aa1

123

Reflexia Luminii

Reflexia lumini const n ntoarcerea lumini din mediul din care vine atunci cnd ntalnete suprefaa de separare dintr-e doua medii diferite.

SI = raza incident NI = normala la suprafaa de separare n punctul de inciden IR = raza reflactat i = unghiul de inciden r = unghiul de reflexive

Legile ReflexieiRaza incidenta normala la suprafaa de separare in punctul de inciden i raza reflectat sunt situate pe acelai plan (perpendicular pe suprafaa de separare) Unghiul de inciden este egal cu unghiul de reflexie

Refracia Luminii

Fenomenul de refracie const in schimbarea direciei de propagare a luminii atunci cnd tramverseaz suprafaa de separare dintr-e dou medii diferite

SI = raza incident NI = normala sa suprafaa de separare in punctul de inciden IR = raza reflactat i = unghiul de inciden

r = unghiul de refractie

Legile Refractiei Raza incident, normala la suprafaa de separare i raza reflactat sunt situate pe acelai plan Raportul dintr-e sinusul unghiului de inciden i sinusul unghiului de refracie este o constant specific celor dou medii

= de mediul (1)

=>

indice de refractive relativ al mediului (2) fa

Indicele de refracie al fiecrui mediu fa de vid se numete indicele de refracie absolut al mediului respectiv ; c => viteza lumini in vid v => viteza lumini n mediul respectiv

Observaii i =1

Observaii Dac => r < i Dac < => r > i

Reflexia Total

Pentru o anumit valoare a unghiului de inciden I = l unghiul refraciei devine 90 Pentru unghiul de inciden mai mare dect unghiul limit raza de lumin nu mai patrunde n cel de-al doilea mediu ci se intoarce inapoi n mediul din care provine suferind efectul de reflexie total

I

= 30

r ; l = ???

Prisma OpticPrisma optic este un mediu trasparent mrginit de dou fee plane care fac ntr-e ele un unghi diedru. Prisma optic se reprezint schematic printr-o seciune principal.

n = indice de refracie relativ al materialului prismei fa de mediul exterior A= unghiul prismei

Observaii

A= r+r

Se numete unghi de deviaie (se noteaz cu ) un unghi de direcia razei incidente cu direcia razei energente= (i-r) + (i-r)

= (i+i) (r+r)

r+r=A

=>= i+i-A

Formulele Prismei

Condiia de energent1. Reprezint condiia ca o raz de lumin care intr n prism i poate iei prin faa AC a prismei 2. Pemtru a fi ndeplinit aceasta condiie trebuie ca lumina sa nu sufere reflexia total pe faa AC La trecerea din sticl n aer

Deviaia minimUnghiul de deviaie minima se obine n cazul mersului simetric a razei de lumin prin prism.

i = i r=r

Formarea Imaginilor n lentile

1. d > 2f

Imagine : - real - rsturnat - mai mic dect obiectivul

2. d = 2f

Imagine: - real

-rsturnat -egal cu obiectivul

3. f < d < 2f

Imagine: - real - rsturnat - mai mare dect obiectivul

4. d = f

Imagine: - real - rsturnat

- se formez la infinit

5. d < f

Imagine: - virtual - drapt - mai mare dect obiectivul

6. Lentila divergent

Imagine: - virtual - dreapt

- mai mic dect obiectivul

Formulele Lentilelor

1)

2) 3)n = indice de refracie relativ al mediului lentilei fa de mediul exterior = abscisa centrului de curbur ale feei lentilei pe care este incident fasciculul de lumin = abscisa centrului de curbur a celeilante fee a lentilei

Se numete convergena a unei lentile mrimea fizic scalar C definit prin relaia :

Ochiul Uman

Ochiul se poate adapta la distante variate prin schimbarea puterii de refracie a cristalinului (acomodare). Termenul de "acomodare la distan" este folosit atunci cnd cristalinului manifest puterea de refracie cea mai joas posibil sau se acomodeaz la distan cea mai lung posibil. Punctul ndepartat este punctul obiect care e fix imaginat pe retin in acomodarea la distan. O lentil corecteaz n intregime dac punctul focal F al imaginii coincide cu punctul ndepartat

EMETROPIA

n acomodaia la distan a unui ochi emetrop imaginea unui obiect situat la distant infinit formeaz un punct focal chiar pe retin, lungimea (aprox. 24 mm) si puterea de refracie () a ochiului acomodat la vederea la distan se potrivesc perfect. Punctul ndepartat este la distanta infinit.

AMETROPIA Daca exist vre-o disproporie ntre puterea de refractie si lungimea ochiului acomodat la vederea la distan, ochiul este ametropic. Punctul ndepartat nu se ntinde la infinit, ci la o distan finit n faa sau n spatele ochiului . Se face o distincie ntr-e miopie si hipermetropia. n ambele cazuri ametropia sferic sau astigmatic poate fi prezent.

AMETROPIA SFERIC Ametropia este numit sferic dac puterea de refracie a ochiului este la fel in toate meridianele. Punctul focal al ochiului ametropic acomodat pentru vederea la distan se afla fie n faa, fie n spatele retinei. O lentil cu o putere sferic are rolul de a corecta aceasta deficien. AMETROPIA ASTIGMATIC Ametropia este numit astigmatic dac ochiul manifest doua puteri de refracie diferite, n dou meridiane principale perpendiculare unul pe celalalt. Liniile focale si cercul de confuzie minim dintr-e ele pot fi ambele fie n fa fie n spatele retinei. O linie focal poate fi de asemenea fie n fa retinei iar cealalt n spatele ei. Este de asemenea posibil ca una din cele dou linii focale sa se afle exact pe retin. O lentil cu o putere astigmatic are rolul de a corecta aceasta condiie. Atunci ochiul si lentila de ochelari formeaza un sistem optic al carui punct focal se afl pe retin.

MIOPIA In ochiul miop acomodat pentru distan, punctul focal se afl n interiorul ochiului, n faa retinei i astfel acuitatea vizual este redus pentru vederea la distan. Pentru a reda vederea la distan, puterea de refractie excesiva trebuie s fie corectat cu o lentila cu dioptrie minus n asa fel nct punctul focal al sistemului ochi lentil se afl din nou pe retin. In miopie, punctul indepartat ochiului. se ntinde la o distant limitata n faa

HIPERMETROPIA ntr-un ochi hipermetrop acomodat pentru distant, punctul focal se afl n spatele retinei. Mrind puterea de refracie a lentilei cristaline (acomodare) hipermetropia poate fi corectat total sau parial. De aceea, acuitatea vizual pentru obiecte la distan nu este neaparat redus, ns aceasta acomodare poate avea ca rezultat tensionarea ochiului. Pentru a face posibil vederea buna la distan atunci cnd ochiul este acomodat pentru distan, puterea de refracie insuficient trebuie s fie corectat cu o lentil corectoare de dioptrie "plus" astfel nct punctul focal al sistemului ochi lentil s fie pe retin. n hiperopie punctul indepartat se afl n spatele retinei.

AMETROPIA AXIAL SI REFRACTIV Termenul de "ametropie axial" este folosit atunci cnd puterea de refractie a unui ochi ametropic corespunde cu cea a ochiului schematic, dar lungimea

ei este diferit. Termenul "ametropie refractiv" este folosit atunci cand puterea de refracie a sistemului optic deviaz de la ochiul schematic in timp ce lungimea ei este normal. Majoritatea tipurilor de ametropie nu sunt nici axiale nici refractive, ci un amestec din ambele. Tipul de ametropie nu poate fi determinat n timpul refractiei. Importanta este mrimea ametropiei si cauza ei. Ametropia axial hipermetropie = ochi prea scurt miopie = ochi prea lung Ametropie refractiv hipermetropie = putere de refractie prea mic miopie = putere de refractie prea mare. PREZBIOPIA Pentru a putea vedea bine obiectele de aproape, puterea de refracie trebuie s fie marit n comparaie cu cea necesar pentru vederea la distan. Acest lucru este realizat in mod natural prin acomodatie, unde in primul rand suprafaa frontal a cristalinului i marete curbura. Oricum, pe masur naintarii n vrst, elasticitatea cristalinului scade i astfel se reduce i capacitatea de acomodare. Desi acest proces ncepe nca din tineree, el nu este sesizabil dect n jurul vrstei de 40 de ani cnd capacitatea noastra de acomodare a sczut atat de mult nct concentrarea la o distant apropiat este imposibil. Va trebui sa inem ziarul sau cartea la lungimea bratului sau chiar mai mult. Pentru a reda capacitatea de concentrare la distan apropiata, puterea de acomodare a ochiului prezbiop, care lipseste trebuie nlocuita cu o lentil de ochelari. Pentru prezbitismul emetropic, este necesar ntotdeauna o lentil cu o putere n plus. n general urmatoarele sunt valabile: lentila necesar pentru vederea de aproape are o putere mai mare in direcia plus dect corectarea necesar pentru vederea la distan. Pe scurt, prezbitismul nu este un tip de ametropie, ci e rezultatul unei evoluii fiziologice normale, ce are loc n fiecare ochi. Valoarea prezbitismului se marete pe masura naintrii in vrst.