pop - limba greaca, toate semestrele

PROGRAME ANALITICE

(Lec tor dr . Ovidiu POP-BRÂNCUŞ)

Anul universi ta r 2008-2009

1. Teologie Pastorală , an I A (sem. I-II) - Limba greacă – Teorie ( începător i )

2 . Teologie pastoral ă , an I C (sem. I-II) – Limba greacă – Teorie (avansaţi )

3. Teologie Master , an I (sem.I-II) – Limba greacă, c . p. ( facultat iv)

4. Teologie Master , an II (sem. III-IV) – Limba greacă, curs pract ic ( facul tat iv)

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂCatedra : TEOLOGIE – FILOLOGIESpec ia l izarea : TEOLOGIE PASTORALĂAnul universi ta r 2008-2009Disc ipl ina : LIMBA GREACĂ – TEORIE Struc tura d isc ipl ine i : Curs z i

Anul I A [ începător i ] , 1 oră curs săptămâna l , (28 pe an)Cadrul d idac t ic : Lec t .dr . Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. OBIECTIVE GENERALE

Cunoaşte rea şi însuşi rea de că t re s tudenţ i a fone t ic i i , morfologie i ş i a unor e lemente de sin taxă şi i s tor ie (evoluţ ie ) a le l imbi i e lene , inst rumentul pr ivi legia t a l propovădui r i i ş i răspândir i i Creşt in i smului în pr imele sa le secole , în vederea dobândi r i i accesului nemij loc i t l a t exte le Septuaginte i , Noului Testament , câ t şi a abordăr i i în or igina l a sc r ie r i lor Sf in ţ i lor Păr inţ i (de l imbă greacă ) a i Biser ic i i .

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)

Studenţ i i vor dobândi cunoşt in ţe pr iv ind:- contextul i s tor ic a l apa r i ţ i e i ş i răspândi r i i l imbi i e lene ;- fone t ica şi gra f ia (a tâ t c lasice câ t şi b izant ine : e rasmică – reuchl iniană) ;- morfologia , cu precădere a dia lec tului a t i c , ce a se rvi t ca fundament pent ru dezvol ta rea l imbi i koiné şi , în cont inuare , a e lene i b izant ine (prac t ica tă până astăz i în cul tu l or ienta l de expresie greacă) ;

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE (TIPURI DE ACTIVITĂŢI)

Predarea se va rea l iza pr in :- cursur i , cuprinzând pre leger i informat iv-format ive săptămânale (câ te una oră) în conformi ta te cu temat ica prevăzută ;- seminar i i săptămânale (câ te 2 ore / săptămână) , ca re vor aborda la modul prac t ic cunoşt inţe le preda te la curs – expl ic i ta rea , aprofundarea şi f ixa rea lor , preponderentă f i ind acum ac t iv i ta tea prac t ică (exerc i ţ i i gramat ica le , apl ica ţ i i pe text e tc . ) , ca re vor avea ca moda l i ta te impl ica rea ac t ivă a tu turor s tudenţ i lor .

4. FORME DE EVALUARE

Evaluarea permanentă se va desfăşura în cadrul seminar i i lor , pr in ac t ivi ta tea permanentă , câ t ş i pr in apl icarea unor teste cu va loare predic t ivă şi format ivă , ca re vor avea ca scop dec la ra t ve r i f ica rea a t inger i i obiec t ive lor opera ţ iona le a le f i ecă re i t eme preda te la curs. Evaluarea sumat ivă se face pr in examene semest r ia le f ina le , ia r nota f ina lă va ţ ine seama şi de pe rformanţe le dovedi te de studenţ i în rezolvarea te ste lor pa r ţ i a le .

TEMATICA CURSURILOR

(SEMESTRUL I)

Introducere în s tudiul l imbi i e lene ; pe r ioade le evoluţ ie i l imbi i ; in d o -e u ro p e a n a

c o mu n ă ( IE) , p ro to g re a c a , g r e a c a m ic e n ia n ă , d ia le c te l e l im b i i c l a s ic e , graca koinhvé , greaca medie sau bizant ină ; neogreaca .

Grafie : a l fabe tul grec , o r ig in e a ş i e v o lu ţ i a lu i ; semne diacr i t ice spec i f ice ; punc tua ţ ia ; pronunţie (e rasmică / reuchl in iană) .

Elemente de fonetică: voca le , consoane , d i f tongi ; s i l aba , regul i de si l aba ţ ie ; accente le ( tonic /dinamic) , regula accentului .- Cuvântul gramat ica l : morfemele ( radica l , a f ixe , voca lă t emat ică , desinenţe ) ;

Morfologia - Păr ţ i le de vorbi re : pr iv i re compara t ivă ( in te rdisc ipl inară : cu la t ina şi l imbi le moderne) ;

Articolul , f lexiunea lu i . Substant ivul : morfeme, ca tegori i gramat ica le , ce le t re i grupe de f lexiune :

- dec l inarea I ( t emele în -a-,-h-), dec l inarea cont rase lor ;- dec l . a I I -a ( în -o - ) , cont rase , d e c l . a t i c ă ;

- dec l . a I I I -a (consoană , a l t e voca le , d i f tong) .Verbul : morfeme (radica l , a f ixe , temă verba lă , t . t empora lă , desinenţe) ; ca tegori i

gramat ica le (mod, d ia teză , aspec t / t imp, pe rsoană , număr) ; augment , redupl icare ; verbul eimiv .

Conjugarea verbului tematic ( în –w- ) :- t ema prezentului cu formele der iva te (prezent , imperfec t ) ;- aor i stu l (1sigmat ic /asigmat ic , 2 temat ic /a temat ic , capa t ic , aor i stu l pasiv) ;- v i i torul (1 sigmat ic , 2 asigmat ic , a t i c , d o r ic ) ;

- perfec tul (1 slab , 2 t a re , t ip oi\da ) ;- adjec t ive le verba le .

(SEMESTRUL AL I I-LEA)

Verbele contrase ( în -aw- , -εw- , -οw- ) .Conjugarea verbului atematic ( în –miv ) :

- t eme radica le fhmiv ;- t eme cu redupl icare de prezent divdwmi ;- t eme cu radica l lă rgi t deivknumi ;

Adject ivul cu ce le t re i c lase ; adjec t ive le cu f lexiune anomal ă ; grade le de compara ţ ie .

Pronumele : persona l , persona l re f lexiv , posesiv , demonst ra t iv , re la t iv , inte roga t iv , nedef ini t , de rec iproc i ta te .

Numeralul : ca rdina l , ordina l , a d v e rb ia l , m u l t ip l i c a t iv , d i s t r ib u t iv , su b s ta n t iv e d e r iv a te , f r a c ţ iu n e a ; n o ta r e a c i f r e lo r ş i n u m e re lo r .

Adverbul : formarea ; t ipur i de adverbe : de loc , t imp, mod, nega ţ ie , in te roga t iv ; grade le de compara ţ ie . Par t icule ( in te r jec ţ i i ) .

Particule sindetice : prepoz i ţ ia ş i conjunc ţ ia .

TEXTE PROPUSE PENTRU A FI STUDIATE

- Vechiul ş i Noul Testament ,- Antonie Hozevi tu l - Minuni le Preasf in te i Născătoare de Dumnezeu la Hoziva

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Fréres Précheurs, Grammaire du Grec B ibl ique , Par i s , L ibra r ie Lecoffre , 1927.

ALLARD J. - FEUILLATRE E. , Grammaire Grecque , Paris , L ibra i r ie Hache t te , 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL. , Gramat ica l imbi i greceşt i , Edi tura Autor i lor

Asoc ia ţ i , 1935.BLAISE A. , Manue l du Lat in Chré t ien , St rasbourg, Le La t in Chré t ien, 1955.CHASSANG A. , Nouvel le Grammaire Grecque , Paris , Garnie r , 1889.COOK B.F. , Greek Inscript ions, London, Bri t i sh Museum Press, 1990.KOCH E. , Grammaire Grecque , Paris , Armand Col in , 1887.KOENIG I . , Gramat ica l imbi i e l ine , Bucureşt i , l935.MOUNCE D.Wil l i am, Basics o f B ibl ical Greek , Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O. , Limba greacă veche , Ed. Ante t , Bucureşt i , 2002.RIEMANN O. - GOELZER H. , Grammaire Grecque , Paris , Armand Col in , 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J. , Elements de Grammaire Grecque , Wette ren,

Edi t ions <Cul tura> , 1960.SLUŞANSCHI D. , Sintaxa l imbi i la t ine , Bucureşt i , Ed. Universi tă ţ i i , 1994.ŞTEF A.F. , Manual de l imba greacă veche , Bucureşt i , Humani tas, 1996.ŞTEFĂNESCU N. I . , Sintaxa greacă. . .urmată de morfologie , Bucureşt i ,

T iparul Universi ta r , 1937.TERRACINA F. , Verbi Grec i , Garzant i Edi tore , 1994.

DICŢIONARE

CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţ ionar grec-român al Noului Testament , ed . Soc ie ta tea Bibl ică In te rconfesiona lă d in România , Bucureşt i , 1999, t rad . Gheorghe BADEA.

Orice a l t d ic ţ ionar grec – l imbă c lasică or i modernă accesibi lă .

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂCatedra : TEOLOGIE – FILOLOGIESpec ia l izarea : TEOLOGIE PASTORALĂAnul universi ta r 2008-2009Disc ipl ina : LIMBA GREACĂ – TEORIE Struc tura d isc ipl ine i : Curs z i

Anul I C [avansa ţ i ] , 1 oră curs săptămânal , 28, pe an.

Cadrul d idac t ic : Lec t .dr . Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. OBIECTIVE GENERALE

Cunoaşte rea şi însuşi rea de că t re s tudenţ i a fone t ic i i , morfologie i ş i a unor e lemente de sin taxă şi i s tor ie (evoluţ ie ) a le l imbi i e lene , inst rumentul pr ivi legia t a l propovădui r i i ş i răspândir i i Creşt in i smului în pr imele sa le secole , în vederea dobândi r i i accesului nemij loc i t l a t exte le Septuaginte i , Noului Testament , câ t şi a abordăr i i în or igina l a sc r ie r i lor Sf in ţ i lor Păr inţ i (de l imbă greacă ) a i Biser ic i i .

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)

Studenţ i i vor dobândi cunoşt in ţe pr iv ind:- contextul i s tor ic a l apa r i ţ i e i ş i răspândi r i i l imbi i e lene ;- fone t ica şi gra f ia (a tâ t c lasice câ t şi b izant ine : e rasmică – reuchl iniană) ;- morfologia , cu precădere a dia lec tului a t i c , ce a se rvi t ca fundament pent ru dezvol ta rea l imbi i koiné şi , în cont inuare , a e lene i b izant ine (prac t ica tă până astăz i în cul tu l or ienta l de expresie greacă) ;- e lemente le def ini tor i i a le l imbi i koiné a Noului Testament şi l imbi i c reşt ine a sc r ie r i lor Sf in ţ i lor Păr in ţ i , cu di fe renţe le spec i f ice fa ţă de l imba pe r ioade i c lasice ;- abordarea şi însuşi rea unor probleme de sin taxă (a cazuri lor , a f raze i ) ;- dobândi rea unor cunoşt in ţe absolut necesare pr iv ind evoluţ ia l imbi i greceşt i în epoca c reşt ini smului pr imar şi , ma i cu seamă , cea a apar i ţ i e i ş i dezvol tă r i i mari i l i t e ra tur i pa t r i s t ice , până în epoca bizant ină ;

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE (TIPURI DE ACTIVITĂŢI)

Predarea se va rea l iza pr in :- cursur i , cuprinzând pre leger i informat iv-format ive săptămânale (câ te una oră) în conformi ta te cu temat ica prevăzută ;- seminar i i săptămânale (câ te 2 ore / săptămână) , ca re vor aborda la modul prac t ic cunoşt inţe le preda te la curs – expl ic i ta rea , aprofundarea şi f ixa rea lor , preponderentă f i ind acum ac t iv i ta tea prac t ică (exerc i ţ i i gramat ica le , apl ica ţ i i pe text e tc . ) , ca re vor avea ca moda l i ta te impl ica rea ac t ivă a tu turor s tudenţ i lor .

4. FORME DE EVALUARE

Evaluarea permanentă se va desfăşura în cadrul seminar i i lor , pr in ac t ivi ta tea permanentă , câ t ş i pr in apl icarea unor teste cu va loare predic t ivă şi format ivă , ca re vor avea ca scop dec la ra t ve r i f ica rea a t inger i i obiec t ive lor opera ţ iona le a le f i ecă re i t eme preda te la curs. Evaluarea sumat ivă se face pr in examene semest r ia le f ina le , ia r nota f ina lă va ţ ine seama şi de pe rformanţe le dovedi te de studenţ i în rezolvarea te ste lor pa r ţ i a le .

TEMATICA CURSURILOR

(SEMESTRUL I)

Introducere în s tudiul l imbi i e lene ; pe r ioade le evoluţ ie i l imbi i ; indo-europeana comună (IE) , protogreaca , greaca miceniană , d ia lec te le l imbi i c lasice , graca koinhvé , greaca medie sau bizant ină ; neogreaca .

Grafie : a l fabe tul grec , or ig inea şi evoluţ ia lui ; semne diacr i t ice spec i f ice ; punc tua ţ ia ; pronunţie (e rasmică / reuchl in iană) .

Elemente de fonetică: voca le , consoane , d i f tongi ; s i l aba , regul i de si l aba ţ ie ; accente le ( tonic /dinamic) , regula accentului .- Cuvântul gramat ica l : morfemele ( radica l , a f ixe , voca lă t emat ică , desinenţe ) ; cuvântul fone t ic : in i ţ i a la ş i f ina la cuvântului , consoane le mobi le .- Fenomene fone t ice : voca l ice (e l iz iunea , a fe reza , h ia tul , c rasa , s ine reza , d ie reza , me ta teza cant i tă ţ i i , lungi rea compensa tor ie , scur ta rea / legea lui Osthoff , cont rager i le ) ş i consonant ice (asimi la rea , d i simi la rea , epenteza , me ta teza , evoluţ ia spi rante lor) . Apofonia ca l i ta t ivă şi cant i t a t ivă .

Morfologia - Păr ţ i le de vorbi re : pr iv i re compara t ivă ( in te rdisc ipl inară : cu la t ina şi l imbi le moderne) ;

Articolul , f lexiunea lu i . Substant ivul : morfeme, ca tegori i gramat ica le , ce le t re i grupe de f lexiune :

- dec l inarea I ( t emele în -a-,-h-), dec l inarea cont rase lor ;- dec l . a I I -a ( în -o - ) , cont rase , dec l . a t ică ;- dec l . a I I I -a (consoană , a l t e voca le , d i f tong) .

Verbul : morfeme (radica l , a f ixe , temă verba lă , t . t empora lă , desinenţe) ; ca tegori i gramat ica le (mod, d ia teză , aspec t / t imp, pe rsoană , număr) ; augment , redupl icare ; verbul eimiv

Conjugarea verbului tematic ( în –w- ) :- t ema prezentului cu formele der iva te (prezent , imperfec t ) ;- aor i stu l (1sigmat ic /asigmat ic , 2 temat ic /a temat ic , capa t ic , aor i stu l pasiv) ;- v i i torul (1 sigmat ic , 2 asigmat ic , a t ic , dor ic ) ;- perfec tul (1 slab , 2 t a re , t ip oi\da ) ;- ma i mul t ca perfec tul ; vi i torul I I ;- adjec t ive le verba le .

(SEMESTRUL AL I I-LEA)

Verbele contrase ( în -aw- , -εw- , -οw- ) .Conjugarea verbului atematic ( în –miv ) :

- t eme radica le fhmiv- t eme cu redupl icare de prezent divdwmi- t eme cu radica l lă rgi t deivknumi

Adject ivul cu ce le t re i c lase ; adjec t ive le cu f lexiune anomal ă (neregula tă ) ; - grade le de compara ţ ie .

Pronumele : persona l , persona l re f lexiv , posesiv , demonst ra t iv , re la t iv , inte roga t iv , nedef ini t , de rec iproc i ta te .

Numeralul : ca rdina l , ordina l , adverbia l , mul t ip l ica t iv , d i st r ibut iv, substant ive der iva te , f rac ţ iunea ; nota rea c i f re lor ş i numere lor .

Adverbul : formarea ; t ipur i de adverbe : de loc , t imp, mod, nega ţ ie , in te roga t iv ; grade le de compara ţ ie . Par t icule ( in te r jec ţ i i ) .

Particule sindetice : prepoz i ţ ia ş i conjunc ţ ia .

TEXTE PROPUSE PENTRU A FI STUDIATE

- Vechiul ş i Noul Testament ,- Antonie Hozevi tu l - Minuni le Preasf in te i Născătoare de Dumnezeu la Hoziva

- Sf . Ioan Hri sostom - Lauda Sf in ţ i lor mart i r i sau Pastor Hermae

* * * - Poimhvn (Păstorul lu i Herma )- Sfântul Simeon Noul Teolog -Peri ; ajgavph" (Cateheza a I I -a )

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Fréres Précheurs, Grammaire du Grec B ibl ique , Par i s , L ibra r ie Lecoffre , 1927.

ALLARD J. - FEUILLATRE E. , Grammaire Grecque , Paris , L ibra i r ie Hache t te , 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL. , Gramat ica l imbi i greceşt i , Edi tura Autor i lor

Asoc ia ţ i , 1935.BLAISE A. , Manue l du Lat in Chré t ien , St rasbourg, Le La t in Chré t ien, 1955.CHASSANG A. , Nouvel le Grammaire Grecque , Paris , Garnie r , 1889.COOK B.F. , Greek Inscript ions, London, Bri t i sh Museum Press, 1990.KOCH E. , Grammaire Grecque , Paris , Armand Col in , 1887.KOENIG I . , Gramat ica l imbi i e l ine , Bucureşt i , l935.MOUNCE D.Wil l i am, Basics o f B ibl ical Greek , Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O. , Limba greacă veche , Ed. Ante t , Bucureşt i , 2002.RIEMANN O. - GOELZER H. , Grammaire Grecque , Paris , Armand Col in , 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J. , Elements de Grammaire Grecque , Wette ren,

Edi t ions <Cul tura> , 1960.SLUŞANSCHI D. , Sintaxa l imbi i la t ine , Bucureşt i , Ed. Universi tă ţ i i , 1994.ŞTEF A.F. , Manual de l imba greacă veche , Bucureşt i , Humani tas, 1996.ŞTEFĂNESCU N. I . , Sintaxa greacă. . .urmată de morfologie , Bucureşt i ,

T iparul Universi ta r , 1937.TERRACINA F. , Verbi Grec i , Garzant i Edi tore , 1994.

DICŢIONARE

CARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţ ionar grec-român al Noului Testament , ed . Soc ie ta tea Bibl ică In te rconfesiona lă d in România , Bucureşt i , 1999, t rad . Gheorghe BADEA.

Orice a l t d ic ţ ionar grec – l imbă c lasică or i modernă accesibi lă .

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂCatedra TEOLOGIE - FILOLOGIESpecializare: TEOLOGIE PASTORALĂ An universitar 2009-2010DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ – C.P. (facultativ)Structura disciplinei: Curs zi,

MASTER, anul I , semestrul I, 2 ore curs (56) / săptămână (28)Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în domeniul limbii elene (fonetică, morfologie, sintaxă şi elemente de istoria limbii, forme dialectale ori târzii) a Sfintei Scripturi (Septuaginta şi Noul Testament) şi a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)- fixarea şi aprofundarea cunoştinţelor de gramatică, morfologice şi sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe;- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;- prin activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor), ce vor alterna cu prelegerile, cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal şi sub raportul conţinutului ideatic textele abordate. - dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative, educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE: Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE- evaluare parţială, continuă (predictivă, formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL I)Fonetică şi grafie: alfabetul, accentele, semnele diacritice, pronunţia.Morfologie: părţile de vorbire- articolul- substantivul cu cele trei grupe flexionare

- declinarea I: teme în -a şi -h(inclusiv substantivele contrase)- declinarea a II-a: teme în -o- declinarea a III-a: teme în consoană, vocală şi diftong

- verbul grec: verbul tematic (în -w)- conjugarea verbelor tematice - temele de prezent, viitor, aorist, perfect şi aorist pasiv, la cele trei diateze.

TEXTE PROPUSE A FI STUDIATE

- Noul Testament - Fptelele Apostolilor- Sf. Ioan Hrisostom - Lauda Sfinţilor martiri

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre, 1927.

ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi, 1935.BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura

Naţională>, Bucureşti, 20002.BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,

Editions <Cultura>, 1960.SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,

Tiparul Universitar, 1937.TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.

DICŢIONARECARREZ Maurice şi MOREL François – Dicţionar grec-român al Noului Testament, ed.

Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 1999, trad. Gheorghe BADEA.

Orice alt dicţionar grec – limbă clasică ori modernă accesibilă.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂCatedra TEOLOGIE - FILOLOGIESpecializare: TEOLOGIE PASTORALĂ An universitar 2009-2010DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ – C.P. (facultativ)Structura disciplinei: Curs zi,

MASTER, anul I , semestrul II, 2 ore curs (56) / săptămână (28)Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE)- aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în domeniul limbii elene (fonetică, morfologie, sintaxă şi elemente de istoria limbii, forme dialectale ori târzii) a Sfintei Scripturi (Septuaginta şi Noul Testament) şi a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIONALE)- fixarea şi aprofundarea cunoştinţelor de gramatică, morfologice şi sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe;- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;- prin activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor), ce vor alterna cu prelegerile, cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal şi sub raportul conţinutului ideatic textele abordate. - dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative, educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZARE: Activitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE- evaluare parţială, continuă (predictivă, formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

SEMESTRUL II)- adjectivul grec

- clasele de flexiune - adjectivele neregulate - gradele de comparaţie

- verbele contrase (în –aw,-ew,-ow)- aoristul 2 tematic şi atematic

- verbele atematice (în –mi)- teme radicale (eijmiv)- teme cu reduplicare de prezent (divdwmi)- teme cu radical lărgit (deivknumi)

- pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ etc.- numeralul;- adverbul;- particulele sindetice: prepoziţia şi conjuncţia.


- Noul Testament - Fptelele Apostolilor- Sf. Ioan Hrisostom - Lauda Sfinţilor martiri

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre, 1927.

ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi, 1935.BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura

Naţională>, Bucureşti, 20002.BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren,

Editions <Cultura>, 1960.SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,





UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂCatedra TEOLOGIE - FILOLOGIESpecializare: TEOLOGIE PASTORALĂ An universitar 2009-2010DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ C.P. (facultativ)Structura disciplinei: Curs zi,

MASTER, anul II, semestrul I, 2 ore curs (56)/ săptămână (28)Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE) - aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în domeniul limbii elene a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIOPNALE)- fixarea şi aprofundarea în continuare a cunoştinţelor de gramatică, morfologice, dar mai cu seamă sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe în domeniul stilisticii;- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;- prelegerile vor alterna cu activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor) şi cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal (stilistic) şi sub raportul conţinutului ideatic textele abordate. - dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative, educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZAREActivitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs

practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE- evaluare parţială, continuă (formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL I)- succintă recapitulare;- sintaxa cazurilor: în indo-europeana comună; sincretismul cazurilor în greacă (şi

latină); apariţia şi rolul prepoziţiilor;- Nominativul:

- cazul dominant; acordul subiect-predicat (al numelui predicativ, acordul atic); atracţia (prolepsa) subiectului subordonatei în regentă.

- Vocativul: caz relicvă, al interpelării.

- Locativul; forme adverbializate - cf. latina.- Genitivul:

- genitivul propriu-zis (I.E.), apartenenţa, posesia, ca: partitiv, subiectiv/obiectiv, posesiv şi al apartenenţei, al calităţii (materie, valoare, preţ, măsură, vârstă);- genitivul ablativ (separativ I.E.) ca: separativ, privativ, al originii etc.- genitivul locativ (I.E.), forme adverbializate, devenit neproductiv, la fel ca în latină.

- Dativul:- dativul propriu-zis (I.E.) ca: al atribuirii, al destinaţiei, al interesului, posesiv, de agent, etic/expletiv, iudicantis;- dativul locativ, în spaţiu şi timp;- dativul instrumental: sociativ/comitativ, instrumental, modal, al cauzei, măsurii ori diferenţei, dativ după verbele prefixate;

- Acuzativul: obiectul, suprafaţa ori ţinta acţiunii; complement direct, intern, de relaţie (şi dublul acuzativ), al extensiunii în timp şi spaţiu, adverbial.

- Complementul circumstanţial de loc ( unde, încotro, de unde, pe unde, până unde).- Complementul circumstanţial de timp ( când, de când, până când, cât timp).

- Sintaxa participiului: - Participiul cu valoare nominală ca: substantiv, adjectiv (atribut);- Participiul cu valoare verbală: Sintagmele participiale - relativă şi absolută (Gen. absolut, Ac. absolut); participiul predicativ.

- Sintaxa infinitivului: - cu valoare nominală ca: substantiv;- cu valoare verbală: infinitivul absolut; infinitivul predicativ.


- Sf. Ioan Gură de Aur - Elogiul Sfinţilor martiri ( jEgkwvmion eij" tou'" aJgivou" tou;"... marturhvsanta")

- Sf. Vasile cel Mare - Către tineri (Pro;" tou;" neouv")

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre, 1927.ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi, 1935.BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura

Naţională>, Bucureşti, 20002. BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.

MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren, Editions <Cultura>, 1960.SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,





UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE TEOLIGIE ORTODOXĂCatedra TEOLOGIE - FILOLOGIESpecializare: TEOLOGIE PASTORALĂ An universitar 2009-2010DISCIPLINA: LIMBA GREACĂ C.P. (facultativ)Structura disciplinei: Curs zi,

MASTER, anul II, semestrul II, 2 ore curs (56)/ săptămână (28)Cadrul didactic: Lect. Dr. Ovidiu POP-BRÂNCUŞ

1. FINALITĂŢI (OBIECTIVE GENERALE) - aprofundarea şi sistematizarea de către cursanţi a cunoştinţelor anterior dobândite în domeniul limbii elene a Părinţilor Bisericii, în vederea abordării acestor texte greceşti în original.

2. OBIECTIVE SPECIFICE (OPERAŢIOPNALE)- fixarea şi aprofundarea în continuare a cunoştinţelor de gramatică, morfologice, dar mai cu seamă sintactice anterior dobândite şi acumularea de noi cunoştinţe în domeniul stilisticii;- în cadrul prelegerilor se va urmări transmiterea de noi cunoştinţe;- prelegerile vor alterna cu activităţile specifice unui curs practic (în lipsa seminariilor) şi cursanţii îşi vor consolida vechile achiziţii, îşi vor dezvolta şi fixa noile cunoştinţe şi deprinderi de a traduce literar, de a analiza şi comenta formal (stilistic) şi sub raportul conţinutului ideatic textele abordate. - dincolo de atingerea obiectivelor cognitive, accentul va cădea pe obiectivele formative, educative prin însuşirea afectivă a mesajului creştin din textele studiate.

3. MODALITĂŢI DE REALIZAREActivitatea (de 2 ore pe săptămână) va îmbina metodele didactice proprii unui curs

practic. Aunci când situaţia o va impune, adică la prezentarea vieţii şi operei unor scriitori, ori a unor cunoştinţe noi, gramaticale, stilistice, literare, se va apela la explicaţie, prelegere, demonstraţie, tipuri de activitate informative, proprii unui curs. Accentul va cădea însă pe metodele activ-participative, specifice seminariilor. La acestea din urmă, pornind de la traducerea textelor, se va trece la analiza morfo-sintactică, apoi din punct de vedere stilistic ori ideatic, la dezbateri menite a crea deprinderi, algoritmi ce vor uşura şi eficientiza efortul de muncă individuală.

4. FORME DE EVALUARE- evaluare parţială, continuă (formativă), cu solicitarea în activitate a tuturor cursanţilor prin exerciţii de traducere, de analiză, de interpretare, discuţii, teste (2) docimologice şi- evaluare finală, printr-un în colocviu final semestrial.

5. TEMATICA

(SEMESTRUL II)

- Sintaxa frazei- coordonarea în frază;- subordonarea în frază: stilul direct/ indirect; optativul oblic; atracţia modală; stilul indirect liber.

- Propoziţiile subordonate:- completive - infinitivală;

- cu o{ti, wJs, o{pws;- interogativă indirectă.

- circumstanţiale - cauzală;- finală;- consecutivă;- comparativă;- condiţională;- concesivă;- temporală;

- relative - atributivă;- circumstanţială.


- Sf. Ioan Gură de Aur - Elogiul Sfinţilor martiri ( jEgkwvmion eij" tou'" aJgivou" tou;"... marturhvsanta")

- Sf. Vasile cel Mare - Către tineri (Pro;" tou;" neouv")

BIBLIOGRAFIE

ABEL P.F. des Frères Précheurs, Grammaire du Grec Biblique, Paris, Librarie Lecoffre, 1927.ALLARD J. - FEUILLATRE E., Grammaire Grecque, Paris, Librairie Hachette, 1972.BALMUŞ C. - GRAUR AL., Gramatica limbii greceşti, Editura Autorilor Asociaţi, 1935.BĂRLEA G., Introducere în studiul latinei creştine, Ed. <Grai şi suflet - Cultura

Naţională>, Bucureşti, 20002. BLAISE A., Manuel du Latin Chrétien, Strasbourg, Le Latin Chrétien, 1955.CHASSANG A., Nouvelle Grammaire Grecque, Paris, Garnier, 1889.COOK B.F., Greek Inscriptions, London, British Museum Press, 1990.KOCH E., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1887.KOENIG I., Gramatica limbii eline, Bucureşti, l935.MOUNCE D.William, Basics of Biblical Greek, Zondervan, Michigan, U.S.A.POP O., Limba greacă veche, Ed. Antet, Bucureşti, 2002.RIEMANN O. - GOELZER H., Grammaire Grecque, Paris, Armand Colin, 1930. ROERSCH L. - THOMAS P. - HOMBERT J., Ėléments de Grammaire Grecque, Wetteren, Editions <Cultura>, 1960.SLUŞANSCHI D., Sintaxa limbii latine, Bucureşti, Ed. Universităţii, 1994.ŞTEF A.F., Manual de limba greacă veche, Bucureşti, Humanitas, 1996.ŞTEFĂNESCU N.I., Sintaxa greacă...urmată de morfologie, Bucureşti,

Tiparul Universitar, 1937.

TERRACINA F., Verbi Greci, Garzanti Editore, 1994.




pop - limba greaca, toate semestrele

Documents