Portofoliu la chimie

Alcoolul etilic si glicerina sunt alcooli utilizati la obtinerea unor preparate farmaceutice, cum sunt gemoderivatele si tincturile.ALCOOLUL ETILIC SI GLICERINA

Alcoolul etilic(etanolul)Etanoluleste o substan organic din clasaalcoolilor. Mai poart denumirea de alcool etilic i are formula molecular C2H5OH putnd fi scris CH3 CH2 OH.Se prezint ca o substan lichid incolor, solubil n ap n orice proporii. Solubilitatea se datoreaz gruprii hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia ntre moleculele de ap i de alcool se stabilesclegturi de hidrogenintermoleculare.Etanolul, ca toi alcoolii, prezint un uor caracter acid dovedit prin reacia sa cu metalele alcaline; o reacie tipic este reacia cusodiuln urma creia se formeaz ionul etoxid i se elibereaz protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixeaz pe perechea de electroni ai oxigenului din ap, genernd ionul hidroniu care ofer aciditate soluiei respective.Intra in compozitia bauturilor alcoolice si este utilizat si ca antiseptic(spirt).

Efecte nedorite- Actiunea alcoolului asuprasistemului nervosmodifica functionarea acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inlaturarea inhibitiilorpsihologice, conducand adesea la comportamente periculoase; relaxarea, continuata de o stare desomnolenta;euforia,increderea in sineputand sa fie urmata de oobosealasi de odispozitiedepresiva; diminuarea capacitatilor de concentrare si de judecata. Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepand de la oalcoolemie(concentratia dealcoolinsange) de 1,5 grame pe litru. Unconsum excesiv de alcoolantreneaza starea de betie care se traduce prinvomasitulburarirespiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut), si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixie.

Alcoolul interactioneaza cu numeroase medicamente: el poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice), sau poate sa le amplifice (risc crescut de somnolenta in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele).

Utilizare terapeutica-Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adica cu adaugarea unei substante colorante), alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si in absenta oricarei plagi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum. Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentratii).

Glicerina(glicerol sau 1,2,3 propantriol)Glicerolul(formula chimicCH2OHCHOHCH2OH) denumit iglicerineste cel mai simplualcooltrihidroxilic cu masa molar 92,09. Reprezint unlichidsiropos, incolor, dulce, solubil napi alcool cu punctul de fierbere la 290C. Glicerina se evapor i nghea greu, de exemplu soluia de 80% nghea la -20,3C. Sub form deesteriaiacizilor grai(gliceride), constituie componentul de baz al grsimilor animale e vegetale. Glicerina se obine prinsaponificareagrsimilor, iar nindustriedin apele rmase de la fabricareaspunului, prin fermentarea glicolic azaharurilor. Sintetic se obine dinpropilenacptat la cracareapetrolului. Glicerina se ntrebuineaz la obinereanitroglicerinei, rinilor sintetice, ntbcrie, la fabricareahrtiei, nindustria alimentar, ncosmeticifarmaceutic.Nitroglicerina(cunoscut i sub numeletrinitroglicerinsautrinitrat de glicerin) este o substan exploziv avnd formula chimic C3H5(ONO2)3.Una dintre cele mai puternice substante explozive brisante.Istoric:Nitroglicerina a fost obinut pentru prima dat n anul1847de ctre medicul i chimistulAscanio SobrerodinTorino. El a numit-o piroglicerin i s-a speriat de potenialul de distrugere a substanei. O cantitate mic de nitroglicerin i-a distrus eprubeta. n1867chimistul suedezAlfred Nobelreuete s producdinamita, amestecnd nitroglicerin cukieselgur, un pmnt poros din schelete de diatomee (specie dealgemicroscopice). Cel mai puternic exploziv clasic a fost produs din nitroglicerin i nitrat de celuloz, n anul1875, i a fost folosit la spareatuneluluiGotthardElveia, ntr-o roc foarte dur. Nitroglicerina st la baza explozivilor clasici de azi, nlocuindpraful de puc.ncondiii normale de temperatur i presiune, nitroglicerina este unlichidincolor i inodor cu o solubilitate redus n ap, avnd un gust dulceag, care administrat chiar n doze relativ mici provoac dureri de cap. Punctul de topire variaz ntre 2,8C i 13,5C n funcie deizomer. Datorit prezenei grupelornitro-n molecula sa, este o substan relativ instabil, care reacioneaz violent la un raport relativ mic de energie, avnd oreacieputernic exoterm. Nitroglicerina explodeaz deja la energia de ciocnire a unui ciocan de 2 kg care cade de la 10 12 cm nlime, lichidul devenind ntr-un timp scurt gaz, ceea ce duce la o cretere rapid a volumului.Utilizare: Nitroglicerina este un element important n fabricarea explozivilor, ns datorit sensibilitii deosebite la aciuni mecanice, manipularea ei trebuie fcut cu foarte mare atenie. Chimistul suedezAlfred Nobelnltur acest dezavantaj prin transformarea nitroglicerinei ndinamit. Aceasta explodeaz numai sub influena unei capsule defulminat de mercur, iar procentul de 25%kieselgurinactiv reduce capacitatea de explozie a nitroglicerinei. n anul 1875, Nobel amestec nitratul de celuloz cu nitroglicerina, elabornd astfel gelatina exploziv(blasting gelatine) care consta din 87-93o/onitroglicerina si 13-7o/onitroceluloza.Ulterior nitroglicerina va fi nlocuit denitroglicol, acesta avnd punctul de nghe mai sczut, de -22C. Datorit punctului de fierbere mai sczut, nitroglicolul nu este ns utilizat n rile calde. Nitroglicerina este n prezent folosit n cantiti mici la mrirea puterii substanelor explozive pe baz desalpetru.Sinteza: Nitroglicerina se obine prin esterificarea glicerinei cuacid azoticconcentrat, n prezenaacidului sulfuricconcentrat: C3H5(OH)3+ 3HNO3= C3H5(ONO2)3+ 3H2O + Q . Reacia are loc prin introducerea amestecului de acizi n glicerina rcit, procedndu-se astfel deoarece, reacia fiind puternic exoterm, glicerina poate exploda sub nsi influena energiei termice dezvoltate n cursul reaciei i adugarea de HCl.

Glicerina a fost descoperit de ctre Scheele, la 1780 n apele reziduale de la saponificarea grsimilor. Prin aceast metod se obine i astzi pe scar mare. O alt metod de fabricare se bazeaz pe fermentaia glucozei cudrojdia de beren prezenta sulfitului de sodiu. Despre procedeele moderne de sintez, pornind de la propena din gazele de petrol. Glicerina cristalizeaz greu. Pstrat mai mult vreme la o temperatura sub 0C, formeaz cristale cu p.t. 20 de grade. Glicerina se utilizeaz n industria explozivilor, n farmacie i n cosmetic, n industria pielriei i pentru fabricarea de mase plastice. Glicerina este higroscopic, ea absoarbe vapori de ap din atmosfer pn la stabilirea unui echilibru. Glicerina (glicerolul) are punctul de fierbiere situat la 290C, fiind n totalitate stabil pn la acest prag, doar n lipsa oxigenului molecular din mediu (condiii anaerobe). ntre punctul de inflamabilitate (180C) i punctul de fierbere, glicerina, n prezena oxigenului (condiii aerobe), degaj cantiti variabile de acrolein, substan toxic i poluant. Acroleina nu se mai formeaz din glicerol la temperaturi mai mari de 290C, indiferent dac oxigenul atmosferic este prezent sau absent.Glicerina este o substan lichid, relativ vscoas, cu densitatea mai mic dect a apei, incolor, cu gust dulce i fr miros. Este uor solubil n ap i n alcool etilic. La rndul su, glicerolul este un bun solvent pentru diferite substane, fiind utilizat, mai ales n gemoterapie, fitoterapie i homeopatie pentru extragerea unor principii active de origine vegetal.Gemoterapia este terapia cu extracte din muguri i din alte esuturi vegetale embrionare ce au stocate puterea regeneratoare a plantei, precum: boboci, ameni (inflorescene bogate n polen), mldie (ramuri tinere), rdcini tinere, scoara intern a rdcinii sau scoara de pe ramurile tinere, seva sau seminele, aa-numitele celule stem vegetale.n esuturile embrionare se regsesc, indiferent de vrsta plantei, proprietile de meninere a reaciilor anabolice ale celulei vegetale, capacitatea de reproducere i de multiplicare celular. n plus, extracia n stare proaspt pstreaz nealterate substanele active: enzime, fitohormoni, aminoacizi, substane cu structuri asemntoare organismului uman care pot, datorit acestei caliti, s iniieze reacii la nivel celular, cu rol de fagocitare - eliminare a substanelor strine, avnd ca rezultat detoxificarea celulelor blocate i reluarea funcionalitii lor.

Glicerolul din corpul uman, deriv din hidroliza enzimatic a gliceridelor (vezi digestia i absorbia lipidelor). Sub influena unor enzime specifice (lipaze), are loc reacia de hidroliz, care fiind reversibil, conduce att la sinteza gliceridelor, ct i la degradarea acestora.Glicerina este unul dintre ingredientele cele mai utilizate n produsele pentru ngrijirea pielii. Daca aruncam o privire printre produsele noastre de ingrijire vom observa c aproape toate conin concentraii ridicate de glicerina. In ultimul timp, acest ingredient se gaseste si n produsele pentru ngrijirea prului.

Ce face glicerina?

Glicerina este un umectant: are capacitatea de a atrage apa din mediul nconjurtor i derm (straturile inferioare ale pielii) n straturile exterioare (de suprafa ) ale pielii. De asemenea, ajuta la mentinerea barierei naturale a pielii intacte. Din acest motiv, glicerina ajut la meninerea pielii hidratate si moale, prevenind uscarea. i aceasta nu funcioneaz doar pe piele, are aceleai beneficii si pe par.

n plus, glicerina ajuta la protejarea parului atunci cand este expus la caldura instrumentelor de styling si, prin creterea coninutului de umiditate n pr, ajut la prevenirea ruperii premature.

De ce este glicerina din cosmetice buna pentru piele?

Efecte antimicrobiene

Grefele de piele utilizate pentru a trata persoanele cu arsuri sunt adesea depozitate n concentraii de glicerol. ntr- un raport publicat in martie 2008, s-a artat c cu cat concentrarea de glicerol a fost mai mare cu atat mai mult grefele de piele au fost capabile de a lupta impotriva infectiilor bacteriene care afecteaz de multe ori astfel de grefe. Cercettorii au concluzionat c glicerolul are un efect antimicrobian.

Celulele pielii

Intr-o cercetare publicata in decembrie 2003 in Jurnalul de investigatie Dermatologica, cercetatorii au raportat c glicerolul funcioneaz ca un semnal pentru a ajuta celulele sa treaca prin cele patru etape normale de maturitate. Acest lucru este important pentru persoanele cu boli cum ar fi psoriazis si cancer de piele non- melanom, care rezult din proliferarea si maturarea anormala a celulelor pielii, iar glicerolul a demonstrat ca poate fi util in vindecarea ranilor de piele.

Elasticitatea pielii

Un alt beneficiu al glicerinei este acela c ajut pielea sa devina mai supla. Un studiu n Danemarca n 2003 a artat c elasticitatea pielii a fost mbuntit chiar i dup doar o aplicaie de 10 minute de glicerin. Un studiu de cercetare din Germania a folosit, de asemenea, suplimente de glicerina orale pentru a restabili pe deplin elasticitatea redusa pielii la soarecii cu pielea deteriorat.

Hidratant

Principala utilizare a glicerinei pentru piele este ca o crema hidratanta pentru piele uscat, aspr sau solzoasa. Diferite studii, precum unul efectuat la 2002 pacieni cu eczeme n Suedia, au demonstrat clar c glicerina are proprieti umectante, care atrag apa n stratul exterior al pielii.

Iritatii

A fost cunoscut n cercurile tiinifice de ani ca glicerolul protejeaz pielea mpotriva iritaiei. Intr-un studiu publicat n Jurnalul de Dermatologie din 1998, cercetatorii au pretratat pielea cu mai multe substane iritante i apoi au aplicat glicerol pe acea zona. Glicerolul a redus orice efecte negative ale iritantilor, a furnizat o imbunatatire semnificativa a functiei de bariera protectoare a pielii i a provocat regenerarea celulelor pielii.

Vanatai si umflaturi

Glicerina, de asemenea, ajut la promovarea regenerarii pielii nvineite i umflate. ntr-un studiu clinic dublu - orb, controlat cu placebo, un produs care conine glicerin a prevzut o reducere a severitatii si duratei vntilor dupa doar o singur aplicatie la 65 la suta dintre pacientii din studiu. Vlad Ioana-MariaClasa a XI-a APage 1Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu