plan sectorial ader 2020 - madr.ro · proiectul ader 12.2.1/2015 –faza 4/2018 au fost derulate 3...

PLAN SECTORIAL– ADER 2020

Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru

Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului București, INCDPAPM-

ICPA București

Obiectivul general (acronim):

Numărul / codul proiectului: ADER 12.2.1. Contract: 12.2.1/2015

Anul începerii: 01.10.2015 Anul finalizării: 31.10.2018 Durata: (luni) 37

Denumirea proiectului: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice

Denumire: Etapa 4 „Bază de date georeferențiată accesibilă de autoritățile

publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole și

de agromediu”

Persoana de contact: Dr. VRÎNCEANU ANDREI

Date de contact: Tel: 021/3184458/252, Fax: 021/3184348, e-mail:

[email protected] B-dul Mărăşti nr. 61, sect. 1, Bucureşti

Obiectivul Proiectului: Conservarea și valorificarea în sisteme

informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor

resurselor de sol

Obiectivele fazei:

• Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru

resursele de sol la nivel de UAT la scări mari SIGSTAR10K,

SIGSTAR5K s-a realiza în Activitatea IV.1 “Dezvoltarea SIG la nivelul

selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000

(1:5 000)”;

• Utilizarea bazelor de geo-date ca suport pentru

implementarea politicilor agricole şi de agromediu se va realiza în

cadrul activității IV.2 Dezvoltarea unei interfețe prietenoase pentru

autoritățile publice centrale şi locale în vederea utilizării SIG realizate în

proiect pentru implementarea politicilor agricole şi de agromediu.

• Diseminarea rezultatelor a fost realizată în cadrul activității

IV.3. Diseminarea rezultatelor

Proiectul ADER 12.2.1/2015 – Faza 4/2018


Obiectivele specifice ale proiectului:

inventarierea informaţiilor existente de sol (pe suport electronic

sau letric);

elaborarea metodologiei de agregare a informaţiilor geo-

referenţiate de sol cu informaţii din alte surse;

dezvoltarea SIGSTAR200+, al resurselor de sol 1:200.000

actualizat cu informaţii din alte surse;

cuplarea datelor georeferenţiate din SIGSTAR200+ cu datele din

blocurile fizice delimitate în sistem IACS;

dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru resursele de

sol la nivel de UAT la scări mari SIGSTAR10K, SIGSTAR5K;

utilizarea Bazelor de geo-date ca suport pentru implementarea

politicilor agricole şi de agromediu;

diseminarea rezultatelor


Rezultatele scontate pentru atingerea obiectivelor:

Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren asociat

blocurilor fizice din sistemul IACS;

Îmbunătățirea acurateții informației din hărțile de sol 1: 200 000 prin

luarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului;

Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol și teren pentru scări

mari (1: 5 000 și 1: 10 000) pe baza materialul cartografic elaborat

de OJSPA în Programul național de monitorizare sol-teren pentru

agricultură;

Valorificarea cercetărilor anterioare în contextul fundamentării și

implementării noilor politici agricole comunitare, dar și a PNDR

2015-2020;

Crearea unor baze de date georeferențiate pentru elaborarea,

implementarea și gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoarelor

agriculturii românești și a dezvoltării rurale, în conformitate cu

strategia europeană în domeniul PAC precum și cu cerințele impuse

de modificările climatice.


Faza 4/2018 – Bază de date georeferențiată

accesibilă de autoritățile publice centrale și locale

suport pentru implementarea politicilor agricole și

de agromediu


Au fost derulate 3 activităţi, conform planului de realizare:

Activitatea IV.1 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT

(Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000);

Activitatea IV.2 Dezvoltare unei interfețe prietenoase pentru

autoritățile publice centrale și locale în vederea utilizării SIG

realizate în proiect pentru implementare politicilor agricole și de

agromediu;

Activitatea IV.3 Diseminarea rezultatelor


Activitatea IV.1 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT

(Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000)

Figura 1.1. Principiile de bază utilizate în agricultura de precizie

În prezent sistemele informatice geografice reprezintă o tehnică de lucru tot mai des utilizată, atât în

domeniul cercetărilor teoretice dar mai cu seamă în foarte multe activități practice, cu arii de interes

extrem de largi: cartografiere de înaltă acuratețe, managementul terenurilor (fig. 1.1) şi al resurselor

naturale, dezvoltarea şi planificarea mediului etc. Aceste sisteme informatice permit combinarea de

componente informaționale de diferite tipuri (cifre, imagini - ortofotoplanuri, hărţi etc.) şi raportarea la

coordonate geografice devenind astfel informații complexe referențiale spațial - geo-date, utilizate prin

intermediul componentelor hardware (unități PC, PDA, GPS etc.) şi software (produse informatice

ARC/INFO, ArcGIS, GRASS etc.) și coordonate de componenta umană

Principalele surse de date care au fost utilizate în vederea realizării obiectivului

propus și a dezvoltării au fost:

hărțile unităților de sol –teren în format pe hârtie, realizate de către OJSPA în

cadrul Sistemului național de monitorizare sol – teren pentru agricultură;

sistemul informat geografic al resurselor de sol SIGSTAR200K;

modelul digital al terenului (Shuttle Radar Topography Mission – SRTM30)

harta topo a României scara 1:25 000;

baza de date ale unităților administrative ale României;

baza de date privind utilizarea terenurilor după metodologia FAO-LCCS;

imagini satelitare constituite din ortfotoplanuri;

baza de date ale blocurilor fizice delimitate în sistemul IACS;

baza de date ale ecosistemelor forestiere din România

La dezvoltarea sistemului informatic SIGSTAR10K / SIGSTAR5K trebuie să prevadă

valorificare tuturor resurselor existente, care să aibă la bază o analiză riguroasă a

conținutului acestora, dar și a costurilor care le implică, care să asigure un standard

de înaltă acuratețe a informației geo-referențiate.


IV.1.1 Achiziția datelor primare necesare în acord cu obiectivul

a fi realizabil.


Hărțile unităților de sol –teren în format pe hârtie, realizate de

către OJSPA în cadrul Sistemului național de monitorizare sol

– teren pentru agricultură.

Figura 1.2. Distribuţia foilor de hartă pentru

harta de soluri 1:200 000

In decurs de trei decenii, între 1964 şi

1994, a fost elaborată şi publicată harta de

soluri a României la scara 1:200 000, sub

coordonarea, iniţial, a lui N. Cernescu şi

ulterior a lui N. Florea (Fig. 1.2). Fiecare

dintre cele 50 de foi ale acestei hărţi

cuprinde o cartogramă geomorfologică -

litologică, o cartogramă geobotanică, date

climatologice pentru unele staţii

meteorologice din zona respectivă,

precum şi unele profile pedo-morfografice

referitoare la secţiuni reprezentative din

zonă. Legenda hărţii în ansamblul ei

include 470 unităţi taxonomice de sol,

câteva semne suplimentare şi 22 unităţi de

textură a orizontului superior al solului.

Legenda celor două cartograme cuprinde

elemente corespunzătoare privind unităţile

şi formele de relief, rocile de suprafaţă şi

asociaţiile vegetale, specifice diferitelor foi.

Harta 1:200 000 este în prezent

digitizată şi stocată pe calculator.


Sistemul informat geografic al resurselor de sol

SIGSTAR200K - harta de soluri 1:200 000 este parte componentă a

Sistemului Informatic Geografic al Resurselor de Sol “SIGSTAR-200”, fiind

realizat pe baza informaţiilor conţinute în cele 50 de foi de hartă care alcătuiesc

Harta solurilor scara 1:200 000

Primul pas în realizarea SIGSTAR-200 a fost trecerea foilor de hartă mai vechi (28

din 50), realizate conform unei legende care nu se mai foloseşte, în noua legendă

publicată în anul 1994. Deoarece nu a existat o corespondenţă „unu-la-unu” între

cele două legende – veche şi nouă – această operaţiune a condus nu numai la

schimbarea denumirii unităţilor cartografice de sol, ci uneori şi a limitelor unor unităţi

teritoriale de sol. Prin urmare, pentru foile de hartă mai vechi, în SIGSTAR-200 s-a

introdus varianta actualizată conform noii legende, şi nu varianta tipărită.

Datele cartografice s-au introdus în SIG prin două metode: (1) scanare-subţiere-

vectorizare, pentru foile de hartă elaborate în noua legendă şi la care au existat

originalele de editare ale hărţilor tipărite; (2) digitizare după un mylar (calc) elaborat

special, pentru foile care au necesitat actualizare conform noii legende, sau pentru

care nu a fost disponibil originalul de editare. După introducere şi construirea

topologiei, datele cartografice au fost transformate în coordonate Gauss-Krüger şi

stereo `70, pe elipsoid Krasovsky 1940, datum Pulkovo 1942.


Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat la

Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în scopul de a dispune de un

instrument care să ajute la implementarea strategiei de utilizare durabilă a resurselor

naturale, adresându-se atât decidenţilor de la nivel ministerial şi judeţean, cât şi

cercetătorilor (fig. 1.3).

Figura 1.3 Harta solurilor României la scara 1:200 000.


Modelul Digital de Teren (Shuttle Radar Topography

Mission – SRTM30) Pentru realizarea unui MDT de rezoluţie medie, utilizabil chiar pentru modelări hidrologice de

ordin general, s-a optat pentru corectarea modelului SRTM inițial cu pasul de 90 m. NASA

Shuttle Radar Topographic Mission (SRTM) este un proiect internaţional derulat de National

Imagery and Mapping Agency (NIMA) şi de NASA.

Acest Model Digital al Terenului (fig. 1.4) se apropie destul de mult de modelele realizate pe

baza hărţilor topografice detaliate şi poate fi utilizat pentru diferitele aplicaţii, dar şi ca suport

cartografic pentru hărţi la scări mai mari de 1:50 000

Figura 1.4. Modelul SRTM pentru România


Baza de date privind utilizarea terenurilor după metodologia FAO-LCCS

cunoscută ca harta LCCS – Land Cover Classification System sau Sistemul de

clasificare a acoperirii terenurilor (LCCS) a fost dezvoltat de către FAO şi UNEP şi

permite comparaţii ale claselor de acoperire a terenului fără a ţine cont de scară, tipul

de folosinţă, metoda de colectare a datelor sau localizarea geografică. Este un sistem

flexibil, aplicabil pe toate zonele climatice şi pe toate condiţiile de mediu, fiind

compatibil cu alte sisteme de clasificare (fig. 1.5)

Figura 1.5 Harta LCCS pentru România


Imagini satelitare constituite din ortfotoplanuri realizate în cadrul Agenţiei

Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acest tip de data a fost

realizat la scara 1:5000 şi cu rezoluţia de 50 cm, pentru întreaga ţară. În fig. 1.6

este prezentat un astfel de ortofotoplan pentru o zonă din judeţul Argeş.

Zborurile au fost efectuate în perioada 2003-2005

Figura 1.6 Ortofotoplan scara 1:5 000 în zona lacului de

acumulare Cerbureni, pe râul Argeş


Baza de date ale blocurilor fizice delimitate în sistemul IACS dezvoltată

odată cu momentul aderării la Uniunea Europeană.

• Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a realizat o serie de

activităţi pentru crearea LPIS, pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt

identificate blocurile fizice.

• S-a realizat prin crearea un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel

naţional.

• Aceste două tipuri de date (ortofoto şi blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem

de informaţii geografice (GIS). În plus, a fost realizată şi pre-identificarea

parcelelor agricole, fermierii înregistraţi în Registrul Fermelor primind

materiale grafice (ortofotoplanuri pe care sunt unic identificate blocurile

fizice) pe care şi-au localizat parcelele declarate în Registrul fermelor pe

acest material.

• Datele declarate de fermieri în cererea de plată sunt introduse în baza de

date IACS a cererilor. Suprafaţa agricolă a fiecărui bloc fizic este cunoscută

după încheierea procesului de digitizare, iar suma suprafeţelor parcelelor

declarate de fermieri în cadrul unui bloc fizic este comparată cu suprafaţa de

referinţă a blocului fizic.

• LPIS în România se bazează pe ortofotoplanuri şi Blocuri Fizice. Se

estimează că numărul de blocuri fizice necesar în România este 2-3

milioane, numărul mediu estimat de Blocuri fizice pe fiecare comună este

821, iar suprafaţa medie estimată pe Bloc Fizic este 6 ha


IV.1.2. Procedura de prelucrare a

datelor/informațiilor geografice în format digital

Metodologia de lucru elaborată a impus respectarea cu

strictețe a procedurii de prelucrare a datelor geografice

din format letric (pe hârtie) în formatul digital impus de

suita de programe utilizate în vederea realizării SIG.

Pașii procedurali care au fost parcurși au fost:

scanarea hărților/planurilor de pe formatul letric;

transferul/conversia datelor obținute în formatul

cerut de suita de programe folosite în prelucrarea,

construirea și dezvoltarea SIG

digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului

tematic (map layout)


Figura 1.7. Sursă de date primare în format analogic. Harta

unităților de sol teren UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.8.Geo-referențierea surselor de date primare. Raportarea imaginii la un sistem

de coordonate


Figura 1.9. Preluarea sursei de date și demararea dezvoltării SIG pentru scări de detaliu


Figura 1.10. Digitizarea hărții și atribuirea de informații bazei de date a SIG


IV.1.2.1 Scanarea hărților /planurilor de pe formatul letric

Această procedură a presupus utilizarea unui scanner de înaltă rezoluție,

care a făcut posibilă obținerea unor imagini raster cu o rezoluție de 600 dpi.

Procesul de scanare fost parcurs în trei etape:

pregătirea materialului în vederea scanării. Stratul tematic a fost

structurat in așa fel încât în momentul trecerii acestuia în dreptul

fotodiodelor să nu se obțină părți de imagine care ar putea introduce

erori, sau mai grav să nu ofere informații (materialul să fie blurat sau

alb/negru);

pregătirea datelor în vederea transferului din format letric în format digital.

S-a stabilit rezoluția materialul și formatul în care va fi înregistrat;

finalizarea procesului de scanare și vizualizarea/validarea imaginii obținute


IV.1.2.2 Transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de

suita de programe folosite în prelucrarea, construirea și dezvoltarea

SIG

Acest pas a ținut cont de trei aspecte deosebit de importante, și anume:

cât de mult timp necesită pregătirea datelor;

cât de mult timp necesită prelucrarea în vederea introducerii

datelor/atributelor;

în ce mod afectează gradul de acuratețe al datelor capturate în

procedeul anterior.

Având în vedere acuratețea informației furnizate și gradul mare de

conversie a informației (gradul de citire în mediul GIS/CAD) s-a ales un

format de compresie/arhivare cu o pierdere cât mai mică calitativă,

respectiv formatul TIFF


IV.1.2.3 Digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)

Acest proces a fost realizat prin metoda on screen, și a cuprins 2 etape,

deosebit de importante:

1) georeferențierea - în care imaginea scanată și comprimată a fost aliniată la un

sistem de coordonate, devenind o formă de date spațiale, prin raportarea la un

sistem de coordonte definit prin parametri cum sunt proiecția și punctul de origine.

Alinierea sau raportarea la sistemul de coordonate s-a realizat prin identificarea (sau

fixarea) a unor puncte a căror locație (longitudine/latitudine, coordonate rectangulare) au

fost stabilite cu acuratețe foarte ridicată. De asemenea foarte important a fost

desemnarea sistemul de proiecție în care a fost realizată harta anterior prelucrării prin

scanare și introducerii în programul de prelucrare a acesteia. Pentru România la ora

actuală se folosește din anul 1971 Proiecția Stereografică 1970 pe plan secant unic pe

elipsoidul Krasowski.

În definirea stratului de lucru al SIG dezvoltat pentru scări de detaliu 1:10 000/ 1:/5 000

au fost introduși următorii parametrii specifici proiecției Stereografice 1970:

Code: Stereo 70;

Description: Sistemul de proiecție Stereo 1970;

Coordinate System Type: Geodetic;

Datum: Pulkovo 1941;

Oblique: Stereographic;

Northing: 500 000 Easting: 500 000;

Projection Parameters - Origin latitude: 46d Origin longitudine: 25d;

Scale reduction: 0.9998


2) vectorizarea materialelor de lucru prin crearea unui strat de lucru (work layout) sau

coverage, transpus într-un format de date de tipul geodatabase care a implicat:

• o colecție de straturi tematice;

• stocarea într-un director coverage;

• crearea topologiei pentru poligon;

• introducerea și stocare atributelor în baza de date.

În această a doua etapă de lucru, căreia s-a alocat cel mai mult timp datorită gradului

mare de complexitate (scara 1:5 000), s-a utilizat funcția zoom din meniul Editing, lucru

care a permis trasarea poligoanelor conform delimitării făcute de pedologul din cadrul

OJSPA in momentul în care a fost realizată harta în format analitic (pe hârtie). Folosirea

funcției zoom în timpul digitizării/vectorizării și trasarea cât mai fidelă a curbelor/liniilor care

definesc poligonul a crescut gradul de acuratețe al datelor astfel obținute, principiul după

care s-a lucrat a fost cu cât zoom-ul este mai mare cu atât precizia vectorizării este mai

ridicată.

Alegerea reprezentării datelor în format vector a fost dată de larga paletă de utilizare în

mediile GIS, acest format fiind cel mai indicat pentru realizarea hărților tematice și, de

asemenea, reprezintă o sursă importantă de date pentru construirea altor categorii de date

spațiale, devenind astfel instrumentul ideal al autorităților în luare unor decizii, prin modul

de agregare al acestor (foarte convertibil) și timpul de răspuns la solicitare dată (foarte

redus).

Introducerea atributelor în câmpurile aferente poligoanelor a fost efectuată manual astfel

încât prin dublă verificare (a câmpului de lucru și a legendei) posibilitatea introducerii de

erori să fie cât mai scăzută.


Figura 1.11. Harta unităților de sol SIGSTAR 200+ din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.12. Baza de date a SIGSTAR 200+, aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.13. Harta unităților de sol SIGSTAR 5K din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.14. Baza de date a SIGSTAR 5K aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare


III.3.3 Rezultate și discuții

Din analiza comparativă a celor două baze de date luate în considerare (SIGSTAR 200+

vs. SIGSTAR 5K) reiese fără echivoc importanța pe care o au bazele de date pentru

scări de detaliu.

Densitatea foarte mare de poligoane, în cazul SIGSTAR 5K al UAT Homoroade de peste

10 ori mai mare, oferă informații cu privire la resursa de sol existentă ținând cont de

particularitățile specifice unităților de relief din cadrul UAT, și mai cu seamă de formele

de mezo și microrelief care se întâlnesc în teritoriu.

Structurarea și dezvoltarea acestui tip de SIG generează informații utile provenite din

surse de date primare, materiale care cuprind informații specifice teritoriului cartat, astfel

că elaborarea unui SIG pentru scări mari (1:10 000 sau 1:5 000) a implicat colaborarea

(chiar dacă nu în mod necesar directă) a specialiștilor în domeniul științei solului.

Sistemele informatice de acest tip, așa cum au fost construite bazele de date aferente,

posedă capacitatea de a integra pe viitor și alte tipuri de date, provenite din alte surse

conexe, de a putea analiza cantitativ și-n unele cazuri (cum este cazul bonitării) calitativ

resursele de sol/teren disponibile în agricultură, ceea ce permite o mai bună descriere a

realității comparativ cu alte baze de date dezvoltate la scării medii și mari.

Construirea și dezvoltarea SIG al resurselor de sol/teren pentru scări mari permite, pe

baza relațiilor, conexiunilor și topologiei specifice bazelor de date de acest fel, facilitarea

luării deciziilor în timpul cel mai redus și cu acuratețea cea mai mare.


Aplicațiile care se pot face pe baza SIG-ului dezvoltat asigură posibilitatea de a apela

la instrumentele și funcțiile de necesare pentru stocarea, analiza și afișarea

informațiilor despre sau anumite aspecte critice (spre exemplu ridicarea apei freatice,

sau extinderea deflației eoliene) pe suprafețe relativ mici, dar importante la nivel local,

cu ajutorul cărora putându-se lua decizii operționale într-o anumită arie a unității

administrative.

Componentele cheie ale acestui tip de SIG sunt la fel ca la majoritatea bazelor de date

interoperabile, și anume:

instrumente pentru introducerea și manipularea informațiilor geografice, economice;

sistem de gestiune a bazelor de date;

instrument care permite crearea de hărți utilizate pentru analiză, interogare,

cuplare;

generarea de grafice, rapoarte necesare factorilor de decizie;

prezintă o interfață grafică foarte practică utilizatorilor de nivel mediu


Figura 1.57. UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.58. Harta hipsometrică a UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.59. Harta unităților de sol SIGSTAR200K a UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.60. Harta unităților de sol SIGSTAR5K a UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.61. Harta folosinței terenurilor FAO-LCCS a UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Figura 1.62. Harta folosinței terenurilor LPIS-IACS a UAT Homoroade, jud. Satu Mare


Activitatea IV.2 Dezvoltarea unei interfețe prietenoase

pentru autoritățile publice centrale și locale în

vederea utilizării SIG realizate în proiect pentru

implementarea politicilor agricole și de mediu

În timpul acestei etape o parte din efortul echipei de lucru s-a îndreptat în

dezvoltarea unui website care să răspundă cerințelor proiectului, dar și să poată

oferi posibilitatea transferului de geodate – furnizarea de e-servicii pentru

potențialii utilizatori.

Ca atare pentru buna desfășurare a efortului tehnic, material și uman s-a ales

dezvoltarea website-ului în platforma suitei de programe Microsoft Office –

Publisher. Această alegere a ținut seama de structura informațională stabilă pe

care o oferă suita de programe Office furnizate de Microsoft prin programul

Publisher, ușurința și gradul mare de accesibilitate la platforma de internet prin

browser-ul internet explorer al companiei.

Acest lucru a putut permite realizarea de modificări la structură, legături

(hyperlink-uri) foarte rapide și ușor de realizat pentru echipa de lucru, evoluția site-

ului fiind foarte dinamică.


Structura website-ului a fost stabilită a avea 6 secțiuni de informații, după cum urmează:

pagina de start – INTRODUCERE –informații cu privire la beneficiar (în speță

Ministerul Agriculturii), denumirea proiectului, durata de desfășurare a acestuia, un scurt

intro prin care s-a avut în vedere ce și-a propus proiectul prin tema aleasă (fig.2.1.);

cea de-a doua secțiune – DESPRE –un rezumat al proiectului prin care să fie reliefată

importanța temei propuse și gradul de noutate pe care îl aduce acest proiect de

cercetare (fig.2.2.);

în a treia secțiune – OBIECTIVE - sunt prezentate obiectivele generale ale proiectului

ADER 12.2.1 (fig.2.3.);

a patra secțiune – RAPOARTE – găzduiește rapoartele fiecărei etape desfășurate,

acestea putând fi vizualizate, facilitând astfel accesul rapid la informație (fig.2.4.);

în cea de a cincea secțiune – SETURI DE DATE – sunt disponibile informațiile rezultate

din SIG dezvoltate in cadrul proiectului, acestea fiind stocate în formă livrabilă de hartă

sau baza de date de tipul fișier excel (fig.2.5).

Informațiile livrabile cuprind date cu privire la:

dispunerea fizico geografică, dimensiunea și localitățile care compun UAT-ul;

hipsometria (altitudinea absolută) a suprafeței UAT;

dispunerea spațială a unităților cartografice de sol din cadrul bazei de date de soluri

SIGSTAR200k și a SIGSTAR5K;

gradul de acoperire a terenurilor corespunzător bazei de date concepute după

metodologia FAO-LCCS;

folosința terenurilor agricole furnizate din baza de date a LPIS-IACS;

ultima secțiune – CONTACT – așa cum am denumit-o prezintă datele de contact la care

se pot obține informații cu privire la baza de date realizate în cadrul proiectului (fig.2.6).


Figura 2.1. Secțiunea 1 – INTRODUCERE – a website-ului Sistemului informatic geografic

al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-

LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice


Figura 2.2. Secțiunea 2 – DESPRE – a website-ului Sistemului informatic geografic al

resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-



Figura 2.3. Secțiunea 3 – OBIECTIVE – a website-ului Sistemului informatic geografic al




Figura 2.4. Secțiunea 4 – RAPOARTE – a website-ului Sistemului informatic geografic al




Figura 2.5. Secțiunea 5 – SETURI DE DATE – a website-ului Sistemului informatic geografic

al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-



Figura 2.5. Secțiunea 5 – CONTACT – a website-ului Sistemului informatic geografic al

resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS)

şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice


Activitatea IV.3 Diseminarea rezultatelor

În perioada 30 iun - 9 iulie, a fost organizată de către Surveying Geology Environment

Management (SGEM) Society cea de-a 18-a Geoconferință Internațională

Multidisciplinară, unde, în cadrul secțiunii Soluri și Ecosisteme Forestiere am participat cu

un articol.

Lucrarea prezentată a fost publicată în volumul editat cu acestă ocazie, acesta fiind

încadrat ISI Proceedings:

Dr. Andrei George Vrînceanu, Dr. Anca-Rovena Lăcătușu, Dr. Amelia Anghel, Irina

Moraru, Prof. Dr. Mihail Dumitru, 2018. The effects of the aridity phenomenon

intensification on the vegetal land cover in the Eastern Romanian Plain, 18th

International Multydisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2018, Conference

Proceedings volume 18, ISBN 978-619-7408-43-0, ISSN 1314-2704, DOI:

105593/sgem2018/3.2


În perioada 17-19 septembrie a anului în curs, la sediul Oficiului Județean pentru

Pedologie și Agrochimie Satu Mare, a avut loc o întâlnire de lucru cu specialiștii din

domeniul științe solului din cadrul oficiului județean la care au fost invitați și cei

din județul Maramureș.

La întâlnirea care a avut loc:

• au fost prezentate rezultatele proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al

resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor

(FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice”, în care s-au arătat

gradul mare de detaliere a informației pedologice, cât și acuratețea acesteia prin

georeferențiere.

• a fost demonstrat că prin acest mod de prelucrare a datelor de sol, utilizare a

terenurilor, a gradului de acoperire, crește capacitatea oficiilor pedologice de

furnizare de informații bazate pe e-servicii către autoritățile locale, județene și într-un

context mai larg a tuturor părților interesate, înclusiv fermierii din zona de acțiune a

celor două oficii județene Satu Mare, respectiv Maramureș.

• au fost dezbătute aspectele teoretice ale implementării metodologiilor de lucru, dar și

practice cu privire la modul de execuție a bazelor de date pe care le pot realiza,

pedologii și agrochimiștii din cadru OJSPA, fiind interesați de modul de transpunere a

informației cartografice din format letric pe suport digital dar și de modul de scanare,

georeferențiere și digitizare a materialelor în vederea dezvoltării bazelor de date

pentru diferitele scopuri și utilizări, a gestionării bazei de date și creșterea gradului de

complexitate prin introducerea de noi atribute (de genul, texturii solului, adâncime

apei freatice, eroziunea de suprafață, materialele parentale etc).


În perioada 12-13 octombrie 2018 geo-spatial.org, OSGeo România și Facultatea de

Geografie – Universitatea din București a organizat cea de-a XXIII-a ediție a

seminarului cu titlul „Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea

datelor geospațiale“. Evenimentul a fost dedicat prezentării beneficiilor tehnologiilor

geospațiale deschise și libere (în accepțiunea free and open source software).

Activitățile s-au desfășurat sub formă de prezentări orale și seminarii practice.

Prezentările cât și seminariile au avut ca obiectiv general detalierea modului în care

aplicațiile open source pot fi folosite în următoarele domenii:

Analiza și manipularea datelor geospațiale;

Geoprocesare;

Servicii WEBGIS;

Cartografie;

Cartografie istorică;

Teledetecție;

Date libere;

INSPIRE.

plan sectorial ader 2020 - madr.ro · proiectul ader 12.2.1/2015 –faza 4/2018 au fost derulate 3...

Documents