ani, in regiunea transnistreana peste 350 de peroane s-au infectat cu HIV.

Cu aplauze mai calduroase au fost intalniti membrii Sudio One, care, au fost, ca de obicei la nivel. Un pic au dat-o in bara cu melodia “Soarele si dimineata”, dat fiind faptului ca era trecut de 18.00. Vedeta romaneasca, Conecter-R, cu un bronz natural de solar si cu cosite cu fundite a intampinat publicul cu aere de “macho man” si strigate de yo-yo.

In R.Moldova proiectul „Dance for Life” a inceput acum doi ani urmarind sa indemne tinerii sa fie responsabili pentru sanata-tea lor si sa preia initiativa de la cei maturi in efortul de a stopa ra-spandirea HIV. Pe parcursul anilor, au fost organizate prezentari scolare si “actiuni de sensibilizare si strangere de fonduri pentru a aduce o schimbare reala in domeniu”.

Prea multa formalitate, rigiditate si control de la distanta, a fost impresia ce mi-a lasat-o acest eveniment de “sensiblizarea a opiniei publice”. Desi intentia este de lauda, nu stiu ce mesaj a ajuns la urechiusele si inimioarele tinerilor de 15-18 ani, ce au fost indemnati sa iubeasca curat sis a faca sex doar cu prezervativ.

Date statistice

Potrivit statisticilor, in Republica Moldova, in primele 9 luni ale acestui an au fost inregistrate 602 cazuri de HIV/SIDA, com-parativ cu 560 de cazuri noi, inregistrate in perioada similara a anului 2007.

Incepand cu anul 1987, cand a fost inregistrat primul caz de HIV in Republica Moldova, au fost depistate 4733 persoane infec-tate, inclusiv 1457 persoane in teritoriile de est.

In prezent, in R.Moldova 593 de persoane sunt bolnave de SIDA.

Svetlana MANOLE

Desi Agentia Agroindus-triala “Moldova-Vin” prognoza preturi mai mari de achizitionare a strugurilor, in anul acesta pre-tulurile au fost mai mici cu pana la 30 la suta fata de anul trecut. Astfel, in acest an, pentru soiurile de struguri albe a fost oferit un pret de 2- 2,8 lei/ kg, iar pentru soiurile rosii- 2- 2,5 lei/kg.

Vicedirectorul Agentiei “Moldova-Vin” Nicolae Taran, a declarat la 28 noiembrie, in cadrul unei conferinte de presa, ca o buna parte din companiile vinicole autohtone au avut pro-bleme financiare si nu au dis-pus de finante pentru a procura

strugurii, existand si pericolul ca roada de struguri de masa sa ramana pe camp.

Astfel, doar o mica parte din vinificatori au achitat inte-gral pentru strugurii achizitio-nati, ceilalti optand pentru plata in rate, sau intoarcerea datoriei la comercializarea vinului.

“Sezonul de vinificatie a fost unul dificil pentru intreprinderile vinicole implicate in procesarea strugurilor, din cauza greutatilor financiare pe care le intampina inca din perioada embargoului impus de Federatia Rusa, precum si din cauza dificultatilor de cre-ditare si a nerambursarii credite-

lor”, a mentionat Taran. Astfel, din cauza proble-

melor financiare, 16 companii vinicole nu au prelucrat in acest an struguri, printre care Vin Lapusna, Vin Ialoveni, etc. Din lipsa de resurse, in scadere au fost si plantatiile noi de vita-de-vie, de la 5,3 mii ha in 2006 si 2007, pana la 4,6 mii ha in acest an. Preponderent, plantatiile de vita-de-vie au fost realizate de fermierii mici.

Preturile la strugurii pentru vin au fost mici si din cauza plo-ilor abundente din luna august, ce au afectat 10 la suta din roa-da, provocand aparitia bolilor si

reducerea zaharitatii. Totodata, reprezentantul “Moldova-Vin” a mentionat ca preturile la stru-gurii pentru consum nu au fost afectate, variind intre 10 si 12 lei pentru un kg.

De mentionat ca anul tre-cut, pretul mediu de achizitio-nare a soiurilor albe a oscilat in-tre 3 si 3,6 lei si 4-4,6 lei pentru soiurile rosii. In luna iunie cu-rent, “Moldova-Vin” propunea niste preturi orientative la stru-guri de 3,2-4 lei pentru soiurile albe si intre 4,2-4,8 lei pentru soiurile rosii.

Svetlana MANOLE

Din cauza problemelor financiareale vinificatorilor, preţurile la struguriau fost mai mici în acest an

În dimineaţa de 13 noiem-brie, atmosfera şi circulaţia prin centrul capitalei este una infer-nală. Străzile oraşului de dimi-neaţă sunt împînzite de poliţişti, care stau situaţi la vreo doi metri unul de altul. Ziua summit-ului CSI, este o dată foarte importan-tă în viaţa politică a guvernării actuale, deoarece în urma aces-tui eveniment Republica Moldo-va va prelua conducerea CSI pe o perioadă de 1 an de zile.

Cu o zi înainte de summit-ul ţărilor CSI,Mihai Ghimpu, peşedintele partidului liberal anunţase că va picheta Palatul Republicii, aici trebuie să se înt-îlnească toţi premierii statelor CSI. Scopul este ca Rusia să-şi retragă armata a 14-cea de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru Rusia trebuia să îl facă încă după încheierea tra-tatului de la Istanbul, însă nu a fost să fie.

La ora 9:00 pornesc spre Palatul Republicii, ajunsă aici observ că mai mult de o juma-tate din populaţia prezentă sunt lucrători ai poliţiei sau ai Servi-ciului de Informaţii Secrete, cu toate că sunt îmbrăcaţi în civil ,

se detectează foarte uşor după comportamentul tipic, mereu privesc prin părţi, şi toţi noi, ceilalţi, păream suspecţi, aşa şi te faceau să te simţi preivirile lor fixate asupra ta.

Din politicieni o zăresc pe doamna Valentina Cuşnir, care stă înrt-un colţ şi discută calm cu cîţiva oameni. Din conduce-rea P.L. nu vine nimeni, şi deja se speculeză în discuţiile celor prezenţi că „Ghimpu nu va mai veni, ieri au anunţat că este po-sibil ca să îl şi aresteze”. Din PL nu mai vine nimeni, aşa că dau un raid prin împrejurări, situaţia aici este destul de tensionată,, în spatele Liceului Gogol (de visa-vis) sunt 5 maşini de poliţie, şi privind atent prin geamurile fu-murii ale acestora observ că ele sunt pline de poliţişti cu cagule pe cap, „gata de atac”.

La 9:15 mă deplasez către Ambasada Rusie, ajunsă aici am vazut reprezentanţii mai multor instituţii media şi desigur roiau securişti, sunt peste tot unde nu te întorci, şi aici este o atmosfe-ră tensionată, ce îţi face inima să bată mai des.

La 9:35 În depărtare pe bu-

levardul Ştefan cel Mare se aud şuierături, se scandează diverse sloganuri şi se zăresc flagurile Republicii Moldova, a României şi a Uniunii Europene, protsta-tarii se îndreaptă spre ambasadă cu paşi siguri şi grăbiţi.

La 9:45 Cei care au venit să picheteze, în jur de vreo 100 de oameni , se aliniază visa-vis de Ambasadă în frunte cu M. Ghimpu, toţi au pancarte cu mesajele: «Россия руки прочь от Молдовы», „Guvernarea chişinăueană marionetă a Mos-covei”, „ vrem în NATO şi UE”, ”Armata a 14-cea acasă” şi scn-dează „Putin Vova ia-ţi armata din Moldova”, „Armata rusă acasă”, Un bărbat de alături dă-dea un interviu unei colege dea mea, m-am apropiat şi eu, dom-nul a dorit să rămînă anonim, el declara :”Nu vor avea nici un efect aceste proteste, ele sunt doar aşa pentru istorie ”. În ace-laşi moment observ o bătrînică, cu faţa încruntată, striga cît o ţinea gura „Putin Vova ie-ţ ar-mata din Moldova” ea dorea să fie auzită şi văzută, această bă-trînică va rămine în istorie la un moment dat se întoarce către un

poliţist şi-l întrebă „şi taşi măi?”. Securistul în cămaşă şi cravată de culoarea roz, nu a spus nimic şi a plecat. Acest colaborator al SIS-ului mi-a atras atenţia prin faptul că era peste tot unde se dădea un interviu sau se vor-bea ceva mai aprins, ca o vulpe, mergea prin mulţime şi trăgea cu urechea peste tot.

Corina Fusu apărută prin mulţime a declarat că:” drumul nostru este spre UE, astăzi piche-tăm Ambasada Rusă, deoarece astăzi are loc summit-ul CSI, şi cauza principală de ce nu suntem în rîndurile ţărilor europene, este aderarea Moldovei la CSI”.

Mihai Ghimpu a declarat că „unica şansă a moldovei de a adera la UE, este să ne desco-torosim de armata străină din ţară, unde mai există aşa ceva, trebuie să protestăm pînă v-om obţine ce ne dorim”. Mîine la fel se va organiza ceva... ”

După discursul lui Ghimpu, lumea, încet, încet îngheţată de frig se deplasa spre casă, servici, cu speranţa ca aceste proteste nu vor fi doar pentru istorie.

Vera SÂRGHI

Proteste pentru istorie

În centrul capitalei, cea mai importantă parte a oraşului, se află Ambasada Federaţiei Rusie la Chi-şinău, unde tot mai des devine un loc unde protestatarii vin să scan-deze neajunsurile societăţii mol-doveneşti. O palmă de oameni cu drapele şi pancarde strigau în ton agresiv “Cerem retragerea armatei a 14-a de peste Nistru”. Fruntaşii mitingului organizat s-au dovedit a fi liderii Mişcării “Acţiunea Eu-ropeană” şi Partidul Naţional Li-beral, care împreună au protestat împotriva armatei a 14-a ruse din regiunea Transnistreană, fapt care contravine Constituţiei Republicii Moldova şi împedică aderarea ei la UE. Grupul de protestanţi au scan-dat insistent sloganul “PNL şi MAE

vor în NATO şi UE”. Frigul de afară şi timpul poso-

morât nu i-au împedicat nici o clipă să stea în faţa ambasadei ore în şir, pentru a fi auziţi de diplomaţii care… treceau indiferenţi şi cobo-rau din maşini luxoase.

Preşedindele PNL, Vitalie Pavlicenco, a declarat că o mare parte a armatei a 14 –a ruseşti inca se mai află pe teritoriul Republicii Moldova. “Chiar dacă aceste trupe militare sunt numite astăzi pacifis-te, recunoscând independenţa Mol-dovei doar la nivel “declarativ”, încplcând promisiunea de a-şi lua forţele militare din stânga Nistru-lui”, precizează Pavlicenco.

Cu aceleaşi opţiuni s-a alătu-rat şi Anatol Petrncu, peşedintele

MAE, susţinând că vor face tot po-sibilul ca să moldova să devină un stat European. “La începutul aces-tei luni am făcut o coaliţie cu PNL pentru că avem aceleaşi inerese şi datorită acetui fapt avem de gând să desfăşurăm mai multe acţiuni împreună până la alegeri.”, spune liderul MAE.

Cu toţi dorim să trăim într-o societate mai dezinvoltă, unde adevărul şi dorinţa de a cunoaşte să se contrapună într-un tot întreg, unde mecanismele de guvernare ar conveni cu mecanismele cerute de întreaga societate iar puritatea cuvântului să prevaleze conform is-toriei şi actele semnate cu referire la retragerea armatei ruseşti de pe teritoriul Moldovei. O doamnă care

a ţinut dintr-adins să-şi păstreze identitatea sustinea că Moldova este în continuare o ţară separată pe două maluri. “Până când va pre-vala o astfel de situare geopolitică, nimeni nu ştie încă, dar un lucru e cert - Rusia trebuie să-şi retragă rămăsiţele armatei.”, adaugă fe-meia.

Sperăm că sloganele au fost văzute şi cuvintele auzite de re-pectiivii ce stiu doar să se “învârte pe scaunele de piele”, şi care se ascund ăn birourile bine încălzite unde nici musca nu se aude. Liderii şi membrii respectivelor forma-ţiuni politice, consideră că unirea forţelor de dreapta va spori consi-derabil atingerea celui mai mare deziderat al societăţii, de a face parte din marea familie europenă.

Ecaterina TROHIN

Drum bun armatei…

8

Tinerii din Moldova sunt nemulţumiţi de starea de lu-cruri din ţară. Rezultatele unui studiu sociologic, făcut public în această săptămână, atestă îngrijorarea tinerilor, cu pre-cărede, faţă de viaţa politică, dar şi condiţiile proaste de trai, lipsa locurilor de muncă şi mo-dul în care se dezvoltă sistemul ocrotirii sănătăţii.

Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului de cercetare „Tranziţii ale copilăriei şi tinereţii într-o societate în transformare: Cazul Republicii Moldova”.

Potrivit Marianei Măşcă-uţeanu, magistru în sociologie de la Institutul Independent de

Sociologie şi Informaţii (SISI) „Opinia”, suportul insuficient din partea statului i-a determi-nat pe majoritatea responden-ţilor să afirme că autorităţile sunt puţin sau deloc informate despre problemele tinerilor.

Potrivit rezultatelor studiu-lui, 77% dintre tinerii intervie-vaţi sunt nemulţumiţi de faptul cum Guvernul îşi îndeplineşte funcţiile. 96% dintre respon-denţi au spus că se confruntă cu anumite probleme, dintre cele mai grave fiind insuficien-ţa banilor/ sărăcia (76%), lipsa unui loc de muncă (51%), con-diţii proaste de trai (47,7%), lip-sa condiţiilor şi posibilităţilor de

autoafirmare şi automanifestare în viaţă (46,4%). 42,9% dintre tineri au menţionat că nu au în-credere în ziua din mâine.

Optimismul tinerilor în legătura cu depăşirea perioa-dei de criză este destul de mo-derat. Doar o a cincea parte din tinerii chestionaţi sunt de pă-rere că Moldova a depăşit deja cea mai grea perioadă după lansarea tranziţiei, iar o treime dintre tineri consideră că Mol-dova traversează actualmente cea mai grea perioadă.

Studiul a cuprins un eşan-tion de 2000 tineri cu vârstă cuprinsă între 16-30 ani, din 92 de localităţi din republică, cu

excepţia regiunii transnistrene. Proiectul reprezintă un

parteneriat între echipe de cercetare din ţările membre INTAS (Marea Britanie şi Un-garia) şi echipe din Moldova (SISI Opinia, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea de Stat din Mol-dova), lansat în cadrul Acor-dului de cooperare ştiinţifică între Guvernul R. Moldova şi Asociaţia Internaţională pen-tru promovarea Cooperării cu Savanţii din noile state inde-pendente ale fostei Uniuni So-vietice, INTAS-Moldova.

Ecaterina DOGARI

Profsoiuzulla gunoiul istoriei

În dimieaţa de 6 noiembrie mă îndreptam împreună cu ceilalţi colegi de facultate, spre Casa Sindicatelor. Era acolo o persoană care protesta de ceva timp şi eram curioşi să aflăm de ce o face. Am ajuns acolo şi am văzut un barbat cărunt, cu fruntea încreţită, care avea înscrise pe haină me-sajele „Jos Mafia” şi „Долои Насилия”, ţinea un megafon în mîină şi scanda”un doi, unu doi, profsoiuzul la gunoi, la gunoiul istoriei”. Ne-am apropiat de el şi i-am solicitat un interviu, cînd a început să vorbească, şirul gîndurilor sale parcă nu mai avea sf îrşit. Domnul Gaidău era venit de la Bălţi pentru a protesta „împotriva Confederaţiei Sindi-catelor din Moldova fiindcă am fost nelegitim eliberat din funcţie, în urma persecutării, a discriminarii, am lucrat vîn-zător de bilete în tren...” şi vorbea atît de mult şi încurcat, că la un moment dat m-am prins la ideia că nu înţelegeam pînă la urmă, scopul venirii sale să picheteze Casa Sindica-telor. Deodată a declarat ceva ce ne-a şocat pe toţi proba-bil:” Şeful meu Valentin Stanţieru care este recunoscut prin instanţa de judecată o persoană bolnavă psihică, şi deţin actul de expertiză medico- legală. ” După această afirmaţie chiar, mi-am dat seama că puţin abera de la realitate. Ne-a spus şi despre procesele de Judecată pe care le-a pierdut, cu toate că era prevenit de ,V. Stanţieru că „judecătorul este mituit şi niciodata nu vei primi cîştig de cauză”. Chiar tră-im într-o astfel de ţară, unde certificate că o persoană este psihic bolnavă i se dau oricui, că poţi să strigi în gura mare că judecătorii sunt mituiţi? Ne-a povestit şi despre nume-roasele adresări către Guvernul Tarlev care au eşuat. Pînă la urmă am aflat că şi feciorul mai mare a domnului Gaidău era implicat în cazul Colonelului Domnişor cu Ministrul de Interne Papuc, mi se crease o impresie că toate neno-rocirile au dat peste aceste om. După spusele sale fiul său nu era vinovat de nimic, însă era straniu faptul că domnul cunoştea foarte multe detalii despre incidentul respectiv, spre exemplu adresa concretă, faptul că o ţigară aruncată nu a permis ca împuşătura să fie chiar în fereastră adică di-rect la ţintă, însă în colţul acesteia, deja nu mai înţelegeam nimic, să aibă omul o imaginaţie atît de bogată, sau să nu spună tot adevărul, şi să susţină că fiul său este nevinovat. La întrebarea pentru care caz totuşi protestează? D. Gaidău ne-a răspuns că cere doar anularea protocolului de acord a Sindicatului Instanţei Bălţi-Slobozia, şi să îşi recapete locul de muncă. Însă de pe data de 15 octombrie de cînd protes-tează nimeni nu a ieşit cu un răspuns, sau cu vreo rezolvare, stă omul aici, şi îşi bate gura degeaba. Săre sf îrşit ne-a făcut o demonstraţie, a strigat cu multă putere” Unu doi unu doi, profsoiuzul la gunoi, la gunoiul istoriei”. Nu prea dorea să ne lase să plecăm, se pare că avea încă foarte multe de spus, probabil, nu-l mai ascultase nimeni atît de mult pînă acum.

Vera SÂRGHI

Tinerii din Moldova sunt nemulţumiţi de starea de lucruri din ţară

Bătută,violată şila nuntă dusă

Violenţa femeii în familie rămâne a fi una din cele mai stringente probleme, ce afec-tează nemijlocit starea psihică şi fiziologică a femeii. Potrivit sta-tisticii oferite de Amnesty Inter-national 60 la sută dintre feme-ile din Republica Moldova sunt victime ale violenţei domestice. De cele mai multe ori acestea sunt abuzate de către soţi.

Maria Roibu are 54 de ani şi de curând a fost adăpostită la Refugiul «Casa Mărioarei ». A venit aici la îndemnul prima-rului. Femeia are trei copii şi toţi sunt plecaţi peste hotare.« M-am măritat la 19 ani, Toadere avea 17. Am fost batută chiar a doua zi după nuntă. Am trăit cu el 32 de ani şi toţi în bătaie. Mă bătea până mă lăsa lată», ne-a mărturisit femeia, care poves-tea, înnecându-se în lacrimi. « Nu era zi să nu vină beat acasă şi mai mult am dormit în paie de-cât în pat. Odată, am fost scoa-să afară în toiul nopţii. Stăteam desculţi şi dezbrăcaţi în zăpadă.Copilaşii aveau picioruşele vine-te de frig şi mă rugam să-i lase măcar pe ei în casă, dar nu s-a îndurat. Am dormit în scârta de paie, ca în multe, multe nopţi. Nu a adus acasă nici un ban, dimpotrivă ducea totul pe bă-tură, până şi sticla de la ferestre. Părinţii nu au fost de acord cu această căsătorie, aşa că nu am îndrăznit nicioadată să spun că mă bate. Mi-a fost ruşine. Toa-dere spunea că « femeia trebuie bătută, violată şi la nuntă dusă, dacă vrei să-ţi fie cerdinciasă ».Când băieţii au crescut şi-mi ţineau apărarea nu îndrăznea să mă bată. Se temea. Acum

băiatul cel mai mare e plecat în Portugalia, iar cel mic în Spania. Fata de un an este în Italia. Nu mai are cine să mă apare şi iar a început să mă bată. Femeia are nişte ochii roşii de plâns şi din când în când îşi afundă faţa în batistă şi plânge în ea. Sunt bătrână, mi-a ajuns cuţitul la os, nu mai pot. Fiica îmi face documentele să mă ia în Italia. Aş vrea să-mi petrec bătrâneţile acasă, dar nici să fiu ucisă de el nu vreau.

Un caz şi mai şocant este al Cristina. Femeia are 27 de ani şi a crescut în orfelinatul din satul Căzăneşti. Era o elevă sârguincioasă şi după ce a absol-vit, ajutată de către directoarea internatului a intrat la Colegiul Financiar Bancar. După ce a ab-solvit s-a angajat casieriţă la un supermarket din Chişinau. Aici l-a cunoscut pe soţul ei, Vitalie. S-a căsătorit şi au împreună o fiica, care are 3 anişori. « Căs-nicia mea a fost fericită pană ce Vitalie a căzut pradă drogu-rilor. Trăiam cu chirie, iar bani nu aveam prea mulţi,aşa că a început să vândă totul din casă pentru a-şi lua o doză. Într-o seară, a venit cu încă doi prie-teni. Erau drogaţi. Am încercat să-i dau afară, dar am fost bătu-tă şi violată pe rând de fiecare, şi totul sub ochii bărbatului pe care atât l-am iubit. Dupa ce şi-au satisfăcut poftele soţul m-a avertizat că dacă spun cuiva o omoară pe Nicoleta fetiţa mea. Situatia cu bătutul şi violatul în comun a durat vreo câteve luni, pană am spus unei priete-ne, care m-a îndemnat să vin la « Casa Marioarei » . La un mo-

ment dat Cristina rupe discuţia şi începe a plânge. După o pauză continuă : « Cel mai grav este că am fost diagnosticată cu HIV ». Si iar începe a plânge. « Nu ştiu ce se va întâmpla cu fiica mea. Doamne, nu am avut noroc eu de părinţi şi nici ea. Mă întreb de ce Dumnezeu le dă la unii noroc cu carul, dar mie nu mi-a dat nici măcar o ţîră.

Şi cazuri de acest gen sunt multe.Tatiana Tofan, directorul executiv al asociaţiei „Refugiul Casa Mărioarei”, a relevat că, pe parcursul a peste trei ani, mai bine de 7,2 mii de persoane afla-te în dificultate au beneficiat de asistenţă de diferit gen. „Din pă-cate, la noi este normal ca femeile să fie bătute şi se consideră că ele sînt vinovate pentru că sînt mal-tratate de soţ. În 10 luni ale anului 2008, 13 femei au fost omorîte de către soţi, iar 14 - bătute crunt. Avem cazuri cînd şi soţii pot

deveni victime ale violenţii în fa-milie sau copiii. De cele mai dese ori aceasta se întîmplă în familiile unde una din persoane consumă alcool. Acum, în vizorul poliţiei se află 5334 de scandalagii fami-liali”, a conchis Tofan

Numai nişte băbaţi slabi şi fără conştiintă pot ridica mâina asupra femeilor. Fiecare bărbat ar trebui să se gândească care este rolul femeii, Bătându-şi soţia el îşi bate de fapt mama, care i-a dat via-ţă. Consider că şi femeile trebuie să ia atitudine şi să nu se teamă să spună că au fost bătute. Ar trebui să se implice mai mult şi statul şi să asigure protecţia şi securitatea fiecărei persoane care semnalează vreun caz de violenţă. Trebuie să ne gândim că ascunzând cazurile de violenţă nu le reducem, ne-a spus, Anatolie Puiu un militant pentru drepturile omului.

Viorica ROTARI

9Displazia -e ca o pată care nu se spală niciodată

Displazia de şold este una din malformaţii-le grave ale picioarelor ce lasă urme deosebit de importante, greu de tratat şi cu mare grad de inva-liditate Este o afectiune osoasa şi constă în faptul că marginea cavităţii cotiloidale a coxului este prost formata şi are tendinţa de a ieşi din articulaţie. Mai multe desre aceasta malformaţie aflăm din interviul cu Elena Rusu, ortoped-traumatolog.

Mişcări ale femurului câte 5 de 5 ori pe zi

Simptome ale displaziei:Picioare desfăcute la un unghi mai mic de 80 º,

cutiile de sub fesii sunt asimetrice

Hamul lui Pavlic

n Viorica ROTARI

— Doamna Elena, care sunt cauzele ce de-termina apariţia acestei boli? Există mai multe cau-

ze cum ar fi traumatismul intrauterin, atunci când mama a suferit vreun acci-dent în timpul sarcinii sau fătul nu este poziţionat co-rect. Cantităţile mici sau mari de lichid amniotic de asemenea determină apari-ţia displaziei. Tonusul mărit atât în faza intrauterina cât şi după naştere conduc la apariţia displazie. Afecţi-uni ale creerului provoaca modificări ale bazinului ce pot provoca displazie. De asemenea înfăşatul strâns, căsătoriile între membrii unor familii în care există displazie.

— Care sunt metodele de diagnostic ?Criteriile de diagnostic

în displazia şoldului nu sunt clar definite. Cea mai sigura metodă este examenul radi-ologic.Există şi simptome externe pe care un bun ar-toped le depistează încă din maternitate. Pâna la vârsta de trei luni displazia este relativă şi poate fi precis diagnosticată abia după trei luni de viaţă. Dacă copilaşul nu desface picioarele până la un unghi de 80º, sunt di-ficile mişcările rotative ale femurului, dacă cutiile de sub fese sunt asimetrice, copilaşul ţine picior peste picior, atunci displazia poa-te fi diagnosticată cu o pre-cizie de 55 %.

— În cazul displazi-ei nu există trata-ment medicamentos. Cum poate fi tratată această malformaţie?Tratamentul displazie

de şold pentru a fi mai efi-cient trebuie început cât mai precoce, chiar imediat după naştere. Atunci când ortopedul-pediatru are suspiciuni recomandă pă-rinţilor un şir de exerciţii care trebuie efectuate cu regularitate până la vârsta

de trei luni. Acestea con-stau în mişcări rotative ale coapselor câte 5 de 5 ori pe zi. De la vârsta de 3 luni exerciţiile se diversifică . Se efectuează câte 20 de miscări rotative de 7 ori pe zi, dar şi un alt set de exer-ciţii care sunt recomandate în dependenţă de caz. Tot la vârsta de 3 luni se apli-că „hamul lui Pavlic”-sunt nişte cureluşe, care se îm-bracă pe umeri şi călcâie şi ţin desfăcute coapsele.În cazurile mai grave se aplică gipsul. De asemenea masa-jul specializat, parafina şi electroterapia cu calciu. Tratamentul durează în me-die 3-4 luni.

— Vorbeaţi despre co-pii de până la un an. Care este tratamen-tul recomandat unui copil ce a fost dia-gnosticat la vârsta de 3 ani sau mai mult?Situaţia este mult mai

complicată. Am avut o situ-aţie când copilul a fost dia-gnosticat la vârsta de 11 ani. În asemena cazuri tratarea se face doar pe cale chirur-gicală şi cu numeroase pro-ceduri post operatorii:cum ar fi hidroterapia- băi fier-binti îmbogăţite cu iod sau sare de mare. Acestea au un efect calmant şi ajută foarte bine la flexibilitatea muşchilor. Împachetarea cu parafină, cu nămol electro-terapia au drept scop redu-cerea durerilor si contrac-ţiilor musculare şi, în final, masajul specializat. Trebu-ie să vă mai spun că după operaţie timp de 3- 4 luni bolnavul este ţinut în gips, iar procedurile se aplică după ce acesta a fost scos şi durează cel puţin 2 luni. După ce pacientul a urmat cura enunţată mai sus este foarte bine ca să urmeze o terapie ocupaţionistă, ce are drept scop dezvoltarea forţei musculare. În cadrul acestei terapii bolnavul poate face unele exerciţii ca : urcatul şi coborâtul scărilor, lucru la maşina de cusut şi la roata olarului, săritul cu coarda, mersul pe

plan înclinat, mersul pe te-ren accidentat.

— Cât costă tratamen-tul? „Hamul lui Pavlic” este

gratuit. Însă din păcate pro-cedurile, masajul sunt des-tul de costisitoare. Nu pot să vă zic exact, preţurile di-feră, dar în mediu, potrivit spuselor părinţilor, se pot ridica şi la 10 mii de lei.

— Cum poate un părin-te a unui copil de 3 ani sau mai mult să depisteze că are dis-plazie?Un copil bolnav de

displazie poate să aibă un mers fiziologic, însă la o anumită vârstă poate acuza dureri de şold şi de genunchi. În unele cazuri simptomele displaziei pot apărea după ce bolnava a nascut. Unii copii pot avea un picior mai scurt, sau la vârsta de un an nu pot mer-ge, prezentând deficienţe locomotorii. Displazia este ca o pată ce nu se spală ni-ciodată dacă nu a fost tra-tată în primul an de viaţă. Bolnavul trebuie să stea mereu sub supraveghere medicală şi să urmeze toa-te procedurile.

— Potrivit statisticilor fetele sunt de 7 ori mai afectate decât băieţii. De ce?Organismul de sex fe-

minin are o altă structu-

„epolete”- piciorul atinge umărul, se efectuează câte 3 mişcări cu un picior,

apoi cu celălalt, de 5 ori pe zi

ră a bazinului determinat de poziţionarea organelor genitale. Femeile nasc şi bazinul suferă unele mo-dificări. Pevalează numă-rul fetiţelor deoarece mai există, încă, conceptia de a înfăşa fetiţele ca să nu aibă picioarele strâmbe, ceea ce este o aberaţie, deoarece rahitizmul apare din cauza insuficienţei de vitaminaD3.

— De ce displazia este întalnită excepţional la rasa galbenă, lip-sind la cea neagră?Probabil aţi văzut nume-

roase filme artistice şi docu-mentare despre modul de viaţă al acestor rase. Feme-ile îşi duc copilaşii în spate chiar după naştere, aceasta

fiind cea mai eficientă meto-dă de profilaxie a displaziei. La noi încă se mai înfaşă co-pii ca să nu aiba picioarele strâmbe. Mă bucur, astăzi, când văd femei ce-şi poarta copilaşii în sling. Din păca-te displazia va mai persista, deoarece multe mămici în timpul sarcinii duc un mod de viaţă necorespunzător, au o activitate sporită şi sunt supuse stresului. O fe-meie însărcinată trebuie să conătientizeze că sănătatea copilului depinde de ea.

10

Viola gaini „ca să aiba şi ele orgasm”

Un fermier din Germania a fost acuzat de o organizaţie pen-tru protecţia animalelor că satisfăcea găinile cu degetul.

Hansi (71 de ani) a apărut într-o emisiune televizată, în care vorbea despre ferma sa de orătănii. În timpul interviului, neamţul ţinea o găină în braţe şi o satisfăcea cu degetul. Potrivit cotidianu-lui german BILD, după difuzarea emisiunii, bărbatul a fost căutat de reprezentanţii PETA, care-l acuzau de viol asupra înaripatelor.

Hansi le-a spus că nu consideră că a greşit cu ceva. El pur şi simplu „ţine locul cocoşului şi le ajută pe găini să aibă orgasm”. Mai mult, una dintre pasiunile moşului e să se plimbe gol prin curte, înconjurat de găinile sale.

Sarbatorile de iarna din acest an se vor desfasura sub semnul caritatii si solidaritatii, o parte din manifestarile organi-zate si actiunile de caritate fiind sustinute de vedetele autohtone.

Seful Directiei Cultura din cadrul Primariei, Lucia Culev a declarat lin cadrul unei intal-niri cu reprezentantii presei ca micutii de la internatul nr.2 din Chisinau se vor putea intalni in curand cu Pavel si Cleopatra Stratan. In acest sens, sunt pur-tate discutii cu impresarul lui Pavel Stratan pentru stabilirea modului si desfasurarii acestei intalniri.

De asemenea, la 20 si 22 decembrie, la Filarmonica Na-tionala “S.Lunchevici ”, vor fi organizate doua concerte cu participarea lui Eugen Doga, formatiei Trigon, Adrian Ursu, Natalia Barbu, etc, si a invita-tului special din Romania, in-terpretul Raul, care a acceptat sa evolueze fara a fi remunerat. Drept bilete la concert vor servi jucariile, aduse de spectatori, ce vor fi donate copiiilor orfani din capitala.

La 4 ianuarie, la Sala cu Orga va fi organizat un concert dedicat vedetelor autohtone in varsta, cu participarea lui Eu-gen Doga si a lui Iulian Garnet. Vor fi organizate si festivalurile traditionale “Sa traiti, sa-nflori-

Beyonce e dezordonată acasă

Beyonce nu este la fel de sexy acasă ca şi pe scenă. Aceasta stă mai mult în ţinute lejere, cu părul dezordonat şi în picioarele goale, după cum afirmă vedeta.

Starul de 27 de ani care nu apare niciodată în public fără ţinu-te glamuroase, recunoaşte că este dependentă de tocurile cui, însă când e numai cu soţul său, Jay-Z, adoptă o ţinută mai relaxată.

“Mă simt sexy când umblu desculţă şi cu părul desfăcut prin casă . Relaţia noastră este foarte simplă, ne respectăm unul pe altul. Ştii când cineva te iubeşte după cum se poartă cu tine. Gândesc ca un bărbat, dacă fac ceva greşit nu mă emoţionez repede” a declarat cântăreaţa pentru publicaţia The British.

Cine este Zorro?E Clar! Idolul a milioane de oameni a luat-o razna complet…Şoc pentru câteva zeci de persoane aflate la cumpărături

într-un mall din Los Angeles, SUA. Dintr-o lumuzină luxoasă a apărut deodată un personaj îmbrăcat într-o tunică albastră, în-călţat cu papuci de casă, dar având pe faţă masca lui… Zorro şi pe cap o pălărie. La o privire atentă, misterul a fost dezlegat: era nimeni altul decât Michael Jackson, deghizat.

Deşi a încercat să treacă neobservat, prin apariţia sa mai ciu-dată ca oricând, excentricul cântăreţ a reuşit să atragă privirile tuturor celor aflaţi la shopping, care apoi nu l-au scăpat din ochi pe megastar până nu a părăsit mall-ul. Cu o armată de paparazzi pe urmele lui, Michael nu s-a sfiit să cumpere un tablou cu mai mulţi bebeluşi în scutece, oferind motiv presei de scandal să rea-mintească de “pasiunea” lui pentru copii.

Andreea Marin are maşină de 70.000 euro

Andreea Marin a devenit o răsfățată a ultimelor modele de mașini marca BMW, că doar nu degeaba este imaginea acestei fir-me. Zilele trecute, ea a fost surprinsă demarând în trombă la volanul unui BMW X5, al cărui preț se situează la suma de 70.000 de euro. Pe Andreea Marin o mai recunoști în trafic doar după numărul per-sonalizat de înmatriculare, căci firma BMW, a cărei imagine este, îi daruiește, cu regularitate, noile modele scoase pe piață. Cum BMW-ul seria 7, pe care l-a condus aproape un an, se cam demodase, iar ea este tot timpul o vedetă în pas cu moda, era și firesc să primească noul model la care jinduiesc multe vedete din România. Eleganta mașina valorează în jur de 70.000 de euro. Deși nu o primise decât de cateva zile, ea s-a acomodat în timp record cu comenzile luxosu-lui bolid, pe care îl conduce ca la carte. Acum soții Banică se bat în BMW-uri, pe care le schimbă ca pe șosete. Mai mult, se pare ca sotul Andreei nu are dexteritate în trafic ca Zâna, solistul bușind deja, în vară, un BMW X5 de toată frumusețea.

Iarnă, sărbători,vedete şi caritate

ti!” (la 20 decembrie la Teatrul “Mihai Eminescu”) si “Florile Dalbe” (la 22 decembrie, la Pa-latul Feroviarilor). Intre 20 si 21 decembrie, in Gradina Publica “Stefan cel Mare” se va desfa-sura un festival al Brazilor, unde

vor participa liceele din capitala. In acest an manifestarile

dedicate sarbatorilor de iarna au demarat la 10 decembrie, cu concertul de caritate sustinut de Geta Burlacu, care si-a lansat al-bumul “La poarta pamantului”.

Pe langa jucariile donate de pu-blicul spectator, Geta a mai donat din resursele adunate la concert, un set de mobila pentru o scoala de nevazatori din capitala.

Vera SÂRGHI

Pagină îngrijită de Octeabrina MUNTEANU

11

PracticAstudenţească

Rodica LUCAreporter

Svetlana MANOLEreporter

Vera SÂRGHIreporter

Octeabrina MUNTEANUreporter

Vasile MUNTEANUreporter

Diana ŢANGAreporter

Ecaterina TROHINreporter

Viorica ROTARIreporter

Ecaterina DOGARIredactor-şef

responsabil de ediţieCorneliu COMENDANT

designer

PracticAstudenţească

Rodica LUCAreporter

Svetlana MANOLEreporter

Vera SÂRGHIreporter

Octeabrina MUNTEANUreporter

Vasile MUNTEANUreporter

Diana ŢANGAreporter

Ecaterina TROHINreporter

Viorica ROTARIreporter

Ecaterina DOGARIredactor-şef

responsabil de ediţieCorneliu COMENDANT

designer