(fao-lccs) şi sistemul informatic geografic al … nationale/ader1221...date, conform planului de...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE,
AGROCHIMIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI – ICPA, BUCUREŞTI
Raport de cercetare
ADER 12.2.1. Sistem informatic geografic al resurselor de sol
armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor
(FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice
Etapa 3 „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol și
teren asociat blocurilor fizice din sistemul integrat de administrație
și control (IACS)”
Încheiat între
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
în calitate de ordonator de credite şi
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecţia
Mediului - ICPA Bucureşti
în calitate de executant
Contractul 12.2.1/2015
Faza 3
31 octombrie 2017
PROIECT ADER 12.2.1/2015
2
PROIECT ADER 12.2.1/2017
Etapa III „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol și teren asociat
blocurilor fizice din sistemul integrat de administrație și control (IACS)”
În cadrul actualei etape de execuție din cadrul proiectului ADER 12.2.1, au fost derulate 4
activităţi, toate aceste fiind în conformitate cu planul de realizare, și anume:
Activitatea III.1 Realizarea SIG al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din
sistemul IACS conform metodologiei elaborate în cadrul etapei II „Sistem Informatic
Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin luarea în considerare a
datelor privind acoperirea terenurilor” aferente Activității II.3 “Elaborarea metodologiei
pentru cuplarea datelor georeferențiate din SIG realizat în Activitatea II.1 cu datele din
blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS)”;
Activitatea III.2 Elaborarea metodologiei privind dezvoltarea SIG al resurselor de sol și
acoperire a terenurilor cu informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea
politicilor agricole comunitare (PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice
asupra agriculturii;
Activitatea III.3 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru
resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000);
Activitatea III.4 Diseminarea rezultatelor.
Obiectivele acestei etapei au fost:
Cuplarea datelor georeferenţiate din SIGSTAR200+ cu datele din blocurile fizice
delimitate în sistem IACS. Aceasta s-a realizat în cadrul activității III.1 “Realizarea SIG
al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din sistemul IACS conform
metodologiei elaborate în cadrul etapei II „Sistem Informatic Geografic (SIG) al
resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin luarea în considerare a datelor privind
acoperirea terenurilor” aferente Activității II.3 “Elaborarea metodologiei pentru cuplarea
datelor georeferențiate din SIG realizat în Activitatea II.1 cu datele din blocurile fizice
delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS)”;
Elaborarea metodologiei de agregare a informaţiilor geo-referenţiate de sol cu
informaţii din alte surse. Acest obiectiv a fost realizat în cadrul activității III.2
“Elaborarea metodologiei privind dezvoltarea SIG al resurselor de sol și acoperire a
terenurilor cu informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole
comunitare (PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii”;
PROIECT ADER 12.2.1/2015
3
Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic pentru resursele de sol la nivel de UAT la
scări mari SIGSTAR10K, SIGSTAR5K. s-a realiza în Activitatea III.3 “Dezvoltarea SIG
la nivelul selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru resursele de sol scara 1:10 000 (1:5
000)”;
Diseminarea rezultatelor a fost realizată în cadul activității III.4 Diseminarea
rezultatelor
Introducere
In agricultura modernă, pe plan internațional, nivelul actual al informațiilor acumulate
de-a lungul timpului a determinat necesitatea dezvoltării unor sisteme informatice geografice
(SIG) ale diferitelor resurse, îndeosebi cele privind resursele de apă, sol, folosința terenurilor,
gestionarea fluxurilor de intrări/ieșiri (input/output) în cadrul agrosistemelor bioproductive,
aceste SIG constituindu-se ca instrumente în Sistemele Suport Decizii (SSD).
Pe parcursul activităților derulate în cadrul etapelor anterioare I “Evaluarea surselor de
date privind solul şi utilizarea terenurilor şi a compatibilităţii dintre straturile de informaţii” și II
“Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol 1:200 000 îmbunătățit prin luarea în
considerare a datelor privind acoperirea terenurilor” s-au realizat medotodologii specifice care
au vizat agregarea informațiilor geo-referențiate de sol din baza de date de sol SIGSTAR 200,
corelarea informaţiilor referitorare la datele privind utilizarea terenurilor realizată după
metodologia FAO-LCCS, dar și cuplarea datelor geo-referențiate cu baza de date privind
blocurile fizice delimitate în Sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS).
În această etapă de execuţie a proiectului, conform planului de realizare, s-a urmărit
dezvoltarea unui sistem informatic al resurselor de sol (SIGSTAR200+) cu informațiile generate
de datele din baza de date a Sistemului Integrat de Administrație și Control. Acest lucru va
permite creșterea acurateții deciziilor în stabilirea diferitelor scheme de plată către fermieri, cum
sunt: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plățile naționale directe complementare
(CNDP), plăți către zonele desemnate cu constrângeri naturale, plăți pentru implementare și
susținerea măsurilor de agromediu (GAEC), diferitele plăți tranzitorii.
Odată cu procesul de reformă fundamentală a Politici Agricole Comune, conceput încă
din anii 2003 – 2004 și implementată definitiv până în anul 2013, schemele de finanțare către
agricultură au urmărit decuplarea totală a subvențiilor de producție (prin introducerea schemei de
plată unică pe exploatație), sprijinul comunitar nemai fiind indreptat către controlul ofertei, ci s-a
instituit de atunci scheme de plăți și subvenții spre aplicarea unor metode sănătoase de producție
agricolă, protecția mediului ca răspuns la utilizarea nesustenabilă a resurselor în contextul
PROIECT ADER 12.2.1/2015
4
schimbărilor climatice globale și programe de dezvoltare rurală. Așa se face că odată cu intrarea
țării noastre în Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) a coincis cu planul acesteia pentru perioada
2007 – 2013, s-au elaborat măsuri în sprijinul acestei reforme prin realizarea Planului Național
pentru Dezvoltare Rurală (2007 -2013 ulterior fiind dezvoltat, realizat și implementat cel de-al
doilea pentru perioada 2014-2020). Alinierea la standardele impuse și implementarea politicilor
UE în România (desemnarea zonelor cu constrângeri, desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați
provenite din surse agricole etc.) a fost posibilă prin creare de metodologii care să fundamenteze
aplicarea corectă a acestora. De aceea este necesară eloborarea de metodologii care să cuprindă
informații, criterii, indicatori etc., cât mai complexi care să rafineze cât mai mult nivelul de
implementare a deciziilor care ar putea fi luate, atât la nivel national, regional, local sau
monitorizarea lor.
Dezvoltarea unor sisteme de date geo-referențiate cu înaltă acuratețe
(SIGSTAR10K/SIGSTAR5K), care să furnizeze informații cu privire la specificul local vine în
sprijinul fundamentării și aplicării cât mai apropiat de nevoiel specifice a politicilor privind
subvențiile și schemele de plăți necesare în agricultură, a celor privind eco-condiționalitatea și de
dezvoltare rurală. Totodată vine în sprijinul aplicării în țara noastră a Directivei INSPIRE, prin
care se dorește dezvoltarea de proceduri şi metode noi în ceea ce privește colectare şi gestionare
a datelor, evaluarea și control al calităţii acestora, de armonizare a transferului de informaţii
anterioare perioadei digitale, adică transpunerea din format analog/letric către baze de date
electronice georeferenţiate.
Activitatea III.1 Realizarea SIG al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din
sistemul IACS conform metodologiei dezvoltate în Activitatea II.3
Dezvoltarea sistemului informatic geografic care să cupleze informațiile din
SIGSTAR200+ cu cele privind geo-datele din sistemul informatic al IACS a fost posibilă prin
realizarea în faza anterioară (a II-a) a a metodologiei de cuplare a datelor din cele două baze de
date, conform planului de realizare al proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS)
şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice”.
Rezultatul acestei proceduri de cuplare și armonizare a datelor din cele două baze de date
a fost de a dezvolta un sistem informatic geografic integrat care să furnizeze informații
georeferențiate la nivel de bloc fizic pentru întreg teritoriul României. Această bază de date va
putea fi utilizată de către autoritățile centrale sau regionale în vederea adoptării deciziilor politice
PROIECT ADER 12.2.1/2015
5
de la nivel național până la nivel local, specific pentru fiecare fiecare bloc fizic, putându-se
urmării calitatea terenurilor agricole, cuantificarea factorilor restrictivi care conduc la degradarea
solului, evaluarea intensității și extinderii a diferitelor procese de degradare, promovarea unor
politici conforme cu cele GAEC, în care se poate introduce specificul local în dezoltarea unei
agriculturi durabile.
La realizarea acestui principal obiectiv al etapei III „Sistem Informatic Geografic (SIG) al
resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din sistemul integrat de administrație și control
(IACS)” au fost avute în vedere:
- corelarea și actualizarea informațiilor cuprinse în cele două baze de date prin
coroborarea acestora cu alte hărți. Acest lucru a permis dezvoltarea unui SIG care să
includă întreaga informație accesibilă din diferite baze de date utilizate în cadrul
cuplării;
- elaborarea, dezvoltarea și validarea funcțiilor de pedotransfer pentru estimarea unor
atribute neexistente inițial;
- generarea de hărți și situații statistice cu suprafețe privind resursele de sol și teren
care au rezultat din cuplarea bazelor de date SIGSTAR200+ și IACS, zonarea pentru
diferitele folosințe agricole;
- armonizare informației (a atributelor) georefențiate pentru a facilita acest sistem
informatic într-un instrument al sistemelor suport decizie.
III.1.1 Materiale și metoda de realizare a SIG
Pentru realizarea sistemului informatic geografic al resurselor de sol și teren asociat
blocurilor fizice din sistemul IACS au fost utilizate ca principală sursă de informații. următoarele
baze de date geo-referențiate:
baza de date a hărții solurilor României – SIGSTAR 200+, scara 1: 200 000;
baza de date a sistemului Integrat de Administrația și Control (IACS), conform
sistemului unic de identificare a parcelelor agricole (LPIS).
La cele două baze de date menționate mai sus, în vederea stabilirii cu acuratețe a
atributelor introduse în sistem, s-au mai adăugat:
modelul digital al terenului (Shuttle Radar Topography Mission – SRTM 90);
harta unităților administrative ale României la nivel de sat, comună, oraș și
municipiu (Nomenclature of territorial units for statistics – NUTS 5).
Metoda de realizare a cuplării bazelor de date a respectat întrutotul metodologia pentru
cuplarea datelor georeferențiate din SIGSTAR 200+ cu datele din blocurile fizice delimitate în
PROIECT ADER 12.2.1/2015
6
cadrul sistemului IACS prin care s-a dorit caracterizare cât mai complexă a fiecărui poligon ce
compune baza de date, atribuindu-li-se o descriere singulară exhaustivă raportată la unitatea de
sol și blocul fizic aferent. Acest lucru a fost posibil prin respectarea pașilor metodologiei de
cuplare, după cum urmează:
crearea unei baze de date multiparametru care a înglobat informații corelate din
cele patru strate tematice cu informații specifice (SIGSTAR 200+, baza de date
IACS, NUTS5 și SRTM90);
delimitarea conturului de lucru conform stratului tematic NUTS5;
crearea unei structuri de lucru map layout prin rularea în cadrul suitei de
programe ArcGIS, iar cu ajutorul funcțiilor din meniul ArcGIS Geoproccesing
(crop function) pe baza conturului stratului tematic NUTS5 s-au delimitat
celelalte teme (hărți) luate în lucru: harta de sol SIGSTAR 200+ și baza de date a
blocurilor fizice IACS;
prin corespondență în urma suprapunerii celor două teme de lucru – harta
resurselor pedologice respectiv baza de date IACS, fiecărui poligon iau fost
atribuite unul sau mai multe tipuri de sol, in funcție de mărimea acestuia.
Atribuirea a fost făcută automat, fiind standardizată prin aplicarea regulilor
topologice în cazul entităților vectoriale de tip poligon, excepție fiind acele cazuri
în care s-au folosit raționamente de tip expert, prin care noului poligon rezultat in
urma agregării ia fost alocat un tip de sol ținându-se seama de utilizarea principală
a terenurilor din cadrul blocului fizic, la care s-a adăugat informațiile topometrice
și de pantă provenite din stratul tematic al modelului digital de teren SRTM90.
au existat situații când în urma rulării funcției Geoproccesing, poligonului nou
rezultat nu a fost posibilă atribuirea automată a unui tip sau asociații de sol/uri,
unității cartografice fiindu-i atribuite pe baza procentului pe care il are in poligon,
mai multe tipuri de soluri, cu respectarea algoritmului mediei ponderate a
acestuia;
fiecărui poligon îi sunt atribuite în baza de date rezultată informații cu privire la
modul și distribuția utilizării terenurilor agricole din sistemul IACS corelat cu
harta pedologică SIGSTAR 200+;
Prin crearea modelului automat de cuplare a celor două baze de date s-au corelat
atributele poligoanelor, fiindu-le asociate tipurile sau asociațiile de soluri în raport cu modul de
folosință a terenurilor.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
7
III.1.2 Rezultate și discuții
Având în vedere complexitatea foarte ridicată a bazelor de date utilizate (pot spune nr
poligoanelor) au fost necesari o seamă de pași preliminari rulării la scara întregii țări. În prealabil
a fost rulată o secvență la scară mare care să poată permite identificare cât mai bună a cuplării
atributelor constitutive ale celor două baze de date. Această rulare la scară mare (1:5 000) a
permis verificarea și validarea suprapunerii dintre straturile tematice necesare cuplării datelor și
dezvolării sistemului informatic geografic al resurselor de sol și teren cu datele din blourile
fizice, cu cele din harta unităților administrative ale României (NUTS5).
Prin analizarea noului strat tematic rezultat s-a putut observa că în cazul exemplului de
detaliu, gradul de acoperire cu informații este foarte mare, în cadrul hărții generate, ca și de altfel
în baza de date nou creată, neexistând poligoane fără atribute, respectiv fără informații, baza de
date nou creată având astfel parametrii constructivi validați prin scara de detaliu mare (1: 5 000).
Entitățile vectoriale ale bazei de date dezvolate prin cuplarea celor două surse sunt
reeprezentate într-un număr mult mai mare, fapt care a generat un grad de detaliere a hărții
resurselor de sol în raport cu folosința terenurilor, în acest sens putându-se enumera atribuirea
noilor poligoane rezultate în urma scindării survenite prin suprapunerea stratului IACS a unor
informații cu privire la solurile specifice din zona pajisitilor și pășunilor permanente, din vii etc.
Deosebit de important este faptul că în cazul poligoanelor aflate în vecinătatea limitei blocurilor
fizice s-a constatat o creștere a gradului de detaliere a hărții de soluri prin suprapunerea și
cuplarea de atribute (pășune folosință primară/teren arabil, pășune folosință secundară/teren
arabil, livezi/teren arabil, vii/teren arabil etc.).
Sistemul informatic geografic a fost realizat conform metodologiei elaborate în Activitate
II.3, a fost validat pentru întreaga suprafață a țării, în conformitate cu condițiile de relief,
pedodiversitatea lanshaftului și modul de utilizare al terenurilor, fiind dezvoltat pentru putea fi
reprezentativ la nivel de țară, regiune, județ la scară medie, respectiv 1:200 000.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
8
Figura 1.1. Cuplarea stratelor tematice ale SIGSTAR 200+ cu blocurile fizice delimitate în sistemul IACS, prin rularea la nivel de județ.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
9
Figura 1.2. Cuplarea bazelor de date ale SIGSTAR 200+ cu blocurile fizice delimitate în sistemul IACS, prin rularea la nivel de județ.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
10
Figura 1.3. Cuplarea stratelor tematice ale SIGSTAR 200+ cu blocurile fizice delimitate în sistemul IACS, prin rularea la nivel de detaliu, com.
Homoroade, jud, Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
11
Figura 1.3. Cuplarea bazelor de date ale SIGSTAR 200+ cu blocurile fizice delimitate în sistemul IACS, prin rularea la nivel de detaliu, com.
Homoroade, jud, Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
12
Activitatea III.2 Elaborarea metodologiei privind dezvoltarea SIG al resurselor de sol și
acoperire a terenului cu informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea
politicilor agricole comunitare (PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice
Dezvoltarea tehnologică fără precedent din ultimele decenii, au făcut posibilă colectarea
pe scară largă a diferite seturi de informații, care în timp au devenit date georeferenţiate pentru a
fi utilizate în agricultură sau în alte domenii limitrofe acesteia, cum ar fi protecţia mediului (date
de geologie, sol, teren, climă, utilizarea şi acoperirea terenurilor, hidrografie). Dezvoltarea
informaticii şi, implicit, a Sistemelor Informatice Geografice (SIG) a impus în primul rând
creşterea acurateţii datelor existente, standardizarea informaţiilor, precum şi prelucrarea
complexă a datelor spaţiale pentru a veni în sprijinul tuturor părților interesat, dar cu toate
acestea, o mare parte din aceste tipuri de date sunt dificil de obţinut, de înţeles şi de folosit în
absența unor metodologii clare de tipul following steps. De aceea, disponibilitatea şi
accesibilitatea geo-datelor a devenit o necesitate pentru domeniul agriculturii, respectiv pentru
instituțiile, autoritățile și organismele publice sau private de la diferite niveluri administrative
interesate în fundamentarea, implementarea și monitorizarea politicilor agricole comunitare, dar
și în cazul problemelor de mediu care interferează acestă activitate. În contextul gestionării cât
mai durabile a resurselor de sol și a terenurilor agricole, acest tip de informaţii sunt esenţial a fi
organizate pentru evaluarea şi protecţia resurselor naturale legate atât de producţia agricolă cât şi
în ceea ce privește securitatea alimentară în contextul tot mai nefavorabil al schimbărilor
climatice pe care îl traversăm de câteva decenii.
III.2.1 Definirea scopului privind proiectarea – dezvoltarea unui SIG al resurselor
de sol teren.
Principalul element pe care se va baza viitoarea bază informațională disponibilă cu geo-
date referențiate îl reprezintă transformarea actualului sistem bazat pe date analogice (greoi și
ineficient) într-un instrument de sprijin suport decizii (SSD) dintru-un sistem informatic care să
poată permită cuplare informațiilor georeferențiate care vin în sprijinul fundamentării politicilor
agricole.
Modelul conceptual trebuie să țină seama că odată creată baza de date ea va fi utilizată de
cât, sau va furniza informații către, mai multe instituții și organisme (ministere, agenții
guvernamentale etc.), fiecare având funcții specifice legate direct de domeniul său de activitate.
În calitatea de dezvoltator al acestor tipuri de sisteme informatice, instituția care va
construi aceste baze de geo-date, va trebui să aibă în vedere multitudinea de solicitări venite din
parte autorităților în funcție de gradul de detaliere a informației, după cum urmează:
PROIECT ADER 12.2.1/2015
13
furnizarea de e-servicii în domeniul fundamentării politicilor agricole comunitare și a
planului de măsuri de răspuns la impactul schimbărilor climatice către decidenții de nivel
superior (de regulă ministere și agenții în subordinea Guvernului) în vederea stabilirii
deciziilor strategice pe termen mediu și lung, bazate pe rapoarte la cerere (specifice
pentru un domeniu dat) sau cele de predicție;
transmiterea de informații către factorii de nivel mediu (agenții, administrații, autorități
regionale sau județene, institute etc.) în vederea implementării deciziilor luate și
monitorizarea acestora, necesare pentru realizarea planurilor strategice și bazate pe
rapoarte la cerere și periodice;
furnizarea de informații detaliate către utilizatorii finali (autorități județene și locale,
institute, alte organisme de interes public) care să poate pună în practică deciziile
strategice (de nivel superior) și tactice (de nivel mediu) prin intermeniul rapoartelor de
detaliu care să stea la baza deciziilor operaționale (de nivel inferior).
III.2.2 Stabilirea obiectivelor SIG al resurselor de sol și acoperire a terenului cu
informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole comunitare
(PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice
Toți solicitanții/beneficiarii de informații își doresc accesul la informația dorită în timpul
cel mai scurt, să aibă un grad foarte mare de acuratețe și să fie recepționată cu costuri financiare
cât mai mici. Acest lucru teoretic este posibil prin crearea unui SIG bazat pe un model de date
flexibil și robust, asemeni unui sistem deschis și independent de erorile generate de
compomentele software sau hardware, care să înglobeze date cât mai multe și diverse care cu
ajutorul funcțiilor de analiză să genereze informații spațiale cât mai reale raportate la cazul in
sine.
Succesul în dezvoltarea orcărui SIG al resurselor de sol și acoperire a terenului cu
informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole comunitare (PAC) și
evaluarea impactului schimbărilor climatice va depinde de capacitatea modelului conceptual de
organizare a datelor și a modului de armonizare și cuplare a datelor, precum și conversia prin
intermediul funcțiilor de analiză a geo-datelor introduse în baza de date.
Indiferent de domeniul de utilizare, dezvoltarea SIG va trebui să aibă ca obiective
specifice:
creare de baze de date cu un grad ridicat de acuratețe, up-gradarea prin cuplarea
de date noi și conversia eficientă a acestora – funcții executate rapid;
obținerea informațiilor dorite cu minimum de resurse utilizate – economicitate;
PROIECT ADER 12.2.1/2015
14
introducerea și stocare în baza de date a atributelor valide, nealterate de cuplarea
sau armonizarea cu structura GIS prin manipulare – securitarea informației;
existența unui sistem de gestiune și administrare a bazelor de date îndiferent de
utilizatori – protecția datelor;
conformitatea cu unele aspecte din cadrul legislativ al statului – cum ar fi legea
drepturilor de autor, legea secretului de stat, legea cadastrului etc.
III.2.3 Etapele dezvoltării SIG al resurselor de sol și acoperire a terenului cu
informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole comunitare
(PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice
Inițerea, conceperea, construcția și dezvoltarea SIG al resurselor de sol și acoperire a
terenului cu informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole
comunitare (PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice respectă în principi, orcărui
sistem informatic, medotologia de elaborare respectând următoarele etape:
definirea cerințelor și stabilirea funcțiilor pentru care va fi dezvoltat SIG. În
cadrul acestei etape se va avea în vederea specificitatea bazei de date în raport cu
cerințele sau așteptările utilizatorului final al informației, pe baza cărora se vor
stabilii caracteristicile cantitative și calitative ale SIG-ului, estimându-se volumul
de date care vor fi cuplate.
alegerea și achiziționarea echipamentelor hardware și produselor software
(programe) care să permită operatorului îndeplinirea în condiții de maximă
eficiență atuturor funcțiilor pentru care a fost dezvoltat SIG;
proiectarea și achiziția informațiilor în cadrul bazei de date a SIG, acest lucru se
va face prin alegerea sistemului de coordonate (în general STEREO 1970, uneori
utilizându-se și WGS84);
personalizarea bazelor de date ale diferitelor strate tematice în funcâie de
cerințele specifice pentru care a fost dezvoltată aplicația;
gestiunea bazei de date care este deosebit de importantă după introducerea,
cuplarea sau generarea de noi, date pentru a răspunde nevoilor ulterioare
indiferent de operatorul care exploatează SIG;
exploatarea sistemul SIG, această etapă are un caracter permanent fiind necesare
trei direcții în acest sens, și anume: actualizarea bazei de date, analiza spațială a
datelor și realizarea rapoartelor (materialelor) sub formă grafică sau tabelară.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
15
Activitatea III.3 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru
resursele de sol scara 1:10 000 (1:5 000).
Sistemele Informatice Georgrafice reprezintă o tehnică de lucru tot mai des utilizată în
lumea contemporană, atât în domeniul cercetărilor teoretice dar mai cu seamă în foarte multe
activităţi practice, cu arii de interes extrem de largi: cartografiere de înaltă acurateţe,
managementul terenurilor şi al resurselor naturale, dezvoltarea şi planificarea mediului etc.
Aceste sisteme informatice permit combinarea de componente informaţionale de diferite tipuri
(cifre, imagini - ortofotoplanuri, hărţi etc.) şi raportarea la coordonate geografice devenind astfel
informaţii complexe referenţiate spaţial - geo-date, utilizate prin intermediul componentelor
hardware (unităţi PC, PDA, GPS etc.) şi software (produse informatice ARC/INFO, ArcGIS,
GRASS etc.) și coordonate de componenta umană.
Pe plan internaţional, se prevede o implicare tot mai mare a tehnicilor GIS în
managementul informaţiei, ţările Uniunii Europene şi, mai ales, S.U.A. utilizând deja asemenea
tehnici în diferite domenii de activitate: agricultură, cartografie, conservarea şi protecţia
mediului, geologie, administraţie locală, sociologie, sănătate, resurse naturale, oceanografie,
planificare teritorială etc.
În comparaţie cu alte ţări europene, România prezintă un decalaj semnificativ în privinţa
centralizării informaţionale şi a accesului la informaţie. Crearea unui sistem informatic geografic
presupune tocmai accesul la informaţii de calitate şi actualizate. Pe de altă parte, există domenii
sectoriale, mai ales în agricultură, în care, practic nu există informaţie suficientă, pentru cea mai
mare parte a teritoriului României neexistând încă hărţi digitale tematice la scări mari (sub 1 :
200.000), ceea ce crează probleme serioase în structurile administrative la nivel regional şi local,
cât şi publicului larg (fermieri, grupri de iniţiativă locală, studenţi etc.). Disponibilitatea
informaţiilor referenţiate spaţial, ca și accesibilitatea lor sunt de foarte mare importanţă pentru
evaluarea calitativă şi cantitativă a resurselor naturale în vederea protecţiei producţiei agricole şi
a securităţii agro-alimentare.
Această activitate a proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al resurselor
de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi
sistemul informatic geografic al blocurilor fizice” și-a propus să răspundă nevoii de conservare şi
valorificare în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor şi cartării resurselor
de sol prin dezvoltarea unui GIS unitar al resurselor de sol care, prin inventarierea informaţiilor
deja existente de sol şi acoperire a terenurilor (aflate pe suport electronic/digital sau
letric/analog), compatibilizarea şi standardizarea datelor, să crească acurateţea datelor existente
în vederea creşterii gradului de prelucrare complexă a datelor.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
16
III.3.1 Achiziția datelor primare necesare în acord cu obiectivul a fi realizabil.
In cadrul metodologiei de lucru, elaborate în cadrul Activității II.4 “Elaborarea
metodologiei unitare la nivelul țării de transpunere în format digital a hărților de sol scara 1:10
000 (1:5 000) realizate de oficiile județene pentru pedologie și agrochimie (OSPA) pentru
terenurile agricole la nivel de unitate administrativ teritorială (UAT)”, precizam că este
importantă precizarea obiectivului proiectului SIG şi tipurile de rezultate care vor fi transmise
către beneficiar, respectiv în cazul acesta în instrumente ale sistemelor de suport decizie - SSD.
Principalele surse de date care au fost utilizate în vederea realizării obiectivului propus au
fost:
- hărțile unităților de sol –teren în format pe hârtie, realizate de către OJSPA în cadrul
Sistemului național de monitorizare sol – teren pentru agricultură;
- imagini satelitare constituite din ortfotoplanuri;
- modelul digital de teren cu pasul de 30 m (Digital Terrain Model – DTM30);
- modelul digital al terenului (Shuttle Radar Topography Mission – SRTM 90)
- harta topo a României scara 1:25 000;
- harta unităților administrative ale României;
- harta blocurilor fizice delimitate în sistemul IACS.
Dezvoltarea sistemului informatic SIGSTAR 10K / SIGSTAR5K trebuie să fie realizată
valorificând toate resursele existente, pe baza unei analize riguroase a conținutului acestora, dar
și a costurilor care le implică, urmărind asigurarea unui standard de înaltă acuratețe a informației.
Fiecare sursă de date a presupus în prealabil verificarea și validarea acestora în situații
date, prin rularea acestor în cadrul mai multor aplicații, astfel ca fiecare în parte să constituie o
informație veridică organizată într-o structură specifică (pe hârtie sau digital).
III.3.2 Procedura de prelucrare a datelor/informațiilor geografice în format digital.
Metodologia de lucru elaborată a impus respectarea cu strictețe a procedurii de prelucrare
a datelor geografice din format letric (pe hârtie) în formatul digital impus de suita de programe
utilizate în vederea realizării SIG.
Pașii procedurali care au fost parcurși au fost:
scanarea hărților/planurilor de pe formatul letric;
transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de suita de programe folosite în
prelucrarea, construirea și dezvoltarea SIG
digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout).
PROIECT ADER 12.2.1/2015
17
Figura 3.1. Sursă de date primare în format analogic. Harta unităților de sol teren UAT
Homoroade, jud. Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
18
Figura 3.2.Geo-referențierea surselor de date primare. Raportarea imaginii la un sistem de coordonate.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
19
Figura 3.3. Preluarea sursei de date și demararea dezvoltării SIG pentru scări de detaliu.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
20
Figura 3.4. Digitizarea hărții și atribuirea de informații bazei de date a SIG.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
21
III.3.2.1 Scanarea hărților /planurilor de pe formatul letric
Această procedură a presupus utilizarea unui scanner de înaltă rezoluție, care a făcut
posibilă obținerea unor imagini raster cu o rezoluție de 600 dpi.
Procesul de scanare fost parcurs în trei etape:
o pregătirea materialului în vederea scanării. Stratul tematic a fost structurat in așa
fel încât în momentul trecerii acestuia în dreptul fotodiodelor să nu se obțină părți
de imagine care ar putea introduce erori, sau mai grav să nu ofere informații
(materialul să fie blurat sau alb/negru);
o pregătirea datelor în vederea transferului din format letric în format digital. S-a
stabilit rezoluția materialul și formatul în care va fi înregistrat;
o finalizarea procesului de scanare și vizualizarea/validarea imaginii obținute.
III.3.2.2 Transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de suita de programe
folosite în prelucrarea, construirea și dezvoltarea SIG
Acest pas a ținut cont de trei aspecte deosebit de importante, și anume:
cât de mult timp necesită pregătirea datelor;
cât de mult timp necesită prelucrarea în vederea introducerii datelor/atributelor;
în ce mod afectează gradul de acuratețe al datelor capturate în procedeul anterior.
Având în vedere acuratețea informației furnizate și gradul mare de conversie a
informației (gradul de citire în mediul GIS/CAD) s-a ales un format de compresie/arhivare cu o
pierdere cât mai mică calitativă, respectiv formatul TIFF.
III.3.2.3 Digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)
CeL de-al treilea pas în cadrul procedurii de lucru la constituit digitizarea informației
rezultate în urma scanării. Acest proces a fost realizat prin metoda on screen, adică direct pe
calculator. Organizarea datelor într-un GIS prin procedeul mai amplu al digitizării a cuprins 2
etape, deosebit de importante:
1. georeferențierea a presupus etapa de lucru în care imaginea scanată și comprimată a fost
aliniată la un sistem de coordonate. În acestă etapă imaginea a devenit o formă de date spațiale,
întrucât aceasta a fost raportată la un sistem de coordonte definit prin parametri cum sunt
proiecția și punctul de origine.
Alinierea sau raportarea la sistemul de coordonate s-a realizat prin identificarea (sau
fixarea) a unor puncte a căror locație (longitudine/latitudine, coordonate rectangulare) au fost
stabilite cu acuratețe foarte ridicată. De asemenea foarte important a fost desemnarea sistemul de
PROIECT ADER 12.2.1/2015
22
proiecție în care a fost realizată harta anterior prelucrării prin scanare și introducerii în programul
de prelucrare a acesteia. Pentru România la ora actuală se folosește din anul 1971 Proiecția
Stereografică 1970 pe plan secant unic pe elipsoidul Krasowski.
În definirea stratului de lucru al SIG dezvoltat pentru scări de detaliu 1:10 000/ 1:/5 000
au fost introduși următorii parametrii specifici proiecției Stereografice 1970:
Code: Stereo 70;
Description: Sistemul de proiecție Stereo 1970;
Coordinate System Type: Geodetic;
Datum: Pulkovo 1941;
Oblique: Stereographic;
Northing: 500 000 Easting: 500 000;
Projection Parameters - Origin latitude: 46d Origin longitudine: 25d;
Scale reduction: 0.9998
2. vectorizarea materialelor de lucru prin crearea unui strat de lucru (work layout) sau
coverage, transpus într-un format de date de tipul geodatabase care a implicat:
o colecție de straturi tematice;
stocarea într-un director coverage;
crearea topologiei pentru poligon;
introducerea și stocare atributelor în baza de date.
În această a doua etapă de lucru, căreia s-a alocat cel mai mult timp datorită gradului
mare de complexitate (scara 1:5 000), s-a utilizat funcția zoom din meniul Editing, lucru care a
permis trasarea poligoanelor conform delimitării făcute de pedologul din cadrul OJSPA in
momentul în care a fost realizată harta în format analitic (pe hârtie). Folosirea funcției zoom în
timpul digitizării/vectorizării și trasarea cât mai fidelă a curbelor/liniilor care definesc poligonul
a crescut gradul de acuratețe al datelor astfel obținute, principiul după care s-a lucrat a fost cu cât
zoom-ul este mai mare cu atât precizia vectorizării este mai ridicată.
Alegerea reprezentării datelor în format vector a fost dată de larga paletă de utilizare în
mediile GIS, acest format fiind cel mai indicat pentru realizarea hărților tematice și, de
asemenea, reprezintă o sursă importantă de date pentru construirea altor categorii de date
spațiale, devenind astfel instrumentul ideal al autorităților în luare unor decizii, prin modul de
agregare al acestor (foarte convertibil) și timpul de răspuns la solicitare dată (foarte redus).
Introducerea atributelor în câmpurile aferente poligoanelor a fost efectuată manual astfel
încât prin dublă verificare (a câmpului de lucru și a legendei) posibilitatea introducerii de erori să
fie cât mai scăzută.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
23
Figura 3.5. Harta unităților de sol SIGSTAR 200+ din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
24
Figura 3.6. Baza de date a SIGSTAR 200+, aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
25
Figura 3.7. Harta unităților de sol SIGSTAR 5K din cadrul UAT Homoroade, jud. Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
26
Figura 3.8. Baza de date a SIGSTAR 5K aferente UAT Homoroade, jud. Satu Mare.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
27
Figura 3.9. Harta unităților de sol SIGSTAR 200+ din cadrul UAT Seini, jud. Maramureș.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
28
Figura 3.10. Baza de date a SIGSTAR 200+ aferente UAT Seini, jud. Maramureș.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
29
Figura 3.11. Harta unităților de sol SIGSTAR 5K din cadrul UAT Seini, jud. Maramureș.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
30
Figura 3.12. Baza de date a SIGSTAR 5K, aferente UAT Seini, jud. Maramureș.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
31
III.3.3 Rezultate și discuții
Din analiza comparativă a celor două baze de date luate în considerare (SIGSTAR 200+
vs. SIGSTAR 5K) reise fără echivoc importanța pe care o au bazele de date pentru scări de
detaliu.
Densitatea foarte mare de poligoane, în cazul SIGSTAR 5K al UAT Homoroade de peste
10 ori mai mare; oferă informații cu privire la resursa de sol existentă ținând cont de
particularitățile specifice unităților de relief din cadrul UAT, și mai cu seamă chiar în unele
cazuri de formele de mezo și microrelief care se întâlnesc în teritoriu.
Structurarea și dezoltarea acestui tip de SIG generează informații utile provenite din surse
de date primare, materiale care cuprind informații specifice teritoiului cartat. Prin aceasta se
poate spune că elaborarea uni SIG pentru scări mari (1:10 000 sau 1:5 000) a implicat
colaborarea (chiar dacă nu directă și desfășurată într-un timp dat) a specialiștilor în domeniul
științei solului.
Sistemele informatice de acest tip, așa cum au fost construite bazele de date aferente,
posedă capacitatea de a integra pe viitor și alte tipuri de date, provenite din alte surse conexe, de
a putea analiza cantitativ și-n unele cazuri (cum este cazul bonitării) calitativ resursele de
sol/teren disponibile în agricultură, ceea ce permite o mai bună descriere a realității comparativ
cu alte baze de date dezvoltate la scării medii și mari.
Construirea și dezvoltarea SIG al resurselor de sol/teren pentru scări mari permite, pe
baza relațiilor, conexiunilor și topologiei specifice bazelor de date de acest fel, facilitarea luării
deciziilor în timpul cel mai redus și cu acuratețea cea mai mare.
Aplicațiile care se pot face pe baza SIG-ului dezvoltat asigură posibilitatea de a apela la
instrumentele și funcțiile de necesare pentru stocarea, analiza și afișarea informațiilor despre sau
anumite aspecte critice (spre exemplu ridicarea apei freatice, sau extinderea deflației eoliene) pe
suprafețe relativ mici, dar importante la nivel local, cu ajutorul cărora putându-se lua decizii
operționale într-o anumită arie a unității administrative.
Componentele cheie ale acestui tip de SIG sunt la fel ca la majoritatea bazelor de date
interoperabile, și anume:
- instrumente pentru introducerea și manipularea informațiilor geografice, economice;
- sistem de gestiune a bazelor de date;
- instrument care permite crearea de hărți utilizate pentru analiză, interogare, cuplare;
- generarea de grafice, rapoarte necesare factorilor de decizie;
- prezintă o interfață grafică foarte practică utilizatorilor de nivel mediu.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
32
Activitatea III.4 Diseminarea rezultatelor
Conform planului de realizare a proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al
resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS)
şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice” pe parcursul derulării etapei a III a, s-a avut
în vedere organizarea unor întâlniri de informare cu privire la stadiul de dezvoltare, prezentarea
rezultatelor preliminare și schimbul de informații de tipul feed-back cu privire la acestea în
vederea ajustării pe cât posibile prin intermediul opiniilor, observațiilor și sugestiilor primite din
parte interlocutorilor avuți la aceste evenimente.
În acest scop în luna aprilie a anului în curs, la sediul Oficiului Județean pentru Pedologie
și Agrochimie Satu Mare, a avut loc o întâlnire de lucru cu specialiștii din cadrul oficiului,
pedologi dar și agrochimiști, de asemenea la întâlnire au participat și specialiști din cadrul
Direcției pentru Agricultură a Județului Satu Mare.
La această întâlnire care a avut loc, au fost prezentate rezultatele preliminare ale
proiectului ADER 12.2.1 “Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul
informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al
blocurilor fizice”, în care s-au arătat pe lângă gradul de noutate care îl reprezintă necesitatea
inițierii pașilor care trebuie făcuți în implementare acestor tehnici și în cadrul oficiilor
pedologice, având ca scop principal furnizarea de e-servicii către autoritățile locale, județene și
într-un context mai larg a tuturor părților interesate, înclusiv fermierii din zona de acțiune a
OJSPA Satu Mare.
Au fost dezbătute aspectele teoretice ale implementării metodologiilor de lucru, dar și
practice cu privire la modul de execuție a bazelor de date care se pot realiza, pedologii din cadru
OJSPA Satu Mare fiind interesați de modul de transpunere a informației cartografice din format
letric pe suport digital dar și de modul de scanare, georeferențiere și digitizare a materialelor în
vederea dezvoltării de bazelor de date pentru diferitele scopuri și utilizări.
În perioada 2-4 iunie, la Iași, am participat la al XII-lea Simpozion Internațional Mediul
Actual și Dezvoltarea Durabilă organizat sub egida Universității”Alexandru Ioan Cuza” Iași,
Facultatea de Geografie și Geologie, Departamentul de Geografie împreună Societatea de
Geografie din România – Filiala Județului Iași și Garda Națională de Mediu – Comisariatul
Județean Iași, manifestare care a avut printre tematica generală aspecte legate de poluarea
solurilor și impactul sistemic al utilizării terenurilor, biodiversitate și protecția mediului,
monitorizarea și protecția mediului. De asemenea în cadrul simpozionului a fost organizată o
excursie de lucru unde in calitate de participant, în cadrul discuțiilor avute, am putut expune o
PROIECT ADER 12.2.1/2015
33
serie de argumente cu privire la protecția și monitorizarea resurselor de sol ca principal mijloc de
producție în agricultură cu ajutorul sistemelor informatice geografice ca instrumente de lucru..
De asemenea în vara acestui an, în perioada 29 iunie – 5 iulie, în stațiunea Albena din
Bulgaria, a fost organizată de către SGEM cea de-a 17-a Geoconferință Internațională
Multidisciplinară, unde în cadrul secțiunii Soluri și Ecosisteme Forestiere am prezentat două
materiale. Lucrările prezentate au fost publicate în volumul editat cu acestă ocazie, acesta fiind
încadrat ISI Proceedings:
The influence of climatic conditions in the appearance and the intensification of the
aridity phenomenon on the soil land resources in the Bărăgan Plain. Autors Dr.
Andrei George Vrînceanu, Dr. Anca-Rovena Lăcătușu, Dr. Cătălin Simota, Prof. Dr.
Mihail Dumitru, Dr. Petru Ignat. 17th
International Multydisciplinary Scientific
Geoconference SGEM 2017, Conference Proceedings volume 17, ISBN 978-619-
7408-05-8, ISSN 1314-2704, DOI: 105593/sgem2017/32.
The intensification of degradation processes on the soil-land resources level in the
Bărăgan Plain under the influence of natural factors. Autors Dr. Andrei George
Vrînceanu, Dr. Anca-Rovena Lăcătușu, Dr. Amelia Anghel, Prof. Dr. Radu Lăcătușu,
Dr. Lavinia Burtan. 17th
International Multydisciplinary Scientific Geoconference
SGEM 2017, Conference Proceedings volume 17, ISBN 978-619-7408-05-8, ISSN
1314-2704, DOI: 105593/sgem2017/32.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
34
Bibliografie
1. Batjes N.H., Al-Adamat R., Bhattacharyya T., Bernoux M., Cerri C.E.P., Gicheru P.,
Kamoni P., Milne E., Pal D.K., Rawajfih Y., 2007. Preparation of consistent soil data sets
for modelling purposes: Secondary SOTER data for four case study areas. Agriculture,
Ecosystems and Environment 122: 26–34.
2. Batjes H.N., van Engelen V.W.P., 1997. Guidelines for the compilation of a 1:2.500.000
SOTER database (SOVEUR project) Report 9706 International Soil Reference and
Information Centre Wageningen, The Netherlands, 27 pp.
3. Bober M.L., Wood D., McBride R.A., 1996. Use of Digital Image Analysis and GIs to
Assess Regional Soil Compaction Risk. Photogrammetric Engineering & Remote Sensing
Vol. 62, No. 12: 1397-1404.
4. Burrough P.A., McDonnell Rachel A., 2006. Principles of Geographical Information
Systems. Oxford University Pres, Oxford, 333 pp.
5. Canarache A., Dumitru Sorina, Dumitru E., Enache R., 2003. Estimarea zonării unor
indicatori aplicativi de fizica solului. Public. SNRSS, vol. 34A: 167 -175.
6. Canarache A., Vlad V., Munteanu I., Florea N., Râşnoveanu A., Popa D., 1998. The
Romanian PROFISOL Database. In “Land Information Systems” Ispra, Italy; 329 - 334.
7. Chendeş V., Dumitru Sorina, Trocea I., Câmpeanu S.M., Creangă I., Nicolaescu Mărioara,
Cojocaru G., 2008. Developing Agro-Environmental Indicators using Digital Terrain
Model, Programul de cercetare de excelenţă 2005 – 2008 UCP AMTRANS, Simpozion -
Contribuţii ştiinţifice 2008: 134-139.
8. Commission of the European Communities, 1985. Soil map of the European Communities
1:1000000 Directorate-General for Agriculture Coordination of Agricultural Research
EEC, Luxembourg.
9. Crăciunescu V., 2008. Datele Corine Land Cover 2000 reproiectate în Stereo70,
http://earth.unibuc.ro/download/datele-corine-landcover-reproiectate-in-stereo70.
10. Di Gregorio A., Jansen Louisa J.M., 2005. Land Cover Classification System
Classification concepts and user manual. Software version 2. FAO, ISBN: 92-5-105327-8,
212 pp.
11. DiBiase D., 2010. Chapter 9: Integrating Geographic Data, in Nature of Geographic
Information. An Open Geospatial Textbook, with contributions by Sloan J. L., Fletcher
King Beth, Stroh W., and many students. https://www.e-
education.psu.edu/natureofgeoinfo/node/1672.
12. Dobos E., Daroussin J., Montanarella L., 2005. An SRTM-based procedure to delineate
SOTER Terrain Units on 1:1 and 1:5 million scales. EUR 21571 EN, Office for Official
Publications of the European Communities, Luxembourg, 55 pp.
13. Doran J.W., Coleman D.C., Bezdicek D.F., Stewart B.A. (eds.), 1994. Defining soil quality
for a sustainable environment. SSSA Special Publication number 35. Soil Science Society
of America, Madison, WI, 244 pp.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
35
14. Frank A. U., Mark D. M., 1991. Language Issues for Geographical Information Systems.
In MacGuire D., Goodchild M.F., Rhind D. (editors), Geographical Information Systems:
Principles and Applications, Wiley, New York: 147–163.
15. Haidu I., Haidu C., 1998. SIG. Analiză spaţială. Ed. H. Cr. A Bucureşti, 318 pp.
16. Heard K., 2009. GIS Related Articles. http://gis.binghamton.edu/Bibliography.htm
17. Jones R. J. A., Hiederer, R., Rusco E., Montanarella L., 2005.Estimating organic carbon in
the soils of Europe for policy support. European Journal of Soil Science. Volume 56, Issue
5: 655 - 671
18. Kirkby M.J., Jones R.J.A., Irvine B., Gobin A, Govers G., Cerdan O., Van Rompaey A.J.J.,
Le Bissonnais Y., Daroussin J., King D., Montanarella L., Grimm M., Vieillefont V.,
Puigdefabregas J., Boer M., Kosmas C., Yassoglou N., Tsara M., Mantel S., Van Lynden
G.J., Huting J., 2004. Pan-European Soil Erosion Risk Assessment: The PESERA Map,
Version 1 October 2003. Explanation of Special Publication Ispra 2004 No.73
(S.P.I.04.73). European Soil Bureau Research Report No.16, EUR 21176, 18pp.
19. Knippers R., 2009. Geometric Aspects of Mapping. International Institute for Geo-
Information Science and Earth Observation (ITC), Enschede.
http://www.kartografie.nl/geometrics/
20. Maguire D.J., 1991. An overview and definition of GIS, in geographical information
systems. Volume 1: Principles (Maguire, D.J. et al.). Longman, London, UK: 9 – 20.
21. Maguire D. J., Goodchild M. F., Rhind D., 1991. Geographical Information Systems:
Principles and Applications, Longman, 2 vol., 640 pp
22. Mark D. M., Chrisman N., Frank A.U., McHaffie P. H., Pickles J., 1997. The GIS History
Project, http://www.ncgia.buffalo.edu/gishist/bar_harbor.html
23. Masch F.D., Denny K.J., 1966. Grain size distribution and its effect on the permeability of
unconsolidated sands. Water Resources Research 2: 665-677.
24. Masser I., 1988. The development of geographic information systems in Britain: the
Chorley Report in perspective, Environment and Planning B: Planning and Design 15(4):
489 – 494
25. , in geo-spatial.org: An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData,
http://earth.unibuc.ro/articole/deformatii-liniare-in-sistemele-proiectie, 14 pp.
26. Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C.,
Ciobanu C., Roşu C., 2005. Status of Soil Mapping, Monitoring, and Database
Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. în Soil Resources of
Europe, second edition. R.J.A. Jones, B. Houšková, P. Bullock and L. Montanarella (eds).
European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296.
27. Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lăcătuşu R., Vlad V., Simota C.,
Ciobanu C., Roşu C., 2004. State of Art of the Soil Mapping Soil Monitoring and Soil
Database in Romania at the beginning of the 21st century in European Soil Bureau
Research Report no. 9, ISPRA-Italy: 251-266.
28. Munteanu I., Dumitru S., Mocanu V., Moise I., 2000a. Tipurile de terenuri din Romania
dupa metodologia SOTER si utilizarea lor pentru fundamentarea strategiei de conservare si
PROIECT ADER 12.2.1/2015
36
protectie a fondului funciar. Terrain types of Romania using SOTER methodology and
their use for the strategy of land resources protection and conservation. „Protectia mediului
in Agricultura‟ Helicon Timisoara: 102-121.
29. Munteanu I., Dumitru S., Mocanu Victoria, Moise Irina, 1998. Technical Raport SOVEUR
project Romania. Contract no. 97842, Arhiva ICPA - ISRIC Wageningen.
30. Munteanu I., Dumitru Sorina, 2001. Harta digitală de soluri şi terenuri a României la scara
1:1.000.000 (după metodologia SOTER). Lucrările celei de-a XVI-a Conferinţe Naţionale
pentru Ştiinţa Solului, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, nr. 30B, vol. 2: 189-201.
31. ROSA, 2007. Metoda hibrid de actualizare a inventarierii tematice privind utilizarea
terenurilor prin tehnologii de teledetectie/GIS, suport pentru implementarea Programelor
Europene Agricultura – Mediu. Contract de finantare Nr.81- 058/ septembrie 2007; PNCDI
II-Programul 4: Parteneriate in domeniile prioritare; Direcţia de cercetare: Spaţiu şi
Securitate, http://lccs07.rosa.ro/index.htm
32. Russo Anita, Shepard E., 1997. A Methodology Analysis for Creating Polygons from Line
Vector Data
http://proceedings.esri.com/library/userconf/proc97/proc97/to300/pap296/p296.htm
33. Săvulescu C., Bugnariu T., Sârghiuţă R., Turcu L., Abdulamit A., Barbu C., 2000.
Fundamente GIS. Ed. *H*G*A*, Bucureşti, 166 pp.
34. Smeets, E., Weterings, R., 1999. Environmental Indicators: Typology and Overview.
European Environment Agency, Copenhagen. Report No. 25, 19 pp.
35. Star J., Estes J., 1990. Geographic Information Systems: An Introduction (Englewood
Cliffs, NJ: Prentice-Hall: 2-3.
36. Steyaert L.T., Loveland T.R., Brown J.F., Reed B.C., 1994. Integration of Environmental
Simulation Models with Satellite Remote Sensing and Geographic Information Systems
Technologies: Case Studies, in Proceedings: Pecora 12 Symposium on Land Information
from Space-Based Systems, American Society of Photogrammetry and Remote Sensing,
Bethesda, MD: 407 - 417.
37. Tempel P., 2002. SOTER Global and National Soils and Terrain Digital Databases.
Database Structure v3, ISRIC, Working paper No. 02/01, 88 pp.
38. Tomlin C. D., 1990. Geographic Information Systems and Cartographic Modeling,
Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 249 pp.
39. Van Engelen V.W.P., Wen T.T., 1995. Global and National soils and terrain digital
databases (SOTER). Procedures manual (revised edition). ISRIC – World Soil
Information, Wageningen. ISBN 906672059X, 125 pp.
40. Vintilă R., Munteanu I., Cojocaru G., Radnea C., Turnea D., Curelariu G., Nilca I., Jalbă
M., Piciu I., Râşnoveanu I., Sileţchi C., Trandafir M., Untaru G., Vespremeanu R., 2004.
Sistem Informatic Geografic al resurselor de sol ale României “SIGSTAR-200”:
metodologie de realizare şi principalele tipuri de aplicaţii. Publicaţiile S.N.R.S.S., 34A, vol
1: 439-451.
41. ***, 2008. IDRISI, An integrated feature-rich GIS and Image Processing software system
for the analysis and display of spatial data. http://www.gitech.sk/eng/introduction.htm.
PROIECT ADER 12.2.1/2015
37
CUPRINS
Raport de cercetare ADER 12.2.1. Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu
sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic
geografic al blocurilor fizice.............................................................................................................. 1
Etapa III „Sistem Informatic Geografic (SIG) al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice
din sistemul Integrat de Administrație și Control (IACS)”................................................................ 2
Obiectivele etapei............................................................................................................................... 2
Introducere.......................................................................................................................................... 3
Activitatea III.1 Realizarea SIG al resurselor de sol și teren asociat blocurilor fizice din sistemul
IACS conform metodologiei dezvoltate în Activitatea II.3............................................................... 4
III.1.1 Materiale și metoda de realizare a SIG................................................................................... 5
III.1.2 Rezultate și discuții................................................................................................................. 7
Activitatea III.2 Elaborarea metodologiei privind dezvoltarea SIG al resurselor de sol și acoperire
a terenului cu informații necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole
comunitare (PAC) și evaluarea impactului schimbărilor climatice.................................................... 12
III.2.1 Definirea scopului privind proiectarea – dezvoltarea unui SIG al resurselor de sol teren..... 12
III.2.2 Stabilirea obiectivelor SIG al resurselor de sol și acoperire a terenului cu informații
necesare pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole comunitare (PAC) și evaluarea
impactului schimbărilor climatice...................................................................................................... 13
III.2.3 Etapele dezvoltării SIG al resurselor de sol și acoperire a terenului cu informații necesare
pentru fundamentarea/monitorizarea politicilor agricole comunitare (PAC) și evaluarea
impactului schimbărilor climatice...................................................................................................... 14
Activitatea III.3 Dezvoltarea SIG la nivelul selecției de UAT (Activitatea II.4) pentru resursele
de sol scara 1:10 000 (1:5000)........................................................................................................... 15
III.3.1 Achiziția datelor primare necesare în acord cu obiectivul a fi realizabil............................... 16
III.3.2 Procedura de prelucrare a datelor/informațiilor geografice în format digital........................ 16
III.3.2.1 Scanarea hărților /planurilor de pe formatul letric............................................................... 21
III.3.2.2 Transferul/conversia datelor obținute în formatul cerut de suita de programe folosite în
prelucrarea, construirea și dezvoltarea SIG........................................................................................ 21
III.3.2.3 Digitizarea materialului de lucru și realizarea stratului tematic (map layout)..................... 21
III.3.3 Rezultate și discuții................................................................................................................. 31
Activitatea II.6 Diseminarea rezultatelor........................................................................................... 32
Bibliografie......................................................................................................................................... 34