PETRU RARES - Tatal monarhilor europeni

Dintr-o casatorie anterioara, PETRU RARES mai avea doua fiice: Ana, casatorita, in 1531 cu Vlad inecatul, domnul Tarii Românesti si Maria (c.1520-1615), casatorita in 1552 cu logofatul Ion Movila (c.1510-1564) (Maria a fost, prin urmare, mama voievozilor Ieremia si Simion Movila).

Ieremia Movila (Moghila) (c.1553-1606), a fost domnitor al Moldovei: august 1595 - mai 1600 si septembrie 1600 - 10 iulie 1606.

Boier moldovean, frate cu Mitropolitul Gheorghe Movila, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoiski in locul lui Stefan Razvan.

A fost tot timpul protejatul polonezilor.Este recunoscut ca domn si de turci carora le platea tributul.Detronat de Mihai Viteazul, care a luat si domnia Moldovei in mai 1600, s-a

mentinut in cetatea Hotinului, de unde si-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor in septembrie 1600, când Mihai a fost invins in Transilvania la Miraslau. Polonezii au intrat si in Muntenia, l-au invins pe Mihai la Teleajen in 12 octombrie 1600, si l-au pus pe tronul Munteniei pe Simeon, fratele lui Ieremia.

Avea legaturi familiale cu cei mai de seama nobili polonezi, dupa care isi maritase fetele:

Chiajna-Regina (Irina) (Raina Wiśniowiecka) (1588-1619), căsătorită în 1603 cu printul Michał Wiśniowiecki (c.1573-1616)

Ecaterina-Margareta (Katarzyna) (Korecka) (1590-1618), căsătorită în 1618 cu Samuel Korecki (1586-1622).

Maria (Potocka, s.v. Firlejowa)(1591-1638), căsătorită in 1606 cu Stefan Potocki (1568-1631), si apoi in 1631 cu Nicolas Firlej (?-1636).

Anna-Stana Mohyła (1593–1665), căsătorită succesiv cu patru nobili polonezi: in 1620 cu Maksymilian Przerembski, cu Jan Sędziwój Czarnkowski, cu Władysław Myszkowski, in 1658 cu Stanisław ''Rewera'' Potocki (1579-1667)

Sotia sa (din 1588), Elisabeta (Elzbieta) Csomortany de Losoncz (c1570- cca. 1617, Istanbul), foarte energica si ambitioasa, era din Ungaria. Datorita influentei ei a trebuit sa favorizeze propaganda catolica in Moldova.

In timpul domniei lui a fost refacuta Manastirea Sucevita.

Fiica lui Ieremia, Maria (1591-1638), s-a casatorit in anul 1606 cu Stefan Potocki (1568-1631) si au avut o fiica Ana Potocka (1615-1690). Aceasta s-a casatorit in 1640 cu Aleksander Dominik Kazanowski (1605–1648). Au avut o fiica, Marianna Kazanowska (1643-1687) care s-a casatorit in 1658 cu Stanisław Jan Jabłonowski (1634-1702). Acestia au si ei o fata Anna Katarzyna Jabłonowska (1660-1727) pe care o casatoresc in 1658 cu Raphael III Leszczynski (1650-1703). Fiul lor este Stanislaw Leszczynski (1677-1766), care din 1700 devine regele Poloniei. Se casatoreste in 1698 cu Catherine Opalinska si dau nastere Mariei Leszczynska (1703-1768), viitoarea regina a Frantei.

Maria Leszczynska se casatoreste la 4 septembrie 1725 cu Ludovic al XV al Frantei. Au 10 copii. Pe noi ne intereseaza doar 2 fiice: Louise-Elisabeth (1727-1759) si Louise-Marie (1737 - 1787).

1

Louise-Elisabeth se casatoreste in 1739 cu ducele Philippe de Bourbon-Parme (1720–1765), fiul regelui Filip V al Spaniei (unchiul lui Ludovic XV al Frantei). Au 3 copii dintre care ne intereseaza doar Ferdinand I de Parma (1751 – 1802), si sora sa Louise-Marie de Bourbon-Parma (1751 - 1819).

Ferdinand I de Parma, se casatoreste in 1769 cu Marie-Amelie de Austria si au un fiu Ludovic de Parma (1773-1803), care va deveni regele Etruriei. In 1795 acesta se casatoreste cu Marie-Louise de Spania (verisoara sa) si au un fiu Charles II de Parma (1799 - 1883). Acesta se casatoreste in 1820 cu Marie-Therese de Savoie cu care are un fiu Charles III de Parma (1823 - 1854). Acesta se casatoreste in 1845 Louise Marie Thérèse de France (sora mai mare a pretendentului legitimist la tronul Frantei, contele Henri de Chambord) si au un fiu Robert de Parma (1848 - 1907), care 1884 se casatoreste cu Maria Antonia de Braganza-Portugalia (fiica regelui Miguel I al Portugaliei) si au un fiu René of Bourbon-Parma (1894 – 1962). Acesta se casatoreste in 1921 cu Margareta de Danemarca si au ca fiica pe Anne de Bourbon-Parma (nascuta in 1923) casatorita in 1948 cu regele Mihai I al Romaniei.

     Marie-Louise de Bourbon-Parme (1751 - 1819) se casatoreste in 1765 cu Carol IV al Spaniei. Au 5 copii, dintre care ne intereseaza doar Carlota de Spania (1775 – 1830) care in 1785 se casatoreste cu Ioan VI de Portugalia. Ei sunt parintii lui Pedro IV al Portugaliei (1798 – 1834) (care a fost si imparat al Braziliei, ca Pedro I). Acesta se casatoreste in 1817 cu Maria Leopoldina of Austria, fiica imparatului Francis II al Austriei. Ei sunt parintii viitoarei regine Maria II de Portugalia (1819–1853). In 1836, aceasta se casatoreste cu Ferdinand II de Portugalia.Fiica lor Antonia Maria (1845 - 1913), se casatoreste in 1861 cu Leopold de Hohenzollern, fratele lui Carol I al Romaniei. Ei sunt parintii lui Ferdinand I al Romaniei (1865-1927), casatorit in 1893 cu Maria de Edinburgh (1875-1938), nepoata reginei Victoria. Au 5 copii dintre care intereseaza doar Carol II al Romaniei (1893-1953). Se casatoreste in 1921 cu Elena de Grecia si au ca fiu pe Mihai I, rege al Romaniei (nascut in 1921).

Anne de Bourbon-Parma si Mihai I, regele Romaniei se casatoresc in 1948 in Grecia, regele fiind in exil. Au 5 fiice. Fiica cea mare, Margareta a Romaniei (nascuta in 1949), se casatoreste, in 1996, cu Radu Duda (nascut in 1960), provenit dintr-o familie de intelectuali din Moldova, si devenit prin casatorie printul Radu al Romaniei. Din nou acasa!

    Simion Movila (c.1555-1607), Domn al Munteniei: octombrie 1600 - 3 iulie 1601, si august 1601 - august 1602, dar si al Moldovei: 10 iulie 1606 - 24 septembrie 1607.

Dupa el, Moldova ajunge teatrul luptelor civile dintre fiii sai si ai fratelui sau Ieremia.

Simion a fost casatorit cu Marghita (Margareta Hâra), pe numele ei polonez, Melania Zolkiewska, care era la fel de ambitioasa ca si cumnata ei Elisabeta, sotia lui Ieremia. Marghita a murit in septembrie 1600. Simion si Marghita au fost parintii lui Mihail (domn al Moldovei), Gavril (domn al tarii Românesti), Petru (mitropolit al Kievului), Pavel (mort de tanar), Moise (domn al Moldovei) si Ion, a carui fiica, Ileana (Elena) (Ilina) (?-1691), s-a casatorit in 1653 cu cronicarul Miron Costin (1633 - 1691).

Nepoata lor, Ilinca Costin (fiica lui Ionita – Ion – Costin, fiul cel mai mare), se casatoreste in 1706 cu Miron Cuzea (Cuza) si au un fiu Ioan (Ionita) Cuza, care va fi

2

strabunicul lui Cuza Voda. Din Ileana Movila coboara domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, dar si Ioana (Zizi) Lambrino, prima sotie a principelui Carol (viitorul rege Carol II). Acestia au avut un fiu Mircea, care la randul lui are un fiu Paul, cu pretentii la coroana Romaniei. Paul este singurul reprezentant masculin al celor doua ramuri ale movilestilor reunite.

Notă

Maria Leszczynska şi Ludovic al XV al Frantei l-au avut ca fiu pe delfinul Louis de France (1729-1765), care s-a căsătorit în 1747 cu Maria Josepha de Saxonia, avându-l ca fiu pe Ludovic al XVI-lea (1754-1793), regele Franţei.

Notă2

Chiajna-Regina (Irina) (Raina Wiśniowiecka) (1588-1619) s-a căsătorit în 1603 cu prinţul Michał Wiśniowiecki (c.1573-1616) şi au avut ca fiu pe Jeremi Michał Wiśniowiecki (1612-1651), care s-a căsătorit în 1639 cu Gryzelda Konstancja Zamoyska (1623-1672), fiica lui Tomasz Zamoyski, mare cancelar al Coroanei poloneze. Cei doi au avut ca fiu pe Michał Korybut Wiśniowiecki (1640-1673), regele Poloniei (1669-1673)

Michał Wiśniowiecki (1529-1584) [magnat in Ruthenia (Ucraina)], print de Wiśniowiec (1577-1584), staroste de Czerkasy (?-1580), castelan de Kiev (kasztelan kijowski) (1580-1584), castelan de Bracław (kasztelan bracławski) (1580-1584)

Michał Wiśniowiecki (c.1573-1616) [magnat in Ruthenia (Ucraina)], print (si duce) de Wiśniowiec (1694-1616), staroste de Owrucz si de Volhynie (starosta owrucki i wołyński) (1600?-1616?)

Jeremi Michał Korybut Wiśniowiecki (1612-1651), print de Wiśniowiec (1616-1651), staroste de Przemyśl si de Kaniów (starosta przemyski i kaniowski) (?-1646), voievod de Ruthenia (wojewoda ruski) (1646-1651)

Michał Korybut Wiśniowiecki (1640-1673), print de Wiśniowiec (1651-1669), rege al Poloniei (król Polski) (1669-1673)

Stefan Potocki (1568-1631, conte de Potocki (1572-1631), capitan regal (rotmistrz królewski) (1599-1611?), Secretar al Domeniului Coroanei (pisarz polny koronny (Field Clerk of the Crown) (1612-1628), General of Podolie (general ziem podolskich) (1611-1628), voievod de Bracław (wojewoda braclawski ) (1628-1631)

Stanisław “Rewera” Potocki (1579-1667) – mare hatman al Coroanei (hetman wielki koronny) (1654-1667), hatman de camp al Coroanei (Crown Field Hetman) (hetman polny koronny) (1652-1654), voievod de Krakow (wojewoda krakowski) (1658-1667), voievod de Kiev (wojewoda kijowski) (1655-1658), voievod de Podolia (wojewoda podolski) (1636-1655), voievod de Bracław (wojewoda bracławski) (1631-1636), castellan de Kamieniec-Podolski (kasztelan Kamianets-Podilskyi) (1628-1631)

3