plan sectorial ader 2020 - madr.gov.ro · profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic...

PLAN SECTORIAL ADER 2020

Obiectivul general: CCFSS

Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2.

INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTAREPENTRU LEGUMICULTURĂ ŞI FLORICULTURĂ - VIDRA

Anul începerii : 15.11.2011 Anul finalizării: 15.11.20144

Denumirea proiectului: ‘Soluţii tehnologice alternative destinate fermelor desemisubzistenţă pentru cultura protejată a legumelor în contextul modificărilorclimatice la nivel regional şi a creşterii competitivităţii producţiei’

Denumirea fazei 5: Elemente de bune practici agricole înlegumicultura protejată şi analiza lor tehnico-economică

Director de proiect: Dr. Marcel COSTACHE

ContactTel: 0722824972/0213612094; E-mail: [email protected]

Creşterea competitivităţii fermelor de semisubzistenţă profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic

OBIECTIVUL PROIECTULUI


Numărul/codul proiectului : 35 ADER 3.1.2. – Faza 5

OBIECTIVUL FAZEI

Elemente de bune practici agricole în legumicultura protejată şi analiza lor tehnico-economică



PARTENERI

Institutul de Cercetare -Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra (ICDLF Vidra)

Centrul de CD pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni (CCDCPN Dăbuleni)

C P

P 4

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău (SCDL Buzău)P 2

P 3 Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Iernut (SCDL Iernut)



ACTIVITĂŢI DESFAŞURATE

5.1: Fertilizarea echilibrată, cu riscuri minime asupra poluării mediului, prin aplicarea îngrăşămintelor prin sistemul de picurare5.2: Aspecte privind managementul integrat al combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor

CP

5.3: Cercetări privind atacul de agenţi patogeni şi comportarea soiurilor sihibrizilor selectaţi în cadrul diferitelor sisteme de protejare

P 3 5.4: Studiul tehnico-economic al producerii verzei timpurii cu protejaretemporară

5.5: Cuantificarea rezultatelor privind efectul protejării temporare asupranivelului producţiei şi a însuşirilor calitative ale fructelor de ardei gras şipătlăgele vinete, pe solurile nisipoase

P4

P 2



REZULTATE SCONTATE

Programe de fertigare pentru culturile de tomate I, castraveţi II, ardei şi vinete ciclu prelungit

-Evaluarea eficacităţii şi selectivităţii unor produse „bio” faţă de agenţii patogeni şi dăunătorii cu importanţă economică;-Monitorizarea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor care apar în noile tipuri constructive de solarii sub influenţa modificărilor climatice;-Studiul apariţiei şi evoluţiei în dinamică a atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor în diferite tipuri constructive de solarii în corelaţie cu a temperatura şi umiditatea; -Evaluarea comportării sortimentului de tomate, ardei, castraveţi şi vinete la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică.-Integrarea celor mai eficace şi mai puţin poluante sau nepoluante mijloace (hibrizi, produse) în tehnologiile nou elaborate-Organizarea de loturi demonstrative-Elaborarea unui Ghid de Bune Practici în Legumicultura Protejată

Identificarea rezultatelor tratamentelor in fiecare sistem de protejare;-Stabilirea unor corelaţii între caracteristicile solarului şi particularităţile materialului biologic

Analiza tehnico economică, cantitativă şi calitativă a rezultatelor de producţie la plantele de varză, soiuri proprii, în condiţiile specifice Podişului Transilvaniei, protejate cu plastic.

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5 Analiza tehnico-economică, cantitativă şi calitativă a rezultatelor de producţie


Program de fertigare pentru cultura de tomate, ciclu I

REZULTATE OBŢINUTE (CP ICDLF Vidra)5.1

Determinarea Proba 1

Interpretare

pH, reacția solului 7,0 Neutru MO, materie organică % 22,0 Foarte

ridicatăcca, capacitatea de câmp pentru apă %

70 Foarte ridicată

U, umiditatea % la sol uscat 32 ScazutăU inițială ca % din cca 46 Scazută CS, concentrația de săruri solubile %

0,1362 Foarte scăzută

N-NO3, azot nitric, ppm 37 Foarte scăzutN-NH4 azot amoniacal, ppm Urme PH2O, fosfor hidrosolubil, ppm 6 Foarte scăzutKH2O, potasiu hidrosolubil, ppm 45 Foarte scăzutCaH2O, calciu hidrosolubil, ppm 111 Foarte scăzutMgH2O, magneziu hidrosolubil, ppm

202 Ridicat

NaH2O, sodiu hidrosolubil, ppm 130

Determinări privind gradul de fertilitate momentană a solului Recomandari de fertilizareÎnainte de plantare, la pregătirea terenului, se va împrăştia pe toată suprafaţa, Complex 16.16.16 - 3 kg/100m2.00 – 15 zdp*: Azotat de amoniu 0,05 kg + MAP 0,05 kg/zi/100m2;16 – 30 : Azotat de amoniu 0,075 kg + MAP 0,05 kg/zi/100m2; 31 – 45 : POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2; 46 – 60 : Azotat de amoniu 0,075 kg+ sulfat de potasiu cristalizat 0,1 kg/zi/100m2; 61 – 75 : POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2;76 – 90 : Azotat de amoniu 0,075 kg + sulfat de potasiu cristalizat 0,1 kg/zi/100m2;91 - .... : Azotat de potasiu 0,1 kg/zi/100m2

zdp: zile după plantare În toamna anului 2013, după defrișarea culturii, înainte de aratură, se va aplica sulfat de potasiu granulat 4 kg/100m2 și superfosfat simplu 5 kg/100m2.În primăvara anului următor (2014), la pregătirea terenului pentru plantare, se recomandă aplicarea de îngrășământ complex NPK 15.15.15. - 5 kg/100m2.


Program de fertigare pentru culturile de ardei şi vinete ciclu prelungit

Determinarea Solar 1

Interpretare Solar 2

Interpretare

pH, reacția solului 7,5 Slab alcalin 7,5 Slab alcalinMO, materie organică % 6,0 Mediu 6,0 Mediu cca, capacitatea de câmp pentru apă %

27 Medie 27 Medie

U, umiditatea % la sol uscat 20 Medie 20 MedieU inițială ca % din cca 74 Medie 74 MedieCS, concentrația de săruri solubile %

0,0426

Foarte scăzută

0,0426

Foarte scăzută

N-NO3, azot nitric, ppm 17 Foarte scăzut

50 Scăzut

N-NH4 azot amoniacal, ppm Urme Urme PH2O, fosfor hidrosolubil, ppm

19 Foarte bine 11 Bine

KH2O, potasiu hidrosolubil, ppm

33 Scăzut 9 Foarte scăzut

CaH2O, calciu hidrosolubil, ppm

48 Foarte scăzut

48 Foarte scăzut

MgH2O, magneziu hidrosolubil, ppm

29 Ridicat 110 Foarte ridicat

NaH2O, sodiu hidrosolubil, ppm

27 30

Determinări privind gradul de fertilitate momentană a soluluiSolar 1Fertilizarea in vegetație01.07 - 15.07.13: Azotat de amoniu 0,2 kg/zi/100m2;16.07 - 31.07.13: POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2;01.08 - 15.08.13: Azotat de amoniu 0,1 kg + azotat de potasiu 0,15 kg/zi/100m2;16.08 - 31.08.13: Azotat de amoniu 0,15 kg + azotat de potasiu 0,1 kg/zi/100m2;01.09 - 15.09.13: POLYFEED 19.19.19 - 0,15 kg/zi/100m2;16.09 - 30.09.13: Azotat de amoniu 0,1 kg+ azotat de potasiu 0,1 kg/zi/100m2;01.10 - 15.10.13: Azotat de potasiu 0,1 kg/zi/100m2.Solar 2Fertilizarea in vegetație01.07 - 15.07.13: Azotat de amoniu 0,1 kg/zi/100m2;16.07 - 31.07.13: POLYFEED 19.19.19 - 0,1 kg/zi/100m2;01.08 - 15.08.13: Azotat de amoniu 0,1 kg + azotat de potasiu 0,2 kg/zi/100m2;16.08 - 31.08.13: Azotat de amoniu 0,15 kg + azotat de potasiu 0,15 kg/zi/100m2;01.09 - 15.09.13: POLYFEED 19.19.19 - 0,15 kg/zi/100m2;16.09 - 30.09.13: Azotat de amoniu 0,1 kg + azotat de potasiu 0,15 kg/zi/100m2;01.10 - 15.10.13: Azotat de potasiu 0,15 kg/zi/100m2.

Program orientativ de fertilizare prin picurare a culturii de castraveţi de primăvară sau de toamnă, cultivaţi pe sol (kg/100 litri)


Săptămâni de la plantare

Soluţia stoc A* Soluţia stoc B* IrigareAzotat de

calciuAzotat de potasiu

Azotat de amoniu

Fosfat mono-potasic

Sulfat de magneziu

Azotatde

magneziuVoluml/pl/zi

ECmS/cm

Cultură de primăvară1 5,0 - - 10,0 2,5 - 0,4 1,302 5,0 3,5 - 1,5 2,5 - 0,6 1,403 3,5 5,0 1,0 1,5 2,5 - 0,8 1,504 3,5 5,0 1,5 1,5 2,5 - 1,0 1,655 3,5 5,5 1,5 1,5 2,5 - 1,2 1,706 3,5 6,0 1,5 1,5 2,5 - 1,6 1,757 3,5 6,5 1,5 1,5 2,5 - 2,0 1,808 3,5 7,0 1,5 1,5 2,5 - 2,2 1,859 3,5 7,0 1,5 1,5 2,5 - 2,4 1,8510 3,5 7,0 1,5 1,5 2,5 - 2,6 1,8511 3,5 7,0 1,5 1,5 2,5 - 2,8 1,85

12-17 3,5 6,0 1,5 1,5 - 3,5 4,0 1,6518-22 3,5 5,5 1,5 1,5 - 3,5 5,0 1,60

23-final 3,5 5,0 1,5 1,5 - 3,5 4,0 1,55Cultură de toamnă

1 5,0 - - 10,0 2,5 - 0,4 1,302 5,0 3,5 - 1,5 2,5 - 0,8 1,403 3,5 5,0 1,0 1,5 2,5 - 1,0 1,504 3,5 5,0 1,5 1,5 2,5 - 1,2 1,65

5-12 3,5 5,5 1,5 1,5 - 3,5 3,0 1,6513-final 3,5 5,5 1,5 1,5 - 3,5 2,0 1,60

*)Nu se amestecă în aceaşi soluţie concentrată un îngrăşământ care conţine Ca şi unul care conţine sulfaţi sau fosfaţi; se aleg îngrăşămintesolubile pe cât posibil fără clor, sulfaţi sau carbonaţi.Recomandările din tabel corespund unui raport de diluţie de 1:100.

REZULTATE OBŢINUTE (CP – ICDLF Vidra)5.2

Aspecte privind managementul integrat al combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor

Evaluarea eficacităţii şi selectivităţii unor produse „bio” faţă de agenţii patogeni şi dăunătorii cu importanţă economică

VariantaTomate Pepeni galbeni

GA înainte de tratament

(%)

GA la 3 zile după tratament

(%)

Eficacitatea (%)

GA înainte de tratament

(%)

GA la 3 zile după tratament

(%)

Eficacitatea (%)

Mimoten 0,3% 54,3 21,4 58,4 61,3 40,4 58,6Zytron 0,15% 52,6 19,5 62,1 62,5 43,7 55,2Mimoten 0,3% + Zytron 0,15% 49,4 12,2 76,3 67,5 33,7 65,4

Martor netratat 48,5 51,5 - 63,4 97,5 -

Studiul apariţiei şi evoluţiei în dinamică a atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor în diferite tipuri constructive de solarii, în corelaţie cu temperatura şi umiditatea atmosferică

REZULTATE OBŢINUTE (CP – ICDLF Vidra)5.2

Agentul patogen/dăunătorul

Tipul de solar

Data apariţiei atacului

Frecvenţa atacului /Gradul de atac (%)Iulie August Septembrie

I II III I II III I II IIIPseudomonas

tomatoclasic 28.05 5,5 6,5 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 GAînalt 13.06 3,4 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 GA

Alternaria solani clasic 30.05 6,3 6,9 7,4 7,4 7,4 7,4 7,6 7,8 8,4 GAînalt 17.06 0,5 0,7 1,0 1,0 1,0 1,0 1,2 1,4 1,6 GA

Botrytis cinerea

clasic 25.05 0,8 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,2 1,4 1,8 FAînalt 08.09 0 0 0 0 0 0 0,5 1,0 1,0 FA

Fulvia fulva clasic 10.07 4,8 5,8 9,3 9,5 9,5 9,5 10,4 11,2 12,4 GAînalt 25.07 2,7 3,4 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9 5,1 5,6 GA

Erysiphe sp. clasic 06.09 0 0 0 0 0 0 0,1 0,4 0,5 GAînalt - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 GA

Macrosiphon euphorbiae

clasic 04.09 0 0 0 0 0 0 1,0 2,0 5,0 GAînalt 13.09 0 0 0 0 0 0 0 1,0 1,5 GA

Thrips tabaci clasic 07.08 0 0 0 1,0 1,0 1,5 2,0 2,4 3,2 GAînalt 17.08 0 0 0 0 0,5 1,0 1,0 1,4 1,8 GA

Tetranychus urticae

clasic 3.07 0,2 0,5 1,0 1,0 1,4 2,2 2,6 3,1 3,6 GAînalt 4.09 0 0 0 0 0 0 1,0 1,2 1,6 GA

Helicoverpa armigera

clasic 26.06 0,7 1,5 3,4 3,6 4,0 4,0 4,4 4,9 5,1 FAînalt 23.06 0,7 1,6 3,0 3,2 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 FA

Tuta absoluta clasic 5.07 0,1 0,5 0,8 0.8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,6 GAînalt 10.09 0 0 0 0 0 0 1,0 1,2 1,2 GA

Apariţia şi evoluţia atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la culturile de tomate din solarii

REZULTATE OBŢINUTE (CO – ICDLF Vidra) 5.2


Agentul patogen/

dăunătorul

Tipul de solar



I II III I II III I II IIIBotrytis cinerea

clasic 14.07 0 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,4 0,5 0,6 FAînalt 14.07 0 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,3 FA

Fusarium oxysporum

clasic 12.06 20 20 20 20 20 20 20 20 20 FAînalt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 FA

Tetranychus urticae

clasic 16.07 0 1,0 3,0 3,4 3,9 4,2 4,2 4,5 4,5 GAînalt 06.09 0 0 0 0 0 0 0,5 1,0 1,5 GA

Thrips tabaci

clasic 10.06 10 10 10 12 13 15 17,5 20,1 20,8 GA

înalt 20.06 3 5 5 7 8,5 10 13 13 15 GAHelicoverpa

armigeraclasic 15.07 0 5 5 5 9 10 10 15 15 FAînalt 20.07 0 7 8 8 8 9 11 11 11 FA

Myzus persicae

clasic 06.06 10 10 10 12 12 14 14 15 15 GAînalt 10.06 5 5 5 7,5 7.5 9 11 12 12 GA

Apariţia şi evoluţia atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la culturile de ardei din solarii



Agentul patogen/

dăunătorul

Tipul de solar



I II III I II III I II III

Verticillium dahliae

clasic 23.08 0 0 0 2 2 3 5 5 5 FAînalt 25.06 0 0 3 5 6 6 7 7 7 FA

Tetranychus urticae

clasic 23.05 10 15 20 22 22 23 23 25 25 GAînalt 06.06 5 10 10 12 12 14 14 15 15 GA

Thrips tabaci clasic 01.06 5 15 20 20 22 24 25 27 27 GAînalt 16.06 5 10 10 10 15 15 17,5 20 20 GA


clasic 12.08 0 0 0 0 2 3 5 6 5 FAînalt 20.08 0 0 0 0 0 0 2 3 3 FA

Apariţia şi evoluţia atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la culturile de vinete din solarii



Agentul patogen/dăunătorul

Tipul de solar


Gradul de atac (%)Iulie August Septembrie

I II III I II III I II IIIPseudoperonospor

a cubensisclasic 7.06 15 20 30 32 33,5 33,5 35 35,7 40,8înalt 22.06 5 10 10 12 13,8 14,3 15,4 20,7 22,4

Sphaerotheca fuliginea

clasic 25.08 0 0 0 0 2,5 5,3 12,1 25,8 31,3înalt 27.08 0 0 0 0 1 2,5 5,3 6,8 10,7

Cerosipha gossypii clasic 22.06 1 5 5 6,2 7,5 7,5 10,8 11,6 11,9înalt 26.05 5 10 10 12,3 12,3 13,8 15,2 18,7 20,3

Thrips tabaci clasic 4.06 10 10 15 16,1 18,4 20,3 22,5 25,3 25,7înalt 16.06 1 5 5 7,2 11,1 12,4 13,6 14,2 15,6

Tetranychus urticae

clasic 4.06 10 20 25 26,7 28.4 29 32 34,7 40,8înalt 24.06 1 5 5 5,3 5,8 6 10,9 12,8 14,3

Apariţia şi evoluţia atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la culturile de castraveţi din solarii


Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de tomate la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

Hibridul Tipul de solar

Alternaria solani

(GA%)

Botrytis cinerea (F%)

Fulvia fulva

(GA%)

Macrosiphoneuphorbiae

(GA%)

Thripstabaci

(GA%)

Tetranychusurticae(GA%)


(F%)

Tutaabsoluta(GA%)

Benatar F1 clasic 2,6 0,5 1,7 1,0 0,5 0 1,3 0înalt 0,7 0 0,5 0 0 0 2,1 0

Class F1 clasic 2,6 2,1 5,0 1,0 0,5 0,5 0,5 0înalt 0,4 0 1,3 1,0 0,5 0,5 0,8 0

Intact F1 clasic 3,7 2,8 5,0 1,0 0,5 0,5 0 1,5înalt 0,6 0,9 3,2 0,5 0,5 0,5 1,2 0

Buran F1 clasic 0 0 1,0 0,5 0,5 1,0 0 0înalt 0,3 0,3 0 0,5 0,5 1,0 0 0

Stylo F1 clasic 3,8 0 5,0 0,5 1,0 0 1,3 1,5înalt 2,4 0,5 3,2 0,5 1,0 0 2,1 0

Venezia F1 clasic 4,2 3,7 10,0 1,0 1,0 0,5 2,1 0,5înalt 1,2 0 3,4 1,0 0 0 2,5 0

Felix F1 clasic 1,5 1,7 5,5 1,0 0 0,5 1,2 0,5înalt 0 0 1,2 1,0 0,5 0 1,5 0

Hunk F1 clasic 0 2,3 5,0 1,0 0,5 1,0 1,5 0,5înalt 0 0 1,0 0 0,5 1,0 2,3 0

Siriana F1 clasic 1,2 1,0 2,3 0 0 0 1,3 0înalt 0 0 1,2 0 0 0 0,5 0


Producţia la tomate

Varianta Solar clasic Solar înaltNr. fructe recoltate/

plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)

Nr. fructe recoltate/

plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)

Benatar F1 32,2 136,6 4,40 45,1 148,9 6,71Class F1 43,2 113,0 4,88 55,2 141,7 7,82Intact F1 28,8 128,2 3,69 43,5 129,9 5,65Buran F1 30,8 108,6 3,34 44,2 133,5 5,90Stylo F1 25,0 130,0 3,25 33,1 101,1 3,35Venezia F1 47,2 93,9 4,43 64,6 112,6 7,27Felix F1 32,7 99,2 3,24 44,4 97,8 4,34Hunk F1 26,8 113,3 3,04 43,7 110,2 4,81Siriana F1 34,8 108,3 3,77 43,6 104,4 4,55Media 33,5 114,6 3,78 46,4 120,0 5,60


Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de ardei la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

Varianta Tipul de solar Fusarium oxysporumf.sp. Vasinfectum

(F%)

Myzus persicae(GA %)

Helicoverpaarmigera

(F%)Jade F1 clasic 10,0 0,5 13,0

înalt 0 0 6,0Kaptur F1 clasic 30,0 1,0 10,0

înalt 0 0 4,0Paladio F1 clasic 11,0 0 5,0

înalt 0 0 0


plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)


plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)

Jade F1 16,3 112,8 1,84 21,4 120,8 2,58Kaptur F1 14,3 136,6 1,95 19,5 150,1 2,93Paladio F1 13,9 150,5 2,09 17,9 161,0 2,88

Producţia la ardei

Monitorizarea atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la ardei în cele două tipuri de solarii


Hibridul Solar clasic Solar înaltNr. fructe recoltate/

plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)


plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)

Morsica F1 6,8 374,3 2,54 8,2 391,1 3,21Daniela F1 8,5 334,7 2,84 10,3 387,9 3,99Surangy F1 9,1 365,8 3,33 10,9 395,0 4,30

Varianta Tipul de solar Frecvenţa atacului (%) Gradul de atac (%)Phytophthora

parasitica Verticillium

dahliaeThrips tabaci Tetranychus

urticaeMorsika F1 clasic 10 0 40,5 25,0

înalt 0 6,7 10,5 10,0Daniela F1 clasic 6,7 0 40,3 25,0

înalt 0 0 10,0 5,0Surangy F1 clasic 0 0 25,0 20,0

înalt 0 0 10,7 5,0

Producţia la vinete

Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de vinete la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

Monitorizarea atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la vinete în cele două tipuri de solarii


Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de castraveti la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor cu importanţă economică, pentru identificarea celor rezistenţi/toleranţi

Hibridul Tipul de

solar

Gradul de atac (%)Pseudoperonospora

cubensisSphaerotheca

fuligineaCerosipha gossypii

Thrips tabaci

Tetranychus urticae

Mirabelle F1 clasic 50,8 4,8 3,1 15,4 25,7înalt 15,7 1,0 2,0 8,3 2,0

Conny F1 clasic 30,8 11,2 1,0 14,9 11,0înalt 14,7 0,5 10,3 5,4 6,7

Bettina F1 clasic 39,0 24,3 5,5 13,2 15,4înalt 11,2 4,5 3,7 6,5 2,1

Producţia la castraveţi


plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)


plantă

Greutatea fructului

(g)

Producţia(kg/pl)

Mirabelle F1 39,0 75,6 2,95 46,9 74,6 3,50Conny F1 34,3 78,1 2,68 36,8 80,2 2,95Bettina F1 35,3 73,8 2,60 43,6 73,5 3,20

Monitorizarea atacului agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la castraveți în cele două tipuri de solarii


Organizarea de loturi demonstrative

La SC LegRom Băleni Sârbi a fost organizat un lot demonstrativ în condiții de solar înalt (160m lungime, 8,5m lățime și 4,5m înălțime) cu produsul biologic Trianum G la cultura de tomate, hibridul Electra F1.

La tomate, produsul Trianum G a fost încorporat în amestecul folosit pentru producerea răsadurilor, în doză de 750g/ mc, cu 3 zile înainte de semănat. La plantare, în fiecare locaș în care urma să se pună răsadul s-a aplicat 1g produs și imediat s-a plantat.

La varianta 2, martor, în amestecul pentru produs răsadul s-au introdus 300ml Previcur 607 SL (pentru combaterea ciupercilor de sol Pythium debaryanum și Phytophthora parasitica) + 200g Topsin 70WDG (pentru combaterea ciupercilor de sol Rhizoctonia solani și Fusarium spp.). Imediat după plantare, la baza fiecărei plante, s-au aplicat 500ml (0,5 l) de soluție de Previcur 607 SL 0,2% + Topsin 70 WDG 0,05%.

Produsul Producția /plantă

(kg)

Greutatea medie a fructului

(g)

Frecvența atacului după plantare (%) Producția (t/ha)Phytophthora

parasitica Rhizoctonia

solaniF.o. f.sp. lycopersici

F.o. f.sp. radicis lycopersici

Total

Trianum G 4,269 112 4,5 2,4 7,8 14,7 145,6

Previcur 607 SL+ Topsin 70 WDG

4,360 115 2,6 1,0 4,1 7,7 160,9

Eficacitatea produsului Trianum G în prevenirea atacului agenților patogeni de sol la cultura de tomate din solarii


Integrarea celor mai eficace şi mai puţin poluante sau nepoluante mijloace (hibrizi, produse de combatere, fertilizare rațíonală, reglare factori de mediu) în tehnologiile de cultură (tomate)

I. Cultivarea hibrizilor rezistenți/ toleranți la atacul agenților patogeni (Fusarium spp., Fulvia fulva, Alternaria solani)și dăunătorilor (Meloidogine incognita)

- pentru Fusarium spp.: Buran F1, Benatar F1, Venezia F1, Intact F1, Stilo F1, Hunk F1- pentru Fulvia fulva: Buran F1, Benatar F1, Siriana F1- pentru Alternaria solani: Hunk F1, Buran F1, Benatar F1- pentru Meloidogyne incognita: Buran F1, Benatar F1, Venezia F1, Hunk F1, Stilo F1.Această măsură permite reducerea numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație,

contribuind, implicit, la diminuarea consumului de pesticide și a poluării legumelor și mediului înconjurător cureziduuri toxice.

II.Combaterea agenților patogeni și dăunătorilor1. Combaterea agenților patogeni de sol•în faza de răsad: Trianum G (produs biologic pe bază de Trichoderma harzianum, tulpina T22) aplicat prinîncorporare în amestecul pentru semănat sau repicat: 750g/mc;•la plantare: Trianum G, se aplică în locașurile unde urmează să se planteze răsadurile 1g/plantă.

Produsul acționează preventiv împotriva unor agenți patogeni de sol cu importanță economică:Pythium spp., Phytophthora parasitica, Rhizoctonia solani, Fusarium spp.2. Combaterea agenților patogeni foliari

Pseudomonas tomato (pătarea pustulară), Alternaria solani (pătarea brună sau alternarioza): FunguranOH 300 SC 0,1%, Kocide 2000 - 0,25%, Cuproxat Flowable 0,4% și Copernico HI Bio 0,25% (produse admise înagricultura ,,bio”)

Erysiphe spp. (făinarea tomatelor): Mimoten 0,3%, Zytron 0,15%, Mimoten 0,3% + Zytron 0,15% (produsebio).3. Combaterea dăunătorilor

Tetranychus urticae (păianjenul roșu comun): Tarssus 0,2% (produs biologic).


Integrarea celor mai eficace şi mai puţin poluante sau nepoluante mijloace (hibrizi, produse de combatere, fertilizare rațíonală, reglare factori de mediu) în tehnologiile de cultură (tomate)

III. Fertilizarea echilibrată şi raţională a culturilor de tomate prin fertigare se face numaipe baza analizelor de sol

Printr-o fertilizare rațională cu principalele elemente nutritive, pe baza analizelor desol și a cerințelor plantelor corespunzătoare fenofazelor, se conferă acestora o rezistențăsporită la atacul agenților patogeni. Deficitul de azot sensibilizeaza plantele, în timp ce excesul(fără a atinge niveluri de toxicitate) favorizează creșterea luxuriantă a foliajului și împiedicăaerisirea normală a culturilor, creându-se astfel un microclimat optim apariției și extinderiiatacului agenților patogeni și a dăunătorilor. În același timp, o atenție deosebită trebuieacordată fertilizării cu potasiu, al cărui rol în creșterea rezistenței plantelor la agenții patogenieste bine cunoscut.

IV. Alte măsuri de prevenire a apariției atacului agenților patogeni, dăunătorilor șiburuienilor

- mulcirea solului cu folie specială, de culoare neagră: asigură menținerea umiditățiiîn sol, creşterea temperaturii solului şi previne infestarea cu buruieni;

- sistemele de aerisire (laterale și în parteade sus, la captele solarului) asigurăzvântarea rapidă a condensului de pe foliajul plantelor, care favorizează apariția și evoluțiaagenților patogeni și scăderea temperaturii în perioadele în care aceasta devine critică pentrucreșterea și dezvoltarea plantelor.


Ghid de Bune Practici în Legumicultura ProtejatăControlul agenților patogeni și al dăunătorilor la culturile de legume din grupa Solanacee,

în spații protejate

Controlul agenților patogeni la tomate

Alternaria solani –Pătarea brună a frunzelor sau alternarioza

Combatere:

-produse admise în agricultura biologică:Funguran OH 300SC (cupru sub formă dehidroxid de cupru 300 g/l) 0,1%, Kocide 2000(cupru sub formă de hidroxid de cupru 53,8%)0,25%, Cuproxat Flowable (cupru din sulfat decupru tribazic 190 g/l) 0,4%, Copernico HI Bio(cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru25%) 0,25%.

-alte produse: Rovral 500 SC (iprodion 500g/l) 0,1% , Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l)0,075%, Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l)0,05%.

Botrytis cinerea - Putregaiul cenuşiu

Combatere:

produse biologice: Funres (extract deMimosa tenuifolia 60 % + extract de citrice20 %) 0,3%, Mimoten (extract de Mimosatemifolia 80 %) 0,3%, Flama (oxiclorură deCu în formă de suspensie de extractevegetale) 0,3%.

•alte produse: Rovral 500 SC (iprodion 500g/l) 0,1%, Teldor 500 SC (fenhexamid 500g/l) 0,08%, Switch 62,5 WG (cyprodinil37,5% + fludioxonil 25%) 0,08 – 0,1%,Signum ( boscalid 26,7 % + piraclostrobin6,7%) 0,15%, Luna Privilege 500 SC(fluopyram 500 g/l) 0,05%.


Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de castraveti la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor în cele 2 tipuri de solarii



Controlul agenților patogeni la tomateFulvia fulva sin. Cladosporium fulvum –

Pătarea cafenie a frunzelor

•Combatere:•produse biologice : Funres (extract de Mimosatenuifolia 60 % + extract de citrice 20 %) 0,3%,

•alte produse: Ortiva 250 SC (azoxistrobin 250 g/l) 0,075%, Topsin 70 WDG (tiofanat metil 70%) 0,1% , Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l) 0,05% .

Phytophthora infestans – ManaCombatere:•produse biologice: Mitoten 0,3% + Zytron 0,1 – 0,15%,Cuprik 50% Verde WG 3 gproduse admise în agricutura ,,bio”: Funguran OH

300SC (cupru sub formă de hidroxid de cupru300 g/l) 0,1%, Kocide 2000 (cupru sub formă de hidroxid decupru 53,8%) 0,25%, Cuproxat Flowable (cupru din sulfat decupru tribazic 190 g/l) 0,4%, Copernico HI Bio(cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru 25%) 0,25%.•alte produse: Folio Gold 537,5 SC (metalaxil 37,5 g/l +clorothalonil 500 g/l) 0,2%, Lieto (cymoxanil 33% +zoxamide 33%) 0,04% , Moltovin (cymoxanil 35 g/l + cupru190 g/l) 0,35%, Ranman (ciazofamid 160 g/l) 0,05%,Consento 450 SC (propamocarb clorhidrat 375 g/l +fenamidon 75 g/l) 0,2% .

Erysiphe sp. - Făinarea

Combatere:

-produse biologice: Mimoten (extract de Mimosatenuifolia 80 %) 0,3%, Zitron (extract de citrice 20%) 0,15%, Canelys (extract de scorţişoară 70 %) 0,3%,Fumres (extract de Mimosa tenuifolia 60 % + extract decitrice 20 %) 0,3%

-alte produse: Impact 25 EC (flutriafol 250 g/l) 0,02%,Systhane Forte (myclobutanil 240 g/l) 0,02%

Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici –ofilirea şi fuzarioza

Combatere: •produse biologice: Trianum G (pe bază de Trichoderma harzianum, tulpina T22) 750g/mc amestec de produs răsaduri şi 1g/plantă la plantare•alte produse: Topsin 70WDG (tiofanat metil 70%) 0,05 -0,1%, Topsin 500SC (tiofanat metil 500g/l) 0,07 - 0,14%.


Evaluarea comportării unui sortiment de hibrizi de castraveti la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor în cele 2 tipuri de solarii



Produsul CompoziţiaConcentraţia (%) sau doza

(l/ha)Spectrul de acţiune

OLEORGAN ulei de Neem saponi 40 % 0,3 %Trialeurodes vaporariorum, Thrips tabaci, Aphis spp., Liriomyza spp.,Tuta absoluta

QUAMAR extract de Quassla amara 75 % 0,3 %Trialeurode vaporariorum, Thrips tabaci, Aphis spp., Lyriomyza spp.,Tuta absoluta

KONFLIC extract de Quassla amara 50 % + sare potasică 50 % 0,3 %

Trialeurodes vaporariorum, Thrips tabaci, Aphis spp., Liriomyza spp.,Tuta absoluta

CANELYS extract de scorţişoară 70 % 0,3 % Tetranychus urticae, Erysiphe spp.

ARADIUMextract de scorţişoară 50 % + extract de sâmburi de citrice 30 %

0,3 % Tetranychus urticae

NEMAGOLD extract de Tagetes erecta 80% + extract de alge marine 10 % 20 – 50 l Meloidogyne incognita

ZICARA extract de sâmburi de citrice70 % 0,15 % Produs utilizat pentru creşterea

eficacităţii tratamentelorKABON sare potasică 50 % 0,3 % doar în combinaţii

Produse „bio” utilizate pentru combaterea dăunătorior la culturile de legume

REZULTATE OBŢINUTE (P2 – SCDL Buzau)5.3

Cercetări privind atacul de agenţi patogeni şi comportarea soiurilor si hibrizilor selectaţi în cadrul diferitelor sisteme de protejare

Hibridul Solar clasic Solar modern Apariția atacului (diferența dintre solarul clasic și cel înalt - zile)Agentul patogen Agentul patogen

Pseudomonas tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Pseudomonas

tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Pseudomonas

tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Belfast F1 - 22.07 26.07 1.08 - 26.07 1.08 6.08 - 4 6 5Marissa F1 - 19.07 29.07 2.08 - 24.07 6.08 9.08 - 5 8 7Hector F1 - - 28.07 5.08 - - 6.08 12.08 - - 9 7Siriana F1 18.07 - 25.07 2.08 23.07 - 5.08 8.08 5 - 11 6H14 Buzău F1 - - 26.07 5.08 - - 2.08 11.08 - - 7 6H6 Buzău F1 15.07 19.07 22.07 30.07 19.07 23.07 26.07 5.08 4 4 4 6

Apariția atacului agenților patogeni la culturile de tomate în două tipuri constructive de solarii (Buzău, 2013)

Hibridul Solar clasic Solar modern Agentul patogen (media G.A. %)Agentul patogen (G.A.%) Agentul patogen (G.A.%)

Pseudomonas

tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Pseudomonas

tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Pseudomonas

tomato

Botrytis cinerea

Alternaria solani

Fulvia fulva

Belfast F1 0 9,5 6,3 12,6 0 6,9 4,1 10,8 0 8,2 5,2 11,7Marissa F1 0 11,4 4,3 11,9 0 8,2 2,9 9,1 0 9,8 3,6 10,5Hector F1 0 0 5,5 10,1 0 0 3,2 8,2 0 0 4,3 9,1Siriana F1 5,1 0 6,5 9,9 3,7 0 3,8 7,8 4,4 0 5,1 8,8H14 Buzău F1 0 0 6,1 9,3 0 0 4,2 7,0 0 0 5,1 8,1H6 Buzău F1 6,6 13,8 10,5 14,9 5,2 10,8 7,2 11,9 5,9 12,3 8,8 13,4

Comportarea unor hibrizi de tomate la atacul agenților patogeni în cele două tipuri contructive de solarii (Buzău, 2013)

REZULTATE OBŢINUTE (P2 – SCDL Buzau)5.3

Cercetări privind atacul de agenţi patogeni şi comportarea soiurilor si hibrizilor selectaţi în cadrul diferitelor sisteme de protejare

Hibridul Solar clasic Solar modern Apariția atacului (diferența dintre

solarul clasic și cel înalt - zile)Agentul patogen Agentul patogenPseudomonas lachrymans

Pseudoperonospora cubensis

Sphaerotheca

fuliginea

Pseudomonas lachrymans


Sphaerotheca

fuliginea



Sphaerotheca fuliginea

PasalimoF1

14.08 4.09 16.09 20.08 11.09 23.09 6 7 7

Ekol F1 12.08 1.09 12.09 17.08 9.09 19.09 5 8 7TriumfF1

19.08 11.09 23.09 26.08 16.09 27.09 7 5 4

Apariția atacului agenților patogeni la culturile de castraveți în două tipuri constructive de solarii (Buzău, 2013)

Hibridul Solar clasic Solar modern Agentul patogen

(media G.A. %)Agentul patogen (G.A. %) Agentul patogen (G.A.%)Pseudomonas lachrymans


Sphaerotheca

fuliginea



Sphaerotheca

fuliginea



Sphaerotheca

fuligineaPasalimoF

10,2 18,1 15,3 7,1 14,1 10,4 8,6 16,1 12,8

Ekol F1 12,4 20,6 18,6 8,9 16,4 12,1 10,6 18,5 15,3TriumfF1

8,1 15,3 11,2 5,7 10,1 7,4 6,9 12,7 9,3

Comportarea unor hibrizi de castraveți la atacul agenților patogeni în cele două tipuri contructive de solarii (Buzău, 2013)


REZULTATE OBŢINUTE (P3 – SCDL Iernut)5.4

Studiul tehnico-economic al producerii verzei timpurii cu protejare temporară

VariantaData

primei recoltări

Data ultimei

recoltări

Greutatea medie a

căpăţânii (kg)

Producţia obţinută Dif.(t/ha)

Semnificaţia

t/ha %

V1.Neprotejat (40 mii plante/ha) 05.06 26.06 0,80 32,0 125,5 6,5 ***

V2.Tunel(30 mii plante/ha) 27.04 15.05 0,66 19,8 77,6 -5,7 000

V3.Solar(35 mii plante/ha) 03.05 26.05 0,71 24,8 97,2 -0,7 00

Xmed. - - 0,72 25,5 100,0

VariantaProducţia

t/haCheltuieli de

producţielei/ha

Valoarea producţiei

lei/ha

Profit lei/ha

Rata profitului

%Neprotejat 32,00 25160 35500 10340 142,0Tunel 19,80 30240 50300 20060 166,3Solar 24,85 28300 40550 12250 143,3

Influenţa metodei de protejare asupra producţiei la varza timpurie

Eficienţa economică a culturii de varză în funcţie de metoda de protejare, în anul 2013


REZULTATE OBŢINUTE (P4 – CCDCPN Dabuleni) 5.5

Cuantificarea rezultatelor privind efectul protejării temporare asupra nivelului producţiei şi a însuşirilor calitative ale fructelor de ardei gras şi vinete, pe solurile nisipoase

Varianta Producţia de ardei gras obţinută în perioada (t/ha):Până la 15.06

16-30.06

1-15.07

16-31.07

1-15.08

16-31.08

1-15.09

16-30.09

1 –15.10

Neprotejat 0,6 12,0 4,7 4,5 5.9 2,7 2,5 2,8 3,4Mulci 1,0 16,7 4,2 4,3 6.0 2,9 2,5 2,7 3,8Tunel PE 0 2,2 2,1 7,1 6.3 6,6 2,5 2,6 4,1Tunel PE +mulci 0 10,1 6,0 5,5 7.2 5,1 2,8 3,6 4,2Agril 1,2 14,1 6,0 8,9 6.1 3,4 2,5 3,1 5,2Agril+mulci 1,9 19,0 4,8 8,0 7.3 4,1 2,9 3,7 3,3

Eşalonarea producţiei de ardei gras în funcţie de metodele de protejare

Varianta Producţia obţinută Diferenţa(t/ha)

Semnificaţiat/ha %

Neprotejat 39,1 100 Mt.Mulci 44,1 113 + 5,0 ***Tunel PE 33,5 86 - 5,6 000Tunel PE +mulci 44,5 114 + 5,4 ***Agril 50,5 129 + 11,4 ***Agril+mulci 55,0 141 + 15,9 ***

Influenţa metodei de protejare asupra producţiei la ardeiul gras



Varianta SUT (%) Apa (%) SUS (%) Glucide (%) Vitamina C mg/100g s.pNeprotejat 5,90 94,10 5,8 4,80 66,88Mulci 6,60 93,40 5,9 4,90 65,12Tunel PE 9,20 90,80 7,0 6,00 100,32Tunel PE +mulci 6,90 93,10 6,5 5,40 82,72Agril 6,10 93,90 6,5 5,40 91,52Agril+mulci 7,70 92,30 7,1 5,90 99,44

Influenţa metodei de protejare asupra compoziţiei biochimice a fructelor de ardei gras

VariantaProducţia

t/haCheltuieli de

producţielei/ha

Valoareaproducţiei

lei/ha

Profit lei/ha

Rata profitului

%Neprotejat 39,1 34 270 56 600 22 330 65Mulci 44,1 37 172 66 550 29 378 79Tunel PE 33,5 37 562 40 300 2 738 10Tunel PE +mulci 44,5 40 514 64 800 24 286 60Agril 50,5 43 936 73 850 29 914 68Agril+mulci 55,0 46 586 83 250 36 664 79

Eficienţa economică a culturii de ardei gras în funcţie de metoda de protejare, în anul 2013


Varianta Producţia de pătlăgele vinete obţinută în perioada (t/ha):16-30.06 1-15.07 16-31.07 1-15.08 16-31.08 1-15.09 16-30.09

Neprotejat - 5,3 17,8 12,4 12,6 3,1 1,9Mulci - 7,3 21,3 9,7 12,4 3,5 1,6Tunel PE - 7,3 15,2 7,9 19,6 3,9 1,9Tunel PE +mulci 1,7 10,4 16,1 10,8 14,3 3,6 2,2Agril 3,0 13,6 13,1 11,3 16,2 4,2 1,9Agril+mulci 6,5 15,0 17,1 10,7 16,3 2,4 0,8

Eşalonarea producţiei de vinete în funcţie de metodele de protejare


Varianta Producţia obţinută Diferenţa(t/ha)

Semnificaţiat/ha %

Neprotejat 53,1 100 Mt.Mulci 55,8 105 + 2,7Tunel PE 55,8 105 + 2,7 Tunel PE +mulci 59,1 111 + 6,0 **Agril 63,3 119 + 10,2 ***Agril+mulci 68,8 130 + 15,7 ***

Influenţa metodei de protejare asupra producţiei de vinete



Varianta SUT%

Apă%

SUS%

Vitamina Cmg/100g s.p

Neprotejat 6,90 93,10 6,30 1,76Mulci 8,10 91,90 7,80 2,64Tunel PE 7,00 93,00 6,70 2,64Tunel PE +mulci 8,30 91,70 7,20 5,28Agril 7,20 92,80 6,90 2,64Agril+mulci 8,90 91,10 8,30 5,28

Influenţa metodei de cultivare asupra compoziţiei biochimice a fructelor de vinete

VariantaProducţia

t/haCheltuieli de

producţielei/ha

Valoarea producţiei

lei/ha

Profit lei/ha

Rata profitului %

Neprotejat 53,1 29 650 57 720 28 070 95Mulci 55,8 31 962 61 520 29 558 92Tunel PE 55,8 33 380 60 300 26 920 81Tunel PE +mulci 59,1 35 670 65 250 29 580 83Agril 63,3 38 520 70 140 31 890 83Agril+mulci 68,8 41 056 78 470 37 414 91

Eficienţa economică a culturii de vinete în funcţie de metoda de protejare, în anul 2013

CONCLUZII (CP – ICDLF Vidra)5.1 – 5.2

Fertilizarea echilibrată, cu riscuri minime asupra poluării mediului, prin aplicarea îngrăşămintelor prin sistemul de picurare (CO - ICDLF Vidra)• Fertilizarea echilibrată, cu riscuri minime asupra poluării mediului la culturile legumicole din spații protejate se poate realiza numai pe baza rezultatelor analizelor de sol, prin care se determină gradul de fertilitate momentană a solului și în funcție de aceste valori se va stabili un program de fertilizare echilibrat pentru fiecare specie în parte.

Aspecte privind managementul integrat al combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor (CO - ICDLF Vidra)• Combinația de produse ,,bio" Mimoten 0,3% + Zytron 0.15% a avut eficacitate foarte bună atât în combaterea agentului patogen Erysiphe sp. la tomate (76,3%) cât și Sphaerotheca fuliginea la pepenii galbeni (65,4%); •în luna august, în solarul clasic s-au întregistrat temperaturi mai ridicate (media 25,20C) față de solarul înalt (media 24,20C). Temperatura medie maximă a fost de 350C în solarul clasic și 32,60C în solarul înalt. De asemenea și umiditatea atmosferică a fost mai mare în solarul clasic (media 66,5%) față de solarul înalt (media 64,4%);• în luna septembrie temperaturile medii lunare au avut valori apropiate în cele două solarii (20,70C în solarul clasic și 19,90C în cel inalt);• Solarul înalt permite o aerisire mult mai bună față de solarul clasic deoarece înălțimea de 4,5m și posibilitățile de aerisire laterală și din partea de sus a solarului permit o foarte bună circulație a curenților de aer, astfel încât temperatura și umiditateaau valori mai scăzute decât cele solarul clasic, cu înălțimea de 2,6m;

CONCLUZII (CP – ICDLF Vidra)5.2

Aspecte privind managementul integrat al combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor (CO - ICDLF Vidra)

• La tomate, în solarul clasic, frecvența atacului agenților patogeni (Botrytis cinerea 1,8% ) și dăunători (Helicoverpa armigera 5,1%) a fost mai mare în comparație cu solarul înalt (B. cinerea 1%, H. armigera 4%);• Dintre bacterioze, Pseudomonas tomato s-a manifestat cu precădere în solarul clasic. Alternaria solani (8,4%), Fulvia fulva (12.4%) și Erysiphe sp. (0,5%) un grad de atac mai ridicat în solarul clasic, față de cel înalt (P. tomato 3,6%, A. solani 1,6%, F. fulva 5,6%, Erysiphe sp. 0%);• La ardei, în solarul clasic, dintre dăunători s-au manifestat cu precădere Tetranychus urticae (GA 4,5%), Helicoverpa armigera (FA 15%), Thrips tabaci ( GA 20%) și Myzus persicae ( GA 15%) care au prezentat o frecvență și un grad de atac mai ridicat decât în solarul înalt (T. urticae 1,5%, H. armigera 11%, T. tabaci 15% și M. persicae 12%);• La vinete, Verticillium dahliae frecvența atacului a fost mai ridicată în solarul înalt (7%) în comparație cu solarul clasic unde a fost de 5%. Tetranycus urticae și Thrips tabaci au întregistrat un grad de atac mai ridicat în solarul clasic (25 - 27%) în comparație cu solarul înalt (15 - 20%). Helicoverpa armigera s-a manifestat în solarul clasic cu o frecvență (5%) mai mare decât în solarul înalt (3%);• La castraveți agenții patogeni Pseudoperonospora cubensis și Sphaerotheca fuliginea în solarul clasic au prezentat un grad de atac de 40,8% și respectiv 31,3%, cu valori mai mari decât în solarul înalt (22,4%, respectiv 10,7%).

CONCLUZII (CP – ICDLF Vidra)5.2

Aspecte privind managementul integrat al combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor (CO - ICDLF Vidra)• S-au remarcat prin producția obținută hibrizii Class F1 (6,35kg/plantă), Venezia F1 (5,85kg/plantă) și Benatar F1 (5,55kg/plantă). • Toleranță față de atacul agenților patogeni foliari prezintă Hunk F1, Buran F1 și Siriana F1 (Alternaria solani) și Buran F1, Benatar F1 și Siriana F1( Fulvia fulva).• Hibridul de ardei gras Jade F 1 s-a remarcat prin numărul de fructe recoltate/plantă (16,3 în solarul clasic și 21,4 în solarul înalt) și toleranță față de agentul patogen Fusarium oxysporum f.sp. vasinfectum.• Hibridul de ardei lung Paladio F1 s-a evidențiat prin greutatea fructelor (150,5 - 161,0g), prin producția/ plantă (2,09 - 2,88 kg) și prin toleranță față de agentul patogen Fusarium oxysporumf.sp. vasinfectum.• Hibridul de vinete, Surangy F1 se remarcă prin numărul de fructe recoltate/plantă (9,1) în solarul clasic și 10,9 în solarul înalt, greutatea fructelor ( 365,5g în solarul clasic și 395,0g în solarul înalt), producția/plantă 3,33kg în solarul clasic și 4,30kg în solarul înalt) și toleranță ridicată față de Phytophthora parasitica și Verticillium dahliae.•Hibridul de castraveți Mirabelle F1 se remarcă prin numărul de fructe/plantă (39 în solarul clasic și 46,9 în solarul înalt) și producția/plantă (2,95 kg în solarul clasic și 3,50 kg în solarul înalt). • Combaterea agenților patogeni foliari (Pseudomonas tomato, Alternaria solani) se poate face cu produse admise în legumicultura biologică: Funguran OH 300 SC 0,1%, Kocide 2000 - 0,25%, Cuproxat Flowable 0,4% și Copernico HI Bio 0,25%.• Erysiphe spp. (făinarea tomatelor) se combate cu mai multe produse ,,bio , cum sunt: Mimoten 0,3%, Zytron 0,15%, Mimoten 0,3% + Zytron 0,15%.•Tetranychus urticae (păianjenul roșu comun) se poate combate cu produsul biologic Tarssus 0,2%.

CONCLUZII (P2 – SCDL Buzau)5.3

Cercetări privind atacul de agenţi patogeni şi comportarea soiurilor sihibrizilor selectaţi în cadrul diferitelor sisteme de protejare

•La tomate, mai puțin sensibili la Pseudomonas tomato au fost hibrizii Belfast F1,Marissa F1, Hector F1 și H14 Buzău F1; sensibilitate au prezentat Siriana F1 (GA4,4%) și H6 Buzău F1 (GA 5,9%).•Hibrizii Hector F1, Siriana F1 și H13 Buzău F1 nu au fost atacați de Botrytiscinerea .și în timp ce H6 Buzău F1 (GA 12,3%), Marissa F1 (GA 9,8%) și BelfastF1 (GA 8,2%) au fost sensibili.•Toți hibrizii de tomate au manifestat sensibilitate față de Alternaria solani, cuvalori ale gradului de atac cuprinse între 3,6% (Marissa F1) și 8,8% (H6 BuzăuF1).• Fulvia fulva s-a manifestat la toți hibrizii, cu valori ale gradului de atac cuprinseîntre 8,1% (H14 Buzău F1) și 13,4% (H6 Buzau F1).•Hibridul de castraveți Triumf F1, creat la SCDL Buzău, a prezentat cel mai scăzutgrad de atac față de Pseudomonas lachrymans (GA 6,9%), Pseudoperonosporacubensis (GA 12,7%) și Sphaerotheca fuliginea (GA 9,3%).


CONCLUZII (P3 SCDL Iernut)5.4

Studiul tehnico-economic al producerii verzei timpurii cu protejare temporară

• Cea mai mare producție s-a obținut la cultura de varză timpurie din câmp deschis (32 t/ha), urmând cultura din solar (24,8 t/ha) și cea din tunel (19,t/ha).

• Cel mai mare profit/hectar s-a obținut la varza care a fost cultivată în tunel (20060 lei), cu o rată a profitului de 166,3%. Deşi la aceasta s-au efectuat cele mai mari cheltuieli, acest profit s-a datorat preţului de vânzare mai bun ca urmare timpurietăţii de recoltare şi livrare.

CONCLUZII (P4 – CCDCPN Dabuleni)5.5


• Prin protejarea plantelor cu folie tip Agril s-a asigurat o producţie de ardei gras de 50,5 t/ha rezultând un spor de producţie de 11,4 t/ha faţă de varianta neprotejată. Condiţiile de microclimat asigurate prin protejarea plantelor de ardei gras cu folie tip agril şi mulcirea solului cu polietilenă au fost cel mai bine valorificate de plante, producţiile realizate în aceste condiţii fiind de 55,0 t/ha, rezultând un spor de producţie faţă de neprotejat de 15,9 t/ha.• La fructele de ardei substanţa uscată solubilă a prezentat valori cuprinse între 5,8% la varianta neprotejată şi 7,1% la varianta protejată cu mulci şi folie tip Agril. • La fructele de ardei, provenind din cultura protejată a fost determinat un conţinut de glucide cuprins între 4,80% la varianta neprotejată şi 6,00% la varianta protejată cu tunel de polietilenă.• Conţinutul de vitamina C a fost cuprins între 65,12 mg la varianta protejată cu mulci de polietilenă şi 100,32 mg la varianta protejată cu tunel de polietilenă.• Protejarea culturii de ardei gras cu folie de tip Agril şi mulcirea solului cu folie de polietilenă, prin timpurietatea realizată şi producţia totală, a contribuit la realizarea celui mai mare profit. • Protejarea plantelor de vinete cu folie de tip Agril şi mulcirea solului cu folie de polietilenă a creat condiţii favorabile legării unui număr mai mare de fructe/plantă (4,5 fructe/plantă).• Producţia totală realizată la cultura de vinete a fost cuprinsă între 53,1 și 68,8 t/ha. La varianta neprotejată s-a obţinut cea mai mică producţie, respectiv 53,1 t/ha.• Protejarea plantelor cu folie de tip Agril a condus la obţinerea unei producţii totale de 63,3 t/ha, iar prin adăugarea mulciului producţia totală realizată a atins nivelul de 68,8 t/ha.

CONCLUZII (P4 – CCDCPN Dabuleni)5.5

•Cuantificarea rezultatelor privind efectul protejării temporare asupra niveluluiproducţiei şi a însuşirilor calitative ale fructelor de ardei gras şi vinete, pe solurilenisipoase

•Plantele de ardei gras neprotejate au avut, la data de 20 mai, înălţimea de 29,2 cm şi osuprafaţă foliară de 2633,36 cm2. Prin protejarea solului cu mulci din polietilenă s-a obţinuto creştere în înălţime a plantelor, acestea atingând în medie 34,4 cm şi implicit o creştere asuprafeţei foliare (3679,28cm2

•Plantele de pătlăgele vinete au avut la data de 20 mai înălţimea cuprinsă între 8,0 și 31,6cm, cele mai mari creşteri înregistrându-se la cele protejate cu Agril + mulci. De remarcatfaptul că, prin combinarea protejării plantelor de pătlăgele vinete cu mulcirea solului seobţine un foliaj bogat, cele mai mari creşteri vegetative înregistrându-se în condiţiileprotejării cu Agril + mulci (9555,25cm2).

•Prin protejarea plantelor de ardei gras şi vinete se crează condiţii diferite de microclimat înfuncţie de natura materialului folosit. Sub tunelul din polietilenă se înregistrează cele mairidicate temperaturi atât în aer cât şi în sol;

Adăugarea mulciului din polietilenă asigură un surplus termic cu implicaţii în desfăşurareaproceselor fiziologice din plante; Protejarea plantelor cu folie microporoasă tip Agril şi asolului cu mulci din polietilenă oferă condiţii optime desfăşurarii proceselor fiziologice înprimele faze de vegetaţie accelerând creşterile vegetative şi favorizând producţia

plan sectorial ader 2020 - madr.gov.ro · profilate pe cultura legumelor protejate cu plastic...

Documents