poluarea si locuirea

1

CHIRCU NICOLETA ROXANA NICA IONICA VIORELA

TEFAN BIANCA Studente la Facultatea de Arhitectur, Spiru Haret

ASPECTE GENERALE

n acest studiu am analizat diferitele aspecte ale polurii care afecteaz zona Colentina, din Bucureti. Grupul social studiat a fost alctuit din persoane cu vrste cuprinse ntre 18 50 de ani, pentru a obine rezultate ct mai obiective. Rezultatele aciunii s-au evaluat prin msurarea impactului asupra grupului int i a nivelului de implicare n activitile sociale de zi cu zi.

Bucuretiul este cea mai mare aglomerare urban a Romniei cu industrie variat, 5 centrale termoelectrice i numeroase centrale termice, cu zone de locuine n care nclzirea se face cu crbune, pcura sau lemne i cu un trafic rutier intens. Totui prezint un nivel moderat de poluare cu oxid de sulf , un nivel mai ridicat de poluare cu oxizi de azot i un nivel crescut de poluare amoniac. n timpul sptmnii, concentraiile medii zilnice ale plumb sunt de 2 - 3,5

g/mc adica de 2 - 3 ori peste norma sanitar. Pe lng marilor platforme industriale ale oraului Bucureti aciditatea totala a atmosferei depete 1000 g/mc n 24 ore. Metoda de analiz folosit a fost sondajul de opinie. Acesta s-a realizat n noiembrie decembrie 2014. S-a preferat metoda fa n fa, respondenii fiind chestionai n reedinele proprii i pe strad. Au fost chestionate 30 persoane de sex masculin i feminin. Cercetarea a avut ca scop determinarea gradului de poluare n zona Colentina, efectele resimite de locuitorii zonei i msurile de protecie luate de acetia pentru a avea un trai ct mai sntos. Am ales aceast zon deoarece am considerat-o ca fiind una dintre cele mai poluate zone din Bucureti, aici ntlnind toate tipurile de poluare: poluarea apei (Lacul Plumbuita), poluarea aerului i poluare fonic, n principal datorit traversrii zonei de ctre o arter principal de circulaie ( oseaua Colentina).

Cuvinte cheie eseniale n nelegerea articolului : poluarea, grad de poluare, poluarea aerului, poluarea apei, poluarea fonic, msuri de protecie.

POLUAREA. GENERALITI

Din punct de vedere etimologic, termenul de poluare provine din latinescul polluere care nseamn a murdri a pngri, a polua i la origine a fost folosit pentru a caracteriza efectul unei aciuni umane a crei consecin a fost deteriorarea mediu de via propriu. Ulterior, sensul su s-a extins i asupra unor procese naturale al cror efect este identic. Prin urmare, poluarea poate fi de mai multe tipuri, adic natural i artificial, ultima avnd cea mai mare amploare. La Conferina Mondial ONU asupra mediului din anul 1972, s-a dat prima definiie a polurii, si anume ca poluarea este considerat drept modificarea componentelor naturale sau prezena unor componente strine, ca urmare a activitii omului i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii,

POLUAREA I LOCUIREA MSURI DE PROTECIE MPOTRIVA POLURII

-Studiu asupra cartierului Colentina-

2

creaz disconfort sau mpieteaz asupra diferitelor utilizri ale mediului la care acesta putea servi n forma sa anterioar (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 4). Aceast definiie afirm oficial faptul c cea mai intens poluare este rezultatul activitiilor antropice. General, poluarea este definit ca totalitatea proceselor prin care se

introduc n mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dunatoare sau nocive care altereaz ecosistemele, diminueaz resursele biologice i pun n pericol sntatea omului (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 4). Din definiia de mai sus reiese c poluatul este un factor (materie sau energie) care introdus n mediu nconjurtor ntr - o cantitate foarte mare, depind limita acceptat de vieuitoare i de ctre om, mpiedic dezvoltarea normal a acestora. Prin activitile lui, omul produce poluare, indiferent de sectorul n care se desfoar aceste activiti. n perioada de dinaintea revoluiei industriale, aproximativ toate produsele care produceau poluare erau de natur organic i n cantiti relativ mici, astfel nct puteau fi uor transformate prin procesul de biodegradare.

Cele mai multe procese industriale din prezent, si anume tehnicile de cultur agricol, zootehnia, cercetarea stiinific, aglomerrile urbane, toate reprezint surse de poluare. Fr ndoial, procesele de producie, care sunt sisteme deschise, prin multitudinea de materiale utilizate, dar i prin complexitate, sunt printre cele mai importante surse de poluare a mediului; acestea au urmtoarele caracteristici n comun: sunt disipative de resurse, adic raportul de utilizare al acestora este mereu subunitar (materie prim/ materie rezultat < 1); sunt ireversibile termodinamic (excepiile sunt foarte rare); sunt consumatoare de resurse naturale neregenerabile sau neregenerabile la scara timpului uman; sunt generatoare de

subproduse sau deeuri, datorit randamentului sczut de transformare i n primul rnd produc poluare.

Urmarea acestor procese este introducerea n mediu, pe diverse ci, a anumitor substane cu stabilitate temporal mare, nedegradabile prin procese biologice naturale (numeroasele produse de sintez, masele plastice, deeurile radioactive sau radionuclizii artificiali, etc). Lipsa contiinei ecologice a populaiei, neglijena i ignorana, dar n primul rnd preocuparea redus sau inexistent a factorilor de decizie pentru problemele mediului nconjurtor au fost i sunt n continuare baza ideii c ecosfera are capaciti nelimitate de a absorbi i de a neutraliza agenii poluani. Oamenii de tiin au demonstrat c adevrul este diferit i c sunt tot mai uzuale cazurile n care cantitatea de poluani depete capacitatea natural de neutralizare a acestora, iar ecosistemele se degradeaz drastic, modificrile care se aduc nsa distrug ecosistemelor. Efectele polurii sunt diverse si nenumrate, iar sfera de aciune a unui poluant este complex. Acelai poluant poate avea un efect direct asupra unuia sau mai multor componente ale geosistemelor sau a societii, ori efecte indirecte asupra acestora. Acestea depind de natura, cantitatea, toxicitatea i durata de aciune a poluantului i se pot grupa n urmtoarele categorii, dup cum urmeaz: -efecte meteorologice i climatice, prin perturbarea evoluiei normale a factorilor meteorologici i a climei; -efecte ecologice, prin deteriorarea calitii ecosistemelor; -efecte toxicologice, prin coninutul de substane toxice cu aciune direct sau indirect asupra lumii vii, inclusiv a organismului uman;

- efecte epidemiologice, prin agenii patogeni sau condiionat patogeni care pot provoca epidemii;

-efecte economice

3

-efecte sociale, ca o consecin a deteriorrii mediului de via i a perturbrii mecanismelor economice i sociale (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 9).

Modalitatea obinuit de monitorizare a factorilor de mediu este aceea n care se opereaz cu termeni care definesc concentraia poluantului ntr-un anumit element al mediului (aer, ap, sol). Concentraia total a poluanilor care sunt n atmosfer ntr-un anumit moment dat este dat de suma concentraiilor tuturor poluanilor aflai n atmosfer n acel moment dat. n mod curent se folosesc urmtorii termeni: -limita de detectare nivelul sub care un poluant nu poate fi decelat n mediu; -limita de concentrare la care se resimte efectul poluant dar care se situeaz sub concentraia maxim admisibil; -concentraia maxim admisibil (CMA) nivelul superior de concentraie reglementat prin acte normative care se stabilete sub limita la care efectele sunt duntoare pentru organismele vii. CMA are valori diferite pentru interval de 30 minute, 24 ore, sau valoarea

medie anual i, n egal este stabilit pentru fiecare poluant n parte. Aceast difereniere este necesar deoarece accidental, unele emisii pot atinge concentraii de zeci de ori mai mari dect valorile medii anuale, iar n asemenea cazuri pot avea efect letal. Din acest motiv n unele state se utilizeaz concentratia maxima admisibil excepional, al crei nivel de concentraie este peste CMA, dar sub limita la care este duntor sau nociv; -gradul de persisten a poluantului reprezint durata n care o substan exercit efect poluant; difer n funcie de natura poluantului, durata i concentraia emisiei, condiiile de relief i climatice locale (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 9).

POLUAREA. TIPURI DE POLUARE

La nivel larg, poluarea constituie contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care afecteaz sntatea omului, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Poluarea mediului nconjurtor se realizeaz cu dou tipuri de materiale poluante ce pot fi clasificate astfel: materiale poluante biodegradabile cu

descompunere rapid, un exemplu comun fiind apa menajer; materiale poluante biodegradabile cu descompunere lent: hrtia, plasticul; materiale poluante nondegradabile: materialele radioactive, compui chimici stabili. Un procent semnificant al populaiei Bucuretiului este afectat de depirile standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot i pulberi n suspensie, care afecteaz grav sntate oamenilor.

Toi locuitorii sectorului 2 al municipiului Bucureti triesc, n prezent, ntr-un mediu urban marcat de numeroase disfuncionaliti. Aglomerrile umane exercit tensiuni periculoase asupra mediului, care se regsesc, evident, n mediul urban. Principalele activitile i aspectele majore care afecteaz mediul urban sunt: traficul rutier, lipsa unor sisteme de transporturi dezvoltate care s motiveze diminuarea utilizrii autoturismelor proprii, industria, deeurile menajere stradale (care relev un management defectuos i o depozitare necontrolat a acestora), poluarea din trafic (cu depiri dese ale concentraiilor de pulberi n suspensie), absena depozitelor ecologice de deeuri.

n sectorul 2 al municipiului Bucureti au fost identificate urmtoarele tipuri de disfuncionaliti: poluarea aerului ; poluarea apelor ; poluarea solului ; poluarea fonic; ponderea redus a zonelor cu ap i a fntanilor arteziene, ca surs de umectare i oxigenare a aerului din atmosfer, lipsa suprafeelor de verdea n cartiere; parcarea mainilor pe spaiile verzi; predominana suprafeelor de asfalt i beton; salubrizare precar; pericolul pe care l reprezint insalubr a locuinelor i influena acestora asupra strii sntate a locatarilor.

4

POLUAREA AERULUI

Poluarea aerului, prezent nc de la descoperirea focului de ctre oameni i folosirea acestuia pentru nclzire, pregatirea hranei sau agricultur (prin arderea plantelor de pe suprafaa de pmnt ce trebuia s fie cultivat mai trziu), iar ncepnd cu secolele XVIII - XIX n activitai industriale, cele mai poluante dintre acestea. Unele dintre materialele poluante sunt monoxidul de carbon provenind din industrie, care formeaz smogul, oxizii de azot i hidrocarburile emise de la autovehicule i avioane; dioxidul de carbon prin acumularea acestuia n atmosfer i care provoac nclzirea global prin efectul de ser. ntreaga planet depinde de calitatea aerul, acesta se cere a fi curat este pentru o stare de santate excelent a tuturor vieuitoarelor. Prin aer se poate rspndete cu uurin o gam variat de noxe, care afecteaz toate constituentele mediului nconjurtor.

n urma activitilor desfurate n sectorul 2, exist muli factori poluani care afecteaz zilnic locuitorii acestui sector: traficul rutier, autovehiculele nvechite, industria, arderea deeurilor; plumbul din aer are efecte negative asupra mediului si asupra oamenilor, deoarece exist riscul de a afecta creierul i astfel copiii prezint dificultai la nvare. Deasemenea copiii care cresc ntr-un mediu poluat, sunt cel mai expui la afeciuni ale plmnior i de respiraie.

PRINCIPALELE SUBSTANE POLUANTE ALE AERULUI

Poluanii chimici ai atmosferei provin din diverse surse: procesele naturale i emisii ale unor activiti antropice, recombinri ale unor substane naturale sau artificiale, navtmtoare sau toxice. Compui organici volatili (COV) sau hidrocarburile (benzin, eteri de petrol, benzen, aceton, cloroform, esteri, fenoli, sulfur de carbon, etc) deriv din prelucrarea ieiului i a produselor petroliere, din composturile menajere, agricole sau industriale i din emisiile mainilor care folosesc motoare cu explozie. Deasemenea sunt i rezultatul unor procese naturale. Procesele incomplete de ardere determin hidrocarburi policiclice cancerigene (benzoantracen, clorantren). Vegetaia este o surs naturala de hidrocarburi terpenice cu o producie estimat la 109 t/an (Neacu, 1986). Unii dintre compuii organici volatili stau la baza formrii ozonului. Cele mai ridicate nivele de concentraii sunt nregistrate n spaiile de producie i n centrele urbane cu trafic auto ridicat. Acestea au efecte mutagene i cancerigene asupra organismului uman. Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, inodor i insipid i reprezint unul dintre cei mai importani poluani al atmosferei. Monoxidul de carbon este mai greu dect aerul i concentraii maxime se mregistreaz la partea inferioar a troposferei. Se adun cu uurin n formele negative de teren, dar totodat i n spaiile nchise. Concentraia natural n troposfera nepoluat este de 0,1 - 0,2 ppm i este emis de erupii vulcanice, incendii, descrcri electrice i fermentaiile anaerobe din mlatini. Concentraiile naturale alea acestui gaz sunt de numai 0,06 ppm n emisfera sudic i de 0,2 ppm n cea nordic; concentraiile maxime pe vertical se nregistreaz n partea inferioar a troposferei. Cele mai importante activiti care au ca rezultat emisii poluante sunt arderile incomplete ale carburanilor n motoarele cu explozie i arderea combustibililor fosili; ambele genernd cantiti mai mari dect suma celorlalte emisii poluante. O surs important de producere a polurii o constituie gazele de eapament. Catalizatorul catalitic montat la autoturisme poate reduce emisia de CO i NOx cu pna la 90%. Normele actuale prevd o emisie maxim a acestor gaze de 2 - 4% din volumul total al carburantului. Valorile maxime medii zilnice admise sunt de 2 mg/m3 (6 mg/m3 n 30 minute). n

5

Romnia, emisiile de CO au scazut de la 143 kg/an/locuitor n 1989, la 104,9 kg/an/locuitor n 1993 (Platon,1997). Monoxidul de carbon formeaza cu hemoglobin un compus stabil, carboxihemoglobina care mpiedic transportul de oxigen la plmni i esuturi. Astfel ca se determin efecte diverse asupra organismului uman, dintre care menionm afeciuni cerebrale, dereglri de sarcin, malformatii, iar la niveluri de cca 80% de fixare a hemoglobinei chiar i decesul. Dioxidul de carbon (CO2) intr de obicei n componena atmosferei n proporie de 325 ppm. Acesta este principalul gaz care ajut la formarea efectului de ser (dup Roberts sunt vaporii de ap). n timpul secolului XX, cantitatea total de CO2 din atmosfer a crescut cu o rat medie anual de aproape 1 ppm, acest rat fiind cu mult depit ns n ultimele trei decenii (1,29 ppm ntre 1965 - 1985 i 1,50 ppm ntre 1985 - 1995). Pentru natur i mediul nconjurator CO2 este un compus primordial care ns devine toxic pentru om n concentraii de peste 2 - 3%, i nociv la concentraii de peste 25 - 30%. Concentraiile maxime acceptate sunt de 0.3 mg/mc de aer. Cantitatea de dioxid de carbon a sczut n Romnia de la 8,6 tone/an/locuitor n 1989 la 5,3 tone/an/locuitor n 1993. Compuii sulfului (oxizii de sulf i acidul sulfhidric) sunt rezultatul n proporie de 67% a proceselor naturale i de 33% prin activiti antropice astfel: 96% dintre ele provin din surse care staioneaz care utilizeaz arderea combustibililor fosili i numai 4% sunt emise de mijloacele de transport, adic de sursele mobile.

POLUAREA AERULUI N CONSTRUCII

Cazurile n care nivelul de poluare a atmosferei interioare este mai ridicat dect cel al atmosferei din afara cldirilor, adic atmosfera exterioar, sunt din ce n ce mai des ntlnite, fr a ne referi la atmosfera spaiilor industriale. Printre cele mai importante surse de poluare intern, putem meniona arderea combustibililor, fumatul, agenii de splare, unele echipamente electrice, la care putem adaug poluarea cu unde electromagnetice i sonore (televizoare, radio, cuptoare cu microunde, etc). n sens general, acest tip de poluare este necunoscut de oameni, deci de aceea este i neglijat. Totui, la nivelul ansamblului atmosferei terestre, fumatul reprezint o surs cu grad de poluare infim, atmosfera interioar, cea din cldiri, este intens afectat de acesta. Fumul de igar eliminat n aer conine peste 4.000 de substane chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) i alte 43 de substane sunt cancerigene (http://sanatate.org). Cei mai toxici compui ai fumului sunt nicotina, gudroanele i monoxidul de carbon. Nicotina stimuleaz inima prin eliberarea de catecolamine care determin creterea tensiunii arteriale, dar i frecvena cardiac i nevoia de oxigen a inimii. n acelai fel, nicotina stimuleaz sistemul nervos, atandu-se de receptorii colinergici centrali dup numai 7 secunde de la inhalare n organism. Aceast substan toxic activeaz cile neuro-umorale i duce la eliberarea de hormoni i neurotransmitori. In acest fel se explic efectele euforice aduse de fumat i instalarea dependenei de nicotin. Gudroanele din fumul de tigar sunt cancerigene pentru organismul uman, iar monoxidul de carbon reduce capacitatea de transport a oxigenului i favorizeaz apariia aterosclerozei. O persoan care fumeaz zilnic oprete n plmni doar 15% din cantitatea total de fum, restul de 85% fiind eliberat n atmosfer. O persoan nefumtoare care respir aerul dintr-o ncpere n care se fumeaz este expus la aceleai riscuri ca i cel care fumeaz, deci fumeaz pasiv. De asemenea crete riscul de deces prin boli cardiace cu 30% i apare riscul de cancer pulmonar. n aceeai msur agraveaz astmul alergic i alergiile respiratorii. Dup multe estimri, s-a ajuns la concluzia c fumarea unei singure igri scurteaz viaa cu 7 minute, iar fumarea unui pachet de igri pe zi scurteaz viaa cu 140 minute/zi, 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an.

6

POLUAREA APEI

Apa este o resurs natural neregenerabil pentru mediul nconjurtor i suport al materiei vii pe Terra, al crei volum total (mri, oceane, gheari, lacuri, ruri, ape subterane, etc) este apreciat la 1,386 mld. km3. Fcnd un raport la acest volum, apa dulce reprezint doar 2,53 % (35 029 240 km3), iar apa subteran, alturi de cea din lacuri i ruri reprezint 0,76% (10 623 120 km3) din apa total de pe planet. Aproximativ 2/3 din apa subteran este acumulat n structuri acvifere situate sub 700 m adncime, astfel c exploatarea lor este foarte costisitoare, iar apele freatice sunt foarte vulnerabile. Faptul c astzi societatea uman se confrunt cu o criz acut de ap dulce i c aceasta se va accentua pe msura creterii populaiei i a necesitilor acestora este un lucru din ce n ce mai evident. Conform recomandrilor fcute de Organizaia Mondiala a Sntii, necesarul zilnic de ap calculat pentru a acoperi toate necesitile unui adult este de 100 l. La aceasta ns se adaug i volumele mai mari de ap, necesare n industrie, agricultur i n alte utiliti urbanistice.

Poluarea apei este definit ca orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca rezultat al activitilor umane sau n urma anumitor procese naturale, astfel nct aceasta s devin neadecvat utilizrilor sale. Poluarea apei se realizeaz prin apa menajer, apa industrial i prin produsele chimice (ngrminte si pesticide) utilizate n special n agricultur; de asemenea i prin deversarea controlat a reziduurilor ori accidental.

Veriga de lacuri de pe rul Colentina este atacat n permanen de o multitudine de deeuri care se acumuleaz n apropierea acesteia: deeuri menajere, stradale i chiar industriale. Datorit neetaneizrilor, canalele pentru ape transport poluanii n apa subteran.

Lacul Plumbuita

7

POLUAREA SOLULUI

Pedosfera este un sistem dinamic deschis, polifazic i polifuncional, alctuit din compui organici i anorganici care rezult n urma interaciunii dintre litosfer, hidrosfer, atmosfer i biosfer. Solul este suportul natural al fitocenozelor crora le asigur necesarul de ap i nutrieni (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 27-28). Calitatea solului alturi de potenialul biologic al plantelor verzi determin capacitatea de producie a ecosistemelor (fitomasa total), astfel asigurndu-se cea mai mare parte din necesarul de hran pentru oameni i animale. Din totalul suprafeei de uscat neacoperit de gheari de 13.069 milioane ha, 33,15 milioane ha (0,24%) revine terenurilor lipsite sol. Vulnerabilitatea pedosferei este determinat de plurivalena schimburilor de materi, energie i informaie cu celelalte geosisteme ale Terrei. Procesele de pedogenez sunt, n primul rnd, procese naturale lente, n comparaie cu cele de degradare natural sau cele cauzate de unele activitti antropice ale cror efecte distructive sunt accelerate. Degradarea solului este urmarea a dou tipuri de procese: mutarea componentelor solului datorit aciunii apei, vntului sau omului; modificarea intern a solului cauzat de unele procese fizice, chimice sau biologice. Activitile umane poluante face parte din cea de a doua categorie. Poluarea solului este determinat de ... orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice (Ru - Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 28). Aceasta lucru semnific faptul c poluarea solului include pe lng procesele fizicochimice determinate de noxele care ajung pe sol sau n sol, i procesele naturale (eroziune, alunecri de teren, aluvionare, etc) i activitile omului care determin degradarea solului (cariere, halde, depozite, construcii, etc).

Poluarea solului are un caracter constant i multe surse naturale sau antropice, iar printre cele mai importante fiind industria, agro-zootehnia i activitatea menajer. Aceasta se realizeaz direct, prin depunerea de deeuri solide, utilizarea de pesticide sau ngrminte nglobate n sol, sau indirect, din aer (sub form de gaze, pulberi sedimentate, soluii sau suspensii apoase) sau din ap (precipitaii, ape industriale, menajere). Atmosfera sau apele pot fi supuse unor fenomene de nlturare a poluanilor, recptndu-i n acest mod n mare parte calitile pe care le avea anterior. Poluarea solului prezint un grad de pericol foarte crescut, ntruct nu exist procedee de depoluare, iar anihilarea natural a poluanilor este un fenomen cu mult mai ncet dect cel de poluare. Deoarece prin poluare se deregleaz echilibrul complex dintre compuii solului, toate funciile sale vor fi afectate, respectiv cele fizice, fizico-chimice, chimice, biologice i biochimice, iar n acest caz se va micora productivitatea. Pe lng acest lucru, poluanii din sol sunt nglobai n masa vegetal, iar in acest fel, prin intermediul lanurilor trofice, ajung la animale i la om. Aceste aspecte impun o tratare aparte a proteciei solului prin activiti de prevenire a polurii, n acelai timp cu cele de mbuntiri funciare.

Poluarea solului se face n mod direct, prin deversri de deeuri, ngrminte, pesticide, sau indirect, prin apa de la ploile contaminate cu ageni poluani splai din atmosfer i infiltrarea n sol a apelor contaminate. Cele mai contaminate soluri se vor gsi n apropierea surselor de poluare. Impactul cel mai mare cu privire la poluarea solului l au deeurile menajere; depozitarea acestora n recipiente deteriorate, ajut i conduce la infiltrarea n sol a substanelor rezultate din dezintregrarea reziduurilor.

8

Cartierul Tei Toboc Strada Ramuri Tei

POLUAREA FONIC

Poluarea sonor are ca sector de manifestare n special mediul urban n tot ansamblul su, cu o concentrare maxim n apropierea zonelor cu funcii industriale i de transport (zonele industriale, artere i noduri rutiere, proximitatea aeroporturilor i a capetelor de culoare aeriene). Sunetele i zgomotele au efecte variate asupra omului. Poluarea sonor nregistreaz cele mai ridicate valori n mediul urban. Omul contemporan este nsoit n permanen de zgomote cu provenien i intensitate diferit, iar nivelul maxim al acestora fiind atins pe parcusul zilei. Pe primul loc se plaseaz transportul rutier i feroviar, fiind urmat de activitile industriale, comerciale i de antierele de construcii. Zgomotul rezultat de la numrul mare de mijloace auto de transport, numr care crese pe zi ce trece, creaz progresiv o stare continu de stres. Se apreciaz c majoritatea sunetelor cu o frecven care se situeaz ntre 2000 i 3000 Hz (5-6 dB), creaz un disconfort sczut. Chiar i infrasunetele pot produce efecte nocive asupra organismului, mai ales atunci cnd se produc n acelai timp cu zgomote de intensitate foarte ridicat.Efectele provocate de poluarea sonor asupra organismului uman se traduc prin disconfort psihic, tulburri psihice i fiziologice, leziuni ale organului auditiv, boli gastro-intestinale i chiar boli ale aparatului cardio-vascular. Pentru persoanele care lucreaz n mediu industrial cu surse continue i intense de zgomot, dup 4-5 ani este posibil s apar surzenia permanent. Efecte psihice i fiziologice asemntoare cu cele de mai sus pot fi determinate i de trepidaiile provocate de circulaia auto, liniile de tramvai sau metrou sau de anumite activiti industriale. Nivelurile admisibile pentru vibraii i zgomote sunt stabilite prin acte normative.

Poluarea fonic lezeaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur. Noxele acustice au efecte negative asupra tuturor comunitilor umane; transporturile terestre, aeriene, antierele de construcii, stadioanele (Stadionul Dinamo din cartierul tefan cel Mare), discotecile (Bamboo din cartierul Tei), emit n atmosfer zgomote insuportabile, cu o varietate decibelic mare. Din cauza acestora, locuitorii sectorului 2 sunt supui unui stres permanent. Sursele de zgomot sunt nengduitoare, intervenind n case, birouri, coli, grdinie. Efectele patologice produse de zgomot sunt surditatea traumatic i perturbri ale sistemului nervos. Actual, se cuta soluii pentru a evita pe ct posibil producerea i transmiterea zgomotelor; blocurile care se vor construi n viitor trebuie s aib un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal pentru mediul inconjurtor i pentru oameni, ar fi s se introduc perdele izolante de arbori n jurul cartierelor rezideniale. Pn n prezent, n Romnia nu s-au stabilit norme de calitate sonor a mediului.

9

Efectele sunetelor asupra organismului uman

POLUAREA CU DEEURI Deeul reprezint restul dintr-un material prelucrat, consumat sau folosit, ceea ce rmne n urma unui astfel de proces, reprezint de asemenea, deeu. Problema gestionarii deeurilor desi este veche, problema societatii umane cu deeurile este recent i este rezultatul dezvoltarii economice din ultimul secol determinnd astfel cresterea exploziv a produciei de bunuri i consumul acestora, rezultnd si creterea produciei de deeuri. n anul 1990, n rile membre ale OECD volumul total nregistrat al deeurilor a atins 45 cifra uimitoare de 9 miliarde de tone, din care 420 de milioane tone fiind deeuri urbane, 1,5 milioane tone de deeuri industriale n care sunt incluse 300 de milioane tone deeuri toxice i circa 7 miilioane de tone erau reziduuri din producia de agricultur, energie, demolri i minerit. n funcie de sursele mari produse de deeuri acestea pot fi clasificate n urmtoarele tipuri de categorii: industriale, agricole, urbane, din minerit, din energie, mluri rezultate din dragri, separarea mineralelor utile sau a crbunilor din steril, procese industriale, canalizare. Exist diferene n clasificarea deeurilor n diverse ri sau grupuri de ri, determinate de specificul economiei. Lund n considerare impactul asupra mediului i al managementului, deeurile pot fi mprite n urmtoarele categorii : biodegradabile ( adic cele care sunt sub influena bacteriilor aerobe sau anaerobe i sunt descompuse i reintegrate circuitului materiei) i nebiodegradabile (adic cele reprezentate prin stabilitatea n timp).

Procentul inegal al spaiului verde urban pe cartiere o dereglare important este reprezentata, pentru toate cartierele sectorului 2, uzarea i distrugerea spatiilor verzi urbane. Chiar daca n sectorul 2 sunt existente 22 de parcuri, n majoritatea dintre acestea se observ un grad accentuat de degradare: crri improvizate de trecatori transformate n alei, lipsa irigaiei, spaii verzi nestropite cu soluii specifice mpotriva insectelor, garduri vii care

10

trebuiesc reabilitate, poluarea cu deeuri menajere (Parcul Naional, Parcul Plumbuita, Parcul Cosmos, Parcul Verdi), spaii care au nevoie de organizare i de corectare, igienizarea i refacerea funcionalitilor lor normale.

Lacul Fundeni Lacul Plumbuita

Prin acumularea fr control a deeurilor din construcii s-a format i halda de steril din Pantelimon, semificnd un microrelief antropic. Artificializarea topografic se regasete n desfiintarea structurii profilelor de sol, pnzei freatice; nsemnand costuri de mediu imense. Artificializrile topografice se ocup cu conceperea ecosistemelor antropice i antropizate la un nivel foarte ridicat, pstrat la acest grad nalt prin consumuri mari dar n acelai timp indispensabile de energie. Depairea limitelor acestora devine duntoare att societii ct i naturii. Artificialul nu este benefic societii umane dect dac acesta se integreaz in natura, devenind o parte normal a acesteia, prin creterea confortului i bunstrii omenirii, servind la conservarea i revigorarea mediului natural.

Managementul deeurilor i gestionarea produciei difera de la o ara la alta sau chiar si n interiorul aceluiai stat, tinnd cont de poziia persoanei sau a institutiei. Guvernul, consumatorii, productorii dar i formaiiile ecologiste se afla de cele mai multe ori pe poziii foarte variate, interesele lor ajungnd s fie adesea contradictorii. Profitul este diminuat de investiile ecologice, reducnd astfel i posibilitatea de a susine concurena pe o piat suprasaturat. Dup anul 1976 rile europene au introdus sisteme multiple de control i management a deeurilor, emitnd i unele strategii fcute s diminueze producia acestora. Un exemplu de succes al managementului deseurilor l reprezint Marea Britanie, care reglementeaza printr-o lege de protectie a mediului, incepand cu anul 1990, oblignd producatorul de deseuri sa urmareasca tot parcursul deseurilor produse pana la eliminarea sau

depozitarea lor. nclcarea acestei legi prevede sanciuni sub forma de amenzi al cror valori pot fi nelimitate, acestea fiind stabilite n funcie de daunele provocate omului sau naturii. Totui exista o pondere de cca 30% dintre generatorii de deeuri ce nu au o evident clar cu privire la ceea ce se ntampl cu deeurile produse dup ce acestea parasesc incinta uzinei. O parte din ari au adoptat si elaborat o ordonare pe patru niveluri diferite gestionarea deeurilor: n pofida reciclrii se incearc producerea mai mic de deeuri; se prefer reciclarea n locul incinerarii; se prefera arderea deseurilor decat depozitarea pe teritoriul national; este

preferabil depozitarea deeurilor att n interior ct i extrateritorial n detrimentul emisiilor necontrolate. Metodele cele mai utilizate pentru eliminarea partial sau total a deeurilor sunt : reciclare, tratare, incinerare, modurile diferite de depozitare. Nu toate deeurile urbane, periculoase sau toxice sunt depozitate n spaii adecvate. ntotdeauna gunoaiele au fost ignorate, iar n majoritatea arilor, printre care i Romnia, aceast situatie se menine i astzi. Spatele curilor, terenurile nefolosite din intravilan, periferia localittilor, malurile apelor i lacurilor, unele rmuri si unele ape sunt utilizate pentru a scap de deeuri. Mai

11

mult de 90% din deeuri sunt prost/gresit depozitate chiar i n ziua de astzi . Gropile ecologice s-au realizat n momentul n care s-a constatat ca depozitarea nepotrivit a deeurilor n gropi de gunoi obinuite devin o surs permanent de poluare a hidrosferei i solurilor, costurile solutionarii acestor efecte fiind mult mai mari dect construirea unor spaii adecvate ecologice de depozitare.

S-au fcut cercetri asupra unor cladiri ce au pus n eviden un grad foarte mare de poluare; sindromul cldirii bolnave este generat de substanele nocive acumulate n aerul din interiorul cldirilor. Sindromul de cldire bolnav este rezultatul unui fenomen ce apare la un numar mare de persoane dintr-o cladire, care manifest anumite simptome n interiorul cladirii, disparand la iesirea din incinta si reaparand la intoarcere; adesea simptomele creeaz o stare de disconfort. Emisiile din lacuri, vopsele, detergenti, diverse materiale de finisare,

adezivi, ventilaie artificial , fum de igar, sunt substane toxice, care constituie motivele de apariiei a acestor cldiri avnd efecte negative asupra vieii oamenilor care locuiesc si/sau lucreaza n interiorul acestora. Deseori cldirile noi sau proaspt renovate au o calitate inferioar a aerului. Interiorul acestor cldiri contine poluani emii de materialele de construci, cum ar fi : betonul, elemente folosite pentru izolare, fibre, plcile aglomerate, adezivi, vopsele; n locuinele noi se afla poluanti chimici pui n libertate n cantiti mai mari, fa de cele vechi; in cladirile noi, eliberarea compuilor volatili este de durat ( pn la cateva luni). La rndul lor, calculatoarele genereaz radiaii care duneaza grav sntii.

Manifestrile prin somnolen, stri de disconfort, alergii respiratorii sau cutanante, dificulti de concentrare, grea, inrosirea ochilor, grad accentuat de stres sunt specifice Sindromului cldirii bolnave. Afeciunile legate de acest sindrom i reprezentative ecosistemului urban sunt urmtoarele: boli neuropsihice, respiratorii, cardiovasculare. Aceste efecte se dezvolt pe o perioada ndelungata. Numeroasele obiective industriale nu sunt preocupate de calitatea mediului, ci de producie, profit; dei dein o pondere mic n poluare, analizate individual, proliferarea acestora conduce la o cretere a polurii, acestea acionnd sinergic (Marineanu S., 2007). n aceste medii inconjurate de elemente nocive plantele introduse purific aerul, alturi de politici urbane care s vizeze mbuntirea locuirii colective.

Numarul relativ mare al drumurilor din beton i bolovani de ru, balast i pmnt, este motivul pentru care sistemul tramei stradale din sectorul 2 sa aiba o eficien de trafic scazuta, unde consumul de combustibil, emisia noxelor, poluarea fonic s fie principalele probleme de mediu din sectorul 2. n sectorul 2, pe toate cele 286 de strzi, locuiesc 40 000 de persoane, aprox. 10% din populatia sectorului. Alimentarea cu apa si canalizarea nu exista in

aceasta zona. O problem deosebit de grav a sectorului 2 reprezint existena a 7 zone depresionare, unde trebuiesc construite staii de pompare, pentru ap i pentru canalizare: Floreasca, Terasa Colentina, Petricani, Fundeni, Pantelimon, Plumbuita, Ostrov.

Factorii de mediu sunt foarte alterai n cartierul Tei Toboc, n perimetrul strzilor Rosie-Petricani, Plumbuita-Steaua din cauza lipsei canalizrii din majoritatea zonei, inexistena lucrrilor hidrotehnice de protecie i regularizare a albiei Colentinei, depozitarea deeurilor menajere din construcii i prezena aparatelor electrocasnice pe malurile lacului Plumbuita, a nivelului sczut de trai si a infracionalitii, a consumului de droguri in parcuri dar i n preajma mnstirii Plumbuita; adugndu-se dezinteresul locuitorilor n ceea ce privete meninerea cureniei.

MSURI MPOTRIVA POLURII AERULUI:

-scderea emisiilor de gaze i pulberi n aer prin folosirea filtrelor i a unor tehnologii noi aplicate n industrie;

12

-construirea de vehicule care polueaz aerul ct mai puin; -amenajarea de zone verzi de protecie; -producerea energiei prin tehnologii nepoluante (eolian, solar);

-folosirea carburanilor nepoluani de ctre autovehicule sau montarea de filtre speciale pe acestea;

-recuperarea i exploatarea substanelor reziduale utilizabile ; - diminuarea consecinelor surselor de poluare prin amplasarea ntr-o ambian geoclimatic n urma unui studiu tiinific; -folosirea unor sisteme i mijloace de transport ct mai puin poluante; -reglarea corespunztoare a arderilor la autovehicule cu scopul de a reduce eliminarea poluanilor; -nlocuirea combustibilului poluant cu cel mai puin poluant (combustibil inferior si superior); -sigurana folosirii arderilor complete a combustibililor utilizai n industrie, echiparea ntreprinderilor industriale cu aa zise instalaii speciale de reinere a poluanilor; -extinderea si ngrijirea/protejarea zonelor verzi, a gardurilor vii,a parcurilor; -protejarea/ngrijirea pdurilor; -construirea de ntreprinderi la periferia zonelor de locuit mutnd astfel poluarea n afara localitilor; -tratarea din prealabil a combustibilului folosit sau materiilor prime pentru scderea concentraiei poluanilor; -interzicerea claxonatului i a altor surse ce pot polua fonic.

MSURI MPOTRIVA POLURII SOLULUI:

-construcia de zone de depozitare a gunoaielor; -micorarea eroziunii solului prin plantare de arbori; -folosirea neleapt a pesticidelor, ngrmintelor i a metodelor agrotehnice care maresc fertilitatea solurilor etc.;

-realizarea unor spaii de epurare a apei; -modernizarea gropilor de gunoi existente;

-creterea nivelului securitii nucleare; -mai buna administrare a polurii industriale i a substanelor chimice folosite n procese industriale;

-pstrarea zonelor mpdurite i folosirea lemnului pdurilor doar n limita aprobat prin lege; -lupta impotriva eroziunii solului;

-strangerea igienic a deeurilor menajere folosind recipiente speciale, strngerea selectiv pe tipuri de deeuri; -perioade ct mai scurte de colectare a deeurilor, reciclare, punerea n valoare sau distrugerea controlat a acestora; -stoparea defririlor excesive, diminuarea punatului necontrolat; -oprirea aratului necorespunztor; -urmrirea activitilor poluante (de tipul forajelor pentru petrol); -utilizarea de materiale reciclabile i biodegradabile. -colectarea rezidurilor menajere n recipiente special sortate (hrtie, metal, material plastic sticl,etc.) precum i reciclarea acestora.

MSURI MPOTRIVA POLURII APEI:

-realizarea mai multor baraje;

13

-purificarea apelor reziduale (substane chimice, folosind filtre, bacterii biodegradante etc.); -realizarea de bazine speciale de colectare a deeurilor i rezidurilor, cu scopul de a opri deversarea direct n apele de suprafa; -realizarea unor zone de protecie a apelor; -refolosirea apei n circuit nchis dup purificari totale sau pariale; -oprirea fabricarii unor produse toxice (DDT, detergeni nebiodegradabili, etc.); -marirea de suprafee irigate cu ap uzat; -majorarea capacitii de autopurificare a cursurilor naturale folosind: creterea diluiei la deversarea efluenilor n cursurile naturale, creterea capacitii oxigenarii naturale a rurilor prin realizarea unor praguri, cascade etc.,

-amenajarea complex a cursurilor naturale cu acumulri, reaerisirea artificial a cursurilor naturale folosind echipamente speciale mecanice plutitoare, turbinri, derivri, etc.; -realizarea de staii de epurare a apelor reziduale din diverse localitai; -efectuarea lucrrilor de ndiguire i de realizare a barajelor; -interzicerea aruncrii i depozitarii pe maluri sau n ruri a deeurilor de orice fel; -scderea cantitii i concentraiei poluanilor folosind tehnologii de fabricaie care reduc cantitatea de ap.

Problema epurarii apelor reziduale este att de tip economic (redobndirea de produse petroliere antrenate i refolosire a apei recirculate), ct i de tip sanitar, cu scopul de a evita impurificarea apelor primitoare.

Pentru reducerea polurii aerului este important aplicarea taxelor de mediu pentru autovehicule. Fabricanii din domeniul auto au un rol imporant prin aplicarea pe noile vehicule de filtre mai performante (EURO 7), ce reduc cantitatea de noxe rezultate n urma arderii carburanilor.

Comisia European i de Agenia European de Mediu au dezvoltat un proiect n urma cruia a fost realizat harta polurii pentru Bucureti (rosu - foarte poluat, galben - poluare scazuta). Se observa ca zona Colentina este colorata in rosu, rezultand un grad de poluarea

foarte ridicat.

14

FENOMENE METEOROLOGICE PROVOCATE DE POLUARE

Evaluarea consecinelor polurii atmosferice este deseori dificil de efectuat. Emisiile de mare intensitate sunt identificate uor, efectul lor fiind de multe ori uor de determinat. Exist totui i poluani care modific echilibrul fizicochimic din atmosfer, afectand teritorii cu ntindere temporal i/sau spaial diferit (pornind de la regiune, continent, emisfer sau glob). Pe termen scurt, consecinele acestora se pot percepe i remedia, n timp ce altele, n momentul n care se percep ca fiind rezultatul unor cauzelor cumulate n timp.

Efectele pe termen lung ale polurii atmosferei sunt : efectul de ser, degradarea stratului de ozon i ploile acide. O parte dintre acestea au dus la schimbarea climei la nivel global. Semnalul de alarm este tras n 1970 i apoi n 1974 cnd s-a constatat c CFC (CluoroFluoroCarburile) i BFC (BromoFluoroCarburile) distrug stratul de ozon. Acetia sunt produi de sintez coninnd halogeni, neinflamabili deci cu o mare stabilitate chimic. Producia lor ncepe n anul 1930 i timp ndelungat s-a considerat c sunt inofensivi. Unele dintre calitile lor s-au dovedit a fi duntoare. Astfel, s-a descoperit c stabilitatea chimic ridicat le asigur o persisten ndelungat n atmosfer, fapt care permite antrenarea lor pe vertical, spre pturile superioare ale acesteia. n mezosfer i la partea superioar a stratosferei, deci dincolo de stratul de ozon, radiaia UV rupe legturile chimice i elibereaz atomii de halogen care sunt foarte reactivi i se combin cu un atom de oxigen din molecula de ozon, formnd un oxid de halogen. Deoarece acesta este foarte instabil, va reaciona rapid cu un atom liber de oxigen, dar n acest fel se elibereaz atomul de halogen care reacioneaz cu o nou molecul de ozon. Un singur atom de clor poate distruge pn la 100 000 de molecule de ozon. Procesul este accelerat n prezena cristalelor de ghea din norii stratosferici fapt care explic scderea concentraiilor de ozon deasupra inuturilor polare. Majoritatea compuilor chimici implicai n distrugerea stratului de ozon acioneaz i ca gaze de ser, fiind, deci, implicai n modificrile recente ale climatului. Astfel, moleculele de CFC sunt de cca 10.000 de ori mai eficiente n procesul de captare a a energiei termice dect cele ale dioxidului de carbon, iar pe seama lor este pus creterea temperaturii globale. (Conf. Dr. Ioan Povar). Cele mai importante consecinte ale efectelor degradrii stratului de ozon sunt : -transformarea stratificrii termice a atmosferei, determinnd astfel modificri climatice; -mrirea intensitii radiaiei UV-B la nivelul solului mpreun cu efectele asupra lumii care rezult din acest lucru; -diminuarea efectului de ser; -avantajarea procesului de formare a smogului fotochimic prezent n troposfera joas din zonele industriale;

-scderea produciei de biomas nsemnnd reducerea productivitii la hectar, a produciei de pete, etc. Scderea cu 16 % a concentraiei de ozon atmosferic determin scderea cu 5% a produciei primare de fitoplancton oceanic, avnd aceeai valoare cu circa 7 milioane de tone de pete pe an ; -efectele care duneza organismului uman sunt caracterizate de slbirea sistemului imunitar

la infecii i mrirea frecvenei cancerului de piele. 1% ozon +2 % cancer de piele. Unul dintre cele mai suprtoare fenomene care au loc din cauza polurii atmosferei n marile aglomerri urbane este instalarea smogului ce are consecine imediate care decurg din acesta; micorarea vizibilitii, transformri fiziologice la organismele vii, iritare a cilor respiratorii . Smogul reprezenta iniial un amestec de fum, SO2 i cea, care se formeaz n deosebi n condiiile climatului cald i umed din Londra. Astzi, acesta este recunoscut sub numele de smog sulfuros sau smog reductor. Alt tip de smog a fost descoperit la nceputul anilor 40 in Los Angeles, un ora intracolinar cu climat relativ uscat i cald. Acesta fiind

15

determinat de o combinare de hidrocarburi i oxizi de azot rezultai din poluarea care, n prezena radiaiei solare, au efect oxidant primind denumirea de smog fotochimic sau smog oxidant. n concluzie, procesul de formare a smogului fotochimic se realizeaz n urma unor reacii succesive, reacia fotochimic primar fiind cea de producere a oxigenului atomic prin descompunerea dioxidului de azot.

Ploile acide reprezint una dintre cele mai grave consecine ale polurii atmosferei, fiind considerate un factor important de stres chimic asupra mediului. O ploaie dintr-un mediu nepoluat, pe care o putem numi ploaie pur, este slab acid, avnd o valoare medie a pH-ului de 5,66. n anumite situaii pH-ul ploilor poate avea valori foarte sczute, caracterul lor fiind puternic acid. Prin ploi acide sunt nominalizate precipitaiile lichide al cror pH este mai mic de 5,7. Compoziia ploii nu este omogen pe toat durata de producere i difer de la zon la zon. Cele mai acide sunt cele care cad pe timp de furtun i care au o durat redus. Ploile acide se formeaz n troposfer i sunt consecina reaciei dintre apa atmosferic sub form de radical hidroxil si oxizii de azot i de sulf prezeni n atmosfer. Cantitatea acestora variaz n funcie de intensitatea proceselor de poluare. Aceti oxizi sunt antrenai de dinamica atmosferic pe orizontal la sute de km distan iar pe vertical cel puin pn la partea inferioar a tropopauzei (11+15 km) (Conf. Dr. Ioan Povar- POLUAREA I PROTECIA MEDIULUI). Ploile acide pot ajunge sa afecteze i zone aflate la sute de km de locul de poluare. Printre efectele acestora se enumer: -modificarea compoziiei chimice a apei i solului. Dac acestea ajung pe soluri uor acide (de pdure) sau bazice (rendzine) aciditatea este anihilat sau redus. Exist unele ape care au capacitate natural de anihilare datorit existentei unor ioni neutralizani i pot nltura pentru scurt timp efectul aportului de acizi. Apele i n special lacurile de munte sunt destul de expuse din cauza mineralizaiei reduse, deci a capacitii scazute de neutralizare; sunt afectate n acest caz animalele acvatice. Pe o perioad ndelungat de timp aceste ploi acide pot determina modificarea calitii ecosistemelor. - distrug vegetaia pdurilor, fiind cele mai afectate din cauza unor mecanisme complexe cum ar fi ncetinirea fotosintezei, descompunerea materiei organice, srcirea solului n calciu, etc. Pdurile din zonele mai nalte sunt considerate cele mai vulnerabile din cauz ca ele pot fi incluse n perioade mai ndelungate de timp n masa noroas, intrnd n contact cu coloizii sau suspensiile acide;

-distrugerea unor culturi direct sau prin modificarea calitii solului; -atacarea materialelor de construcie (igl, tabl) i a monumentelor de art, afectarea lacurilor, a suprafeelor acoperite cu lacuri, a celor zincate, cromate sau nichelate, etc. -pot avea efecte directe sau indirecte asupra populaiei, n principal prin transformarea pH-ului surselor de ap de suprafa sau subterane. Unul dintre cele mai importante aspecte ale mediului este problema unei posibile

schimbri a climatului global ca o consecin a amplificarii efectului de ser n urma influenei intensificrii activitilor antropice. Efectul de ser a aprut n acelasi timp cu formarea atmosferei terestre i acioneaz ca un mecanism esenial n dezvoltarea vieii reinnd pe timp de noapte, la partea inferioar a troposferei, energia caloric primit de la radiaia solar n timpul zilei. Astfel se reduce remarcabil amplitudinea termic ce ar putea avea consecine dezastruoase. Efectul de ser l provoaca gazele de ser naturale i/sau artificiale, dintre care enumerm NOx, CO2, CH4, dar i substanele CFC, mpreuna cu vaporii de ap i ozonul. Gazele de ser desi rein radiaia infraroie emis n sens invers de ctre Pmnt, permit totusi trecerea radiaiei solare de unde scurte.

Noi, oamenii, suntem elementele care suport impactul propriilor sale activiti ce au efecte negative asupra mediului. Suntem n acelai timp i sursa principal a deteriorrii

16

mediului, dar i principalul receptor al efectelor negative. Impactul format de aceste efecte se arat pe mai multe planuri:

-planul fiziologic poluanii stabilesc inconveniente senzoriale i schimbri funcionale i patologice;

-psihice aciunea direct asupra sistemului nervos, fapt care determin schimbri de comportament, sau aciune indirect prin constituirea unor condiii de producere i prin cumularea efectelor factorilor de stres;

-morale pentru c stabileste alterarea unor concepte i valori ca o repercursiune a ndeprtrii de realitile naturii;

-sociale alterri n structura populaiilor, a grupurilor, schimbri ale structurii economice i ale condiiilor dezvoltrii sociale, schimbarea cantitativ i calitativ a hranei.

CUM NE AFECTEAZ POLUAREA SNATATEA

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) a informat publicul c experii internaionali au descoperit ca aerul poluat poate fi cauza cancerului pulmonar si cancerului vezicii urinare.

Profesorul doctor Florin Mihlan, preedintele Societii Naionale de Pneumologie din Romnia ne explic ntr-un interviu pentru cititorii Romnia liber cum ne afecteaz poluarea sntatea. Acesta ofer cateva sfaturi pentru a diminua expunerea la poluare i pentru a ajuta la prevenirea unei serii de boli grave cauzate printre altele de poluare. Nu este o surpriz. Semnalele au fost repetate de multe ori n literatura stiinific. n cazurile de cancer pulmonar n care nu se descoper o cauz imediat, este clar c intervine poluarea, de la cea industrial, pn la cea casnic. Sunt extrem de muli factori de poluare la care suntem expui, despre care se vorbete din pcate foarte puin, dar care n timp acioneaz n special asupra plmnilor, genernd o serie de afeciuni, explic profesorul doctor Florin Mihlan.

Cum ne afecteaz poluarea organismul i prin urmare sntatea?

Particulele poluante inhalate la un moment dat ajung s se depun la nivelul alveolei, unde este filtrat aerul i unde este mbogit sngele n oxigen, unde se fac epurrile de dioxid de carbon, genernd reacii de aprare a organismului. Din aceasta cauz, n momentul n care intrm ntr-un loc poluat, declansm o tuse sau avem secreii n exces. n timp, aceste particule poluante ne afecteaz funcia respiratorie a organismului. Toata lumea pierde din capacitatea respiratorie circa 25 de ml pe an, n mod fiziologic. Particulele poluante i fumatul grbesc declinul capacitii respiratorii de pn la trei ori. n concluzie, un individ expus exagerat la fum de igar, sau la poluare, risc la varsta de 40-45 de ani s aib o capacitate respiratorie limitat, ncepand s gfie la eforturi mici, pornind de la mersul pe trepte, pn la mersul n plan orizontal sau n repaus, stnd n pat. Acestea sunt efectele particulelor poluante asupra arborelui respirator. n plus, aceste particulele provoaca n organism o nmulire anormal a celulelor i apariia celulelor atipice, canceroase la nivelul plmnilor.

Care sunt bolile ce pot fi declanate sau agravate de poluare?

Excluznd cancerul pulmonar, poluarea este un factor generator sau de risc pentru un grup uria de boli respiratorii cronice, n care se ncadreaz astmul bronic, bronita cronic, enfizemul pulmonar i la care se adaug fibrozele interstiiale (bronectaziile). Important de

17

tiut este c dup ce ne expunem la poluare, imunitatea organismului nostru scade, riscul de infecii respiratorii crescnd.

Care este incidena bolilor cauzate de poluare n Romnia?

Cifrele din domeniul bolilor respiratorii sunt alarmante. Se discut foarte mult despre tuberculoz, ce ne pune pe primul loc n Europa ca prevalen, dar este totui o boal infecioas n scdere, n timp ce uitm c mai sunt o multime de boli cronice legate de poluare care bat la u i de care v-om fi obligai s ne ocupm serios, pentru ca pun o presiune imens asupra sistemului. Exist aprox. un million de bolnavi de BPOC, adic 1 din 10 romni sufer de boala aceasta, mai avem ntre 800.000 i 1.200.000 de astmatici aduli i copii, cancerul bronhopulmonar reprezint primul motiv de mortalitate n rndul brbailor, la femei ajungndu-se pe locul doi sau trei, dar este ntr-o cretere vizibil. n ceea ce privete restul bolilor respiratorii nu detinem date statistice, dar din ceea ce observm n spitale, numrul cazurilor este ntr-o continu cretere, mai ales n sezonul rece.

Cum arat aceste cifre n comparaie cu restul Europei?

Comparativ cu restul Europei, stm prost datorit faptului ca toate aceste afeciuni non-transmisibile cronice beneficiaz de programe i registre naionale, care la noi nu exist nc. Programele naionale pot mblnzi desfurarea acestor afeciuni i pot strnge legtura ntre medicul de familie i medicul specialist, lucru care permite o depistare precoce a pacienilor i supravegherea lor mai bun n timp. n Romnia, bronita cronic i enfizemul pulmonar se descopera tardiv, de cele mai multe ori cnd afeciunile sunt severe, iar astmul bronic este de multe ori subdiagnosticat din cauz c este confundat cu infecii banale. De aici, rezult i alte probleme, cum ar fi monitorizarea pacienilor pe termen lung.

COMPORTAMENTUL OAMENIILOR PRIVIND PREVENIREA POLURII

ntr-un articol publicat de Laura Nistor (DISPOZIII COMPORTAMENTALE PRIVIND PREVENIREA POLURII N ROMNIA) se investigheaz cteva aspecte n legtur cu tipurile de dispoziii comportamentale ale cetenilor romni de a contribui financiar la prevenirea polurii. n principal, aceasta se intereseaz de posibilii predictori sociostructurali, axiologici i politico-ideologici a dou variabile dependente: dispoziia spre activitatea de a contribui financiar la prevenirea polurii, respectiv dispoziia spre pasivitate, neleas ca refuzul participrii la costurile acestei activiti. Dat fiind relativa noutate investigaional a obiectului n spaiul autohton (printre puinele studii vezi de exemplu, B. Voicu 2007) , s-a urmat strategia grounded theory (teoria generat pe parcursul cercetrii) (Strauss i Corbin, 1991), neleas nu n sens calitativist, ci n termenii unei abordri flexibile: dei anumite efecte ale unor variabile independente puteau fi intuite pe baza constatrilor din literatura de specialitate, s-a preferat s nu se elaboreze ipoteze rigide, lucrnd cel mult cu ipoteze intuitive, dorind ca, pe baza rezultatelor obinute n urma analizelor statistice, s se circumscrie un cadru conceptual, prin care s poat fi descrise dispoziiile comportamentale studiate. n articolul de fa, acestea din urm reprezint variabilele dependente ale analizei. Este vorba de trei enunuri ce constituie itemii unei scale tip Likert i investigheaz intensitatea lurilor de poziie n patru trepte (deloc acord n mic msur acord n mare msur acord n foarte mare msur), fa de dispoziia de a contribui financiar, la nivel individual, pentru prevenirea polurii, respectiv fa de responsabilitatea exclusiv a guvernului n ceea ce privete problematica prevenirii polurii.

18

Itemii n cauz sunt inclui n ambele valuri ale EVS (1999 i 2005); n cele ce urmeaz redm varianta n limba romn din chestionarul EVS/BOP 2005: n ceea ce privete protecia mediului, n ce msur suntei de acord cu urmtoarele afirmaii (n foarte mare msur, n mare msur, n mic msur, deloc, NS, NR): A da o parte din venituri, dac a fi sigur c aceti bani vor fi folosii pentru a preveni poluarea. A fi de acord cu o cretere a taxelor, dac banii rezultai ar fi folosii pentru prevenirea polurii. Guvernul trebuie s reduc poluarea mediului, dar aceasta nu ar trebui s m coste pe mine niciun ban.

IGIENA MEDIULUI

Igiena Mediului reprezinta o ramur de activitate a medicinii pentru ca studiaz efectul factorilor de mediu (factori externi) asupra organismului uman i asupra geoecologiei, cu scopul de a cunoate influenele mediului asupra ecosistemelor n ansamblul lor. Nivelul mare al polurii din ultimele decenii a dus la intensificarea monitorizrii complexe a factorilor principali de mediu. Activitatea de cercetare a mediului este orientat n dou direcii distincte din punctul de vedere al igienei mediului:

- analiza calitativ i cantitativ a factorilor de mediu folosind metode fizice (radiometrie, termometrie, etc), fizico-chimice, chimice, i biologice; - analiza efectelor polurii asupra sntii ecosistemelor i a organismului uman. n aceast aciune complicat este obligatorie respectarea principiilor si uniformizarea metodologiei de lucru pentru a asigure o interpretare corect a rezultatelor obinute. Dintre acestea se enumera:

- determinarea unor obiective de aciune pe termen mediu i lung; - precizarea unui numr de parametri pregnani capabili de a asigura acoperirea unui spectru ntreg de consecine n raport cu specificul polurii, tipul de emisie i caracteristicile zonei respective;

- determinarea unui interval de eantionare i a unor tehnici de analiz astfel nct s se asigure gsirea elementului poluant i supravegherea acestuia pe ntreaga durat de reziden n mediu.

REZULTATE INTERVIURI

Sex Varsta Adresa

1 Feminin 18-25 de ani Alea Doamna Ghica

2 Masculin 25-35 de ani Str. Copaceni nr.47. bl.w3 ap33 et, 8 scara A

3 Feminin 25-35 de ani Teiul Doamnei

4 Masculin 35-50 de ani Teiul Doamnei

5 Masculin 18-25 de ani Sos. Colentina

6 Feminin 18-25 de ani Sos. Colentina

7 Feminin 25-35 de ani Alea Doamna Ghica

8 Feminin 35-50 de ani Bucuresti, Teiul Doamnei

9 Masculin 25-35 de ani Sos. Colentina

19

10 Masculin 35-50 de ani Soseaua Colentina nr 332 sect 2 Bucuresti

11 Feminin 25-35 de ani Bd. Camil Ressu, nr.13, bl.58B,sc.A, ap.19

12 Masculin 18-25 de ani Alea Doamna Ghica

13 Feminin 25-35 de ani Bucuresti, Teiul Doamei

14 Feminin 25-35 de ani Str. Doamna Ghica

15 Masculin 35-50 de ani Aleaa Sinaia

16 Masculin 18-25 de ani -

17 Masculin 25-35 de ani

Oras:Bucuresti, Sector 2, Str.Nada florilor nr 6 , Bloc 6 , Sc.2 , Etj 5 , Ap.72

18 Feminin 25-35 de ani Sos. Colentina

19 Masculin 25-35 de ani Str. Cristea Mateescu



22 Masculin 18-25 de ani Bucuresti,sector 5 ,str Lacul Plopului

23 Feminin 18-25 de ani Bucuresti, sector 5

24 Masculin 25-35 de ani Str. Doamna Ghica nr. 125

25 Feminin 25-35 de ani Strada Silistea nr 11

26 Feminin 18-25 de ani Intrarea Abanosului

27 Masculin 25-35 de ani Soseaua Colentina, Nr. 8


29 Feminin 25-35 de ani -


Ce msuri luai mpotriva polurii ?

1 Nu e un lucru pe care il pot controla la o scara larga. Pot controla lucrurile mici, cum ar fi - reciclarea, economia resurselor etc

2 Sincer nu stiu cum sa rasund la aceasta intrebare . Nu iau niste masuri exacte impotriva ei doar am grija sa nu fac si mai mult rau decat este .

3 La nivel personal cred ca o masura ar fi perecerea unei perioade cat mai indelungate in spatii mai putin poluate, cum ar fi in parcuri sau la munte.

4 Vitamine. Aruncarea gunoiului in zibe special amenajate.

5 Sortarea gunoiului (hartie/plastic/metal/diverse) si reciclarea PETurilor.

6 Pentru aer folosesc purificator de aer, iar pentru poluarea fonica, geamuri termopane. De asemenea, detin o masina electrica, care nu polueaza.

7 Incerc sa fac cat mai mult sport, mentin curatenia in casa indepartand praful si cresct plante de interior care ajuta la purificarea aerului.

8 Merg pe jos, nu cu masina personala

9 Plantez cat mai multe plante in curtea personala.

10 niciuna pana acum

20

11 Pe cat permite timpul, in secolul 21 sa-mi asigur vacante, iau orice ocazie am sa ma retrag la munte, pentru aerisirea atat corpului cat si psihicului personal.

12 Incerc sa pastrez curatenie in jurul meu

13 Reciclare selectiva

14 Folosirea mai rara a autovehicului personal, reciclarea pet-urilor, izolarea fonica a locuintei

15 folosirea mijloacelor de transport in comun, izolarea mai buna a locuintei, reciclarea peturilor.

16 Nu arunc deseurile pe jos si nici nu poluez fonic. In rest, nu iau masuri.

17 Incerc cat de mult cu putinta

18 cred ca institutiile competente ar trebui sa ia mjasuri asupra poluarii iar noi oamenii sa nu mai aruncam pe jos diferite chesti care polueaza mediul

19 Nu imi mai aerisesc locuinta natural si incerc sa port o esarfa in jurul gurii si a nasului cand merg pe strada

20 incerc sa protejez mediul prin respectarea regulilor privind deversare de substate toxice in locuri special amenajate , crearea unor spatii verzi cat mai bogate in copaci

21 incerc sa protejez mediul prin respectarea regulilor privind deversare de substate toxice in locuri special amenajate , crearea unor spatii verzi cat mai bogate in copaci

22 Reciclare,cand am cum si unde

23 folosesc uneori creme impotriva radicalilor liberi

24 Respect termenul de verificare si schimbare a pieselor la masina, diminuand astfel nivelul de emisii de gaze.

25 Incerc sa reciclez deseurile atat cat este posibil pentru a mentine un petic de natura mai curat.

26 Incerc sa le ofer oamenilor care neglijeaza respectarea naturii , aruncand deseuri la intamplare , indrumare spre un comportament mai sanatos.

27 Plantez copaci si flori pentru a produce cat mai mult oxigen.

n ceea ce privete protecia mediului, care este prioritatea dumneavoastr?

28 Poluarea aerului este cea mai grava, pentru ca putem alege ce apa sa bem sau de unde provin alimentele, insa aerului este cel care il primim fara posibilitatea de a alege.

29 Otravirea pamantului este cea mai grava. Are efect si asupra sanatatii populatiei, si asupra economiei.

30 Poluarea apei nu numai ca este inestetica, dar ne si otraveste.

Cum v afecteaz poluarea sntatea ?

1 Nu stiu

2 Pe mine personal nu am observat mare diferenta dar la persoanele in varsta se observa dificultatiile de respirare, de miscare . Am vazut foarte multa lumea in varsta care poarta la gura o esarfa fix din cauza asta .

3 Odata cu intensificarea traficului si cu toate micile comoditati care definesc traiul modern, si mediul are de suferit, iar prin poluarea aerului, emisia de CO2 si lipsa oxigenului - datorata totodata si imputinarii spatilor verzi - si organismul uman este afectat - putand duce de la simple migrene la boli serioase. Deasemenea si poluarea fonica poate duce la stres.

4 imi afecteaza starea de sanatate prin aerul de proasta calitate de unde provin probleme de plamani.

5 Respiram aer plin de impuritati, care ajung pana la urma in organismul nostru si reduc eficienta intregului organism.

6 Poluarea din cauza prafului provoaca tuse, iar cea fonica impiedica odihna.

21

7 Apar probleme respiratorii, insomnii, imi este afectat tenul

8 Aerul devine greu se respirat

9 Imi scade sistemul imunitar.

10 Astmul reprezinta una din cele mai frecvente boli cauzate de poluare

11 Personal, poluarea care ma afecteaza, datorat fiind zona urbana in care locuiesc, este poluarea rezultata in urma numarul mare de autoturisme existent. Noxele emise in aer, impreuna cu inaltimile ridicate ale cladirilor fac atmosfera din cadrul orasului una greoaie si deloc 'oxigenata', afectandu-mi pe termen lung sanatatea, iar pe termen scurt avand efecte asupra puterii de concentrare, nivelului de energie si aspectului pielii individului.

12 imi diminueaza energia

13 In foarte multe moduri

14 Somnolen, alergii respiratorii sau cutanante, senzaii de disconfort

15 aerul poluat din Bucuresti afecteaza sanatatea cailor respiratorii, senzatii de disconfort, iar poluarea fonica ne deranjeaza somnul.

16 Momentan nu ma afecteaza.

17 Incer sa evit zonele aglomerate

18 cred ca aerul poluat este extrem de nociv pentru plamani, insa poate fi un factor major de risc pentru intregul organism

19 Efectul pe care toi l simim atunci cnd respirm aer poluat este lipsa oxigenului care ar trebui s ntrein arderile celulare normale. Senzaia de aer irespirabil i insuficient este dat de faptul c primul instinct al organismului este acela de a se apra de produii toxici din aer. De aceea, produce mai mult mucus, urmat de contractarea muchilor care nconjoar cile respiratorii. Prin urmare, ne este din ce n ce mai greu s respirm i s lum din aer preiosul oxigen.

20 pierderea energiei si a vigorii

21 pierderea energiei si a vigorii

22 Foarte mult

23 nu mi`o afecteaza in mod vizibil. cel putin nu intr-un fel sesizabil la ora actuala. probabil efectele o sa se observe peste ani si la un nivel mai adanc (sistem respirator, calitatea pielii, imbatranire prematura etc)

24 Cred ca aerul poluat influenteaza virozele respiratorii care le am in anotimpul rece.

25 Calitatea scazuta a aerului imi ingreuneaza respiratia.

26 Ma imbolnavesc foarte des.

27 Nu stiu sa va zic exact, dar calitatea apei potabile cu siguranta afecteaza in timp.

Care factor credei ca afecteaza cel mai mult?

28 Defrisarea zonelor impadurite.

29 Managementul lipsit de raspundere asupra gropilor de gunoi si a deversarilor chimice.

30 Lipsa de educatie a oamenilor asupra consecintelor

Ct de deranjat suntei de acest aspect ?

1 Ma deranjeaza atunci cand imi impediedica buna desfasurare a activitatilor zilnice.

2 Deranjat?? Putin spus dar nu avem ce face asta este tara in care locuim dar ea nu se schimba si nu se iau masuri impotriva lor noi ca persoane nu avem ce face deoarece nimeni nu asculta .

22

3 Este deranjant si este important ca pe viitor sa se ia masuri in acest sens.

4 foarte deranjat

5 Ca si locuitor in capitala, ma afecteaza in mod direct. As dori o schimbare in bine

6 Sunt destul de deranjata deoarece, masurile impotriva poluarii ar trebui luate de primarie, nu de fiecare cetatean. Iau in considerare ideea de a ma muta din aceasta zona.

7 Foarte tare

8 Destul de deranjata

9 Destul de deranjat.

10 nu atat de derajat incat sa iau o masura pana in momentul de fata

11 Maxim, chiar daca la un anumit nivel o afirmatie in acest gen este ipocritica de la premisa, fiecare om, inclusiv eu, contribuind la poluarea zilnica prin simpla existenta.

12 Foarte deranjat

13 Foarte deranjata

14 Imi afecteaza activitatea de zi cu zi, deoarece imi confera o stare de disconfort

15 cat de cat.

16 Momentan sunt deranjat, dar cred ca o sa se rezolve si problema poluarii in timp.

17 Destul de deranjant. Vara uneori din cauza noxelor nu poti respira.

18 destul de deranjati cred ca suntem toti, avand in vedere ca fiecare ne dorim un mediu cat mai curat

19 Destul de mult, nu este in regula ce se intampla

20 sunt iritat de faptul ca inhalez substante toxice

21 sunt iritat de faptul ca inhalez substante toxice

22 Destul de deranjat

23 nu foarte deranjat

24 In primul rand, este deranjant din punct de vedere estetic. Nu imi place sa vad gunoiul pe strada sau in rauri si lacuri.

25 Atat de deranjata incat le-as spune celor care arunca gunoaie pe strada sa le ridice si sa le puna la cos.

26 Destul de mult.

27 Suficient cat sa va zic ca platim taxe degeaba.

Cum v afecteaz poluarea?

28 Suntem un popor de oameni bolnavi cronic.Cred ca e un raspuns suficient.

29 Ii imbolnaveste pe cei dragi.

30 Nu cred ca mai conteaza asta.

Suntei mulumit() de calitatea i estetica spaiilor verzi din cartierul dumneavoastr ?

1 Nu.

2 In mare masura sunt multimuit de ele . Sectorul 3 fiind cel mai curat si ordonat in care avem multe spatii verzi si 2 parcuri mari ( Parcul Titan si Parcul 23 August ).

23

3 Locuiesc intre doua parcuri, deci comparativ cu alte zone pot spune ca sunt norocoasa in acest aspect.

4 Nu. Desi in zona romana se curata des spatiile verzi, oamenii din zona arunca gunoi mereu in zonele verzi.

5 Nu. Se poate investi mai mult capital in igienizarea sectorului 5 / Capitalei. Locuitorii vor polua si mai mult cat timp nu se vor lua masuri.

6 Nu, ar trebui sa fie mai multe spatii verzi si amenajate corespunzator: mai multi copaci si gazon, nu doar arbusti sau flori. De asemenea ar trebui sa existe mai multe banci in parcurile existente.

7 Da. Zona in care stau este o zona cu foarte multe spatii verzi, care mai purifica aerul de la atata poluare.

8 Relativ. Parcurile ar trebui sa aiba mai multi copaci, sa existe mai multe spatii cu flori in diferite culori pt a crea si o imagine placuta.

9 Nu,datorita modului in care sunt organizate si intretinute.

10 nu

11 Comparativ cu restul zonelor din metropola in care locuiesc, sunt multumita de acest aspect, sectorul 3 avand un interes in oferirea locuitorilor un spatiu verde intr-un centru urban.

12 Nu neaparat, nu sunt ingrijite

13 Nu. Spatiile verzi sunt in numar mic si neingrijite corespunzator

14 Nu, deoarece aceste spatii nu sunt ingrijite

15 relativ. parcurile sunt din ce in ce mai bine puse la punct, dar tot mai apae gunoaie datorita romanilor needucati.

16 Sunt cateva parcuri si spatii verzi insa nu indeajuns de multe.

17 Da, sunt multumit. Am doua parcuri aproape de zona mea.

18 NU

19 Nu, din pacate nu sunt atat de multe spati verzi, iar cele existente lasa de dorit prin estetica si calitate

20 monentan nu sunt multumit

21 monentan nu sunt multumit

22 Nu,cred ca este doar unu

23 nu. nu am un parc in care sa pot sa alerg, langa bloc este un maidan unde toata lumea isi arunca gunoaiele si unde periodic sunt adunate si arse. in gradina blocului vegetatia nu prea mai exista, fiind acoperita de mucuri de tigara si gunoaie.

24 Nu.Unele sunt in regula, altele mai putin.

25 Oarecum. Aici cred ca este si vina celor care isi petrec timpul liber in ele, nu numai a celor care le ingrijesc.

26 Da. S-ar putea si mai bine, dar asta ar insemna educarea oamenilor in acest sens, lucru care pentru unii este imposibil.

27 Nu. Ar putea fi amenajate toate spatiile verzi, nu doar parcurile. Atunci ar fi mai multa parte din natura sa se lupte cu poluarea produsa de oameni.

Care credei ca ar fi soluia diminurii polurii aerului?

28 Consider ca si proprietarii de autoturisme au partea lor de vina , nerespectand standardele de functionare. Reducerea numarului de masini ar conta considerabil

29 Alegerea unor persoane mai capabile la nivelul Ministerului mediului.

30 Educarea populatiei si poate recompensarea lor.

24

Suntei mulumit() de modul n care sunt colectate i depozitate deeurile menajere n cartierul dumneavoastr?

1 Oarecum.

2 De cand sau inserat noile puncte de colectare a gunoiului menajer este mult mai bine . Deoarece avem posibilitatea de a sorta gunoiul . este mai multa ordine iar mirosul neplacut a disparut aproape complet

3 Nu. Inafara de zona parcului nu exista zone in care sa fie luate in considerare solutii de colectare selectiva a deseurilor menajere pentru reciclarea lor.

4 Da. Insa gunoi oricum este in zonele publice pe jos.

5 Nu, sunt de parere ca nu exista nicio initiativa.

6 Nu. Desi exista pubele speciale pentru separarea deseurilor pe categorii, acestea nu sunt golite la timp, iar pe strazi nu exista suficiente cosuri de gunoi. In schimb, colectarea deseurilor de la bloc se efectueaza corespunzator si la timp.

7 Nu. Ma deranjeaza ca oamenii nu stiu sa recicleze, iar atunci cand deseurile menajere sunt colectate, masina de gunoi polueaza aerul cu un miros oribil.

8 Relativ..sunt luate de masinile de gunoi dar nu am vazut sa fie si sortate astfel incat sa fie reciclate (cele care pot fi reciclate).

9 Nu.

10 nu

11 Nu, nu sunt multumita de cum societatea trateaza aspectul in general, nefiind o prioritate deseurile menajare sunt inca raspandite mai mult in preajma locurilor de colectare decat in ele propriu-zis.

12 Nu am bagat de seama, dar sunt zone in care nu se colecteaza gunoiul

13 Nu. Deseurile menajere sunt colectate in mod necorespunzator

14 Nu, deoarece nu se aplica separarea deseurilor pe categorii

15 da. am observat ca firmele de salubrizare fac o treaba buna, dar inca nu se respecta separarea deseurilor pe categorii.

16 Nu, este un cartier neingrijit.

17 Nu nu sunt multumit , deoreace se face intr-un mod igienic din toate punctele de vedere.

18 NU

19 Nu peste tot, in ceea ce priveste ghenele private ale blocurilor este acceptabil, in rest este o bataie de joc

20 da

21 da

22 Nu,este o colectare la comun si asa creste poluarea

23 nu, nu exista politici de reciclare. totul este adunat la un loc.

24 Nu. Pe timp de iarna, sunt colectate mai rar, ceea ce duce la mirosuri neplacute si imprastierea deseurilor pe strada.

25 Da, dar asta este rezultatul unei bune administrari a blocului, nicidecum a institutiilor de stat.

26 Da. Din acest punct de vedere, sunt foarte multumita.

27 Nu, dar asta tine mai mult de administrarea zonei, care nu este foarte organizata.

Credei ca ar fi suficient pentru a reduce poluarea?

28 Da.

25

29 Sigur. Poate si aplicarea de amenzi celor pusi sa se ingrijeasca de respectarea mediului ar fi un plus.

30 Cu siguranta. In tarile dezvoltate, in schimbul deseurilor se ofera sume modice, insa oamenii sunt mai motivati.

Ce grupuri sociale prsesc aceast zon din pricina polurii ?

1 -

2 Sincer sa fiu nu pot sa va dau un raspuns exact la aceasta intrebare.

3 Nu cred ca poluarea in aceasta zona este mai intensa decat in altele, din nou aducand in discutie prezenta celor doua parcuri din cartier, si apropierea relativa si de un al treilea parc intr-un cartier vecin. Astfel nu cred ca acesta este motivul principal pentru care grupurile sociale sa paraseasca aceasta zona.

4 nimeni.

5 Persoanele cu un venit mediu spre mare

6 Persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-45 de ani, in general familii cu copii mici.

7 In general oamenii cu o varsta inaintata, care prefera sa se retraga intr-o zona rurala, mai putin poluata.

8 Oamenii mai in varsta

9 Familiile

10 Persoanele de varsta a doua sunt cele ce se retrag intr-un spatiu cat mai linistit si nepoluat

11 Nu consider ca sunt grupuri sociale care parasesc zona din cauza poluarii, nefiind o zona preponderent industriala pentru ca poluarea sa reprezinte un motiv principal in parasirea zonei.

12 Grupurile instarite presupun, care tin la sanatatea lor

13 Familiile cu copii, ingrijorate pentru sanatatea acestora

14 Tinerii

15 ecologistii

16 Cei din clasa sociala superioara migreaza catre centrul si nordul Bucurestiului probabil pentru ca sunt zone mai curate(nu din cauza poluarii cu pulberi sau poluarii fonice, ci a deseurilor)

17 Cei care isi petrec mare parte din viata lor in mediul urban , atat cat

18 persoanele care isi permit

19 In mare parte tinerii pleaca din aceasta zona

20 oamenii care tin la sanatatea lor

21 oamenii care tin la sanatatea lor

22 Nu stiu

23 nu cred ca o paraseste nimeni pt ca prea putini iau in seama problema aceasta. cand ai o chirie convenabila, ultimul lucru la care te gandesti e sa pleci din cauza poluarii sau a lipsei pomilor. daca ar fi totusi sa numesc grupuri care ar putea lua in seama astfel de aspecte ar fi probabil vorba de familiile cu copii nou nascuti sau mici

24 Tinerii parinti, care nu doresc sa isi expuna copiii la medii neigienice.

25 Nu stiu sa va zic, nu locuiesc de foarte mult timp in zona.

26 Familiile cu copii mici, ce doresc sa isi poata lasa copiii la joaca fara a fi intr-o alerta continua asupra igienei.

26

27 Batranii, care vor sa isi petreaca ultima parte a vietii intr-o zona mai placuta.

Credei c aplicarea unor sanciuni ar fi o soluie?

28 Cu siguranta.

29 Nu cred.Nu ar aduce decat revolta in randul oamenilor.

30 Nu care sa faca o schimbare considerabila.

Ce grupuri sociale se mut aici, ignornd problema polurii ?

1 Tineri

2 Din ce am observat foarte multi tinerii care se muta in aceasta in zona din cauza celor doua parcuri si a posibilitatii de a iesi si a interactiona intr-un mediu curat si linistitor

3 Probabil oricine are un interes in zona, fie comercial, fie personal.

4 tineretul

5 Cei care nu isi permit sau sunt legati emotional de zona.

6 Persoane de pana in 35 de ani, care au neaparata nevoie de o locuinta, indiferent de zona.

7 Tinerii studenti ce urmeaza o facultate, neavand o alta solutie decat acceptarea poluarii.

8 Tinerii, cei cu familii care au nevoie sa fie mai aproape de locul de munca sau care gasesc apartamente la preturi convenabile lor.

9 Studentii

10 tinerii in special, cei ce reprezinta forta de munca si sunt nevoiti sa fie cat mai aproape de centru Bucurestiului

11 Grupuri sociale pentru care primeaza alte motive in cautarea unei locuinte, precum distanta fata de centrul orasului, prezenta transportului in comun ca si conexiune cu arterele principale ce traverseaza orasul s.a.

12 Cele care o fac din necesitate

13 Tineri, studenti cu venituri mici si medii

14 Oamenii cu o situatie materiala proasta

15 ignorantii

16 Un cartier neingirjit devine din ce in ce mai accesibil pentru categoriile sociale inferioare.

17 Cei care isi doresc un status mai ridicat.

18 grupurile sociale care chiar isi doresc sa locuiasca in mod special in acea zona

19 Persoanele care nu isi permit sa se mute intr-o zona mai putin poluata.

20 oameni la care situatia financiara nu implica alte optiuni

21 oameni la care situatia financiara nu implica alte optiuni

22 Nu stiu

23 oricine vrea o chirie ok, intr-o zona decenta

24 Cred ca studentii sunt cei care se expun cel mai usor, din cauza lipsei veniturilor, fiind o zona mai accesibila economic.

25 Studentii si familiile cu un venit scazut.

26 Studentii in principal.

27

27 Familiile cu venit mic.

Credei c este un pericol creterea numrului de maini ?

1 Da, desi tehnologiile evolueaza si poate in viitor va exista un nr mai mare de masini cu consum redus

2 Din pacate da. Aceasta crestere exploziva a autovehiculelor este o mare problema nu numai la adresa poluarii cu pulberi in suspensie dar si poluarea fonica si poluarea mediului plus aglomerarea si pierderea trotuarelor .

3 Da, Singura solutie este tercerea la o alta varianta combustibil care sa nu polueze in aceiasi masura.

4 da.

5 Cat timp masinile nu sunt electrice, categoric ele posteaza un pericol asupra igienei mediului. Automobilele sunt cea mai mare cauza a poluarii cu dioxid de carbon in prezent.

6 Da, este un pericol.

7 Da. Cu cat numarul de masini este mai mare, cu atat si pericolul poluarii este crescut.

8 Da

9 Da

10 da, cresterea numarului de masini influenteaza destul de mult poluarea din zona.

11 In opinia mea, da, consider un pericol eminent rezultant din nevoia de confort a omului ce creste cu trecerea timpului in detrimentul nevoi de trasport ce poate fi satisfacuta si prin alte cai, nefiind necesar achizitionarea unei masini per persoana, in cazul unei familii.

12 Da

13 Da

14 Da, absolut

15 da

16 Nu, atata timp cat se vor fabrica si comercializa masini cu un nivel minim de poluare.

17 Nu cred ca este un pericol crestea numarului de masini , atata timp cat se conmbate poluare prin implementarea unui risc scazut de noxe.

18 relativ

19 Da, acestea afecteaza calitatea aerului

20 da

21 da

22 Nu

23 da

24 Cu siguranta. Din punct de vedere al poluarii aerului, masinile sunt cel mai mare daunator.

25 Da. Mai multe masini, mai multa poluare a aerului .

26 Da, pentru ca multi proprietari nu au venituri care sa le permita intretinerea unui autovehicul, fapt care duci la poluare a aerului si fonica foarte ridicata.

27 Da. In curand o sa dispara toate spatiile verzi pentru a face parcari.

Care tip de poluare credei c v afecteaz cel mai mult ?

28

1 poluarea apei

2 poluarea cu pulberi de suspensie







9 poluarea apei

10 poluarea apei




14 poluarea fonica








22 poluarea apei

23 poluarea apei



26 poluarea fonica

27 poluarea apei

29

CONCLUZIILE INTERVIURILOR

Am intervievat persoane care locuiesc n zona Colentina, cu vrste cuprinse ntre 18-

50 de ani, de sex masculin i feminin, cu privire la condiiile de trai din aceast zon.

La ntrebarea Ce msuri luai mpotriva polurii ? 15 persoane din 30 au rspuns c

nu arunc gunoiul la ntmplare i recicleaz; 7 persoane au rspuns c planteaz ct mai

multe plante, alte 5 persoane c nu folosesc maina personal dect cnd este strict necesar.

Considerm n acest fel c 50% din oameni sunt preocupai de poluare, ns nu toi fac ceva n

aceast privina.

12 persoane din 30 consider c poluarea aerului i afecteaz cel mai mult, suferind de

respiraie ngreunat sau boli respiratorii, iar 5 persoane din 30 se plng de scderea energiei.

Concluzionm c majoritatea oamenilor chestionai sunt deranjai n primul rnd de poluarea

aerului, majoritatea plngndu-se de afectarea activitilor zilnice.

Din punct de vedere al calitii amenajrii spaiilor verzi, 15 persoane sunt

nemulumite, fie din cauza oamenilor, fie a managementului, n timp ce alti 15 spun c sunt

multumii, dar se poate i mai bine. Fiind o populaie din care 50% nu i petrece timpul liber

in parcuri, tragem concluzia ca cei 50% nu au deprins acest obicei din cauza nengrijirii

zonelor verzi sau a lipsei educaiei oamenilor n privina gunoiului.

18 persoane din 30 nemulumii de modul de colectare a deeurilor. 3 persoane cel

puin susinnd c dei oamenii recicleaz, ele ajung la groapa comun de gunoi, iar 12

persoane din 30 susin c modul de curare al strzilor este cel necorespunztor.

nelegem ca majoritatea oamenilor sunt nemulumii de mediul neigienic n care sunt

nevoii sa i desfoare activitile.

n general, din zon pleac oamenii care ating un nivel de trai mai ridicat, precum cei

care deja i-au atins anumite targeturi n carier i persoanele n vrst sau cei cu copii mici,

iar cei care se mut n zon, ignornd problema polurii sunt tinerii, n special studenii.

Majoritatea persoanelor chestionate consider c nmulirea numrului de maini este

ngrijortor, fiind un factor responsabil principal al polurii aerului. 75% din populaia

intervievat este ngrijorat de poluarea cu pulberi de suspensie.

CONCLUZII GENERALE

Plecnd de la faptul c resursele naturale sunt limitate i c posibilitile de exploatare a resurselor de materii prime sunt restricionate, c mediul nu poate suporta efectele polurii dac se depete un anumit prag i c necesitile umane sunt ntr-o cretere continu, ajungem la concluzia c trebuie gsit o cale de armnonizare a dezvoltrii tehnologice moderne i de asigurare a sustenabilitii acesteia prin aplicarea unor msuri de supraveghere a mediului i de gsire a unor soluii de protejare a acestuia. La baza acestui proces trebuie s stea o informare ct mai complet i complex care s permit o analiz i o gndire global, care s asigure ns aciuni imediate cu caracter local.

Din analiza rezultatelor chestionarului de percepie, se poate constata faptul c locuitorii sectorului 2 nu sunt mulumii de condiiile de mediu i de locuire. Se impune: amenajarea, protecia, conservarea de spaii verzi care s rspund necesitailor cartierelor din sector; monitorizarea surselor de zgomot, respectndu-se actele normative n vigoare;

30

gestionarea cu responsabilitate a deeurilor; nlturarea tuturor surselor de mirosuri neplcute; responsabilizarea i implicarea cetenilor n gestionarea problemelor de mediu. Mediul n care locuiesc bucuretenii sectorului 2 este definit de calitatea aerului, apelor, spaiilor verzi, de gestionarea atent a deeurilor, de monitorizarea surselor de zgomot, precum i de mediul n care muncesc. Strns legat de aceti factori, influenat i determinat imediat sau dup o perioad de timp, este starea de sntate a populaiei. Problema esenial a dezvoltrii durabile o reprezint stabilirea unui echilibru ntre nevoia dezvoltrii economice i sociale n ritm susinut i protecia i ameliorarea strii mediului. Oamenii condamn poluarea aerului, a solului, a pdurilor i a apei i consider poluarea industrial, chimic i a noxelor drept principalele surse ale polurii, n general. Mizeria, gunoaiele - n general, deeurile sunt probleme care i afecteaz pe cea mai mare parte dintre respondeni.

31

BIBLIOGRAFIE

1. www.unibuc.ro 2. http://www.noiscriem.net/2013/07/masuri-impotriva-poluarii-solului-apei.html 3. http://tendintein.ro/ce-este-poluarea/ 4. http://stirileprotv.ro/stiri/international/cat-de-poluat-e-orasul-tau-32-de-harti-

online-care-ne-arata-mizeria-din-aerul-europei.html

5. http://www.afm.ro/acte_necesare_restituire_taxa_poluare.php 6. http://www.araum.ro/prevenirea-poluarii/ 7. http://www.romanialibera.ro/societate/utile/interviu-cu-prof-dr--florin-mihaltan--

cum-ne-afecteaza-poluarea-sanatatea-316853

8. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/poluarea-si-protectia-mediului-96481.html?ref=doc3

9. http://www.dictionardesinonime.ro/ 10. http://dexonline.ro/

32

CUPRINS

ASPECTE GENERALE ................................................................................................................................. 1

POLUAREA. GENERALITI ...................................................................................................................... 1

POLUAREA. TIPURI DE POLUARE ............................................................................................................. 3

POLUAREA AERULUI ................................................................................................................................ 4

PRINCIPALELE SUBSTANE POLUANTE ALE AERULUI .............................................................................. 4

POLUAREA AERULUI N CONSTRUCII ..................................................................................................... 5

POLUAREA APEI ....................................................................................................................................... 6

POLUAREA SOLULUI ................................................................................................................................ 7

POLUAREA FONIC .................................................................................................................................. 8

POLUAREA CU DEEURI ........................................................................................................................... 9

MSURI MPOTRIVA POLURII AERULUI: ............................................................................................. 11

MSURI MPOTRIVA POLURII SOLULUI ............................................................................................... 12

MSURI MPOTRIVA POLURII APEI ..................................................................................................... 12

FENOMENE METEOROLOGICE PROVOCATE DE POLUARE .................................................................... 14

CUM NE AFECTEAZ POLUAREA SNA

poluarea si locuirea

Documents