apa, poluarea apei, poluarea

7/30/2019 Apa, Poluarea Apei, Poluarea

1/36

Apa si sanatatea.Suprafata pamintului este acoperita in proportie de 78% de apa, inclusiv 4% de catre ghetari.Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in ghetari -2mln km 3, lacuri -230 mln. km 3 si atmosfera - 14 mln.km 3 .Din punct de vedere calitativ din ansamblul hidrosferei 97% este apa sarata, restul il formeaza ghetarii -2,49%, si apa lacurilor si fluviilor, apele din subteran si din atmosfera.

Apa este indispensabila existentei umane. Daca se incearca o comparatie intre continutul chimic al apedin mari si oceane (89% cloruri, 10% sulfati, 0,2% carbonati, etc) si cel al lichidului fiziologic uman, seajunge la constatarea ca proportiile elementelor naturale sunt aproape aceleasi.

Coletivitatile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul riurulor si marilor lacuri.Apa potabila pe Terra se distribuie inegal, astfel in SUA consumul zilnic este de circa 1000 l de apa pe locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane din cinci nu au acces la apa potabila, iar trei din partunu beneficieaza de conditii sanitar-igienice.Maladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa 15 milioane de copii sub 5 ani, iar jumatadin paturile de spital de pe planeta in 1980 erau ocupate de bolnavii suferind de boli provocate de apa.

Apa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor naturale prin intense procese depoluare.Pentru consumul potabil, menajer, industrial, agricol producerea energiei se scot anual din circuit circa 2200 miliarde tone de apa, din care circa 50% se intorc in circuit ca ape uzate, nocive, pentru a carorneutralizare sunt necesre aceiasi cantitate de ape curate. Ce se va intimpla cu rezervele existente in

perspectiva extinderii proceselor de poluare?Cantitatea minima de apa necesara organismului uman este de 5 l in 24 ore, din care circa 2 l o repreziapa consumata ca atare. Cantitatea de apa cosumata creste in conditiile unui mediu cald sau al uneiactivitati fizice mai intense.

Apa nu este utilizata doar ca neceasr strict fiziologic ci si pentru alte scopuri necesare activitatii zilnice.Astfel pentru curatenia corprala omul foloseste zilnic circa 40 l de apa, la care se adauga apa necesarapregatirii alimentelor, a intretienri hainelor, locuintei, etc. Conform datelor Organizatiei Mondiale aSanatatii pentru acoperirea nevoilor directe ale populatiei sunt necesare minimum 100 l de apa pe zipentru fiecare locuitor.Dar aici nu este inclusa apa utilizata pentru nevoile industriale, fie ca materie prima fie la intretinereadiverselor aparate, fie ca transportator al unor produse, fie ca apa de racire. Astfel pentru producerea u

tone de fonta sunt necesare circa 15 000 l de apa, al unei tone de hirtie 250 000 l, a unei tone de carnecirca 10 000 l, al unei tone de zahar de 100 000 l de apa, pentru producerea unui litru de bere se pierd 3de litri de apa. Apa este utilizata si pentru nevoi agrozootehnice, pentru ingrijirea animalelor siadaposturilor acestora.Sa nu uitam si de folosirea bazinelor de apa pentru odihna, sport precum si pentru formateamicroclimatului.

Statisticile OMS arata cresterea incontinua a necesitatide apa, fapt ce duce la resimtirea acuta a lipsei de apacatre zone intregi ale pamintului.

Apele utilizate de om indiferent pentru care scopuri seincarca cu diferite elemente chimice si fizice sau biolog

care modifica compozitia naturala a apei in asa masuraincit aceasta nu poate fi folosita decit in scopuriindustriale. Fenomenul respectiv este numit poluare, sifavorizeaza nemijlocit lipsa de apa potabila a omenirii.Surse de poluare a apei.Poluarea apei este un fenomen prin care se producmodificari calitative negative ale proprietatilor naturale.Poluarea apei poate fi naturla a si artificiala. Poluareaartificiala este cauzata de introducerea prin activitati

umane a unor substante poluante direct, ca urmare a deversarii apelor din reteaua de canlizare,industriilor, etc..

Poluarea naturala consta in patrunderea in apa a unor substante straine naturale, precum sarurile solubparticule solide, vegetatie subacvatica, etc
http://www.iatp.md/mediu-sanatate/Tipuri%20de%20poluare%20a%20apei.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Tipuri%20de%20poluare%20a%20apei.html


2/36

Poluarea se produce ca urmare a activitatti umane, desi paralel se utilizeaza inca si notiunea deautopoluare.Factorii care conduc la poluarea apei sunt variabiti si numerosi, totusi ei pot fi grupati in factoridemografici, urbanistici, industriali, etc

Poluarea desi considerata ca fenomen general poate fidiferentiata in mai multe tipuri: biologica, chimica, menajeraetcInfluenta apei asupra sanatatii populatiei.

Apa influenteaza sanatatea populatiei in mod direct prin

calitatile sale biologice, chimice si fizice, sau indirect. Astfecantitatea insuficienta de apa duce la mentinerea unei starinsalubre, a deficientelor de igiena corporala, a locuintei si localitatilor, cea ce duce la raspindirea unor afectiuni diges(dizinteria sihepatita endemica) a unor boli de piele, etcBolile umane produse ca urmare directa a calitatii apei, pot

clasificate in:boli cauzate de infectii raspindite prin consum de apa infectata (diarea, febra tifoida, hepatita A,salmoneloza, etc)boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice precum bilharioza.boli cauzate de infectii raspindite prin insecte cu stagii acvatice (malarie, onchocercariasis.)

Boli cauzate de infectii transmise prin animale acvatice nevertebrate .O alta influetnta directa a apei aupra sanatatatii populatiei se produce prin calitatile sale, respectiv princompozitia sa. O serie intreaga de boli netransmisibile sunt considerate astazi ca fiind determinate saufavorizate de compozitia chimica a apei, citind in acest sens: gusa endemica, caria dentara si fluorozaendemica, afectiunile cardiovasculare, methemoglubulinemia, inoxicatiile cu plumb, intoxicatiile cucadmiu. Alte intoxicatii mai frecvent intilnite ca produse prin apa sunt: intoxicatia cu crom, intoxicatia cuarsen, intoxicatia cu cianuri.

Actiunea unor poluanti organici este mai putin bine cunoscuta, majoritatea acestora producind modificaorganoleptice evidente ceea ce duce la limitarea utilizarii apei, mai ales ca apa de baut. Intre acestipoluanti cunoscuti si sub denumirea generala de micropoluanti 3 sunt considerati ca principali si anumpesticidele dintre care cele organoclorurate ocupa primul loc datorita degradarii lor biologice incete si

remanentei prelungite in apa. Datorita redusei lor solubilitati hidrice ca si tendintei de absorbtie pesuspensii se gasesc in concentratii de obicei scazute. Ele au efecte ecologice pronuntate dar se potmanifesta si asupra organismului uman, concentrindu-se in tesutul adipos, de unde periodic se potmobiliza - mai ales in perioade de slabire brusca. Actiunea lor este complexa si se manifesta asupraficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine (sexuale), asupra unor enzime etc. Sepresupune ca de asemenea ar avea actiune cancerigena sau cocancerigena ca si asupra descendentilo(teratogena mutagena) insuficient confirmate.

Apa ( H2O )

Peste 2/3 din supafaa terestr este ocupat de mri i oceane, care formeaz Oceanul Planetar. Teeste supranumit i planeta albastra datorit acestui fapt.Din suprafaa total a pamntului, evaluat la 510,10 mil. km 2, apa Oceanului Planetar ocupa 361mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz c planeta dispune de 1,37 mild. km 3 de apa, dar circa 97,2% econstituit din apa mrilor i oceanelor.Omul dispune numai de apele de la suprafaa solului adic de aproximativ 30.000 km 3, ceea

nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz ntre 3 litri, n zonele aale Africii i de 1,045 litri la New York.Valoarea productivitii mrilor i oceanelor se apreciaz ca fiind ntre 0,1 0,5 gr/m3/zi.Oceanul Planetar constituie baza vieii pe Terra i genereaz negentropie n ecosfer.

Apa este cea mai raspndit substan compus i reprezint trei sferturi din suprafaa globterestru. Ca i aerul, ea constituie factorul principal al meninerii vieii pe pmnt.
http://www.iatp.md/mediu-sanatate/Factori%20de%20poluarea%20a%20apei.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Dizinteria.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Hepatita%20epidemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Hepatita%20epidemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Salmonelozele.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Bilharioza.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Malaria.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Gusa%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Caria%20dentara.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Fluoroza%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Fluoroza%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Afectiuni%20cardiovasculare.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Methemogloninemia.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Inoxicatia%20cu%20plumb.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Intoxicatia%20cu%20cadmiu.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Intoxicatia%20cu%20cadmiu.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Metale.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Metale.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Pesticide.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Factori%20de%20poluarea%20a%20apei.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Dizinteria.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Hepatita%20epidemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Salmonelozele.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Bilharioza.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Malaria.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Gusa%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Caria%20dentara.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Fluoroza%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Fluoroza%20endemica.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Afectiuni%20cardiovasculare.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Methemogloninemia.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Inoxicatia%20cu%20plumb.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Intoxicatia%20cu%20cadmiu.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Intoxicatia%20cu%20cadmiu.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Metale.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Metale.htmlhttp://www.iatp.md/mediu-sanatate/Pesticide.html


3/36

Apa este o resurs natural esenial cu rol multiplu n viaa economic.n natur apa urmeaz un circuit. Se poate vorbi despre ap de ploaie, apa rurilor i izvoare

apa de mare, etc.Apa pur se obine din apa natural prin distilare repetat n condiii n care s nu poat dizo

gaze din aer sau substane solide din recipientele n care este conservat.

a) Structura moleculei de ap.

1H: 1s1; 8O: 1s22s22p4

. .H : O: ;

. .

H

. .HO: ;

H

H2O

Se formeaz dou legturi covalente polare O-H. Molecula de ap este covalent polar; estedipol.

b) Propietile fizice ale apei.

Stare deagregare Culoare Miros Gust Pt Pf

Densitatea la40C

Conductibilitatea

electric

Lichid

Incolor(nstraturi

groase estealbastru)

Inodor Insipid 00C 1000C 1g/cm3 izolator

Cele dou temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normconstituie 00C i 1000C n scara Celsius.

Apa prezint o serie de propieti de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine n sistemul periodic. Acepropieti se numesc anomaliile apei.

Apa este lichid ntr-un interval mare de temperatur (00C i 1000C). Aceast anomalie este atribasocierii moleculelor de ap prin legturi de hidrogen.Legturile de hidrogen se realizeaz ntre moleculele care conin hidrogen legat covalent de un elemputernic electro negativ care are volum mic i electroni neparticipani.Legtura de hidrogen este electrostatic, mai mult slab dect legtura covalent i nu implic punereacomun de electroni.

Densitatea apei variaz n funcie de temperatur:t0C 0 4 10 15 20 (g/cm3) 0,9998 1,0000 0,9997 0,9991 0,9982

Cauza anomaliilor densitii este gradul diferit de asociere molecular. Moleculele care s-au asociat laanumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou:nH2O == (H2O)n

H H H

-----: O H -----: O H -----: O H .. .. ..


4/36


5/36

g) Importana apei pentru via

Apa are un rol esenial n ntreinerea vieii. Fr ap nu ar putea exista viaa. n organism apa intrcompoziia organelor, esuturilor i lichidelor biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilatdezasimilate; menine constant concentraia srurilor n organism i, evaporndu-se pe supracorpului, ia parte la reglarea temperaturii.

Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit importan n procesul de fotosinteApa Potabil se deosebete de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie:

- S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit;

- S aib temperatura cuprins ntre 70

i 150

C i s nu varieze mult n timpul anului;- S nu conin materii strine n suspensie sau germeni patogeni;- S conin aer i CO2 n soluie;- Substanele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite;- S nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2Sexcepia micilor cantiti de Fe, Al, Mn.;- S nu conin NH3 sau fosfai care pot proveni prin contaminarea apei cu substane organ

n prutefacii i nici metan.

h) ntrebuinrile apei

Apa se ntrebuineaz la:- Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;- Obinerea oxigenului i hidrogenului prin electroliz;- Prepararea celor mai importani acizi anorganici;- Producerea energiei electrice;- Splat, albit, colorat.

Domeniile de utilizare a apeiApa are un rol esenial n ntreinerea vieii. Fr ap nu ar putea exista viaa. n organism apa intr ncompoziia organelor, esuturilor i lichidelor biologice. Ea dizolv i transport substanele asimilate i

dezasimilate; menine constant concentraia srurilor n organism i, evaporndu-se pe suprafaacorpului, ia parte la reglarea temperaturii.Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit importan n procesul de fotosinteApa Potabil se deosebete de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie:

- S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit;- S aib temperatura cuprins ntre 70 i 150C i s nu varieze mult n timpul anului;- S nu conin materii strine n suspensie sau germeni patogeni;- S conin aer i CO2 n soluie;- Substanele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite;- S nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cuexcepia micilor cantiti de Fe, Al, Mn.;

- S nu conin NH3 sau fosfai care pot proveni prin contaminarea apei cu substane organn prutefacii i nici metan.

ntrebuinrile apeiApa se ntrebuineaz la:

- Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut solvent;- Obinerea oxigenului i hidrogenului prin electroliz;- Prepararea celor mai importani acizi anorganici;- Producerea energiei electrice;

Splat, albit, colorat.

Surse de poluare


6/36

Poloarea apelor afecteaz calitatea vieii la scara planetar. Apa reprezint sursa de viaa pentruorganismele din toate mediile. Far ap nu poate exista via. Calitatea ei a nceput din ce n ce mai mus se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic i bacteriologic.Dac toat apa de pe pamnt ar fi turnat n 16 pahare cu ap, 15 i jumatate dintre ele ar conine apasarata a oceanelor i mrilor. Din jumatatea de pahar rmas, mare parte este nglobat fie n gheurilepolare, fie este prea poluat pentru a fi folosit drept ap potabil i astfel, ceea ce a mai rmne pentrconsumul omenirii reprezint coninutul unei lingurie. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizaagricultirii, 23% industriei i numai 8% n domeniul casnic.

Cauzele polurii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar i deversari deliberate a unor poluani; Scurgeri de la rezervoare de depozitare i conducte de transport subterane, mai ales produsepetroliere; Pesticidele i ierbicidele administrate n lucrarile agricole care se deplaseaz prin sol fiindtransportate de apa de ploaie sau de la irigaii pn la pnza freatic; Ingrasamintele chimice i scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; Deeurile i reziduurile menajere; Sarea presarat n timpul iernii pe osele, care este purtat prin sol de apa de ploaie i zapadtopit; Depunerile de poluani din atmosfer, ploile acide.

Poluanii apei sunt produsele de orice natur care conin substane n stare solid, lichid saugazoas, n condiii i n concentraii ce pot schimba caracteristicile apei, facnd-o duntoare sntaii

Tipuri de poluaniPoluani de natur fizic:

depunerile radioactive; ape folosite n uzine atomice; deeuri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalaiilor industriale sau a centelor termoelectrice i atomoelectrice.

Poluani de natur chimic:Mercurul provenit din:

deeuri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scpari accidentale determinate de deteriorarea unortermometre sau tuburi fluorecente; ingerarea accidental de compui anorganici; deversrile unor uzine productoare de fungicide organomercurice.

Azotaii provenii din:

ngraminte chimice; detergeni; pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din: ape n care sau deversat reziduri de cadminiu; aerosoli.

Plumbul provenit din: evacurile uzinelor industriale; gazele de eapament ale autovehiculelor; manipularea greit a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin.

Zincul provenit din: ap sau bauturi cu continut de zinc;


7/36

ingerarea acidental a unor sruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre soluii acide a zincului din vase, din deeuri sau scpari industriale

Hidrocarburile provenite din: gazele de eapament ale autovehiculelor; scurgerile de iei; arderea incomplet a combustibililor fosili (crbuni, petrol i gaze naturale); arderea incomplet a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de igar.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizrile aeriene; splarea stor substane de ctre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergeni.

Poluani de natur biologic: microorganismele patogene; substanele organice fermentescibile.

Efectele vaste pe baza unor observai

Consecinele polurii:Asupra mediului:

posibilitatea contaminrii sau polurii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologic sau poluarea chimic radioactiva a legumelor, fructelor sau azarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin micsorarea capacitii de debarasarfa de diveri poluani prezeni la un moment dat.

Asupra snti:Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beau suficient ap sau ap

baut nu are cele mai bune caliti.

Asupra calitii apelor:n viaa colectivitilor umane, apele sunt utilizate zilnic att ca aliment ct i n asigurarea igienepersonale. n medie, n 24 de ore, un om adult consum n scopuri alimentare 2-10L de ap.

Mirosul apei provine de la substanele volatile pe care le conine ca rezultat al ncarcrii cusubstane organice n descompunere, al polurii cu substane chimice sau ape reziduale. Cu ct apaconine mai multe substane organice, chimice sau ape reziduale cu att mirosul este mai uor deperceput.

Culoarea apei poate da indicaii asupra modificrii calitii astfel:- apele de culoare armie sau brun provin de la distilrile de crbune amestecate cu apeindustriale care conin fier;- apele de culoare brun nchis sunt apele de la fabricile de celuloz;

- apele bogate n fier sunt cele provenite de la tbcarii i au culoarea verde nchis sauneagr;- ionii de fier dau apelor o culoare galben;- ionii de cupru confer apei o culoare albastr;- apele care conin argila coloidala au o culoare galben-brun.

paii n vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt:Ameliorarea proceselor tehnologice care s se reduc la minimum.Reexaminarea pierderilor de materiale i a risipei de ap. Evitarea utilizrii substanelor care nu trebu

puse n libertate.Instalaia de epurare a destinaiei i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel i cromaj.

Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare


8/36

ngrtorii.Starea de ionizare a cianurii variaz n conformitate cu PH-ul i temperatura apei.Modificarea PH-ul e deosebit de mare n cazul unei soluii diluate.Instrumentul de msurare trebuie s conin un dispozitiv protector pentru a ine PH-ul constant.Sensibilitatea fa de cianur e rapid,dar timpul de reacie e lung n absena ei.Instalaia pentru priza de ap

E alctuit din un flator deplasabil pe vertical,o sit pentru reinerea impuritilor,o pomp submersabilfixat la capul unui poilon.O parte din eava de susinere e construit din 2 evi telescopice din oelinoxidabil ,proiectate astfel nct s poa fi alungite i scurtate fr dificultate.Sita special trebuie s nu

se nfunde deoarece scade volumul de ap pompat saua fixrii pe rotorul pompei a unei rini vinilice sau a cauciucului.Pentru tratarea aerobiotic se introduce oxigenul necesar respiraiei microflorei aerob.n prezent exis

tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit microflorei care vara devineanaerob.Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii.Uzinele de incinerare n Tokio cuprind:-cuptoare standardizate;-adaptarea sistemului cu buncr i macara;-controlul emisiilor i afluentilor;-bazinele de iei plasate subteran.

ConcluzieResursele mediului scad.Creterea punerii n libertate a agenilor e o ameninare sporit pentru natur.Chestionar-n prezent se face o anchet prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea naiunii privmediul.Multe grupri militeaz pentru un mediu mai curat i mai sntos.Dac ncepem prin a recicla deeurilemenajere i a refuza alimentele suprampachetate,am putea reduce deeurile.Cercettorii trebuie s gseasc moduri de a evita compuii duntori care nu se descompun n elemeninofensive.

Contribuia elevilor la protejarea mediului

Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel:-adunnd hartiile aruncate la voia ntmplri din parcuri-plantnd diferite flori prin parcuri

Efectele poluri n zona scoli noastreDin cauza apei poluate elevi se pot mbonlavi de diferite boli cum sunt:

I. Boli infecioase: boli microbiene: febr tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielia, hepatita epidemic; boli parazitare:dizenteria, giardiaza.

II. Boli neinfecioase:

determinate de contaminarea apei cu substane chimice cu potenial toxic: Intoxicaia cu plumb (saturnism), se manifest prin:- oboseal nejustificat;- afecteaz globulele roii, vasele sanguine;- afecteaz sistemul nervis central, provocnd ecefalopatia saturnina si cel perifieric cudereglri motorii.

Intoxicaia cu mercur:- dureri de cap, ameeli, insomnie, oboseal;- tulburri vizuale;- afeciuni ale sistemului nervos;- afeciuni ale rinichilor;- malformaii congenitale ale ftului n cazul femeilor nsarcinate.


9/36

Intoxicaia cu zinc:- dureri epigastrice, diaree, tremurturi, pareze;- afeciuni ale sistemului nervos central, muchilor i sistemului cardiovascular.

Intoxicaia cu cadminiu:- cefalee;- scderea tensiuni arteriale;- afeciuni hepato-renale.

Intoxicaia cu azotai i fosfai:- nvineirea buzelor, nrilor, feei;- agitaia pn la convulsii;- cefalee, greaa.

Intoxicaia cu pesticide:- alterarea funciilor ficatului pn la formarea hepatitei cronice;- encefalopaii;- malformaii congenitale.

Apa este un factor indispensabil organismului uman. nca din cele mai vechi timpuri asezumane au fost de-a lungul rurilor sau pe malul mrilor.Necesarul zilnic de ap al omului este aproxima

de 1.5-2 litri consumat ca atare ,dar pentru curaenia corporal omul folosete zilnic aproximativ 40litrap.Organizaia Mondial a Sntatii consider c optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate100 litri in 24 ore.Gustul apei este dat de coninutul n substane chimice i n primul rnd de srurile minerale i de gazdizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carena unora dintre aceste componente poimprima apei un gust neplcut(fad ,salciu,amar,dulceag). Mirosul apei este legat de asemenea de prezena in exces a unor elemente naturale sau provenite purificarea apei,ca i din unele transformri la care sunt supuse in apa anumite substane chimice mai apoluante.

Att gustul ct i mirosul apei, dei au ca principala caracteristic un mare grad de subiectivitate ,totudin punct de vedere sanitar,o valoare deosebit.n primul rnd influiena lor asupra utilizrii apei e

hotrtoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul i mirosul apei pot servi iindicatori de poluare a apei.Apa potabil nu trebuie s aiba miros caracteristic i trebuie s aiba un gust plcut.n caz contrar a

poate prezenta subtante poluante care sunt dunatoare sntatii.Prezena substanelor poluante n pot fi evideniate prin culoarea apei.Chiar i temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,ales pentru apele subterane ,unde se tie c temperatura este constant.Variia acestei tempera

ns ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si dposibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.

Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apotabile.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei ,iar normComisiei Economice Europene (C.E.C.)aprobate in 1980,recomanda urmarirea continua a 62 caracteristici ale apei potabile.

Planul mondial deIn toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocuppermanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor.

In tara noastra ca in toate tarile lumii ,exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor .La Stokhin anul 1972 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator iar ONU a lanProgramul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator,prin care s-au initiat o serie de actiuni penameliorarea situatiei existente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane.Contradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii ceste apa ,aducand decalajul si asa enorm intre bogati si saraci.Dupa statistici recente in tarile saracdin 5 persoane au acces la apa potabila ,75%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu mide igiena. Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual c15 milioane de copii in varsta de pana la 5 ani.De aceea O.N.U. conchide ca principala preocupar


10/36

societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca practiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii.supraveghere a calitatii apelor face parte Duritatea apei

Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalealcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fataceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dsunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare.

Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte sarurcalciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc).

Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de oreconomic.din SistemulMetode de laborator utilizate in dezinfectia apei

Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic.In vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antramicrostrecurare etc., toate insa cu eficienta limitata .

Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete

ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mijloace chimca folosirea clorului si a compusilor sai (substante clorigene ), ozonului, argintului, bromului, iodupermanganatului si alte asemenea substante.

Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentrucorespunzatoare:-sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate;-sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice;-sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor;-sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza;-sa fie cat mai economice.

Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare(clorinare s

clorizare). Mecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea oxidanta a clorului , care in contacapa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau hipoclorit :

Cl2+H2O HOCl+HClHOCl O+HCl sau HOCl ClO + H

Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidricedistrugerea germenilor. In general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt sensibile decat virusurile.

Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte condintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei.

Apa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura, constructii etc.

In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionafiintelor vii.

Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomPentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ease comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existeapa. Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care fparte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. Nexista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.

A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. A

se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capaci


11/36


12/36

Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de bautavand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere,pperetii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere aconsumului de combustibil.Apa pura:se stie ca in natura nu exista apa pura deoarececontine substan- tedizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin distilare.In acest scop, se foloseste un aparat dedistilare in care,apa distilata se transforma in vapori prin fierbere,iar vaporii rezultati se condenseaza pracire.Apa distilata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici gsi este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase

in farmacie.Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceuticaApa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin distilarea apei distilate in vase de sticlacare se adauga KOH,acest reactiv distruge microorganismele si urmele de substante organice aflate iapa.Este intrebuintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria medicamentelor.Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de hidroxid de bariu.Se intrebuinteaza ca reacin laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu.Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaca oxidant in laborator.Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa de clor contine si clor elementar,dizochimic.Din aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea galbena.In timp sau,mai

repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se descompune,cu punere in libertate deoxigen.Echili- brul este astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(daceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric).Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toatemetalele la rece.Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod diferit sipoate indeplini functii diverse.Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta apoasa saturata de hidrogen sulfuratApa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.Este intrebuintata in medicina.Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in raport d3:1.Ataca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi.Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant.

Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnuluiApa tare : denumire stiintifica a solutiei de HNO3 ,de concentratie 69 % . In practica , denumirea esteatribuita si solutiei de HCl , folosita de exemplu la obtinerea apei de lipit prin dizolvarea Zn.Apa grea : - sinonim cu oxidul de deuteriu , D2O , apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H ,deuteriul.Masa moleculara este 20,01 g , punctul de topire este 3,82 grade C , punctul de fierbere 101,4grade C, iar densitatea la 20 grade C este 1,105 g/cm3. Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnu. Astfel , in 200 l apa obisnuita , se poate obtine abia 1 ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grreactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat inapa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat H2 usor.Solubilitatea este mai mica in apa gredecat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai mare.Efectele fiziologice aapei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este putin favorabila vietii : nu

favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Seobtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH.O concentratie mai mare de apa grea in apa debaut produce omului sete intensa , deshidratarea organismului si in final moartea.Viermii, pestii si altevietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o concentratie mai mica de 32 %.Principaleleutilizari ale apei grele : agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice ; sursa principala dobtinere a deuteriului prin electroliza; folosit pentru obtinerea bombelor ; se foloseste la obtinereatemperaturilor inalte(mii de grade) a plasmei , determinarea unor procese biochimice.Apa supergrea : - sinonim cu oxid de titriu , T2O , apa in compozitia careia intra izotopul supergreu alhidrogenului 3H , titriu.Poluarea:Poluarea apei nu inseamna afectarea "apei pure",care,in cadru natural nu exista de fapt,ciintroducerea sau prezenta in apa a orcarei substante suscesibile sa-i altereze calitatea-atat in ceea ce

priveste folosintele alimentare,menajere sau economice,cat si in privinta florei si faunei.Modificarile sude ordin fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.DEzvoltarea civili- zatiei moderne a antrenat o polua


13/36

crescanda a apei-fenomen care poate atinge chiar si panza freatica-datorita celor mai diversesubstante,provenind din eflu- ienti industriali si urbani,din substante folosite pentru chimizarea agriculturdin zootehnie,etc.Consecintele tuturor acestor deversari sunt multiple:gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie suntdegradate,la fel ca si calitatile lor sanitare.Consumarea apei impurificate antreneaza tulburaridigestive,hepatice sau de alta natura,poate avea efecte cancerigene,etc.In cele mai multe tari industrializate,80-90% din problemele poluarii apei au aparut in anii 50.Intro primaetapa ca a aparut ca predominanta impurificarea datorata apelor uzate evacuate de centrelepopulate,mai ales prin noci- vitatea substantelor organice.In prezent,in tarile dezvoltate ea este provoca

in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate complexa,cu un continut de substanteanorganice sau organice greu degradabile pe cale biologica.De asemenea,impurificarea cu uleiuriminerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii de ape uzate cu acestenocivitati specifice,cat si pierderilor accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitariihidrocarburilor.Poluarea cu hidrocarburi este predominanta indeosebi in apa ma- rina,dar este din ce in mai frecventa in cazul apelor dulci,continentale.Pro- fesorul ZImmerman de la universitatea Saarbruckecalculat,de exemplu,ca un singur litru de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica consumunei familii de patru persoane in decurs de 20 de ani.

Apele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il depaseste cu mult pe cel caracteristimarilor.Aproape nu mai exista tara in care raurile si lacurile sa nu fie poluate.Acesta este un fenomendeosebit de grav,pentru ca,prin complexicitatea utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,real-

mente,vitale pentru societatea omeneasca.Secole de-a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.In antichitate imparatul Iulian spunea despreSena ca "este foarte curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placere".Inca la sfarsitul secoluluXVIII-lea parizienii mai obtineau apa potabila din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar curinferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.In prezent insa, apele acestui rau suntfoarte poluate,ca alte rauri si fluvii.Un accident a avut loc si anul acesta la societatea "Aurul" unde,din cauza frigului si al inghetului un baras-a rupt si o mare cantitate de substanta poluanta s-a deversat in Tisa si apoi in Dunare.Combaterea poluarii:apele reziduale din procesele tehnologice sa fie deversate dupa ce au fostneutralizate.In cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.In cazul unei pierdde produse petroliere (uleiuri,pacura,motorina,etc.)se iau urmatoarele masuri:absorbtia petrolului ce

pluteste pe intinsul marilor cu ajutorul unor pompe de mare randament sau cu diferite substantehidrofile,montate pe docuri flotante;imprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ceprovoaca-si mentin-arderea petrolului, chiar in apa;rezervoare de mari dimensiuni confectionate dincauciuc,in care se inmagazineaza titeiul patruns in mare,etc.

Bibliografie:

Chimie Experiene i principii Paul R. OConnor, Joseph E. Davis, Jr., Edward L.

Haenisch, W. Keith MacNab, A.L. McClellan; Ed. tiinific i Enciclopedic, 1983Chimie General C.D. Neniescu; Ed. Didactic i Pedagogic, BucuretiEnciclopedia de Chimie Vol. I Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1983Gheorghe I. Manea Resursele mrilor i oceanelor (Editura Politic)Silviu Negu Geografie manual clasa a X-a (Editura Humanitas)Cristian Tache, Luminia Ursea Chimie manual clasa a IX-a (Editura Humanitas)

Poluarea

Poluarea poate fi de 2 tipuri:

-poluare naturala-poluare artificiala


14/36

Noi ne vom ocupa in continuare numai de poluarea artificiala.Poluarea artificialaPoluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane, sub influenta factorului

antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catremicroorganismele mediului(bacterii si ciuperci)

Pe masura dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a extins,poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile, ca de exemplu detergentii, pesticidele dsinteza, deseurile radioactive.Cand cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare amediului, ecosistemele sufera un proces de alterare si distrugere a lor, rezultand zone lipsite total de via

Poluarea in functie de natura poluantului poate fi:a)fizica-produsa de zgomot(poluare sonora) poate fi:-produsa de substante radioactive(poluare radioactiva)-produsa de apa calda, praf, particule de carbune.b)chimica- produsa de compusi gazosi din industrie:-ionii unor metale grele-pesticidele folosite in agricultura-detergentiic)biologica-rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii,eutrofizarea apelor.Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii, poate fi:-Poluarea aerului

-Poluarea solului-Poluarea apeiPoluarea aeruluiAerul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale

atmosferei, constanta care reprezinta una din conditiile de baza ale mentinerii vietii si dezvoltariivietuitoarelor pe Terra.In compozitia aerului apar:azitul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO2, 0,0neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa.

Prin poluare apare o impurificare a aerului datorita particulelor solide gazelor, vaporilor de apa,particulelor radioactive si microorganismelor de tipul bacteriilor, virusurilor.In aerul poluat din zoneleindustriale se gasesc impuritati sub forma particulelor solide(aerosoli), picaturi(aerosoli lichizi), gaze sivapori.

In functie de starea lor de agregare, poluantii din aer pot fi: poluanti gazosi si solizi.Poluantii gazosiAcestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosolichizi(vapori).-Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine uelement perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut,datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si adespaduririlor masive.

Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar crestereaconcentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin ardereapadurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x10

CO2. Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,1-0,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarileelectrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbunlemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si iltransforma in CO2 sau metan(CH4).- Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera

devenind peericuloasa pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu:clorantrenul si benzopirenul.Ca sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce 109t/an hidrocarburi terpenice

- Aldehidele-exemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinaride petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere.

-Bioxidul de sulf (SO2

)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile indusmetalurgice.


15/36


16/36

Astazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practictehnologia clasica de captare si valorificare a fluxului de SO2 si convertirea lui in acid sulfuric.In cazulemisiilor de azot se regleaza carburatia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate aaerului:calitatea dorita-acceptabila si tolerabila.

Una din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controaleleelectrice, care impiedica emisia de SO2, evitand formarea ploilor acide.

La noi in tara nu exista instalatiide transformare a SO2 in H2SO4, nici scrubere, ci se folosesc filtre cusac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor.

In tara noastra, inca din 1966, s-au identificat circa 74 de surse de poluare, dispersate in 40 centre

industriale.Dintre acestea doar 50 folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vechi,necesitand reparatii si modernizari.Se stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana20-30mg/m3.

Inteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de "materii prime" prin recuperarea lor, de exempfabricile de ciment Brasov, Turda, care pot recupera 24-26 tone ciment/zi.

O alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderiindustriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau la zeci de kilometri de orase, cum ecazul centrelor urbane,Onesti, Doicesti, Medgidia, construite dupa 1975.

In perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii sicuptoarele electrice.

Pe viitor Romania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele "calde", pt. a reusi

incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondialeprotectie a mediului inconjurator.Poluarea soluluiPoluarea solului este cauzata de pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile d

natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite inagricultura.

Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticideNotiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de

viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozesolului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si depesticidele ajunse in sol.

Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asociereaingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasaminteleorganice sa fie administrate cel outin odata la 3-4 ani.

Folosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurilecultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mcomponentele organice si humusul din sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice,contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.

Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta paresunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materieorganice in sol.Dintre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatiisolului.

Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5%din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturororganismelor.Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati.

In prezent DDT-ul este considerat "cetateanul principal al globului" deoarece a fost gasit peste tot de lacercul polar pana la ecuator.

Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm.Din cauza toxicitatii siremanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu altsubstante organoclorurate la fel de toxice.

Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiiloanimale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea inecticidelor din avioane, deasupra padurilor poateprovoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere.Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produse

fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportde 80% a avifaunei de pe o suprafata de 110.000 kmp.


17/36

Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai planteanimalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local siglobal, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problemaatitudinii omului fata de pesticide este complexa.

Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe deinterzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea pesticidelorselective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului.

Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale,

reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.Printr-o depozitare nerationala, acesproduse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic.Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune

probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor dlocuit cu toate neplacerile care decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodatanepoluante.Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot ferezultate in urma activitatilor umane.

Poluarea apeiApa este considerata de noi astazi ca fiind "inima biosferei" deoarece apa se gaseste totdeauna acolo

unde exista viata si formeaza substanta cea mai raspandita de pe Terra.Poluantii deversati contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen dizolvat.Rata oxigenulu

dizolvat in apa descreste chiar si in conditii normale, proportional cu cresterea temperaturii.Oxigenul constituie in mediul acvatic un factor limitat pentru majoritatea organismelor atat in apele dulccat si in apele marine.Din aceasta cauza rezulta ca animalele acvatice au nevoie in procesul respirator o circulatie branhiala extrem de intensa, care sa le asigure contactul acestora cu un mare volum de apapentru a extrage o cantitate suficienta de oxigen.Acest lucru face posibila cresterea riscului absorbtiei ucantitati crescute de poluanti cu efecte de multe ori mortale pentru organisme.

Poluarea apei este redusa de trei categori de poluanti de natura:fizica, chimica si biologica. Poluarea fizica a apelor

Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de substante radioactiveapele termale rezultate din procesele de racire tehnologica a diverselor agregate industriale.

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva aapei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este reprezentata de depunerileradioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa esreprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care potdeveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apelecurgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate siincluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi exista cureputernici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nousuprafata.

Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluariiradioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pen

limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de laMoscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere aconcentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera.

Poluarea termicaApare in urma deversarii in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale sau a

centralelor termoelectrice si atomoelectrice.Se apreciaza ca in momentul de fata peste 20% din debitulapelor curgatoare din lume este afectat de poluarea termica.

Efectele ecologice se manifesta prin modificarea unor factori abiotici si afecteaza toate niveleletrofice.Incalzirea apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a apelor, pe de-o partedin cauza caracterelor solubilitatii acestui gaz(la temperaturi ridicate solubilitatea lui O 2 scade), iar pe dealta parte temperatura ridicata determina accelerarea fenomenelor de degradare a substantelor organic

din bazinul respectiv.Acest efect are drept efect dezvoltarea unui mare numar de microorganisme aerobsi reducerea oxigenului din apa.


18/36

Poluarea chimica a apelorPrincipalii poluanti chimici ai apelor sunt:plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile, detergentii

pesticidele.Plumbul(Pb)Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se

produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,raetc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor.

Mercurul(Hg)Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui

metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In totin apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde saconcentreze in diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mmult decat exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare potacumula Hg pana la 120 ppb.

AzotatiiProblema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in

zilele noastre.Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati devers

in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au

crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar ceiaparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioadade timp.

Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potab(45 mg/l), pana la sute de mg/l.

FosfatiiContaminarea apei cu fosfati este destul de ingrijoratoare in tarile industrializate.Fosforul este adesea

factor limitat in mediul limnic sau oceanic, ca urmare a ratei sale reduse de dezvoltare.Apele uzate la iesirea din statiunile de epurare contin in medie 9 mg fosfor/litru.Acesta provine de la

mineralizarea substantelor organice la care se adauga fosforul continut in detergenti biodegradabili.Hidrocarburile

In hidrosfera, hidrocarburile ajung mai ales din scurgerile de titei sau ale produselor de prelucrare a luicare trebuie adaugate cantitatile de titei provenite din accidente ale vaselor petroliere.Se precizeaza ca aceasta ultima sursa, patrunde anual in oceane circa 200000 tone titei.Mari cantitati de petrol provin si doperatiile normale legate de extractia titeiului(prin sonde terestre si marine), de incarcarea, transportul sdescarcarea lui etc.O alta cantitate de produse petroliere patrunde in apa, din scurgerile industriale sirafinarii.Pe toate aceste cai ajung in apele oceanice, annual o cantitate de 5-10 milioane tone petrol.

Dintre zonele marine, cea mai grav impurificata cu petrol este Marea Mediterana, prin care trec toatevasele petroliere care vin din Orientul Apropiat,Atlanticul rasaritean, Canalul Manecii si Marea Nordului.

Suprafata afectata pe aceasta cale este foarte mare, deoarece numai o tona de titei brut pate acoperi o pelicula aproape moleculara 12 kmp de apa. Poluarea biologica a apelor

Poluarea biologica a apelor este produsa de diversi agenti biologici(microorganisme si substanteorganice fermentescibile).Acesti poluanti ajung in apa odata cu deversarile industriale sau menajere carcontin detritus organic, detergenti, reziduuri de la fabricile de produse alimentare.

Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale a determinat cresterea frecventei unafectiuni(colibaciloza, hepatita virala, holera, dezinterie etc.)

In functie de gradul de poluare, apele se grupeaza in trei categorii:polisaprobe(foarte puternic poluate mezosaprobe(impurificate puternic pana la moderat) si oligosaprobe(considerate practic curate).

Eutrofizarea-reprezinta poluarea organica, mai ales a apelor continentale, datorita itroducerii unorcantitati excesive de nutrienti, ca urmare a activitatilor umane.

In conditii naturale procesul de imbogatire a apelor in substante organice se face foarte lent(la scarageologica) si corespunde cu evolutia normala a ecosistemului, determinand succesiunea sa ecologica,

trecerea de la tipul oligotrof la cel eutrof.


19/36

Omul acceleraza acest proces prin evacuarea in ape a unor mari cantitati de substante organicefermentescibile bogate mai ales in fosfor si azot

BIBLIOGRAFIE:Dr.Gheorghe MOHAN;

Dr.A. ARDELEAN-"Ecologie si protectia mediului"Ed. "SCAIUL"-1993-Bucuresti

Poluarea apei

Orice alterare fizic,chimic sau bacteriologic a apei peste o limit admisibil stabilit,inclusivdepirea nivelului natural de radioactivitate produs direct sau indirect,cu activiti umane care o facimproprie pentru o folosire normal

n scopurile pentru care e folosibil nainte de a deveni alterarea. Definiia apei

Apa pur H2O este combinaia chimic dintre H i O care la presiunea de 760 coloan Hg itemperaturi cuprinse ntre 0 si 1000 C se prezint ca un lichid incolor,inodor i insipid;n stratgros apa e uor colorat n albastru.

Ap pur nu exist n natur,dar proprietile ei trebuie s fie cunoscute deoarece n raport cu aceastap se stabilete calitatea apelor naturale.

Apa natural conine impuriti dispersate sub form de particule de natur mineral iorganic,dizolvate sau n suspensie formnd un sistem dispersat cu concentraie mic.Substanele dizolvate au un grad de dispersie molecular sau ionic formnd solui.Se gsesc dizolvat1)gaze(oxigen,azot,CO2);2)substane minerale(cloruri,sulfai,bicarbonai de Na,K,Mg);3)substane organice.Electrolii-substane care se dizolv.Se desfac n ioni-particule ce poart o sarcin electic pozitiv+

(cationi) i particule cu sarcin electric negativ-(ionioni). Caracteristicile fiziceMirosul apei naturale e mult sau mai puin intens.

-Apele subterane sunt inodore cu exceptia celor ce

conin H2S dac apa vine n contact cu piritele nstratul acnifer.Apa are origine mineral i se elimi-n uor prin ventilare.Cnd H2S e de origine organic acesta se separ

greu din ap i prezena lui se datoreaz contac-tului cu ape murdare,resturi organice sau dejecii.-Apele de suprafa mai ales cele stttoare aumiros datorit materiilor organice n curs de des-compunere sau a substanelor chimice din apeuzate,industriale(fenol).Fenolii din apa pentrualimentare dac nu vin n contact cu clorul intro-

dus pentru desinfectare se formeaz diclofenol(foarte urt mirositor).Alturi de fenoli sunt icrezoli care n proporie de 1/ 2.000.000 dau apeimiros urt.n apa lacurilor uleiurile secretate deanumite alge i protozoare n procesul de metabo-lism pot da apei mirosuri puternice la concentraiimici(par aromatice),iar cnd concentraia cretemirosul devine neplcut(ex:uleiul de asterionella-alg diatomee cu miros de pete).Msurarea mirosului se face de persoane specializate cu

sim olfactiv foarte dezvoltat,gradul de intensitate exprimndu-se de o scar aproximativ.Gustul-apa pur chimic e fad.(Ex:apa de ploaie).Apele natu-

rale au gust plcut cnd concentraia e de 500mg/dm3.


20/36


21/36

-verde glbui-clorofil-galben -xantofila-din frunze vetede-rocat - acizii humici

Coloraia se determin prin comparaie cu soluia etalon n scara platino-cobalt.Soluia care conine ladecimetru cub ap distilat,500 mg platin i 241 mg Ca,sub form de hexacloroplatinat de K i clorurcobalt hidratat reprezint etaloul cu 500 grade de culoare.Celelalte trepte ale scrii culorii se deduc aceasta prin diluare, fiecare grad de culoare corespunznd unui mg pe decimatru cub de platinfolosete aparatul numit COLORIMETRU.

Temperatura apei variaz de subteran,termale i anotimp,max

1000

C vara.Ea se msoar automat la postuldispecer central.Conductivitatea electric a apei-e proprietatea de a permite

trecerea curentului electric ntre 2 electrozi.Poate fi uor msurat n mod continuu, deoa-rece ea depinde de cantitatea de elecroletaflat n ap controlnd constana calitilorchimice ale apei.

Fierul-se gsete n apele subterane,sub form de compui (bicarbonat feros) care n atmosfer pierd

parte din CO2 i n contact cu O2 din aer combinaia chimic feroas devine feric.Aluminiul- se gsete n apele naturale sub form de Al2O3 (alumin),care n cantiti mai mari d apeigust de pmnt.

-Apa n gospodrie-Activ printr-un ansamblu de mijloace tehnice i msuri legislative,economice i administative conduc la

cunoaterea, utilizarea i valorificarea raional,meninerea sau mbuntirea resurselor de ap pentrusatisfacerea nevoilor sociale i economicela protecia epurrii i polurii acestei resurse precum i laprevenirea i combaterea aciunilor distructive ale apelor.-Cercetarea calitii apei-1)S-a folosit ca indice al polurii organice consumul biochimic de oxigen.Proba compara consu

biochimicde O2 la intrare i ieire.2)Sondarea influenelor curgerii apei pe o perioad mai ndelungat de timp prin examinarea fazelor viedintr-un fluviu.

Metoda indic numericformele de via ce nu pot rezista contaminrii(A).(B)Cele care se pot adapta contaminrii 2A+B=IB(Indice bio-

tic)Cu ct e mai ridicat valoarea indicelui biotic(IB) cu att e mai curat apa respectiv.

-Instalaii automate- Pentru msurarea calitii-1)temperatura;2)PH;3)turbiditatea;4)oxigen dizolvat; 5)conductivitatea; 6)volumele agenilor poluorganici.

Fiecare senzor se spal pentru prevenirea impurificrii salede proba de ap pentru minimalizarea unei erori posibile istabilizarea valorii indicate.Pentru splare s-a recurs la unde ultrasonice,jet de pulverizare cu ap potai plonjoane dup circumstane.

Controlul i tratamentul combinat al afluenilor industriali:pas n vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale

eAMELIORAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE care s se reduc la minimum.Reexaminarea pierderilor de materiale i a risipei de ap. Evitarea utilizrii substanelor care nu trebu

puse n libertate.Instalaia de epurare a destinaiei i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel i cromaj.Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare

ngrtorii.Starea de ionizare a cianurii variaz n conformitate cu PH-ul i temperatura apei.


22/36

Modificarea PH-ul e deosebit de mare n cazul unei soluii diluate.Instrumentul de msurare trebuie s conin un dispozitiv protector pentru a ine PH-ul constant.Sensibilitatea fa de cianur e rapid,dar timpul de reacie e lung n absena ei.

Instalaia pentru priza de apE alctuit din un flator deplasabil pe vertical,o sit pentru reinerea impuritilor,o pomp submersabi

fixat la capul unui poilon.O parte din eava de susinere e construit din 2 evi telescopice din oelinoxidabil ,proiectate astfel nct s poa fi alungite i scurtate fr dificultate.Sita special trebuie s nuse nfunde deoarece scade volumul de ap pompat saua fixrii pe rotorul pompei a unei rini vinilice sau a cauciucului.

Pentru tratarea aerobiotic se introduce oxigenul necesar respiraiei microflorei aerob.n prezent existehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datoritmicroflorei care vara devine anaerob.Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii.Uzinele de incinerare n Tokio cuprind:-cuptoare standardizate;-adaptarea sistemului cu buncr i macara;-controlul emisiilor i afluentilor;-bazinele de iei plasate subteran.ConcluzieResursele mediului scad.

Creterea punerii n libertate a agenilor e o ameninare sporit pentru natur.Chestionar-n prezent se face o anchet prin metoda DelphiPentru a schimba mentalitatea naiunii privind mediul.

Multe grupri militeaz pentru un mediu mai curat i mai sntos.Dac ncepem prin a recicla deeurilmenajere i a refuza alimentele suprampachetate,am putea reduce deeurile.

Cercettorii trebuie s gseasc moduri de a evita compuii duntori care nu se descompun nelemente inofensive.Apa face parte din patrimoniul comun al naiunii,fiind un bun cu valoare economic i social.

Consideratii generale

Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.

Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitataconsumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in care apaaduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km. Pe de alta

parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare cridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza.

In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrundape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a interventiilor in acest echilisunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante poluante in aatmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in c

populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia cali


23/36

apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltaeconomica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substanteape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate, crescatorii de animsau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrundereanecontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :- permanente;- nepermanente;- accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :- naturale;- atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

- ape uzate;

- depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

- impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sforaje;- impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care prodsi impurificarea dispersata a surselor de suprafata;- impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectiesanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Eleprovoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri

cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce lacontaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificarprin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marnsi argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timpfunctie de perioada de vegetatie;


24/36

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin cadereaplantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere careconduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene cucaracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale

Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de cafolosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

- ape uzate menajere;- ape uzate publice;- ape uzate industriale;- ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului decanalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;- ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite rezidur

solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsaprin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau decatre apele care se scurg in sol.

Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate deproblema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

- introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

- reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii a

- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii uneiadevarate surse de materie prima;

- extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales lacrescatoriile de animale;

- imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor siexploatarii acesteia.


25/36

Analiza economica

Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele maicritice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru activitapescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

Poluarea apei in alte tari

Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.

Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista diferente intreele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acutaboli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare. Tabelul urmaarata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic PeruPe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345Populatia(milioane)

159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza a mortalita

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru12.6 1.3 32.7 98.1 27.3 45.6

Legea apelor NR.107/1996(publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996)

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie seimpune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor, precsi aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor Romane sfilialele sale bazinale.

Prezenta lege face referire la :


26/36

- regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;- gospodarirea apelor;- protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;- regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;- controlul activitatii de gospodarire a apelor;- sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor zapropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal Ucraina 26 aprilie 1986, conflictul din Kos

1999 ), dobandita caracterului transfrontalier al poluarii.

Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru obiectivele administrate deMinisterulAparariiNationale, relevante sunt urmatoarele :

sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupeaza astfel : apereziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la naveleMarinei Militare (22 de surse), resturi menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro zootehnice ( 70 de surse).

ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea :56,6% - centraletermice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii, 18% - emisii ale rularii autovehiculesi blindatelor, 10% - activitati tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si invatamant etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Protectia si ingineria mediului, ROJANSCHI V.2. An economic analysis in Latin America Water Pollution, JORGE A. QUIROZ3. Strategia de protectie a mediului in armata romana, MINISTERUL APARARII NATIONALE(2000)

4. Notiuni de ecologie si protectia mediului, MAN (1997)5. Monitorul Oficial nr.226 din 19.08.1994

Importana "Apei"Apa este cel mai important i tipic compus chimic identificat la suprafaa pmntului. Aconstituie cel mai important produs alimentar i nu poate fi substitui nici prin unul altul.Volumul total de ap de pe ntreg glob pmntesc constituie aproximativ 1,400 miliarde km3, care numai aproximativ 36 milioane km3 sunt alctuite din ap proaspt. Din apa proaspnumai aproximativ 0,02 la sut o constituie apa din ruri i lacuri, i numai aproximativ 0,6 la suapele subterane. Volumul rmas poate aprea ca o parte component a altor forme (spre exempghea polar, etc.). Aceste mase de ap sunt subiectele procesului hidrologic, sistemuluicirculaie a apei terestre care, de fapt, este un proces continuu, incluznd schimbri n aspecfizic n funcie de amplasarea geografic, care pot fi simite de noi n form de precipitaii (plozpad, etc.), drenaj i evaporare.Umiditatea adus n aer din atmosfer, de asemenea, se ntoarce pe pmnt n form precipitaii. Ulterior o parte din ea se evapor (prin transpirare, interceptri, evaporri), pe c


27/36

cealalt parte se scurge ca drenaj. Drenajul are loc att la suprafaa pmntului (ruri, lacuri, ect i n interiorul scoarei terestre (ape subterane), i anume n straturile subterane ale rocilor.Eventual apa subteran poate iei la suprafaa pmntului prin izvoare, rencadrndu-se n circugeneral al apei. n lumina acestor fapte devine clar c apa, n varietatea strilor ei fizice, servedrept mijloc de transport pentru o diversitate mare de substane.Apa subteran recreat este compus din acea pondere de precipitaii i ap de la suprafsolului, care se acumuleaz n rezultatul scurgerii (drenajului) subterane i plus adaosurilesubstane, care prin acviferele subterane, se scurg n apele freatice.Transferarea natural a substanelor prin ap

n funcie de tipul rocii din care este compus acviferul i durata circulrii unei cantiti concreteap prin acvifer se schimb i concentraia substanelor componente sau a particulelor cintr n componena apei. De aceea, este imposibil de fcut afirmaii generale aplicabile pentoate tipurile de ap. Informaia relevant poate fi obinut numai de la autoritile de resortdependen de domeniul de aplicare/utilizare (autoritile resurselor de ap, organizaiile protecie a mediului nconjurtor, serviciile comunale).Substanele nedizolvabile i componenii tulburi sau turbizi, de asemenea, pot apreacompoziia apei, coninnd particule mici n stare de suspensie care pot fi transportai prin sauapa.Cantiti mai mari de turbizi pot fi gsite n apa de la suprafa n rezultatul ploilor toreniale csubstanele sunt splate din bazinul de acumulare a apei ntr-un ru. Aceasta poate s produc m

multe consecine negative, cum ar fi pierirea petilor dintr-un iaz, care nu este rezultatul ucomportament criminal.

MicroorganismeToate apele conin un numr mare de microorganisme i virusuri. n caz de necesitate identificaprezenei microorganismelor trebuie s fie efectuat de laboratoare profesioniste cu specialcalificai i versai n domeniul dat.n afar de alge i bacterii, patogenii transportai de ap prezint o preocupare deosebit. Acepatogeni pot include, spre exemplu, bacili care cauzeaz astfel de maladii, cum ar fi holera, tifos

dizenteria bacterian, hepatita, dizenteria amebic, tuberculoza i legioneloza.Cnd vorbim despre ap potabil este foarte important s inem cont de bacteriile ce poprezente n masele fecale (denumit - coliform bacteria). Aceste substane pot penetra apa din mmulte surse, inclusiv scurgerea treptat a maselor fecale n acviferele subterane sau eliminareadirect n apele de la suprafaa solului, care sunt legate de suprafeele la care se produce apotabil.Substanele introduse de omUtilizarea diverselor tipuri i mase de ap, fie n calitate de surs potabil, fie n scopuri industrsau ca spaii (bazine) de scldat poate duce la poluarea apei de ctre om. Caracterul acesinfiltrri depinde de forma concret de utilizare .Tipuri de poluani, cile posibile de distribuire i consecinele pentru starea ecologic

De regul, poluarea apei (inclusiv a maselor de apa de la suprafa i celor subterane) erezultatul activitii fiinelor umane (a omului), cu excepia cazurilor cnd poluarea medinconjurtor este consecina dezastrelor naturale sau furtunilor de mare.Poluarea are loc mult sau mai puin intenionat, sau poate fi rezultatul unor accidente.majoritatea sistemelor ecologice unele nivele de poluare sunt admisibile n conformitate normele stipulate n regulile de certificare, legile i regulamentele privind mediul nconjurtor. dac sursa recunoscut de poluare a apei totui produce un impact vdit asupra strii mediu

nconjurtor sau se dovedete a fi excesiv, atunci ea poate fi considerat drept o nclcarlegilor i regulamentelor aplicabile, i astfel de cazuri devin obligatorii pentru investigare.

n multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor i fluviilor se observ deodat, spre exemplu, duschimbri n culoare sau dup nebulozitate, miros sau cazuri de pierire abundent a petilor, e

pe cnd poluarea apelor subterane nu poate fi depistat tot att de uor (poluare n rezultapstrrii materialelor la aer liber sau neprotejat; utilizrii incorect a fluizilor, cum a


28/36

combustibilul sau alte substane solubile; prezena terenurilor sau regiunilor insuficient asfaltate; scurgerii substanelor duntoare din instalaiile de producie i transmitere; infiltrriape reziduale n rezultatul lipsei unui sistem necesar de drenaj i asanare, etc.).Utilizarea apei i eliminarea/prelucrarea apei reziduale (cea ce se numete gestionarea resursede ap) trebuie s fie efectuat cu ajutorul celor mai moderne tehnologii, astfel nct i duscurgerea apelor reziduale sau uzate s se asigure posibilitatea extragerii i utilizrii n mai muscopuri a apei afectate de ctre oamenii, care triesc mai la vale de bazinul de ap, dar numaicondiia aplicrii tehnologiilor respective de prelucrare a acestei ape.Principiului general prevede c din punct de vedere tehnic i economic, indiferent de situaie, m

bine ar fi ca apa rezidual sau uzat s fie supus unei prelucrri primare la punctul ei de origsau s se evite scurgerea ei n straturile subterane, astfel asigurnd posibilitatea utilizrii ulterioa apei de ctre ali utilizatori.Plus la branamentul apei reziduale menajere, rmase neprelucrate sau prelucrate insuficient, mapar cazuri de contaminare ilicit a apei dup utilizarea ei n scopuri comerciale, fr aplicatehnologiilor de prelucrare a apei, sau, dat fiind lipsa instalaiilor respective de prelucrare cauza inexactitilor n infrastructura respectiv sau a deciziilor individuale neargumentate bazpe nite eventuale avantaje, care ar putea fi obinute n rezultatul eecului intenionat de operaracestor instalaii de purificare, precum i n urma prelucrrii insuficiente sau neinstalrii unastfel de echipamente. Astfel de cazuri de nclcare a normelor legislative cer luarea unor msde rigoare din partea organelor de drept.

Urmeaz o tabel, ce ilustreaz diverse situaii tipice n legtur cu poluarea apei, ce au fdepistate n rile industrial dezvoltate. Este imposibil de prezentat un catalog universal aplicabiorice situaii cu exemple concrete, descriind toate cazurile posibile sau enumernd toproblemele cu care se confrunt rile n curs de dezvoltarea, dat fiind lipsa informaiei relevadespre caracterul exact al situaiilor respective i circumstanelor locale. De aceea, n cazul n cse poate atesta, bnui (presupune) sau identifica prezena nclcrilor prevederilor legislaiei,reglementeaz utilizarea resurselor de ap devine foarte important s se asigure securitadovezilor colectate, iar msurile aplicate la persecutarea infractorului depinde, ntr-o mare msude competena profesional i experiena anchetatorului respectiv din organele de drept. n accontext catalogul cazurilor care sunt prezentate la acest capitol sunt utilizate doar ca exemtipice i numai n calitate de referin.

Exploataiile industriale elimin sau vars reziduurile direct n masele de ap sau indirect prin sistemelecanalizare centrale sau municipale de stat. n unele ri acest proces este reglementat i statul controlescurgerile prin faptul c apa rezidual trece prin sistemul local de prelucrare a apei. Deja a fost demonsc scurgerile ilicite n acest sistem de canalizare prezint o surs primordial de poluare a apei.

Pericolul pentru sntatea omului i mediul ambiantSubstanele capabile de a pune n pericol sntatea omului, de regul, trec n form solid, lichsau gazoas. De regul, exist dou ci prin care substanele chimice pot dauna i hazarda corsau integritatea fizic a omului. Aceste substane sau vin n contact cu corpul omului (nuCONTAMINARE), sau penetreaz corpul omului (numit INCORPORARE). Substanele chimice infiltra corpul omului prin inhalare, nghiire sau n rezultatul contactului cu pielea omului.Infiltrarea prin inhalare are loc n cazul cnd apa se afl n stare gazoas, n form de vapor

aerosol. Consecinele se constat n funcie de solubilitatea i reactivitatea substanelor date, n primul rnd afecteaz ochii, regiunea nazal, laringal sau bronhiile, i n ultima instanalveolele plmnilor.Ingestia n rezultatul nghiirii are loc n cazul cu colbul i fluizii (de regul, se prodneintenionat n orele de lucru din cauza mediului murdar la locul de munc). n funciereactivitatea substanelor vizate, consecinele pot aprea n cavitatea gurii (spre exempluingestia unor compui sau soluiilor caustice foarte puternice cum ar fi acizii sau acizii bazici)esofag i stomac sau absorbia ulterioar a lor n tracul gastrointestinal.Substanele n orice stare agregat pot fi incorporate prin piele, i.e. substanele gazoase, lichsau solide n rezultatul contactului cu pielea. Un exemplu bun este hidratarea pielei cu ajutocremelor, loiunilor cosmetice sau a unguentelor medicinale, ce ptrund n piele ntr-o perioa

foarte scurt de timp.


29/36

n cazul altor substane efectul poate fi simit doar dup expirarea unui termen foarte ndelungSpre exemplu, n cazul substanelor cancerigene perioada latent adesea variaz de la 20 la 30 aceea ce nseamn c dup expirarea unui atare termen de ndelungat de la momentul de contpn la apariia simptoamelor respective cancerul cauzat de incorporarea substanelor respectnu poate fi atribuit unei expuneri concrete la substane concrete.

Aciunile substanelor chimice asupra corpului umanInteraciunea dintre substane i corpul omului condiioneaz, n primul rnd i n cele mai decazuri, reacii toxice sau contaminri. Termenul toxicitate este utilizat pentru a despropensitatea substanelor de a afecta sntatea omului i, de regul, determin substan

chimice i factorii lor fizici (spre exemplu, cldura, radiaia).Toxicitatea, de regul, este legat i condiionat de doz. Toxicitatea se determin (de reguexprimat n mg) cu referin la greutatea corpului (spre exemplu, mg pe un kg de greutatcorpului) sau suprafaa total a corpului. Se face o distincie dintre aciuni toxice cronice i acuSubstanele toxice se clasific dup o scar variind de la extrem de toxice la slab toxice.Reaciile toxice pot cauza moartea imediat sau treptat. n funcie de doz i vitez de aciuntoxinelor, efectele substanelor toxice, de asemenea, pot avea i o aciune invers: spre exemconsecinele intoxicrii cu solveni organici (eter, triclormetan) sau contaminrii cu bioxidcarbon (e.g. prin inhalarea fumului) pot fi diferite cu condiia c sursa intoxicrii sau toxinelor eeliminat la timp i victima are acces la aer curat sau la un tratament adecvat. Totui, unele reatoxice pot cauz un detriment acut i ireversibil sntii omului.

Atunci cnd are loc descrcarea direct a poluanilor n masele de ap, efectul potenial al acestasupra corpului deja este redus sau atenuat, dat fiind diluarea acestor substane naintepenetrarea corpului omului.Poate aprea necesitatea de a lua probe pe parcursul unei investigri (anchete). Ele pot fi luate fa risca contact direct cu mediul contaminat. Totui sunt necesare anumite msuri de precauiecazul unor substane cu o presiune de vaporizare foarte nalt, deoarece poate exista pericoeliminrii vaporilor n mediul respectiv, fiind inhalate de persoanele respective.A treia categorie de efecte (aciuni) include hazardurile condiionate de proprietile fizicechimice ale acestor substane. Astfel, spre exemplu, gazele neotrvitoare pot cauza sufocareaurma blocrii sau lipsei de alimentare cu oxigen. Unele gaze/vapori formeaz atmosfere (mepotenial inflamabile sau explozive ceea ce poate pune n pericol viaa oamenilor care sunt dir

expui sau se afl n vecintatea unei surse de combustie.n concluzie trebuie de menionat cazurile de mare pericol sntii oamenilor cnd vorbim desmateriale infecioase, cum ar fi cazul cu bacteriile sau viruii prezeni n apa rezidual eliminatatmosfer ce cauzeaz maladii seroase.

Msuri de protecieOmul are capaciti limitate de a repara detrimentul cauzat de infectare. De aceea, trebuie de evorice contact cu substanele periculoase (o msur de prevenire este mult mai benefic dect de msuri de tratare).Substanele pot fi transportate n urmtoarele forme:

*particule (spre exemplu, colbul sau particulele adezive prafului);*molecule de gaz (n form de vapori sau gaze);

*picturi (spre exemplu, lichide difuzabile, aerosol, care pot fi dizolvate formnd picturi ploaisau n form de precipitaii formate de masele de apa utilizate la stingerea focului de ctre servicde pompieri)i apoi contaminnd sau infiltrnd corpul.

n acest caz anchetatorul trebuie, n primul rnd, s mizeze pe reacia organelor de sim, sexemplu, mirosind, pipind (

apa, poluarea apei, poluarea

Documents