PNEUMONIILE ACUTEPNEUMONIILE ACUTEPNEUMONIILE ACUTEPNEUMONIILE ACUTE

IntroducereReprezintă în ţara noastră una dintre principalele cauze de deces la sugar. Antibioterapia a ameliorat prognosticul acestor boli, dar în acelaşi timp a modificat structura etiologică, prin creşterea frecvenţei pneumoniilor virale şi a celor produse de flora rezistentă la medicaţia antiinfecţioasă uzuală.

Definiţie:

Pneumoniile sunt procese inflamatorii ale parenchimului pulmonar produse de agenţi etiologici variaţi:

– infecţioşi (bacterii, virusuri, rickettsii, chlamidii, fungi, protozoare),– neinfecţioşi (substanţe toxice, reacţii imunologice, iradiere)

Procesul poate fi predominant alveolar sau interstitial, deseori cu afectarea concomitenta a bronhiilor.

ClasificareClasificare

1. După criteriul etiologic pneumoniile pot fi: – virale, – bacteriene, – micotice şi – parazitare.

2. Clasificarea anatomică ( în funcţie de structura pulmonară preponderent afectată) :a) Pneumonii necomplicate:

- bronhopneumonie, - pneumonie lobară, segmentită, - pneumonie interstiţială.

b) Pneumonii complicate cu pleurezie, abces pulmonar3. Clasificare anatomo-patologică

- lobare (ex pneumonia pneumococică- lobulare (bronhopneumonia)

4. În funcţie de modalitatea de contaminare a plămânului, sunt:

a) pneumonii primitiv bacteriene

- se dezvoltă la un organism cu deficite imune / în caz de modificări morfofuncţionale pulmonare: cardiopatii congenitale cu congestie pulmonară, malformaţii bronho-pulmonare, fibroză chistică.

- în aceeaşi categorie : suprainfecţia bacteriană a unei pneumonii primitiv virale şi pneumonia de aspiraţie (iniţial este chimică şi în evoluţie se suprainfectează bacterian).

- agenţi patogeni sunt diverşi, inclusiv cei oportunişti: Pneumocystis carinii, virusul citomegalic, virusul varicelo-zosterian, Candida, Aspergillus.

b) pneumonii secundar bacteriene

- se dezvoltă pe un organism prealabil sănătos şi cu un plămân indemn morfofuncţional.

- boala este rezultatul virulenţei mari a agentului patogen (virusurile, stafilococul auriu, streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae). La nou-născut se asociază agenţilor patogeni enumeraţi: streptococul grup B şi D, Chlamydia trachomatis.

ClasificareClasificare

5. În funcţie de mecanismul fiziopatologic pneumoniile apar prin:– Tulburari ale controlului nervos al respiratiei– Mecanism obstructiv,– Mecanism restrictiv– Tulburări de difuziune alveolo-capilară

6. Clasificare clinico-radiologică:– Pneumonii bacteriene– Pneumonii virale– Pneumonii produse de micoplasma pneumonie– Pneumoni produse de chlamidii– Pneumonii micotice– Pneumonii cu pneumocistid carinii– Pneumonii de hipersensibilizare

ClasificareClasificare

1.1. Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)

DefiniţiaDefiniţiaEste o infecţie acută (de obicei, nesupurativă) a plămânului, cu localizare lobară sau segmentară, produsă de pneumococ şi caracterizată clinic prin : debut brusc (în primă stare de sănătate, cu frison, febră în platou, junghi toracic şi spută hemoptoică.În primul an de viaţă şi la copilul mic realizează un tablou de bronhopneumonie (cu focare izolate sau confluente), de bronhoalveolită segmentară cu tendinţă marcată la diseminare.

1. PNEUMONIILE BACTERIENE1. PNEUMONIILE BACTERIENE1. PNEUMONIILE BACTERIENE1. PNEUMONIILE BACTERIENE

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)EtiopatogeniaEtiopatogenia

Agentul etiologic = pneumococul (Diplococus pneumonie), coc gram (+) dispus în diplo (sub formă de perechi).

La copil serotipurile cele mai frecvent incriminate sunt: 14, 1, 6, 19, 23.

Factorii favorizanţi: anotimupul rece, bolile alergizante, iritaţiile mucoasei respiratorii, infecţii virale.

Infecţia se realizează pe cale aerogenă.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)MorfopatologiaMorfopatologiaSe descrie o evoluţie stadială a leziunilor în 4 etape:

– stadiul congestivstadiul congestiv (cu durată de ore) în cursul căruia plămânul este congestionazt, dar aerat;

– stadiul de hepatizaţie roşiestadiul de hepatizaţie roşie – în care teritoriul pulmonar afectat este roşu, densificat şi nu crepită (lipsa aerului din alveole)

– stadiul de hepatizaţie cenuşiestadiul de hepatizaţie cenuşie (din ziua a 4-5 de boală) caracterizat prin prezenţa în alveole a leucocitelor şi a fibrinei; concomitent cu leziunile din parenchim, este afectată şi pleura viscerală care apare congestivă şi fără luciu; constituirea unui epanşament pleural este frecventă:

– stadiul de rezoluţiestadiul de rezoluţie – se se produce (obişnuit prin “restituţio ad integrum”; rar există posibilitatea abcedării procesului pneumonic sau organiozarea sa fibrinoasă.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)Tabloul clinicTabloul clinicDebut: brusc, în plină stare de sănătate cu

frison, febră (39 – 400C), cefalee, junghi toracic, vărsături.

La copilul mic frisonul este înlocuit cu de convulsii sau dureri abdominale mimând apendicita acută. La debut tabloul clinic poate fi dominat de prezenţa cefaleei, vărsăturilor, a redoarei de ceafă (debut pseudomeningeal).Uneori debutul este dominat de manifestările digestive:

vărsături, greţuri, dureri abdominale.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)Tabloul clinicTabloul clinic

Perioada de stare

- manifestările clinice caracteristice sunt prezente de la debut sau pot apare după 2-3 zile de la instalarea febrei,

- febra se menţine ridicată în platou ce remisiuni matinale de 0,50C

- şi scade după 5-8 zile, (frecvent in lisis).

- bolnavul este conştient, apatic, facies congestionat (uneori numai de parte bolnavă),prezintă: herpes labial, limba saburală, sete vie, oligurie, tuse seacă, moderată dispnee.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară) Tabloul clinicTabloul clinic

Ex obiectiv al ap. respirator: modificări concordante cu zona afectată şi faza evolutivă.percuţie:

– submatitate sau matitate corespunzătoare focarului de condensare, – scodism paralezional (hipersonoritate determinată de emfizemul

compensator din jurul zonei lezate)– exagerarea vibraţiilor vocale.

Ascultatoric: – suflu tubar inspirator– Abolirea murmurului vezicular,– Raluri crepitante la sfârşitul inspirului.

Examenul pe aparateExamenul pe aparate: tahicardie, hepatosplenomegalie, abdomen dureros.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)

Ex radiologic Ex radiologic confirmă diagnosticulopacitate triunghiulară cu vârful în hil care interezează un lob.

Paraclinic:Paraclinic: – HL cu formulă: leucocitoză cu neutrofilie; – VSH accelerat; CRP pozitivă, – Ex urină: proteinurie, cillindrurie.– Hemocultură pozitivă (30% din cazuri)– Ex bacteriologice: din spută (la copil mare), aspirat traheal, lichid

pleural (dacă s-a efectuat puncţie) = FROTIU DIRECT ŞI CULTURĂ: PNEUMOCOC

– Detectarea antigenului pneumococic prin contraimunoelectroforeză atât în sânge, urină dar şi LCR.

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)Forme clinice:

– După localizareDupă localizare – pneumonie care interesează zona centrală– pneumonie care interezează zona apicală.– pneumonie zonală

– după evoluţie după evoluţie – formă abortivă, – formă prelungită– formă acută

Diagnostic pozitiv: anamneză + ex obiectiv + ex radiologic + ex namneză + ex obiectiv + ex radiologic + ex bacteriologic + izolarea antigenelor pneumococicebacteriologic + izolarea antigenelor pneumocociceDiagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial- - la debutul afecţiuniila debutul afecţiunii: : cu alte afecţiuni severe cu localizare cu alte afecţiuni severe cu localizare extrapulmonară (septicemii, meningite, peritonite, endocardite.extrapulmonară (septicemii, meningite, peritonite, endocardite.- - după constituirea tabloului clinico-radiologicdupă constituirea tabloului clinico-radiologic complet: atelectazia, complet: atelectazia, abcesul pulmoanr, sechestraţia pulmonară, chisturi suprainfectate, abcesul pulmoanr, sechestraţia pulmonară, chisturi suprainfectate, infarctul pulmonar, pneumoniile de alte etiologii (virale, mycoplasma, H infarctul pulmonar, pneumoniile de alte etiologii (virale, mycoplasma, H Influenzae, Chlamidia, abcedate cu evoluţie trenantă).Influenzae, Chlamidia, abcedate cu evoluţie trenantă).

1.1.Pneumonia pneumococică (P. Francă lobară)EvoluţiaEvoluţia- sub tratament manifestările funcţionale şi generale se atenuează în decurs de 1-2zile, iar cele radiologice şi fizice în 7-8 zile.- fără tratament se menţine starea generală influenţată, cu febră persistentă timp de 5-7 zile, după care febra scade dar se menţin modificările fizice şi radiologice.

ComplicaţiiComplicaţii- locale: pleurezii para sau metapneumonice, abcedarea focarului pneumonic, pericardita. - generale: nefrita intrainfecţioasă, hepatita infecţioasă bacteriană, otite acute, rar encefaliteTratament: Tratament: - optimizarea condiţiilor igienico—dietetice,- antibioterapie ţintită : PENICILINĂ în doze adecvate (în caz de alergie: CLINDAMICINĂ, ERITROMICINĂ, CLORAMFENICOL)- tratament simptomatic şi roborant vitaminic.